Diagnosticul bolii varicoase

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Diagnosticarea si tratamentul bolii varicoase

PARTE GENERALA

MOTTO:

Pagina 1 din 100


“ Ingrijirea medicala este o arta. Deci necesita devotement exclusiv, pregatire

temeinica, ca orice pictor sau sculptor. Ce este mai mult sa ai de-a face cu organismul viu

templul duhului lui Dumnezeu ”

Florence NIGHTINGALE

Capitolul 1

BOALA VARICOASA

DEFINITIE & GENERALITATI

Definitie:

Boala varicoasa este o afectiune generala cronica, caracterizata printr-un proces

degenerativ al peretelui venos, avand drept urmare aparitia dilatatilor venoase permanente,

deseori circumscrise neregulate cu aspect sinuos sau ampular numite varice.

( TOADER. C.)

Generalitati:

Leziunile degenerative ale peretelui venos se pot extinde la artere si limfatice, cele trei

sectoare constituind o unitate functionala.

Asocierea varicelor membrului inferior cu varicocelul, hernia, piciorul plat, genul

valgum, ptozele viscerale, etc., demonstreaza ca substratul lezional al bolii varicoase

depaseste sistemul vascular, leziunile interesand tesutul conjunctiv in totalitate.

Boala venoasa si insuficienta venoasa cronica nu sunt sinonime; insuficienta venoasa

cronica poate apare intr-un stadiu avansat al bolii varicoase dar poate apare precoce in

evolutia unei boli tromboembolice neglijate, a malformatilor vasculare congenitale si a

nevrismelor arterio-venoase.

Incidenta bolii varicoase este apreciata intre 10-20% a populatiei adulta si este mai

frecvent intalnita la femei intre 20-40 ani.

Capitolul 2

Pagina 2 din 100


ANATOMIA SISTEMULUI VENOS

AL

MEMBRELOR INFERIOARE

Reintoarcerea venoasa se realizeaza prin doua sisteme:

- sistemul profund,

- sistemul superficial.

I. Sistemul profund:

- este format din venele omonime arterelor.

- are doua vene pentru fiecare artera, exceptie fac venele poplitee si femurala

- venele profunde: - arcul venos plantar

- vene tibiale posterioare

- vene tibiale anterioare

- vena poplitee

- vena femurala

- sunt sustinute si inconjurate de masa muschilor cu rol important in circulatia de

reintoarcere.

- are un rol important in circulatia membrului inferior, deoarece dreneaza aproximativ

80 % din sangele venos.

II. Sistemul superficial:

- este format din venele: -safena interna

- safena externa

Daca nu este sustinut de tesuturile din jur si este privat de actiunea contractilor

musculare, sistemul venossafen, poate suferi dilatari considerabile, iar circulatia sangelui se

va face contra gravitatiei.

Pagina 3 din 100


Originea venelor safene:

La nivelul fetei dorsale a piciorului se afla o retea venoasa superficiala situate in jurul

unui arc venos. Acesta este continuat prin doua vene marginale (vena marginala mediana si

vena marginala laterala) spre maleole dispuse pe dosul piciorului.

Vena marginala laterala, devine safena externa, ocolind posterior maleola de aceias

parte.

Vena marginala mediala, se continua in vena

safena interna, dupa ce trece inaintea maleolei

mediale.

Fig.1- Venele dorsale ale

Piciorului

(1-v.safena interna; 2-vv.digitale;

3-arcada venoasa dorsala;4-reteaua

venoasa dorsala;5-v.safena externa).

Pagina 4 din 100


VENA SAFENA INTERNA:

Este cea mai lunga vena a corpului.

Traiect:

-urca pe fata mediala a gambei, de la marginea

anterioara a maleolei mediale,

- ocoleste condilul femural pe dinapoi ajungand

la coapsa; aici urca in afara spre fata antero-

mediala a radacinii coapsei si inainte,

- la 4 cm sub nivelul ligamentului inghinal,

formeaza o curbura cu convexitatea in jos,

numita “crosa safenei interne” ce trece

prin hiatul safen in profunzime, varsandu-

se in vena femurala

Vena safena interna colecteaza un numar mare

de ramuri colaterale ce au dispozitie extrem de

variata.

Fig. 2-Vena safena interna Colateralele crosei sunt venele superficiale ce

Pagina 5 din 100


(1-v.epigastrica superficiala; 2-v.; corespund ramurilor superficiale ale arterelor

rusinoasa externa superioara femurale. In subcutisul peretelui abdominal

3-v. rusinoasa externa inferioara; aceste vene se astomozeaza cu venele

4- anasto moza intre vv. safene; toracoepigastrice

5-v. interna inaintea maleolei med- “Vena femuropoplitee” este cea mai importanta

iale; 6- arcada venoasa dorsala a colaterala anastomotica, deoarece uneste crosa

piciorului; 7- crosa v. safene interne; venei safene interne cu cea a venei externe,

8- v. circumflexa iliaca superioara). stabilind o legatura indirecta intre vena femurala

si cea poplitee.

Pe parcursul sau, vena este intalnita de :

- nervul safen accesoriu (la nivelul gambei)

- musculo-cutanatul extern (la nivelul genunchiului)

- multiple vase si ganglioni limfatici, la nivelul crosei.

Vena safena interna prezinta pe toata intinderea ei, un numar variabil de valvule (10-

30) care asigura fluxul sanguin unidirectional si circulatia antigravitationala, ultima valvula

gasindu-se la varsarea ei in vena femurala.

VENA SAFENA EXTERNA:

Origine: - ia nastere inapoia maleolei laterale.

Traiect: - urca pe fata posterioara a gambei in subcutisul acesteia.

Pagina 6 din 100


- formeaza o crosa (crosa venei safene externe) , la nivelul intertliniei articultiei

genunchiului,

perforand lama profunda a dedublarii, si devenind pofunda se deschide in vena

poplitee.

Colateralele venei safene externe, provin de pe si fata postero-laterala a gambei si de

pe planta.

Colateralele anastomotice cu vena safena interna sunt numeroase pe gamba, sangele

circulind in acestea in directia venei safene interne.

Deosebiri intre cele doua categorii de vene anastomotice, din motive de ordin

chirurgical:

Fig. 3 – Vena safena externa A. Vena safena interna:

(1 -v. subcutanata posterioara a - prezinta 5 perforante, trei la nivelul gambei, una

coapsei;2 – crosa v. safene interne; la nivelul genunchiului (venele tibiale posterioare)

3 - portiunea intrafasciale a. v. saf- iar ultima la nivelul canalului adductorilor.

-ene externe; 4 – retea venoasa co-

-laterala; 5- v. safena externa ina-

Pagina 7 din 100


-poia maleolei laterale; 6 –v. popli-

-tee; 7 – v. ”femuropoplitee”)

B.Venele perforante:

- realizeaza intre venele profunde si trunchiul safen principal o legatura

directa, acestea au o dispozitie constanta si contin la locul de deschidere in venele

profunde , valvule ostiale, astfel este asigurata trecerea sangelui de la suprafata spre

profunzime.

C.Venele comunicante:

- realizeaza intre ramurile colaterale ale venelor safene si colaterale venoase profunde

o conexiune; aceste sunt inconstante ca dispozitie si numar

- prin intermediul venelor din muschi, aceste vene se anastomozeaza direct cu reteaua

profunda

Capitolul 3

ETIOPATOGENIA

Tulburarea initiala , in boala varicoasa, este data de insuficienta unei valvule ostiale

ce este situata la confluenta venelor safene cu venele profunde, mai intalnit la nivelul crosei

safene interne si mai rar la nivelul unei vene comunicante.

(PETRU IGNAT)

Insuficienta valvulei ostiale este data de doi factori:

- trofic

- hemodinamic.

► Factorul trofic consta intro deficienta ereditara a tesutului de sustinere din peretele

venelor, intr-o reducere a fibrelor elastice.

Scaderea peretelui venos este dat de exacerbarea factorilor endocrini (pubertate,

graviditate), de obezitate si de cresterea varstei. Astfel se explica aparitia bolii varicoase la

membrii aceleiasi familii si asocierea frecventa, la acelasi bolnav, a varicelor cu varicocel,

hernia, hemoroizi; boli in care intervine aceeasi tulburare a troficitatii tesutului de sustinere.

►Factorul hemodinamic este reprezentat de pusee de hipertensiune venoasa

ortostatica, fiind determinate de exacerbarea actiunii factorilor care ingreuneaza circulatia de

Pagina 8 din 100


reintoarcere.Astfel se explica de ce nu toate persoanele cu predispozitie fac varice, aici avem

incluse persoanele care presteaza munci grele in ortostatism (brutari, frizeri, muncitori in

comert) si unii sportivi (practicanti de haltere, lupte grele).

Disproportia dintre rezistenta peretelui venos si presiunea venoasa, este consecinta

insuficientei valvulare din boala varicoasa.

Daca actionam asupra unui perete venos cu elasticitate scazuta, puseele de

hiperpresiune determina dilatarea lumenului venos si rezulta aparitia refluxului venos

retrograd si insuficienta valvulei ostiale.

Hipertensiunea venoasa determina mai frecvent insuficienta valvei ostiale de la

nivelul unei crose decat la nivelul unei comunicante, deoarece venele profunde au o sustinere

mai buna si sunt prevazute cu valvule continente si mai rezistente. Astfel, avalvularea ostiala

initiala apare cel mai frecvent la nivelul crosei safene interne.

Capitolul 4

FIZIOPATOLOGIE

Factorul care determina si intretine toate tulburarile hemodinamice din varice, este

insuficienta valvulara ostiala. Aceste tulburari se accentueaza progresiv si se agraveaza

reciproc; refluxul venos ortostatic care este asociat cu hipertensiune venoasa ortostatica,

dilatarea si avalvularea axiala si ostiala, staza venoasa.

Valvulele axiale ajung sa fie incompetente datorita dilatarii venoase cilindrice

excesive, astfel incat sangele refluat recade pana la prima comunicanta , unde se dreneaza in

venele profunde. Supraincalcarea circulatiei venoase profunde la nivelul comunicantei de

drenaj este data de avalvularea ostiala initiala si avalvularea axiala superficiala care fac ca o

anumita cantitate de sange sa fie scurtcircuitata.

Refluxul venos ortostatic se va accentua datorita intrarii in actiune a pompei musculo-

venoase care creste aspiratia sangelui ce este data de comunicanta de drenaj, prin accelerarea

circulatiei venoase profunde.

Dilatarea excesiva si insuficienta valvulei ostiale din jonctiunea cu venele profunde

este data daca comunicanta de drenaj este suprasolicitata , fiind obligate sa sunteze in

profunzime o cantitate de sange mai mare decat capacitatea sa de functionala. In timpul

Pagina 9 din 100


mersului, circulatia prin comunicanta insuficienta se face in dublu sens, reglata numai de

variatile fazice ale gradientului de presiune, consecutive succesiunii de diastole musculare si

sistole.

Stadii ale bolii varicoase:

►Stadiul I. (fig. 4)

- faza de debut a bolii varicoase.

Hemodinamic se afla o insuficienta valvulara ostiala la crosa, cu reflux ortostatic

moderat.

Sistemul superficial incarcat cu o anumita cantitate de sange, este drenata la prima sau

la a doua comunicanta in sistemul profound.

Datorita supraincarcarii, vena se dilata, se alungeste, amortizand astfel ceva din

hiperpresiunea ortostatica. Sistemul profund este continent si compenseaza perfect tulburarile

hemodinamice, cu toate ca este supraincarcat cu cantitatea de sange scurtcircuitata si refluata.

Pagina 10 din 100


Fig. 4 - Varice simple stadiul I (fiziopatologie).

