Diagnostic tehnic

Obiectiv: Evaluarea masurii in care mijloacele de productie raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii. Mijloace de realizare: Punerea in lucru a chestionarului de diagnostic tehnic, tehnologic si de exploatare, care cuprinde subrubricile: - activitatea de cercetare si dezvoltare a intreprinderii; - procesele de fabricatie (aprovizionare, productie, stocuri, calitate, productivitate); - starea mijloacelor de productie (utilaje, constructii, personalul productiv - structura). Concluzii: - puncte tari - puncte slabe

CUM SE REALIZEAZA 1. Se analizeaza nivelul starii activelor fixe (gradul de utilizare, coeficientul de uzura etc.) 2. Gradul de dotare cu echipamente si instalatii tehnice de inalt nivel 3. Se analizeaza nivelul procesului tehnilogic 4. Se analizeaza modul de organizare a productiei 5. Structura sortimentala a produselor si serviciilor 6. Metodele folosite pentru lansarea si urmarirea productiei 7. Nivelul calitatii produselor si modul de asigurare a calitatii

SURSELE DE INFORMARE SI COMPARTIMENTELE UNDE SE GASESC a) volumul, structura, valoarea, uzura si evolutia in timp a potentialului tehnic. - compartimentele de productie, comercial, de contabilitate, de intretinere si reparatii. b) se stabileste pe baza unor indicatori specifici - compartimentele productie, contabilitate comercial, cercetare-dezvoltare

1

c) in functie de consumurile specifice, randament tehnologic, calitatea produselor, factori de poluare - compartimentele productie MRU, calitate d) organizarea desfasurarii si urmaririi productiei pe fluxul de fabricatie, productie de serie, de unicate, aprovizionarea locurilor de munca etc. - compartimentele PLUP, productie etc. e) planul de productie corespunzator comenzilor facute de beneficiari, facturile intocmite pentru produsele livrate - compartimentele PULP, productie, comercial, contabilitate f) lansarea in loturi optime de fabricatie, lansarea pe produs sau pe comenzi etc. -compartimentul PULP g) existenta unuo SQ, bazat pe standardul ISO 9000/2000, numarul reclamatiilor facute de beneficiari, cheltuieli cu noncalitatea - compartimentele calitate, productie, biroul juridic. In portofoliul intreprinderii exista resurse diferentiate dupa caracteristici a caror dimensiune si dinamica sta la baza obtinerii performantei. Intr-un raport de gestiune, atentia nu se concentreaza doar pe raportarea performantelor ci trebuie alocat spatiu evaluarii resurselor static si dinamic. Conform caracteristicilor resurselor putem diferentia in portofoliul intreprinderii resurse umane, materiale si financiare. Resursele materiale se diferentiaza si ele dupa durata de functionare si valoare in: resurse materiale de natura investitiilor resurse materiale de natura stocurilor. resurse umane Pentru o evaluare corecta a resurselor se utilizeaza un tablou de bord (anexa 1) structurat pe cele trei dimensiuni ale resurselor la care se poate adauga un capitol sau o parte care sa arate consumul financiar global sau general datorat utilizarii combinate a resurselor in intreprindere. Pentru fiecare tip de resursa se vor alege indicatori specifici a caror dimensiune si dinamica pot lamuri diversi utilizatori privind asigurarea cu resurse, miscarea resurselor,

2

gradul si intensitatea exploatarii lor si consumul financiar iesit din intreprindere generat de utilizarea resurselor. Pasii de lucru: 1) se aleg indicatori economici si se extrag informatiii privind dimensiunea indicatorilor din contabilitate si informatii statistice in intreprindere. 2) Se asigura comparabilitatea informatiilor in cazul fluxurilor financiare, se calculeaza abaterile absolute si relative 3) Se trag concluzii de tip puncte forte, puncte slabe, oportunitati, pericole. Interpretare informatii anexa 1 Resurse umane: intreprinderea inregistreaza un efectiv de salariati peste 1200 la nivelul fiecarui exercitiu financiar si un ritm mediu de crestere a numarului de salariati de 1.3% pe intreaga perioada supusa investigatiei. In opinia noastra volumul de forta de munca este mult peste media normala (200-300 angajati) ceea ce determina probleme privind rentabilizarea afacerii. La un asamblu efectiv de salariati, capacitatea tehnica de productie va genera cresterea cheltuielilor fixe si va afecta nefavorabil profitul si performanta firmei. Forta de munca este exploatata in jurul a 220 zile/an salariat cu o durata medie in ore pe zile crescatoare de la 7.5 (n-2) la 7.7 (n). Consideram ca managementul este preocupat de buna organizare a activitatii, de buna valorificare a resursei timp de lucru. Salariile inregistreaza in medie pe perioada supusa investigatiei o scadere de 1%, de la 1.4% a fondurilor cumulate cu asigurarile si protectia sociala. Desi in n-1 in cifre comparabile pe fondul cresterii numarului de angajati cu 27, salariile inregistreaza o diminuare de 10468 um, in n se inregistreaza cresteri de 9460 um in conditiile in care intreprinderea a crescut efectivul de salariati doar cu 6 angajati. Daca in n-1 managerul reuseste sa faca economii relative la cheltuieli de personal, in anul n situatia revine la nivelul anului n-2. Imobilizarile - se observa o tendinta de crestere in medie cu 20%, la fel pentru imobilizarile corporale o tendinta de crestere cu 21%. Ponderea mijloacelor fixe in totalul imobilizarilor corporale este de aproximativ 80% . Desi sunt alocate fonduri importante pentru investitii, gradul de exploatare a acestora este redus. Consideram ca sunt efectuate investitii fara justificare economica. 3