Avalvulare

Dilatare Reflux ortostatic

venoasa Hiperpresiune

HEMODINAMIC

1.Insuficienta valvulara ostiala

2.Reflux cu suntare moderata

3.Dilatare superficiala cu avalvulare axiala limitata

4.Hiperpresiune ortostatica superficiala in

segmentul interesat

CLINIC

Pagina 11 din 100


Varice simple cu dilatari si sinuozitati

● Manometric (prin punctia venei dilatate): hiperpresiune ortostatica partial

reductibila la mers.

● Clinic: varice simple (dilatatie cilindrica a venei superficiale, uneori cu alungirea si

sinuozitatea venei)

► Stadiul II. (fig. 5)

Refluxul ortostatic , printr-un mecanism de cerc vicios, determina dilatarea venei

safene si avalvularea sa ostiala si axiala la nivelul comunicantelor dilatate, ce accentueaza

refluxul.

Fig. 5. Varice cu pachete varicoase stadiul II.

Pagina 12 din 100


HEMODINAMIC

Zone de reflux multiple +2-3 comunicante insuficiente

Refluxul si suntarea cresc (peste 20%)

Avalvulare axiala mai intinsa (coapsa + 1/3 superioara a gambei)

Dilatatii sacciforme cu staza pe afluenti si reteaua dermica

Hiperpresiune venoasa ortostatica partial reductibila la mers.

CLINIC

Varice cu pachete si lacuri venoase.

O parte din sange este impins spre colaterale si reteaua venoasa din derm si spre

periferie, pentru a degaja sistemul superficial, unde este depozitat , apare staza si pachetele

varicoase.

Clinic, pot aparea tulburari functionale reduse ( senzatie de oboseala in ortostatosm,

greutate, tensiune in gamba).

Obiectiv se gasesc dilatatii venoase sacciforme in pachete sau isolate, care sunt

sistematizate in unul din teritorile safene si situate pe afluentii trunchiului principal, care sunt

depresibile, nedureroase, dispar la declivitate si reapar aproape instantaneu la ortostatism

(fig.6) fiind acoperite de tegumente normale sau atrofice.

►Stadiul III. (fig. 6)

Reprezinta stadiul decompensarii microcirculatiei cutanate si aparitia tulburarilor

trofice.

Pagina 13 din 100


Fig. 6. Varice cu tulburari trofice

HEMODINAMIC

Zone de refulx multiple extinse la 1/3 inferioara a gambei

Reflux de suntare masiva

Avalvulare axiala totala a safenei

cu pachete varicoase reduse

evolutie precoce spre tulburari trofice

b) cu pachete varicoase multiple

evolutie tardiva spre tulburari trofice

Hipertensiune venoasa ortostatica de grad mare

Decompensarea microcirculatiei prin cresterea presiunii hidrostatice in capilarul

venos

Tulburari trofice.

CLINIC

Pagina 14 din 100


Varice cu pachete si tulburari trofice cutanate.

In acest stadiu se gasesc zonele de reflux distale, la gamba si avalvularea axiala

superficiala intinsa pana la treimea inferioara a gambei. In regiunea supramaleolara, loc de

electie al leziunilor trofice, supraincarcarea accentuata a sistemului superficial se

repercuteaza pana in sectorul capilar.

La multi bolnavi intalnim pachete si numeroase lacuri venoase, de aspect monstruos

cu staza venoasa marcata. Mai putini bolnavi, au refluxul ostial rapid care determina prin

crosa venei safene interne o avalvulare axiala totala, de la crosa la maleola interne, atunci

cand pachetele varicoase sunt reduse sau lipsesc, ca si sinuoazitatea venei – cele doua

mecanisme de armonizare a hipertensiunii. Evolutia spre tulburarile trofice este rapida,

argumentand astfel rolul protector

al stazei venoase din pachete.

Microcirculatia cutanata dereglata este caracteristica stadiului datorita cresterii

presiunii hidrostatice la nivelul capilarului venos, consecinta supraincarcarii corculatiei si a

hipertensiunii venoase ortostatice. Aparitia flebedemului, are loc prin inversarea gradului de

presiune, ce determina un dezechilibru intre resorbtie si filtrare, predominand filtrarea, si

trecerea lichidului din vas in interstitiu. Prin contractile muschilor din timpul zilei, presiunea

venoasa scade considerabil. Aceasta scadere este mica pentru bolnavii cu varice, astfel creste

cantitatea de fluid interstitial (edem).

Limfaticele cutanate reprezinta singura cale de reintoarcere a lichidului tisular in

conditile hipertensiunii capilare, fiiind activate de cresterea presiunii din interstitiu.

Capacitatea lor, nu fac altceva decat sa incetineasca ritmul de instalare a edemului, ce apare

numai vesperal. Datorita lichidului de edem cu concentratie proteica ridicata are loc scaderea

resorbtiei lichidului in vase, accentuand edemul, astfel fibroblastii proliferati duc la aparitia

celulei scleroase.

Insuficienta limfatica ce este accentuata de infectie si de celulita scleroasa, evolueaza

spre limfedem secundar.

Dupa o anumita perioada (doi ani) de evolutie, pielea se hiperpigmenteaza, se

eczematizeaza sau se ulcereaza (fig.8), datorita dermatitei de staza.

Pagina 15 din 100


Deschiderea anastomozelor arterio-venoase este consecinta hiperpresiunii venulare si

a interferarii patului capilar in procesul de celulita seroasa, accentuand anoxia prin

scurtcircuitarea capilarelor nutritive.

▪ Localizarea leziunilor trofice este la nivelul supramaleolei (in special cea interna)

datorita frecventei mari a varicelor in teritoriul safenei interne.

▪ Clinic, edemul si tulburarile trofice cutanate domina acest stadiu.

Tulburarile functionale sunt accentuate si constau in:

- crampe musculare,

- oboseala la ortostatism prelungit,

- uneori, prurit cutanat si hiperhidroza.

La examenul clinic, descoperim dilatatii varicoase, edem si leziuni trofice.Pachetele

varicoase sunt extinse, gigantice alimentate de numeroase zone de reflux, sistematizate pe

unul din trunchiurile safenei. Un reflux cu debit mare, este sugerat de dilatatia sacciforma a

crosei sau un lac venos pe trunchiul principal.

▪ Edemul se prezinta sub trei forme evolutive: - fledem,

- edemul mixt,

- limfedemul secundar.

a) Fledemul - prim semn al decompensarii microcirculatiei, caracterizat prin sediul

decliv, perimaleolar, apare vesperal dupa ortostatismul prelungit, reversibilitatea totala la

declivitatea din timpul noptii si prin depresibilitate (cu pastrarea godeului)

b) Edemul mixt - este mai extins si partial reversibil la declivitate.

c) Limfedemul secundar - rareori intalnit, caracterizat prin edem permanent,

ireversibil, gigant, nu pastreaza godeul la digitopresiune, fiind scleros si dur.

Leziuni trofice cutanate reprezentate prin: - dermatite,

- celulita scleroasa,

- ulcerul de gamba.

●Dermatita pigmentara (fig.7.)

-manifestata printr-o pigmentatie bruna a tegumentelor din 1/3 inferioara a

gambei, des intalnita la cei cu varice vechi, si mai ales dupa ulcere de gamba

vindecate.

Pagina 16 din 100


Fig. 7.

Dermatita eczematiforma, cea mai intalnita, consecinta aplicarii locale a unor

medicamente neadecvate si a unui proces imunologic local prin alergeni ce iau nastere in

zona tulburarilor trofice.

●Celulita scleroasa sau indurativa:

- o leziune definitiva prezentata ca o induratie a tegumentelor, ce sunt aderente si

nemobilizabile pe planul aponevrotic. Uneori, acest proces se intinde circular in jurul gambei

si poate produce semianchiloza gleznei.

●Ulcerul de gamba (fig. 8.):

Pagina 17 din 100


- leziunea trofica cea mai grava, poate apare

dupa traumatisme sau spontan

- ulceratie de forma rotunda sau ovalara

- localizare supramaleolara interna

- fond aton

- acoperit de muguri de granulatie

- fara tendinta la vindecare spontana

Datorita suprainfectiilor microbiene si micotice, secretia ulceratiei poate sa devina

abundenta si fetida, cu dermatita puriginoasa.

De multe ori acelasi bolnav poate prezenta toate tipurile de leziuni trofice cutanate: -

edem,

- dermatita,

- celulita scleroasa,

Fig. 8. - Ulcer de gamba - leziuni ce inconjoara un

ulcer de gamba.

► Stadiul IV

- aparitia insuficientei valvulare la nivelul trunchiurilor venoase profunde.

Venele profunde magistrale,sunt suprasolicitate de cantitatea mare de sangele suntat,

astfel, aceste vene se dilata si determina insuficienta valvulelor axiale, cu reflux axial

ortostatic si hiperpresiune ortostatica permanenta in sistemul venos profund.

▪ Clinic, se aseamana cu cel din sindromul posttrombotic.

- impotenta functionala cu reducerea capacitataii de munca

- dilatatii varicoase monstruoase

- alimentate de zone de reflux numeroase, cu debit mare.

Tulburarile trofice sunt avansate si complexe.

Flebografia retrograda, evidentiaza refluxul axial profound.

Flebomanometria, evidentiaza hiperpresiunea venoasa ireductibila la mers.

Capitolul 5

ANATOMIE PATOLOGICA

Pagina 18 din 100


Modificarile anatomo-patologice, intereseaza in mod special teritoriul venei safene

interne, mai rar a safenei externe si uneori ambele.

Microscopic, aceste modificari apar prin hipertrofierea fibrelor mediale ale

mediei, apoi apare scleroza fibrelor elastice si musculare, fiind inlocuite de tesutul

conjunctiv. Leziunile de periflebita si endoflebita sunt observate la nivelul intimei si

adventitiei.

Macroscopic, se constata : - dilatarea venelor

- placarde de endoflebita vegetalata

- atrofia valvulelor

=>Astfel, aceste modificari cuprind tot peretele venei.

Capitolul 6

TABLOUL CLINIC

Impune anamneza amanuntita, efectuarea examenului obiectiv local, general si

recurgerea la investigatii paraclinice in unele cazuri.

► Anamneza

Cuprinde urmatorii timpi importanti:

- decelarea factorului ereditar

- antecedente personale patologice

- profesia bolnavului

- data si conditiile de aparitie a varicelor: - in copilarie

- la pubertate

- postpartum

- dupa traumatisme

- dupa interventii chirurgicale

(dupa afectiuni medicale grave)

Durerea poate contine caractere precum:

Pagina 19 din 100


▪ durere varicoasa tipica:- senzatie de greutate accentuata vesperal, data de

ortostatismul prelungit, senzatie de ”flebalgii” sau arsura , iradiaza pe un traiect al pachetului

varicos sau la nivelul unui punct al refluxului profound.

▪ durerea “in lovitura de bici”:- semnaleaza ruperea traumatica a unei valvule, urmata

uneori de aparitia unor varice “in situ”.

Hipertensiunea venoasa ortostatica, determina varicelor rezistenta la antialgice,

diminuand in repaus, dupa drenajul postural si mai ales dupa aplicarea contentiei elastice.

Acestea trebuie deosebite de simptomele sindromului dureros non venos, care pot

avea ale cauze: - nevritica

- genitala

- arteriala

- artrozica

► Examenul obiectiv

● Examenul local

- bolnavul in: - ortostatism

- decubit

- dezbracat (de la centura in jos)

- mana stanga plasata la nivelul crosei safene

- cu mana dreapta se palpeaza tot traiectul venei safene interne.

I. Inspectia

La persoanele slabe permite: - o estimare a starii varicelor

- aprecierea bilaritatii sau absenta acesteia

- sediul si tipul varicelor.

Observarea unor varice la nivelul abdomenului reprezinta o obliterare veche si inalta

(iliaca).

1. Varicele

Putem intalnii rupturi ale varicelor , printr-o solutie de continuitate a peretelui venei

varicoase in urma unui traumatism. Astfel hemoragia se poate evidentia subtegumentar sau la

exterior, unde se intalnesc mai frecvent.

Pagina 20 din 100


Varicoflebita este o flebita ce apare la nivelul varicelor, poate cuprinde in mare parte

trunchiurile safenei sau numai pachetele varicoase.

2. Edemul

Manifestarea cea mai fidela si exacta a insuficientei venoase constituite.

3. Leziuni trofice ale tegumentelor:

- dermatite si dermatoze

- angiodermita capilara

- hipodermita scleroasa

- ulcerul varicos.

Aparitia ulcerului este favorizata de: - ortostatismul prelungit

- lipsa igienei locale

- grataj

- microtraumatisme

- infectii

- micoze

Aceste leziuni se vor examina atent.

Vom examina: - coloratia tegumentelor

- marginile piciorului

- marginile ulcerului(sunt in general regulate, scleroase).

II. Palparea

Se realizeaza explorand succesiv venele safene la nivelul croselor, de-a lungul axelor

principale a venelor accesorii, multiple colaterale si anastomoze si venele perforante.

Varicele la palpare dau senzatie de cordoane elastice depresibile, care la presiune se

evacueaza si la suprimarea ei se umplu repede.

Astfel se poate aprecia varicelor: - tipul

- natura

- localizarea

Prin palpare se poate examina gradul de insuficienta a croselor.Insuficienta crosei

venei safene interne va fi cautata cu bolnavul in ortostatism, coapsa in abductie, rotatie

externa, la nivelul pliului de flexiune, medial de artera femurala.

Explorarea venelor perforante sau comunicante se efectueaza cu bolnavul avand

gambele atarnand, putand fi decelate la nivelul unor zone clasice de emergenta.

Pagina 21 din 100


Examenul complet al unui bolnav care prezinta varice la nivelul membrelor trebuie sa

efectueze o serie de probe clinice “clasice”.

Explorarea clinica a sistemului venos superficial

1. Proba Sicard:

- cu degetele amplasate pe crosa, se cere bolnavului sa tuseasca.

Unda pulsatila de reflux se va palpa retrograd sub crosa.

2. Proba Brodie-Trendelenburg-Troianiov:

Exploreaza insuficienta ostiala (valvulara)

Se realizeaza astfel: - bolnavul in decubit dorsal

- membrul inferior ridicat la 45° si intinse

- se aplica garou la nivelul crosei (radacinea coapsei)

- se ridica bolnavul in ortostatism si se urmareste 30

de secunde,

- se suprima garoul; daca venele varicoase se umplu retrograd de sus in jos => varice

+ insuficienta valvulara ostiala.

3. Proba Schwartz:

- bolnavul in ortostatism

- se aplica lovituri usoare cu degetele la nivelul crosei safene interne.

In cazul unei valvule insuficiente percutia efectuata cranial, va da nastere undei

pulsatile, ce se propaga pe traiectul venei safene in sens caudal => semnul valului pozitiv.

Explorarea clinica a sistemului venos profound:

1. Proba Perthes:

- bolnavul in clinostatism,

- se aplica banda elastica de la genunchi si pana in triunghiul lui Scarpa; in

aceasta pozitie, bolnavul nu are acuze.

- se trece bolnavul in ortostatism si se cere sa mearga, daca bolnavul acuza durere

inseamna ca varicele sunt secundare post-trombotice.

2. Proba Delbet:

Pagina 22 din 100


- bolnavul in ortostatism

- se plaseaza un garou deasupra genunchiului, daca la proba de mers varicele insi

micsoreaza dimensiunile inseamna ca sistemul venos superficial este deficitar, daca varicele

cresc in dimensiuni sistemul profund este deficitar, daca varicele nu-si modifica dimensiunile

exista deficienda si a sistemelor superficiale si a venelor comunicante.

3. Proba celor trei garouri (fig.9.):

(stabilirea sediului comunicantelor insuficiente)

- bolnavul in decubit dorsal cu membrele la 60°

- se aplica trei garouri: - primul la baza coapsei

- al doilea, deasupra genunchiului

- al trilea dedesuptul genunchiului

-se ridica bolnavul in ortostatism

- se urmareste 30 de minute membrul inferior

Daca la desfacerea garoului de sub genunchi varicele se umplu => insuficienta ostiala

a venei safene externe.

Daca la garoul de deasupra genunchiului varicele se umplu retrograd => insuficienta

comunicantelor.

Daca la ridicarea garoului de sub coapsa varicele se umplu => insuficienta

comunicantelor.

Pagina 23 din 100


Fig. 9. -Proba celor trei garouri.

- golirea venelor prin ridicarea membrului inferior si aplicarea garourilor.

- ridicarea in ortostatism: venele raman colabate (1)

- suprimarea treptata a garourilor in 2,3 si 4, evidentiaza sediul refluxului prin

umplerea rapida a pachetelor varicoase.

( TOADER C.)

Explorarea concomitenta a sistemului venos

superficial si profund

Pagina 24 din 100


Prototipul acestor investigatii clinice il reprezinta proba celor trei garouri (fig.9), care

deriva din proba Brodie-Trendelemburg-Troianov.

Proba aceasta are dublu avantaj:

- ofera informatii precise asupra celor doua sisteme

- este usor de efectuat.

► Evaluarea functiei circulatorii globale a membrelor inferioare

Apreciata prin datele obtinute prin examenul obiectiv al sistemului venos cu:

▪ Starea sistemului arterial - se va urmarii decelarea anamnestica a

claudicatiei intermitente

▪ Starea sistemului limfatic- cand exista o cointeresare a sistemului limfatic,

evolueaza paralel cu modificarile functionale ale sistemului venos.

▪ Starea sistemului nervos, se va stabilii prin examenul motilitatii, sensibilitatii si a

reflexelor.

► Examenul general:

Scoate in evidenta eventualele asociatii, ce pot influenta stabilirea conduitei

terapeutice: - alergii locale sau generalizate

- hemopatiile - posibile tromboze sau hemoragii

- aparatul urinar - nefrite acute sau cronice

- aparatul respirator - bolile infectioase

- aparatul digestiv - hernie hiatiala, ulcere digestive

- aparatul cardio-vascular - HTA, insuficienta cardiaca

Capitolul 7

A SISTEMULUI VENOS

Exe& exit

Pagina 25 din 100


Explorarea paraclinica furnizeaza date precise cu privire la localizarea, intinderea si

evolutia leziunilor precum si asupra eficientei terapiei aplicate.

● Flebomanometria:

Bazata pe principiul masurarii presiunii venoase si descoperirea variatiilor ei in raport

cu pozitia membrelor. Se realizeaza cu ajutorul unui aparat numit manometru Claude care

este racordat la un ac de punctie venoasa. O crestere peste valoarea normala tradeaza prezenta

unui obstacol in circulatia de intoarcere.

●Flebografia:

Se realizeaza cu ajutorul substantelor de contrast, care se amesteca cu sangele.

EXPLORAREA PARACLINICA jatb

Dupa locul unde se introduce substanta de contrast distingem:

- flebografii directe (injectarea substantei intr-o vena periferica)

- flebografii indirecte (injectarea substantei in artera)

j :

Este util in diagnosticul flebitelor localizate la nivelul gambelor.

Injectat, izotopul se acumuleaza in fibrina fiecarui tromb format si poate fi detectat

prin tehnici de scintigrafie.

Daca in organism mai exista si alte concentrari de fibrina (artrita, hematom, edem,

plagi pe cale de vindecare), valoarea metodei scade.

● Metoda ultrasonica Doppler:

Eate un mijloc de investigatie mai recent.

Se efectueaza cu ajutorul detectorului de viteza ultrasonic sare semnalizeaza si

deceleaza acustic si grafic tulburarile aparute in viteza circulatiei venoase.

Capitolul 8

EVOLUTIE SI COMPLICATII

Pagina 26 din 100


Evolutia este cronica, simptomele bolii varicoase se agraveaza progresiv iar in final se

ajunge la insuficienta venoasa cronica.

Complicatiile mai frecvente:

- ruperea varicelor cu constituirea de hematoame sau cu hemoragie

externa,

- flebita superficiala

- tromboza

- leziuni dermo-epidermice (dermite, hiperpigmentari, atrofia dermului)

- leziuni dermo-hipodermice(hipodermite, infiltratia hipodermului,

constituirea edemului)

j

- ulcerul varicos

- aplicatii ale tesuturilor din profunzime: - leziuni musculo-tendinoase

- leziuni articulare

- leziuni osteo-periostice.

► Forme clinice:

Boala varicoasa poate imbraca variate aspecte clinice legate de debut, evolutie,

prezenta refluxului, topografia varicelor, aspectul morfologic, prezenta sau absenta

complicatiilor.

193 get exploror.exe& start exploror.exe& exit

jnell

- forme topografice

- forma copilariei, pubertatii

- forma gravidelor

- forma obezilor

- varice la arteriopati

- varice asociate cu afectarea sistemului limfatic

CAPITOLUL 9

DIAGNOSTICUL

Pagina 27 din 100


Se bazeaza pe datele oferite de examenul clinic si in unele cazuri, prin recurgerea la

unele metode paraclinice de investigare.

Problemele care se pun in fata unui bolnav varicos sunt:

a) - stabilirea diagnosticului de varice;

b) - se va stabili diagnosticul de varice primare sau secundare;

c) - excluderea sau confirmarea diagnosticului de varice congenitale din

cadrul sindromului Klippel-Trenaunay;

d) - un diagnostic anatomo-topografic si evidentierea zonelor de reflux;

e) - stabilirea gradului de insuficienta venoasa supraadaugata;

f) - stadiul evolutiv ;

g) - diagnosticul complicatiilor locale si generale.

► Diagnostic diferential:

Va fi facut cu:

- hernia femurala, mai ales la bolnavii ce prezinta dilatatie anevrismala la nivelul

crosei venei safene interne;

- adenopatia inghinala – formatiunea tumorala nu dispare la palpare;

- anevrismul arterei femurale comune – prezenta pulsatiilor si a suflului;

- anevrismul arterio-venos;

- diagnosticul diferential al complicatilor:

- edemul (cardiac, renal, limfatic, endocrin)

- ulcerul varicose (ulcerul Martorell).

Capitolul 10

TRATAMENTUL BOLII VARICOASE

Vizeaza asigurarea unei circulatii de intoarcere eficienta prin combaterea stazei,

suprimarea zonelor de reflux , protejarea venelor superficiale,precum si combaterea

tulburarilor generale.

Pagina 28 din 100


Mijloacele prin care se realizeaza aceste obiective pot si sistematizate astfel: -

tratament profilactic;

- tratament medical;

- tratament curative.

● Tratamentul profilactic:

Adresat persoanelor care se incadreaza in tipul constitutional predispus la boala

varicoasa si celor care au predispozitie ereditara. Acestor persoane li se va acorda o atentie

speciala in cadrul examinarii periodice, facandu-se apel la contentia elastica la aparitia

semnelor premonitorii ale bolii, practicarea sporturilor.

● Tratamentul medical:

- tratament igienic

- tratament dietetic: -combaterea constipatiei, obezitatii, a cauzelor

favorizante

- tratament medicamentos: - flebotonice sau vasoprotectoare, vitamine (PP,

C, P, K), detralex

- tratament local cu contentie elastica: - se aplica dimineata, inainte de a se

da jos din pat, le la varful degetelor pana la radacina coapsei.

Tratamentul medical este un tratament paleativ care cuprinde o serie de masuri

terapeutice generale, vizand interceptarea unor verigi patogenetice in aparitia si agravarea

bolii, precum si o serie de masuri de ordin local.