Cheltuielile cu amortizarea inregistreaza o dinamica medie pe parcursul perioadei investigate de 22% sub nivelul dinamicii veniturilor specifice. Aceasta arata inca odata ca managementul duce o politica incordata de investitii. Stocurile inregistreaza o crestere medie in intervalul analizat de 28%, in timp ce cheltuielile specifice inregistreaza o crestere de 32%. Atat dinamica stocurilor cat si a cheltuielilor specifice, depaseste dinamica veniturilor din exploatare ceea ce inseamna ca managementul are disfunctionalitati la nivelul activitatii de aprovizionare, gestiune interna a resurselor materiale. Concluzii Puncte slabe Efectivul de salariati de aproximativ 4 ori mai mare decat media considerata optima Dinamica accentuata a cheltuielilor cu resursele materiale comparativ cu dinamica veniturilor. Puncte forte: Diminuarea ponderii cheltuielilor cu utilitatile in totalul cheltuielilor intreprinderii Diminuarea relativa a cheltuielilor cu personalul

Probleme in evaluarea consumului rational al resurselor intreprinderiiPerformanta intreprinderii trebuie atinsa in conditiile de consum rational de resurse. Prin urmare, nu este vizata reducerea de volum a consumului de resurse ci este vizata corelatia intre dinamica consumului de resurse si dinamica performantei. Consumul rational de resurse a constituit punct de plecare in teoria eficientei economice. Conform acestei teorii, consumul de resurse este un efort pentru intreprindere , iar performanta un efect. Intrucat in conditii de dezvoltare a afacerii consumul de resurse va creste ca valoare absoluta prin urmare nu poate fi pusa problema diminuarii efectiva a consumului de resurse, teoria eficientei a perfectionat anumite corelatii de echilibru care sunt perfectate pe comparatii intre dinamica efortului si dinamica efectului. 4

Cel mai des utilizat in aprecierea consumului de resurse din punct de vedere a rationalitatii sunt corelatiile specifice contului de profit si pierdere. Se compara indicatorii de venit cu cei de cheltuieli plecand de la nivelul de ansamblu al afacerii si aprofundand pe paliere sau tip de activitati si acolo unde se constata ca dinamica veniturilor se gaseste sub nivelul dinamicii cheltuielilor, se identifica activitatile specifice, se detalieaza procedurile si se stabilesc cauzele consumului irational, astfel incat pentru perioada imediat urmatoare sa poata fi definite directii de actiune care sa conduca la imbunatatirea performantelor. Exemplu: Daca I cifra de afaceri sau I venituri din exploatare se constata mai mici decat indice cheltuieli cu materiale in mod cert la nivelul gestiunii resurselor materiale exista disfunctionalitati care genereaza pierderi relative, in sensul ca fiecare leu cheltuit cu materia prima sau material consumabil atrage un venit mai mic decat in anul anterior rezultand diminuarea profitului la nivelul exercitiului financiar curent. Neidentificarea cauzelor care au generat pierderi relative poate sa genereze in perspectiva pierderi efective pentru intreprindere (profitul scade continuu) Pentru identificarea cauzelor pierderilor relative se investigheaza in detaliu gestiunea resurselor materiale: 1) aprovizionare 2) depozitare 3) alocare in consum si valorificare. Aprovizionare : Cum se alege furnizorul? Se identifica lista de furnizori si se stabileste daca relatia este corecta economica Se analizeaza procedura de negociere a aprovizionarii respectiv procedura de contractare.

Depozitarea: Se studiaza gradul de securizare a depozitelor 5

Procedura de verificare periodica Procedura de incarcare a gestiunii Procedura de descarcare a gestiunii

Alocarea in consum: Organizarea liniei tehnologice Procedura de verificare a existentei faptice a materiei prime la capatul liniei tehnologice Modalitatea in care se solutioneaza situatia in cazul in care apar pierderi sau lipsuri de gestiune Pentru investigare se pot folosi chestionare preformulate de catre evaluator insa aceasta presupune cunoasterea in detaliu a activitatii in firma respectiva. Pasii de lucru pentru investigarea corelatiei de echilibru specifice contului de profit si pierdere: 1) se culeg informatii financiare din contul de profit si pierdere 2) se asigura comparabilitatea informatiilor in timp, se calculeaza indicele cu baza in lant, se compara indicii incepand de la nivelul de ansamblu a intreprinderii spre profunzime si acolo unde se constata inversul corelatiei normale din punct de vedere economic se identifica activitati specifice, se analizeaza si se stabilesc cauzele consumurilor irationale. In final, se elaboreaza un plan de masuri pentru perioada urmatoare.

6

Exemplu

Element Venituri totale Cheltuieli totale Venituri exploatare Cheltuieli exploatare - materii prime

N-1 1462130 1378499 1408664

N 1573458 1550815 1532113

N-1 actualizat 1535237 1447424 1479097

Indice 102.49 107.14 103.58

1326301

1482028

1392616

106.42

713663

813649 158426 95668

749346 131312 84989

108.58 120.65 112.57

-prestari servicii 125059 Cheltuieli personal Cheltuieli cu 4806 80942

4512

5046

0.89

impozite si taxe Amortizarea imobilizarilor Venituri financiare Cheltuieli financiare - dobanzi -alte 20661 27638 0 21694 127.40 52198 68787 54808 125.51 53466 41345 56139 73.65 51226 74498 53787 138.50

cheltuieli 0

financiare Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare 0 0 0 0

7

I venitului total (102.49) < I cheltuielilor totale (107.14) rezulta ca la nivelul de ansamblu a activitatii intreprinderii se inregistreaza pierderi financiare relative, pentru identifcarea cauzelor consumului rational se aprofundeaza corelatiile dupa natura activitatii. La nivelul activitatii de exploatare I cheltuielilor de exploatare (103.58) < I cheltuielilor (106.42) rezulta ca aceasta activitate este caracterizata prin ineficienta economica. Pentru identificarea aspectelor care conduc la lipsa de eficienta in activitatea de exploatare aprofundam corelatiile specifice. I venituri de exploatare (103.58) < I cheltuieli materiale (108.58) ceea ce inseamna ca intreprinderea inregistreaza probleme la nivelul resurselor materiale. Continuarea investigatiei se va face pe paliere de activitate. I venituri din exploatare (103.58) < I cheltuieli cu lucrari si servicii (120.65) rezulta aceeasi situatie de ineficienta economica . Trebuie investigate proceduri de contractare a lucrarilor, serviciilor executate de terti, proceduri de alegere a furnizorului dar si procedura de inventariere a stadiului lucrarilor sau de receptie a acestora. I venituri din exploatare < I cheltuieli cu personalul rezulta ca intreprinderea inregistreaza probleme la nivelul politicii de personal. Aspectele care trebuie investigate sunt urmatoarele: 1) procedura de recrutare a fortei de munca 2) gradul de utilizare a fortei de munca 3) corespondenta intre obiectul de activitate, structura organizatorica si structura de personal dupa calificare 4) procedura de stabilire a salariului tarifar 5) procedura de stabilire a timpului de lucru efectiv utilizat 6) corespondenta intre nivelul gradului de salarizare si timpul de lucru In cazul cheltuielilor cu impozitele si taxele se constata o scadere ceea ce inseamna ca materia impozabila este corect exploatata generand un flux financiar in categoria veniturilor mai mari decat impozitele si taxele datorate statului.

8

Cheltuielile cu amortizarea au o dinamica mai mare decat a veniturilor din exploatare ceea ce inseamna ca intreprinderea are probleme si in ceea ce priveste politica de investitii. Concret: s-au achizitionat imobilizari corporale din fonduri care nu erau destinate investitiilor. Mentinerea acestei situatii se poate sa genereze disfunctionalitati majore intrucat asta ar insemna ca ciclul de productie se reia cu fonduri mai mici decat ciclul anterior. Prin urmare: - se va produce mai putin, oferta va scade inclusiv vanzarile si profitul aferent. Pentru perioada imediat urmatoare managementul ar trebui sa inventarieze imobilizarile si sa transforme in lichiditati orice element care nu este util ciclului productiv. La nivelul activitatii financiare, veniturile au dinamica mai mica decat cheltuielile inclusiv cu cheltuieli de natura dobanzilor rezulta politica finanaciara a acestei intreprinderi este incorecta. costurile capitalului atras depaseste rentabilitatea economica obtinuta din exploatare acapitalurilor. Managementul are doua variante: - fie sa ia masuri de crestere a rentabilitatii - fie sa se reorienteze spre creditori care practica dobanzi mai mici Pe ansamblu, desi intreprinderea inregistreaza profit se observa ca acesta este mult in scadere in costuri istorice de la 83631 mii lei la 22643 mii lei. Scaderea drastica a profitului se datoreaza disfunctionalitatilor enumerate anterior Mentinerea situatiei va conduce intreprinderea la pierdere efectiva.

9