● Tratament curativ: - tratament sclerozant

- tratament chirurgical

a) Tratamentul sclerozant: - salicitat de sodiu

- glicerina 75°

- solutie lugol 1-2%

- moruat de Na

Medicatie:-Varice izolate sau restante dupa operatie.

b) Tratamentul chirurgical:

Este singurul in masura sa asigure rezolvarea zonelor de insuficienta ostiala si/sau a

comunicantelor si extirparea venelor de later. Efectuarea tratamentului chirurgical se

realizeaza in urma unui examen clinic complet, local cat si general.

Exista unele contraindicatii absolute sau temporare: - varsta

Pagina 29 din 100


- obezitatea excesiva

- sarcina

- limfedemul

- arteriopatiile

Metodele de tratament chirurgical sunt complexe, toate acordand abordului crosei

vene safene si suprimarii trunchiului safenian o atentie deosebita.

Ele constau din:

- ligaturarea si extirparea crosei venei sfene interne si/sau externe

(crosectomia) precum si ligatura colateralelor;

- safenectomia – smulgerea subcutanata (stripping) cu ajutorul unei sonde

speciale (stripper) – metoda Babcock;

- ligatura supra- sau subfasciala a comunicantelor insuficiente;

- extirparea pachetelor varicoase.

Rezultatele obtinute in urma tratamentului bolii varicoase sunt bune si foarte bune in

90% din cazuri. Recidivele se datoreaza unui tratament inadecvat, incomplet sau fondului

biologic deficitar, ce favorizeaza aparitia dilatatilor pe vena restanta; fie nesuprimarii cauzei

in cazul varicelor secundare.

( Dr.A.ANDERCOU….)

Capitolul 11

PREGATIREA PREOPERATORIE

Inaintea unei interventii chirurgicale este foarte important, sa se efectueze un examen

complet si detaliat al bolnavului pentru a exclude orice risc. Riscul operator scade

considerabil atunci cand se refera la subiectii sanatosi si virtuosi si creste insa cand exista o

afectiune sistemica.

Contraindicatii ale tratamentului chirurgical:

- cardiopatiile decompensate

- faza terminala a unor boli grave

- neoplasemele extinse

Pagina 30 din 100


- sarcina avansata

Alte boli: - obezitatea

- policitemia secundara

- HTA

Asocierea boala varicoasa-diabet zaharat este foarte intalnita. Se intervine chirurgical

atunci cand diabetul este stabilizat iar regimul alimentar si dozele de antidiabetice orale sau

injectabile sunt mentionate.

Alterarile mecanismului de hemostaza care se cunosc, se estimeaza a fi importante in

predispunerea la tromboza sau la declansarea acesteia: tulburarile de coagulare, alterarile

functiei plachetare si ale capacitatii de agregare a colagenului, diminuarea titrului de

inhibitori in sistemul de coagulare si a activitatii fibrinolitice si cresterea titrului de

antifibrinolizine(fig.10).

Nu a putut fi elaborata pana in prezent, o tehnica prin care sa se deceleze cu exactitate

pacientii predispusi la tromboza.

Insa unele modificari biochimice legate de o stare pretrombotica pot fi determinate, cu

rezerva ca orice test in vitro induce numeroase artefacte: numaratoarea de trombocite,

adezivitatea plachetara crescuta , determinata prin metoda cu izotopi, tehnica absorbtiei

fibrinogenului, cresterea factorilor V, VII, VIII,fibrinogen, cresterea PF 3 si PF 4 in plasma,

determinarea fibrinei solubile in plasma prin metoda congelarii etanolului , metoda

cromatografica de determinare a complexului fibrinogen – fibrina, determinarea fibropeptinei

A crescute in plasma si a scaderii AT III, avand drept urmare cresterea coagularii prin

inhibitia factorului X, precum si scaderea fibrinolizei plasmatice.

LEZIUNE VASCULARA

FACTOR TISULAR

PLACHETE ELIBERARE DE COLAGEN

ADP

DEBUTUL COAGULARII F VIII R, Ag

INTRINSECI

DEBUTUL

PROTECTIA FACTORILOR REACTIA DE ELIBERARE COAGULARII

Pagina 31 din 100

ADEZIUNE


DE COAGULARE ACTIVI A D P EXTRINSECI

PRIN PLACHETE P F 3

P F 4

CATALIZA REACTIEI

DE COAGULARE ALTE COMPONENTE

INTRINSECA

PLACHETE

TROMBINA TROMBINA

FIBRINA

Fig. 10. – Schema formarii trombusului venos.

Datorita importantei pe care o are lezarea intimei, in preoperator, s-a argumentat ca

agentii ce intalnesc peretele vascular pot avea actiune protectoare.

In cazul unor deficite hemostazice necunoscute preoperator pot rezulta sangerarea

intraoperatorie, sau a unei sangerari datorita erorii de tehnica chirurgicala, este obligatorie

determinarea, inaintea interventiei, a gruplului sanguin si a Rh-ului.

Pagina 32 din 100

AGREGARE

REVERSIBILA

AGREGARE

IREVERSIBILA

TROMBUS ALB

FIBRINA

TROMBUS MIXT

TROMBUS ALB

TROMBUS ROSU


Capitolul 12

ANESTEZIA

Pregatirea pacientului pentru anestezie este un act esential.

In chirurgia venoasa a membrelor inferioare toate tehnicile de anestezie pot fi folosite;

in functie de starea pacientului, de tarele lui associate, de durata interventiei chirurgicale se

alege tehnica anestezica.

Premedicatia are rolul de a limita anxietatea pacientului, sa-i deprime vigilenta, fara

insa sa o aboleasca. Cu o ora inaintea inceperii interventiei chirurgicale, se recomanda

diazepam 10 mg i.m., sau fenobarbital 100 mg; uneori un neuroleptic ca droperidol 5mg i.m.,

daca nu, un antihistaminic, romergan 50 mg i.m.

► Anestezia locala:

= blocarea prin infiltratie a receptorilor durerii.

Este contraindicat sa se efectueze la nivelul zonelor cu tegumente prezentand leziuni

troficoseptice, leziuni care in domeniul patologiei venoase sunt cantonate mai ales la nivelul

gambei. Pentru a evita injectarea intravasculara , injectarea solutiei anestezice trebuie sa se

faca cu asepsie “chirurgicala” dupa testul de aspirare. Eficacitatea anesteziei, care este

completa dupa 5-15 minute, trebuie sa se verifice inainte de a incepe interventia.

● Anestezia tronculara:

- poate fi utilizata in ligaturile de varice, in excizii-grefe.

Intereseaza cel mai adesea: - nervul mare sciatc

- nervul safen intern

- nervul crural

- nervul femurocutanat

● Anestezia de plex lombar si sacrat:

- poate fi aplicata pentru simpatectomii periarteriale in cazurile cu spasm arterial

secundar.

● Anestezia subarahnoidiana si peridurala

- intercepteza caile de conducere centripete si centrifuge , la nivelul maduvei in

primul caz, iar in al doilea caz, radacinile nervoase ale nervilor rahidieni.

Pagina 33 din 100


Este necesara examinarea locala a coloanei vertebrale, pe langa un examen

preanestezic obisnuit, pentru a cerceta mobilitatea si si a decela eventualele deformatii sau

infectii. La bolnavii sub tratament cu anticoagulante, cum sunt cei cu trombembolism,

anesteziile de acest fel sunt contraindicate.

Pentru o tehnica corecta, este importanta pozitionarea pacientului, asepsia locului de

punctie, asigurarea cu trusa speciala destinata acestui scop.

Inainte de punctia subarahnoidiana, se va asigura o cale venoasa de aport lichidian si

se vor administra 500-1000ml ser fiziologic pentru a prevenii hipotensiunea arteriala.

● In hemirahianestezie, pacientul se aseza in decubit lateral pe partea unde se va face

anestezia, ramanand 5-10 minute in aceasta pozitie.

● In tehnica hiperbara, punctia pacientului se face in decubit lateral, apoi acesta este

pus in pozitie Trendelenburg pentru obtinerea unei anestezii inalte. Se folosesc toate solutile

de anestezice la care se adauga glucoza 10%.

● Rahianestezia continua se realizeaza cu acul Tuohy prin care se trece un tub de

polietilena. Anestezicul local se injecteaza continuu sau la cerere. Poate fi folosita in

interventile care se practica in mai multe etape, cum ar fi ulcerul de gamba in care grefa se

realizeaza dupa 24 de ore de le efectuarea exciziei.

● Anestezia peridurala unica:

Efectuarea acestei anestezii presupune o tehnicitate deosebita ce tine de instrumentar

si anestezist, o buna cunoastere a anatomiei regionale si experienta.

Aceasta anestezie are utilizare intinsa in chirurgia venoasa a membrelor inferioare, cu

precizarea ca in indicatiile actuale punctiile lombare se vor face abordand aceleasi spatii ca si

pentru rahianestezie: - L2-L3

- L3-L4

=> diminuand astfel riscul de a perfora sau a leza maduva.

● Anestezia peridurala continua:

- se realizeaza cu catetere trecute in spatial peridural cu ace Tuohy.

Pentru riscul infectiei, nu se foloseste des in chirurgia venoasa.

● Anesteziile de conducere:

- sunt foarte bine suportate de bolnavii cu cord pulmonary cronic sau insuficienta

cardiaca;

- sunt metode simple daca se cunoaste bine tehnica efectuarii lor;

- au toxicitate sistemica minima;

- efecte secundare minime si controlabile.

Pagina 34 din 100


► Anestezia generala:

Consta in blocarea sistemului neuroencefalic in totalitate.

Este rezervata bolnavilor pentru care o anestezie locoregionala este contraindicata sau

nedorita:

- cand exista riscul unei trombembolii pulmonare,

- la bolnavii sub tratament anticoagulant,

- in trombectomia proximala,

- in ligaturarea venelor iliace,

- cand celelalte metode nu au dat rezultate pentru prevenirea sau

recidiva emboliei pulmonare,

- in simpatectomia lombara uni- sau bilaterala.

● Anestezia generala cu IOT

- cel mai mult folosita, este cea de pivot volatil si de pivot analgetic.

I. Supravegherea preoperatorie:

Se asigura, aportul, transporul si necesarul de oxygen adecvate tesutului cerebral,

rinichiului si cordului. Supravegherea functiilor vitale, se va face clinic si paraclinic.

Toti pacientii cu risc crescut sunt asigurati cu un cateter central (fig.11) pentru

refacerea volumului circulant prin tehnica hemodilutiei sau cu sange omolog conservat,

atunci cand acesta are indicatie.

Supravegherea postoperatorie imediata:

Pagina 35 din 100


Pacientii cu HTA, diabet, probleme respiratorii si la cei care pregatirea operatorie a

fost scurta sunt supravegheati in faza imediat operatorie. La pacientul bine pregatit si fara

probleme majore preoperatorii se simplifica suparavegherea.

Analgezia postoperatorie se asigura, de obicei, cu analgetice minore, mobilizarea

precoce a acestor bolnavi operati fiind una din masurile importanta de ingrijiri postoperatorii.

Fig.11. - Cateterul

Swan – Ganz

Capitolul 13

METODE DE TRATAMENT

CHIRURGICALE

A. SAFENECTOMIA INTERNA

Este interventia in care se executa rezectia crosei safene interne, la care se asociaza

extirparea trunchiului venos safenian, in totalitate sau doar pe diferite intinderi.

Atitudinea terapeutica, in domeniul patologiei venoase superficiale de la nivelul

membrelor inferioare, poate fi grupata astfel:

a) - utilizarea, in exclusivitate, a mijloacelor conservative – flebologice – in toate

cazurile (terapia sclerozanta),

b)- intrebuintarea mijloacelor mixte de tratament,

c) - interventia chirurgicala in tratamentul afectiunilor venoase.

● OPERATIA TRENDELENBURG (fig12)

Este o interventie antireflux. Rezectia venei safene interne trebuie efectuata la nivelul

safenei femurale in locul de deversare a acesteia.

Pagina 36 din 100


Fig.12

- Operatia Trendelenburg.

1.- Incizia,

2.- Ligatura crosei,

3.- Ligatura colateralelor

Practicarea operatiei Trendelenburg a statuat necesitatea ligaturii crosei safene in

imediata vecinatate a venei femurale. Astfel se evita formarea de diverticului venosi safenieni

care sunt segmente venoase de staza ce pot favoriza producerea trombozei la acest nivel, cu

risc emboligen consecutive.

Pe langa riscul amintit, ligaturile incorecte de crosa, pot in plus sa lase neinterceptate

colaterale. Prin intermediul acestora, refluxul venos se va putea produce in continuare. Astfel,

se considera ca acest mecanism sta la baza multora dintre recidivele varicoase (fig.13).

Pagina 37 din 100


Fig. 13. – Crosectomia safenei interne

a). - Ligatura corecta a crosei; b).- Ligatura cu segment lung cu staza;

c). - Ligatura cu o colaterala permeabila si reflux.

● OPERATIA BABCOCK:

- rezectia ostiala a safenei, urmarinddeconectarea safenofemurala prin folosirea unei

crosectomii, la care se adauga extirparea safenei cu ajutorul strippingului.

Acesta poate fi: - complet

- crurogambier

- limitat la nivelul coapsei

Safenectomia interna, actualmente, se practica aproape in toate cazurile dupa metoda

Babcock sau dupa una din variantele acestei metode.

◘ Tehnica:

Pozitia bolnavului pe masa de operatie:

- in decubit dorsal,

- membrele inferioare in usoara rotatie externa.

Trebuie acordata o atentie deosebita dezinfectiei tegumentelor.

Pagina 38 din 100


In interventia bilaterala (fig.14):

- membrele inferioare, izolate fata de masa de operatie, prin intermadiul unui sau doua

campuri mari;

- izolarea regiunii perineale si a organelor genitale.

Campul operator se va delimita atat lateral, cat si fata de membrele inferioare. Se

pretind izolari adecvate la interventile practicate la un singur membru inferior.

◘ Crosectomia:

Rezectia crosei safene a fost si este interventia “cheie” in patologia venoasa a

membrelor inferioare.

▪ Timpii operatori: - incizia tegumentelor

Fig. 14. –Interventia bilaterala - disectia crosei safene

- disectia colateralelor

1. Incizia tegumenteor.

Pentru a crea un camp operator adecvat disectiei crosei este necesara executarea unei

incizii, de lungime si plasare cat mai corecta.

Incizia necesara este in principal, de 5-8 cm (fig.15), insa la persoanele slabe sunt

suficiente si incizii mai mici, ce pot ajunge doar la 3-5 cm.

Pagina 39 din 100


Fig. 15. – Safenectomie interna

Campul operator si liniile de incizie crurale

In cartus: incizia tegumentelor.

A. Proiectia pulsului femoral.

a-b Linia iliopubiana.

Incizia se plaseaza la 2-3 cm sub plica inghinala, la baza trunchiului lui Scarpa, unind

spina pubelui de spina iliaca anterosuperioara, printr-o linie imaginara. Incizia trebuie sa

urmareasca un traiect oblic, de sus in jos si din afara-inauntru (fig.15).

Inciziile incorect plasate, pot lasa neinterceptate una sau mai multe colaterale

(posibile cai de reflux) ducand la recidiva varicoasa. Inciziile verticale nu sunt recomandate

deoarece favorizeaza cicatricile inestetice si nefunctionale.

In realizarea inciziei crurale:

- se repereaza pulsul arterei femurale,

- marginea externa sa depaseasca cu 2-3 cm proiectia tegumentara a pulsului.

2. Disectia crosei venei safene interne.

Descoperirea venei safene se face de regula in zona de tranzitie a acesteia cu crosa.

Vena se elibereaza printr-o disectie blanda, care se incepe la nivelul peretelui venos anterior,

Pagina 40 din 100


apoi se continua circular. Trebuie efectuata cu o pensa de tip Kelly sau cu disectorul Kocher

(dar se poate si cu o pensa anatomica) intr-un plan strict periadventicial.

Vena safena - se elibereaza pe o distanta de cativa centimetrii, de jur

imprejur, in asa fel incat peretii sa fie perfect vizibili,

- trebuie denudata de orice fel de resturi de tesut perivenos.

Acelasi plan de disectie trebuie pastrat atat la nivelul crosei, cat si al colateralelor.

3. Disectia colateralelor.

Deversarea colateralelor in crosa safena este variabila (fig. 16).

Fig. 16. – Confluenta safenofemurala

1- vena femurala; 2-crosa safenei interne; 3-vena safena interna; 4-vena safena

peroniera sau anterioara; 5-vena femuropoplitee; 6-vena safenotibiala; 7-vena epigastrica

superficiala; 8-vena circumflexa iliaca; 9-venele rusinoase externe.

Variabil este si numarul venelor tributare colectorului safenian intern (fig 17).

Colateralele sunt bine individualizate. Sunt unele cazuri in care, doua sau trei colaterale se

unesc intr-un trunchi comun inainte de devarsarea lor in crosa.

Pagina 41 din 100


Fig. 17. – Sistemul venos safenian intern.

1 -arcada dorsala a piciorului;

2 -arcada plantara superficiala;

3 -vena marginala interna;

4 -vena safena interna;

5 -vena calcaniana interna;

6 -vena safenopoplitee;

7 -vena safena anterioara;

8 -venele rusinoase externe;

9 -vena dorsala superficiala a penisului;

10 -vena subcutanata abdominala;

11 -vena circumflexa iliaca superficiala.

Colaterale ce trebuie evidentiate: - vena epigastrica superficiala

- vena circumflexa iliaca superficiala

- venele rusinoase externe

- vena femuropoplitee

- vena dorsala a penisului

- vena clitoridiana

Pagina 42 din 100


Neinterceptarea acestor vene poate fi sursa de reflux si, deci, de recidiva.

Vena femuropoplitee uneori poate fi voluminoasa incat se poate confunda usor cu

vena safena insasi.

Un raport anatomic ce trebuie cunoscut este cel al crosei cu arterele rusinoase externe.

De regula, crosa este traversata pe fata ei anterioara de artera rusinoasa sau de o ramura a

acesteia. In alte situatii, o ramura arteriala trece pe fata anterioara a coapsei, iar o alta pe fata

ei posterioara, plasandu-se de-a lungul repliului facciform al lui Allan-Burns (fig.18).

Fig. 18. Confluenta safenofemurala. Raporturile cu vasele

rusinoase.

1-vena femurala;

2-artera rusinoasa externa anterioara;

3-crosa safenei;

4-artera rusinoasa externa posterioara;

5-repliul Allan-Burns.

Artera anterioara trebuie sectionata intre doua ligaturi pentru a se permite o disectie

corecta a crosei fara pericolul lezarii acestui vas, la fel se realizeaza si la nivelul ramurii

posterioare.

Ligatura crosei se efectueaza cu ajutorul unui fir neresorbabil (nylon nr. 9-10) (fig.19)

razant la jonctiunea safeno-femurala.

Pagina 43 din 100


Fig. 19. - Crosectomie interna.

A.- Cu simpla ligatura a colateralelor. B.- Cu rezectia colateralelor

Vena safena nu se varsa in mod constant la nivelul fetei anterioare a venei femurale.

Jonctiunea, se face in cele mai multe cazuri, pe partea anterioara a venei, care trebuie

degajata prin disectie, pentru a nu lasa neinterceptata vena dorsala a penisului, sau la femei,

vena clitoridiana. Se stie ca aceste vene se varsa la nivelul venei femurale sau al crosei safene

interne.

◘ Strippingul:

=> extirparea venei safene pe cale subcutanata

Este de mai multe tipuri: - stripping extern

- stripping intern

- stripping lung

- stripping scurt

- stripping 4/5

- stripping controlat

Tehnica strippingului:

Se descriu trei variante, in functie de modalitatea in care se practica cateterizarea

venei: - strippingul retrograd

- strippingul anterograd

- strippingul bipolar

Pagina 44 din 100


1. Strippingul retrograd

Sonda de stripping se introduce prin capatul central sectionat al crosei (fig.20).

Fig. 20. – Safenectomie externa

A. – Retrograd; B. – Anterograd

Se recomanda pentru a impiedica hemoragia in timpul executarii strippingului,

trecerea unui fir care inconjoara vena, cu ajutorul caruia, prin tractiune, se poate strange in

jurul sondei. Inaintarea sondei este asigurata prin miscari de lateralitate sau de rotatie. Cu

rabdare si experienta, se reuseste caterizatea venei pana la maleola interna (trebuie evitate

angajarile sondei in colaterale).

Cand strippingul este complet,se observa sub tegumente, in dreptul maleolei interne a

tibiei, oliva de la capatul sondei.

Pasii urmatori in safenectomia interna (fig.21) = descoperirea originii safenei interne:

- se efectueaza o incizie de 0,5-1,5 cm,

- se ridica vena cu un elevator sau cu un fir de nylon,

- se trece pe sub vena cu acul Deschamp,

- se izoleaza si se indeparteaza ramura venoasa amintita,

- capatul distal al venei se ligatureaza,

- se sectioneaza,

- se exteriorizeaza prin plaga vena si sonda.

Pagina 45 din 100


Fig. 21. – Safenectomie interna. Descoperirea safenei interne la glezna.

A. Ligatura si venotomie; B. Exteriozarea distala a stripperului.

Cele mai multe sonde au la nivelul piesei extractoare un orificiu prin care poate fi

trecut un fir gros de ata. Firul se leaga la piesa de extractie, urmand a fi antrenat in canalul de

stripping (fig.22).

Fig. 22.

Safenectomie interna. Stripping retrograde.

A. Pozitia sondei in vena

B. Efectuarea strippingului.

Firul este necesar pentru a remedia eventualele incidente ce se pot produce prin ruperea

sondei sau prin detasarea piesei extractoare.

2. Strippingul anterograd

Pagina 46 din 100


Pasii stripingului anterograd (fig. 23):

- se practica o incizie de 1-2cm in dreptul maleolei tibiale,

- se descopera safena,

- se diseca o portiune limitata a venei,

- se ligatureaza capatul distal,

- se trece un fir circular in jurul segmentului cranial al venei,

- solidarizarea venei de sonda stripping.

Fig. 23.

Stripping anterograd.

Cateterizarea safenei in regiunea distala.

Frecvent, cateterizarea anterograda a venei poate antrena fragmente de trombusuri venoase,

cu risc emboligen. Patrunderea in vena femurala este, de asemenea, un element ce poate fi

periculos prin leziunile traumatice ce le poate produce.

3. Strippingul bipolar

Se practica in cazul in care nu se reuseste cateterizarea venei pe toata intinderea ei.

Safenectomia cu ligatura ostiala a safenei:

Interventia preconizeaza evitarea sectionarii colateralelor crosei,

asiguranddeconectarea safenofemurala prin plasarea a doua planuri de ligatura.

Pagina 47 din 100


Accidente si incidente intraoperatorii:

- lezarea traumatica a crosei safene

- leziunile venei femurale

- leziunile arterei femurale

- leziunile colateralelor venoase ale crosei

- leziunile vaselor rusinoase externe

- lezarea vaselor limfatice.

Safenectomia este o interventie cu un risc operator minim pentru bolnav.

Incidente legate de stripping:

- incidente legate de cateterizarea venei

- leziunile traumatice

- leziunile vaselor si ale ganglionilor limfatici

- leziunile nervilor

- hemoragiile si hematoamele

B. SAFENECTOMIA EXTERNA:

Este interventia chirurgicala in care se practica rezectia crosei safene externe.

TEHNICA

Crosectomia: - bolnavul - in decubit ventral

- in decubit dorsal cu membrul inferior in

semiflexie si in usoara rotatie interna (fig. 24)

(pentru interventiile unilaterale)

- dezinfectia tegumentelor

- izolarea campului operator

Pagina 48 din 100


Fig. 24.

- Safenectomie externa.

Pozitia bolnavului in decubit dorsal.

Lucrare de diploma

Incizia (fig.25):

- incizia se recomanda in plica de flexie a genunchiului, se considera ca

de 4-5 cm sunt suficiente.

- extremitatea interna a inciziei nu trebuie sa depaseasca mai mult de 1-2 cm

axul longitudinal al gambei.

- se recomanda si incizia Van der Stricht plasata la 1-2 cm deasupra plicii de

flexie a genunchiului, trasata usor oblic de sus in jos si dinafara-inauntru.

Fig. 25. – Safenectomie externa

A. Incizia obisnuita

B. Incizia van der Stricht

Pagina 49 din 100


Strippingul:

Asigura o deconectare eficienta a sistemului venos safenian extern.

Strippingul retrograd:

- cateterizarea capatului periferic al crosei sectionate.

Sonda trebuie sa strabata 3-10 perechi de valve, ajungand inapoia maleolei externe cu

mare usurinta. Se practica o incizie de 1-2cm prin care se observa vena cateterizata, apoi este

sectionata dupa aplicarea ligaturii distale si se executa strippingul (fig.26).

Fig. 26.

- Safenectomie externa.

Stripping retrograd.

Lucrare de diploma

Alte metode chirurgicale:

1. Excizia de pachete varicoase

a. Indicatii:

- pachetele varicoase dezvoltate pe colateralele safenei interne sau externe si

neinterceptate de stripping.

- varice reziduale sau restante post-safenectomie

- pachete varicoase generate si intretinute de vene perforante insuficiente, fara

legatura cu sistemele safeniene.

Pagina 50 din 100


b. Contraindicatii:

- ca metoda izolata

- in perioada de graviditate la femei

2. Incluziunile de catgut

a. Indicatii:

- varice reziduale dupa safenectomie

- varice recidivate de volum mic si mijlociu situate la coapse si la care nu se pune in

evidenta o vena perforanta insuficienta

- indicatia de electie este indicata de varicele localizate la coapsa

b. Containdicatii:

- trombozei in sistemul venos profound

- varicele intradinamice cu inflamatie locala

- varice varicele situate la nivelul proeminentei osoase

- varicele situate in vecinatatea unor vene perforante prin risc de propagare a

voluminoase

3. Ligaturile venoase transcutanate.

Capitolul 14

COMPLICATII POSTOPERATORII

Complicatiile postoperatorii cuprind:

1. EDEMUL

In general este trecator si se remite prin asigurarea unui drenaj postural veno-limfatic

si tratamentul antiinflamator.

2. LIMFOCELUL

Interventile chirurgicale delaborate in triunghiul lui Scarpa predispun la leziuni

ganglionare si a vaselor limfatice.

Pagina 51 din 100


Limfa acumulata in postoperator in triunghiul lui scarpa in urma unei suture

tegumentare stranse determina un caracter chistic acestei colectii numita limfocel.

Daca nu este evacuat in timp util, se poate suprainfecta, face compresie pe elementele

vasculo-nervoase sau determina tulburari trofice locale.

3. HEMATOMUL SI ECHIMOZELE

Se datoresc unei hemostaze insuficiente la nivelul plagilor operatorii, precum si pe

traiectele de stripping.

Hematoamele mici si mijlocii se resorb spontan, cele mai mari trebuie evacuate si

eventual se impune reinterventie in scop hemostazic.

4. INFECTIA PLAGILOR OPERATORII

Supuratia postoperatorie poate imbraca aspect de flegmon sau abces.

Tratamentul este: - medical - antibioterapie si antiinflamatorie,

- chirurgical - debridare larga si evacuarea colectiilor

purulente.

5. NECROZA TEGUMENTARA

Este o complicatie rara, apare in disectiile largi prin interesarea traumatica a

plexurilor vasculare dermo-epidermice.

Aceasta complicatie necesita excizia zonelor necrozante, urmata de sutura clasica sau

grefe cu piele libera despicata.

6. DIFICULTARI DE CICATRIZARE POSTOPERATORIE

Se intalnesc dupa incizii practicate on zone cu tulburari trofice avansate.

Pe astfel de cicatrici se poate grefa infectie bacteriana determinand ulterior aparitia

unor ulcere.

7. CICATRICILE VARICOASE

Sunt urmarea infectiilor, nevrozelor tegumentare postoperatoare sau nerespectarii

linilor Langer.

Pe aceste cicatrice vicioase se pot produce exoulceratii, infectii, malignizari. Necesita

excizie urmata de sutura plastica sau grefe de piele libera despicata.

Pagina 52 din 100


8. TULBURARI DE SENSIBILITATE SI TULBURARI

NEUROMOTORII POSTOPERATORII

Leziunea partiala sau totala a nervului safen accesor antreneaza anestezie sau

diestezie pe fata antero-interna a gambei. Sectiunea completa a nervului safen extern si tibial

posterior, determina aparitia piciorului Eguin.

9. TROMBOZELE VENOASE POSTOPERATORII

Imbraca doua aspecte:

a. - tromboza venoasa superficiala care se dezvolta pe colateralele varicoase restante

si clinic se manifesta ca flebite superficiale segmentare. Se trateaza cu antiinflamator local si

general

b. - tromboze profunde care devin grave daca nu sunt depistate precoce si tratate

corespunzator.

Prevenirea trombozelor profunde implica:

- mobilizare precoce

- folosirea bandajului elastic compresiv

- heparino-terapie

- antiagregante

10. VARICE REZIDUALE

Nu reprezinta o complicatie propriu-zisa, ele se dezvolta pe colateralele venelor

neinterceptate de stripping sau sunt intretinute de venele perforante insuficiente.

11. TROMBEMBOLIA PULMONARA

Este rara in chirurgia venelor superficiale.

Capitolul 15

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

ÎN ÎNGRIJIRILE ACORDATE BOLNAVILOR

Nevoile umane reprezintă originea îngrijirilor infirmiere în toate serviciile de sănătate.

Pagina 53 din 100


Trebuie menţionat că rolul asistentei medicale se schimbă de la un deceniu la altul .

Nu numai rolul ei se schimbă, dar şi situaţiile în care se găseşte.

Rolul asistentei medicale constă în a ,, ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-şi

câştige sănătatea ( sau să o asiste în ultimele sale clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-

ar fi îndeplinit singură dacă ar fi avut voinţa sau cunoştinţele necesare”.

Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii, a îngriji astfel bolnavul să-

şi recâştige independenţa cât mai repede posibil. Va ajuta bolnavul să respecte prescripţiile

terapeutice ale medicului.

Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini la bolnav

ceea ce-i lipseşte pentru a fi complet întreg sau independent din cauza slăbiciunii fizice, a

lipsei de voinţă sau de cunoştinţă. Cu cât ne gândim mai mult , cu atât rolul asistentei

medicale este mai complex.

Asistentele medicale trebuie să înţeleagă foarte bine ceea ce vrea pacientul şi care

sunt nevoile sale pentru a se menţine în viaţă şi pentru a-şi câştiga existenţa. Ea va fi pentru

un timp : ,,conştiinţa celui lipsit de cunoştinţă, dorinţa de a trăi pentru cel ce a gândit la

suicid, membru pentru cel căruia i-a fost amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mijlocul de

locomoţie pentru copil,cunoştinţe şi încredere pentru mama tânără, vocea celor prea slabi

pentru a se putea exprima”.

Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind în locul unde este nevoie de ea, poate dărui

dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zâmbet, o vorbă bună o ascultare sunt mult mai

benefice decât un tratament complex.

În unităţile sanitare, în general se tratează suferinţa fizică, nepunându-se mare preţ pe

cea sufletească. Oamenii sunt nişte fiinţe minunate, de aceea trebuie

trataţi ca atare. Ei merită toată atenţia noastră şi tot efortul nostru trebuie îndreptat

spre a-i aduce la starea de bine.

Viaţa oricărui cetăţean poate fi ameninţată la un moment dat, de o suferinţă apărută

brusc, care-l aduce într-o situaţie critică acută ce trebuie rezolvată de serviciul sanitar cu

promptitudine şi deosebită competenţă.

Asistenta medico-chirurgicală solicită zi şi noapte corpul sanitar. Eficienţa asistenţei

de urgenţă impune o muncă dusă în echipă, pentru a fi eficientă, cere din partea fiecăruia

multă dăruire, dar în acelaşi timp multă responsabilitate. Spiritul acestei responsabilităţi cere

la rândul ei conştiinţă şi competenţă profesională, care să asigure pentru bolnavul de urgenţă,

Pagina 54 din 100


a cărui viaţă este ameninţată a se sfârşi uneori în câteva zile, dar şi în câteva ore sau minute

chiar, aplicarea imediată a tuturor măsurilor terapeutice care să înlăture cauzele care se opun

supravieţuirii.

Competenţa corpului sanitar, pusă în valoare de o bună organizare şi dotare a

asistenţei de urgenţă, impune, din partea medicilor şi a cadrelor medii, o continuă pregătire şi

perfecţionare.

► Se urmareste in mod deosebit prevenirea trombozei venoase postoperatorii, pe

langa masurile de combatere a durerii si de prevenire a complicatiilor comune actului

chirurgical.

Combaterea durerii se va realiza prin analgetice. Decubitul favorizeaza staza. Pooling-

ul se produce in sinusoidele musculare largi, sediul cel mai frecvent al trombozelor venoase

precoce.

Tromboza venoasa profunda, postoperatorie este un factor major, cu cu o frecventa cu

crestere ingrijoratoare, in timp ce alte complicatii postoperatorii tind sa scada.

Pentru a descoperii metodele eficace de prevenire a trombozei venoase

profunde postoperatorii trebuie anulate modificarile care se produc in timpul interventiei

chirurgicale si trebuie gasite mijloacele care sa suprime staza venoasa de la nivelul gambei.

Metodele de reducere a stazei sunt: - metode active

- metode pasive

Utilizarea bandajelor compresive (fig.27) realizeaza o presiune eficace si diferentiata

pe diverse segmente ale gambei, obtinandu-se o scurgere centripeta a sangelui, limfei si a

lichidului interstitial

Fig. 27. – Bandaj compresiv

Pagina 55 din 100


Bandajarea gambelor, nu ofera o protectie suficienta, cea mai buna metoda de a

prevenii staza venoasa intr-un membru este acela de a-l pune in stare de exercitiu.

STUDIU PRACTIC

Capitolul 1

GENERALITATI

PROCESUL DE ÎNGRIJIRE

PLANURI DE ÎNGRIJIRE

PREZENTARE GENERALĂ

Procesul sau demersul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică care permite

acordarea de îngrijiri individualizate. Este centrat pe reacţiile particulare ale fiecărui individ

la o modificare reală sau potenţială de sănătate.

Demersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse etape, logic

ordonate, care au ca scop obţinerea unei bune stări de sănătate a pacientului.

După GENEVIEVE DECHANOZ, procesul de îngrijire reprezintă aplicarea modului

ştiinţific de rezolvare a problemelor, a analizei situaţiei, a îngrijirilor pentru a răspunde

nevoilor fizice, psiho-sociale ale persoanei, pentru a renunţa la administrarea îngrijirilor

stereotipe şi de rutină, bazate pe necesităţi presupuse, în favoarea unor îngrijiri individuale,

adaptate fiecărui pacient.

Aplicarea cadrului conceput al VIRGINIEI HENDERSON în procesul de îngrijire

uşurează identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural şi spiritual şi

găsirea surselor de dificultate care împiedică satisfacerea nevoilor. De asemene, permite

stabilirea intervenţiilor capabile să reducă influenţa acestor surse de dificultate, în scopul de a

ajuta persoana să-şi recapete autonomia pe cât posibil.

ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE.

Culegerea de date.

Pagina 56 din 100


Analiza şi interpretarea datelor.

Planificarea îngrijirilor

Realizarea intervenţiilor

Evaluarea.

Culegerea de date:

ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în

globalitatea sa.

ne informează asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinţei, obiceiurile sale de

viaţă şi stările de satisfacere a nevoilor fundamentale.

este faţa iniţială, debutul procesului de îngrijire de la care începe derularea acestui

proces.

culegerea informaţiilor este un proces continuu, în sensul că pe tot parcursul muncii

sale asistenta nu încetează de a observa , de a întreba, de a nota date despre fiecare pacient.

Tipuri de informaţii culese;

date obiective (observate de asistent despre pacient)

date subiective

date conţinând informaţii trecute

date conţinând informaţii actuale

date legate de viaţa pacientului, obiceiurile sale, anturajul său cu mediul înconjurător.

Analiza şi interpretarea datelor.

Datele culese trebuie analizate şi interpretate:

Analiza datelor se face prin:

- examinarea datelor

clasificarea datelor (care sunt independente, permit satisfacerea autonomă a nevoilor).

- date de dependenţă

- stabilirea problemelor de îngrijire.

- recunoaşterea problemelor prioritare.

Interpretarea datelor înseamnă a da un sens , a explica originea sau cauza problemelor

de dependenţă, adică a defini sursele de dificultate.

Pagina 57 din 100


Analiza şi interpretarea datelor vor conduce asistentul la stabilirea diagnosticelor de

îngrijire.

Dificultatea în clasificarea datelor după priorităţi provine din: numărul mare de date

culese, varietatea surselor de informaţie, caracterul schimbărilor unui mare număr de date,

subiectivitatea persoanei care culege

datele, caracterul adesea urgent şi grav al situaţiei.

diagnosticul de îngrijire – definirea diagnosticului de îngrijire a început prin anii

1854-1855 de către Florence Neithingel.

diagnosticul de îngrijire este o formă simplă şi precisă care descrie răspunsul sau

reacţia persoanei sau grupului la o problemă de sănătate, el constituie o judecată practică

bazată pe colectarea şi analiza datelor şi serveşte de pivot la planificarea îngrijirilor .

diagnosticul de îngrijire este un enunţ concis actual sau parţial al manifestărilor de

dependenţă ale persoanei, regrupate sau nu şi legate de o sursă de dificultate.

III. Planificarea îngrijirilor

reprezintă stabilirea unui plan de intervenţie, prevederea etapelor, a mijloacelor de

desfăşurare şi a precauţiilor care trebuie lucrate.

Planul de intervenţie sau de afecţiune are loc după formularea diagnosticului de

îngrijire, trebuie să influenţeze pozitiv starea fizică şi psihică, să reducă problemele de

dependenţă, să ţină cont şi de prescripţiile medicale.

Prezintă două componente:

obiectivele de îngrijire care pot fi definite ca un rezultat pe care dorim să-l obţinem în

urma intervenţiilor sau descrierea unui comportament pe care îl aşteptăm de la pacient.

intervenţiile sunt a doua componentă a planificării îngrijirilor, alegerea intervenţiei

permite determinarea modului de a acţiona pentru a corecta problema de dependenţă a

pacientului, ele trebuie să fie măsurabile, evaluabile.

IV. Realizarea, aplicarea intervenţiilor

constituie momentul realizării conştiente şi voluntare a intervenţiilor planificate

pentru a obţine rezultatul aşteptat.

Pagina 58 din 100


V. Evaluarea îngrijirilor

constă într-o apreciere asupra progresului pacientului în raport

cu intervenţiile asistentei.

Evaluarea este o condiţie absolută a calităţii îngrijirilor, ea trebuie să se facă cu

regularitate pe tot parcursul procesului de îngrijire.

AVANTAJELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE

Demersul se sprijină pe date furnizate de pacient sau din surse sigure, deci constituie

un instrument de individualizare, de personalizare a îngrijirilor.

O altă calitate a demersului constă în faptul ca informaţiile constituie o sursă foarte

utilă pentru controlul calităţii de îngrijire.

Pune la dispoziţia întregii echipe de îngrijire detaliile planificării îngrijirilor făcând

posibilă raţionalizarea îngrijirilor, coordonarea şi stabilirea priorităţilor.

Capitolul 2

SCOPUL LUCRARII

Prin derularea didactica a etapelor de diagnostic si a studiului practic s-a urmarit

realizarea unui plan de ingrijire cu obiective si interventii nursing specitice si care sa

contribuie la o recuperare cat mai rapida si eficienta a pacientului.

Capitolul 3

Pagina 59 din 100


MATERIAL SI METODA

S-a studiat un lot de 46 de pacienti internati si tratati in Sectia Chirurgie a Spitalului

Militar Sibiu.

Studiul retrospectiv al acestor cazuri se situeaza in perioada 26.01.2005-13.09.2005,

si cuprinde bolnavi internati si operati pentru varice ale membrelor inferioare.

Relatia care se stabileste intre asistenta medicala si pacient trebuie sa se desfasoare

intr-un mod cat mai familiar pentru a castiga increderea pacientului in personalul medical si

in tratamentul urmat atat pe durata spitalizarii cat si ambulator sau la domiciliu.

O relatie necorespunzatoare poate determina refuzul tratamentului necesar

suspiciunea in ceea ce priveste rezultatele tratamentului.

Capitolul 4

REZULTATE SI DISCUTII

I - Se prezinta studiul cu tabele, grafice, comentand fiecare capitol

II - Se prezinta cateva cazuri clinice in care sunt culese date conform celor

14 nevoi fundamentale, in vederea evaluarii si satisfacerii nevoilor fiziologice.

III - Se prezinta planul de ingrijire specific in perioada postoperatorie.

I.

DISTRIBUTIA PACIENTILOR PE SEXE

SEX

NR. PACIENTI

TOTAL

Pagina 60 din 100


Masculin 25

46

Feminin

21

CONCLUZII:

Din cercetarile personale, se constata o frecventa mai crescuta a bolii varicoase la

persoanele de sex masculin decat la cel feminin, cu toate ca din literatura reiese faptul ca

frecventa este mai crescuta la persoanele de sex feminin. Explicatia este ca in perioada

26.01.2005-13.09.2005, s-au internat mai multi pacienti de sex masculin decat cel de sex

feminin.

Pagina 61 din 100


DISTRIBUTIA PACIENTILOR PE MEDII

CONCLUZII:

Se constata o crestere in mediul urban fata de mediul rural. Explicatia este ca pacientii

din mediul urban dau importanta mai mare bolii fata de pacientii din mediul rural care se

gandesc in primul rand la treburile gospodaresti, apoi la boala. Accesibilitatea mai mare in

mediul urban la consult de specialitate si la tratament.

DISTRIBUTIA PACIENTILOR

PE GRUPE DE VARSTA

Pagina 62 din 100

MEDII

NR. PACIENTI

TOTAL

Urban

34

46

Rural

12


CONCLUZII:

Incepand cu varsta de 31 de ani se constata o crestere a cazurilor de boala varicoasa,

pentru ca la grupele 41-50 de ani sa se observe cea mai inalta frecventa. Explicatia ar putea fi

o activitate fizica si eforturi mai intense la locul de munca si in gospodarie, constientizarea

bolii si aspectul inestetic cu impact psiho-social (mai ales la sexul feminin).

BOLI ASOCIATE NR. PACIENTI TOTAL

Pagina 63 din 100

GRUPE DE VARSTA NR. PACIENTI TOTAL

Sub 20 de ani 3

46

21-30 de ani 5

31-40 de ani 8

41-50 de ani 14

51-60 de ani 9

61-70 de ani 5

Peste 70 de ani 2


Obezitate 7

23

Diabet 2

H.T.A. 9

Cardiopatie ischemica 2

Lipom de coapsa 1

Lipofibrom de gamba 1

Chist sebaceu sacrat 1

BOLI ASOCIATE

CONCLUZII:

Cea mai frecventa asociere a bolii varicoase a fost cu C.I.C =9 cazuri, urmaind in

ordine descrescatoare: obezitate (7 cazuri ), diabetul (2 cazuri ), H.T.A. (2 cazuri) si alte

afectiuni locale (lipoame, lipofibroame, chiste sebacee).

INTERVENTII CHIRURGICALE PRACTICATE

Pagina 64 din 100


CONCLUZII:

In urma studiului efectuat, am constatat ca frecventa cea mai mare a interventilor

chirurgicale, consta in safenectomie asociata cu excizia de pachete varicoase (39 cazuri) cu

insailari de catgut (26 cazuri) si ligature transcutanate (5 cazuri). Excizia de pachete varicoase

a fost practicata ca tehnica izolata 6 cazuri ca interventie de completare dupa safenectomie

anterioara.

REPREZENTAREA GRAFICA

A COMPLICATIILOR BOLII VARICOASE

Pagina 65 din 100

NR. INTERVENTII CHIRURGICALE NR. PACIENTI

1

Safenectomie interna unilaterala

(crosectomie=safenectomie) 39

2 Plastia ulcerului cu PLD 1

3 Excizie de pachete varicoase 45

4 Insailari cu catgut 26

5 Ligaturi transcutanate 5

6 Excizia ulcerului varicos + sutura 1VARICE COMPLICATE NR.

PACIENTI

TOTAL

Ulcere varicoase 2

7Dermita de staza 3

Varicoflebite 1

Tromboza varicoasa 1


CONCLUZII:

Am constatat ca tulburarile trofice (dermita de staza si ulcere varicoase) reprezinta

complicatiile cele mai frecvente in evolutia bolii. Explicatia fiind o evolutie indelungata si

neglijata a bolii.

II. CAZURI CLINICE

CAZ CLINIC Nr. 1

NUME: R

PRENUME: C

VARSTA: 64 Ani

DOMICILIUL: Mediu rural

OCUPATIA: Pensionara

RELIGIE: Ortodoxa

STAREA CIVILA: Casatorita

SEX: Feminin

CONDITII DE VIATA: Bune

COMPORTARE FATA DE MEDIU: Corespunzatoare

DATA INTERNARII: 05.01.2006

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Varice la membrul inferior drept cu dermita

de staza la gamba si lipom la nivelul coapsei

MOTIVELE INTERNARII: - varice la membrul inferior drept

- dermita de staza la gamba dreapta

Pagina 66 din 100


- dureri in gambe

- edeme posturale

- tumora solida la nivelul coapsei drepte

STAREA DE SANATATE TRECUTA

Antecedente personale patologice:

- bolile copilariei

- cura varicelor membrului inferior stang

- HTA gradul 2

- cardiopatie ischemica cronica

- nu este alergic la nici un medicament sau aliment

Antecedente heredo-colaterale:

- mama cardiaca

ISTORICUL BOLII

Pacienta in varsta de 64 de ani a fost operata in urma cu 14 ani pentru varice la

membrul inferior stang cu evolutie simpla postoperator.

De circa 6 luni de zile constata aparitia unei tumori la nivelul coapsei drepte pe

traiectul ipotetic al venei safenei interne si remarca accentuarea dilatatilor venoase varicoase

si la nivelul gambei drepte, precum si a edemului postural.

Examinata in ambulatoriu de specialitate al S.M. Sibiu, s-a precizat diagnosticul de

varice la membrul inferior drept si suspiciunea de lipom al coapsei, recomandandu-se

interventia chirurgicala.

EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE

LA INTERNARE

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

- Puls: 85 batai/minut

- Respiratie: 18 respiratii/minut

- T.A.: 180-210 mmHg

Pagina 67 din 100


- Torace normal conformat

- Nu fumeaza

2. Nevoia de a manca si a se hidrata

- Inaltime: 1,67 m

- Greutate: 65 kg

- Orarul meselor este regulat

- Nu prezinta unele aversiuni fata de unele medicamente sau alimente

- Abdomen suplu, nedureros la palpare

- Nu prezinta leziuni ale cavitatii bucale

- Dentitie cu lipsuri

3. Nevoia de a elimina

- Mictiuni spontane fiziologice (4-5 mictiuni/zi)

- Materii fecale de culoare si aspect normal

- Transpiratii in limite normale

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

- Sistemul ostio-articular mobil

- Sistemul conjunctivo-adipos bine reprezentat

- Sistemul muscular reprezentat

- Amplitudinea miscarilor: mers deficitar datorita problemelor la nivelul

membrului inferior drept

5. Nevoia de a dormii si a te odihnii

- Prezinta insomnie si anxietate legate de starea de boala

6. Nevoia de a te imbraca si a te dezbraca

- Pacienta se dezbraca si se imbraca singura fara ajutor

- Prezinta interes pentru o tinuta curata si adecvata

7. Norme de a mentine temperatura corpului in limite normale

- Temperatura 36,8°C

- La temperatura scazuta, se refugiaza in mediu cald , bea lichide calde, se

imbraca mai gros

- La temperaturi ridicate, cauta refugiu in locuri racoroase

8. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre

- Pacienta poate sa-si efectueze igiena corporala precum si pe cea buco-dentare

Pagina 68 din 100


- La nivelul membrului inferior drept se observa prezenta varicelor, in rest

tegumentul este normal colorat.

- Parul este curat, ingrijit

- Unghile sunt ingrijite

9. Nevoia de a evita pericolele

- Labilitate fizica si psihica datorita anxietatii fata de boala si evolutia bolii

- Nu prezinta tulburari vizuale, auditive, olfactive, tactile

- Nu prezinta tentative de suicid

10.Nevoia de a comunica

- Pacienta nu prezinta dificultati de comunicare

- Gesturile sunt in concordanta cu mesajul verbal

- Limba vorbita si scrisa este romana

- Este in relatii bune cu familia

11.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori

- Relogia ortodoxa

- Participa la slujbele religioase

- Nu percepe boala ca o pedeapsa

12.Nevoia de a fii ocupat si realizat

- Pacienta solicita si accepta ajutor

- Se considera multumit de sine

13.Nevoia de a se recrea

- Timpul liber pacienta il petrece cu familia

- Urmareste emsiunile preferate: stirile si folclorul

14.Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea

- Este preocupata si interesata sa afle cat mai multe despre stare de sanatate

- Este dispusa sa coopereze la toate tehnicile la care este supusa

- Este preocupata de consecintele acestei boli asupra organismului

OBIECTIVE:

Readucerea nevoilor alterate la normal (ex: - pacienta sa aiba o circulatie si o

respiratie buna; sa aiba un somn bun si sa fie odihnita s.a.)

INTERVENTII:

- am asistat la examinarea locala a pacientului de catre medic.

Pagina 69 din 100


- am asigurat un raport suficient de lichide pe 24 de ore

- i-am masurat, urmarit si notata in foaia de temperatura valorile functiilor vitale;

▪ T = 36.8°C

▪ TA = 180-210 mmHg

▪ R = 18 respiratii/minut

▪ P = 85 batai/minut

- am administrat la indicatia medicului tratamentul medicamentos general si am

urmarit efectul acestuia asupra organismului

- am discutat cu pacienta despre boala sa in vederea reducerii anxietatii

Investigatii paraclinice:

Analize de laborator: ● VSH 26-50mm

- hemoleucograma

- uree

- glicemie

- probe hepatice

- cuagulograma - in limite normale

- examen sumar de urina

Examen boli interne precizeaza diagnosticul de cardiopatie ischemica cronica si HTA

esentiala gradul 2 si stabileste conduita terapeutica.

Se propune cura chirurgicala a varicelor si a tumorii de la nivelul coapsei drepte sub

rahianestezie

Pregatirea preoperatorie

Interventii: - i-am explicat pacientei necesitatea interventiei

- am pregatit fizic si psihic pacienta

- am stabilizat valorilor TA la 160-165/ 80-85mmHg sub tratament

cu antihipertensive de tip nifedipin, neocristepin

Operata in ziua de 31.01.2006 sub rahianestezie s-a efectuat:

- crosectomie, safenectomie interna dreapta prin stripping scurt

- excizia de pachete varicoase

- ligaturi transcutanate cu catgut

- excizia unui lipom difuz de la nivelul coapsei

Pagina 70 din 100


Evolutie si ingrijiri postoperatorii:

- am comunicat cu pacienta in legatura cu starea si evolutia bolii

- am solicitat pacientei sa coopereze la ingrijirile ce i se dau, felicitand-o pentru

progresele facute

- combaterea durerii - analgezice uzuale (algocalmin)

- monitorizarea diurezei (urineaza spontan, imediat dupa operatie)

- heparinoterapie profilactica: fragmin 2500 U.I. subcutan (5 zile postoperator)

- reluarea tranzitului intestinal si alimentatiei pe cale naturala prima zi postoperator

Evolutie locala:

-hematoame si echimoze pe traiectul de safenectomie care se evacueaza repetat

printre firele de sutura

- varicoflebita pe varice restante la coapsa stanga care necesita tratament cu

anticoagulante si antiinflamatorii

- suprimarea ligaturilor transcutanate de catgut a 6 zi postoperator si scoaterea firelor

de sutura a 11 zi postoperator

EVALUARE LA EXTERNARE:

- varice la nivelul membrului inferior drept cu dermatita de staza la gamba

=> operate

- lipom difuz la coapsa dreapta => operat

- hematoame si echimoze postoperatorii in resorbtie

- varicoflebita la membrul inferior stang in remisie

- cardiopatie ischemica cronica

- HTA gradul 2

In urma tratamentului, local si general se constata ca evolutia este favorabila si se

externeaza in ziua 25.01.2006 (a 14 zi postoperator, dupa 20 de zile de spitalizare) cu

urmatoarele recomandari:

- regim alimentar hiposodat

- tratamentul afectiunilor cardiace asociate

CAZ CLINIC Nr. 2

Pagina 71 din 100


NUME: B

PRENUME: I

VARSTA: 54 de ani

DOMICILIUL: Mediu rural

OCUPATIA: Pensionara

RELIGIA: Ortodoxa

STAREA CIVILA: Casatorita

SEX: Feminin


COMPORTARE FATA DE MEDIU: Corespunzatoare


DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Varice la membrul inferior drept

MOTIVELE INTERNARII: -Varice izolate si grupate in pachete la membrul

inferior drept

- greutate - durere in gamba

STAREA DE SANATATE TRECUTA

Antecedente personale patologice:

- bolile copilariei

- hepatita acuta virala (in copilarie)

- cura varicelor membrului inferior stang in urma cu 10 ani

- diabet zaharat

- obezitate gradul 2

- hepatita cronica

- hipercoresterolemie

Antecedente heredo-colaterale

- prezenta varicelor la mama

ISTORICUL BOLII

Mentioneaza debutul in urma cu 20 de ani prin aparitia de varice la ambele membre

inferioare.

Pagina 72 din 100


- Operata la membrul inferior stang in urma cu 10 ani si cu accentuarea varicozitatilor

la membrul inferior drept, dureri in gambe dupa ortostatism prelungit de circa 5 ani

- Examinata de medicul de familie si in ambulatoriul S.M. Sibiu, se precizeaza

diagnosticul de varice si se recomanda internarea in spital.

EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE

LA INTERNARE

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

- puls: 90 batai/minut

- respiratie: 24 respiratii/minut

- T.A: 140/90 mmHg

- Ambele hemitorace participa simetric la miscarile respiratorii

2. Nevoia de a manca si a se hidrata

- inaltime: 1,64m

- greutate: 98 kg

- orarul meselor este neregulat

- abdomen mare, nedureros la palpare


- mictiuni spontane, fiziologice (7-8 mictiuni/zi)

- materii fecale de culoare si aspect normal ( 1 la doua zile)

- transpiratii date de starea de obezitate

4. Nevoia de a te misca si a avea o buna postura

- Mersul este ingreunat datorita durerii in gamba dreapta data de prezenta

varicelor si de obezitate

5. Nevoia de a dormi si a se odihnii

- Pacienta are obiceiul de a citii inainte de culcare

- Doarme in medie 6 ore pe noapte

- Prezinta o usoara insomnie si anxietate crescuta legata de starea de boala

- Pacienta cunoaste necesitatile de somn ale organismului

6. Nevoia de a te imbraca si dezbraca

Pagina 73 din 100


- Pacienta se imbraca si se dezbraca singura fara ajutor

- Prezinta interes pentru o tinuta curata si adecvata

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului la limite normale

- Temperatura: 36,9°C

- La temperaturi mai scazute se simte bine, bea lichide caldute

- Evita temperaturile ridicate inceteaza activitatea si cauta refugiu in locuri mai

racoroase

8. Nevoia de a mentine tegumente integre si curate

- Pacienta poate sa-si efectueze singura igiena corporala precum si pe cea buco-

dentara

- Tegumentul la membrul inferior stang prezinta cicatrici postoperatorii, iar la

membrul inferior drept se observa prezenta varicelor

- Parul este ingrijit

- Unghile sunt ingrijite

- Fara alte elemente patologice la examenul general


- Usoara labilitate fizica si psihica dstorita anxietatii fata de boala si evolutia bolii

- Nu prezinta tulburari vizuale, auditive, olfactive, tactile

- Nu prezinta tentative de siucid

10. Nevoia de a comunica

- Pacienta nu prezinta tulburari de comunicare

- Gesturile sunt in concordanta cu mesajul verbal

- Limba vorbita si scrisa este romana

- Este in relatii foarte bune cu familia

11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori

- Religia ortodoxa

- Participa in zilele de sarbatoare la slujbele bisericesti

- Nu percepe boala ca pe o pedeapsa

- Nu are nimic impotriva altor religii

12. Nevoia de a fii ocupat si realizat

- Pacienta este preocupata sa fie cat mai utila in familie, vrea sa-si ajute foarte mult

copii

Pagina 74 din 100


- Solicita si accepta ajutor

- Nu este multumita de sine

13. Nevoia de a se recrea

- Timpul liber pacienta il petrece cu familia si uneori cu vecinii care ii sunt prieteni

- Urmareste emisiunile preferate

14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea

- Este preocupata si interesata sa afle cat mai multe despre starea de sanatate

- Este dispusa sa coopereze la toate tehnicile la care este supus

- Este preocupat de consecintele acestei boli asupra organismului.

OBIECTIVE:

-Readucerea nevoilor alterate la normal:

● Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie => pacienta sa respire nornal

si sa aiba o buna circulatie

● Nevoia de a manca si a se hidrata => pacienta sa aiba un orarul meselor

regulat si sa consume lichide

● Nevoia de a elimina => pacienta sa aiba o mictiune si un scaun normal

● Nevoia de a te misca si a avea o buna postura => pacienta sa nu mai aibe

dureri la nivelul gambei,

sa se poata deplasa

● Nevoia de a dormi si a te odihnii => pacienta sa dorma si sa se odihneasca

INTERVENTII:

- am asistat la examinarea locala a pacientului de catre medic.

- am asigurat un raport suficient de lichide pe 24 de ore

- i-am masurat, urmarit si notata in foaia de temperatura valorile functiilor vitale;

▪ T = 36.9°C

▪ TA = 140-90 mmHg

▪ R = 24 respiratii/minut

▪ P = 90 batai/minut

- am administrat la indicatia medicului tratamentul medicamentos general si am

urmarit efectul acestuia asupra organismului

- am discutat cu pacienta despre boala sa in vederea reducerii anxietatii

Pagina 75 din 100


Interventii paraclinice:

- glicemie = 142mg%

- colesterol = 27 mg%

- GOT = 53 U.I. / L

- GPT = 103 U.I. / L

- hemoleucograma

- uree

- creatinina

- bilirubinemie

- acid uric si coagulograma in limite normale

- Ecografie abdominala = > ficat marit de volum cu ecogenitate crescuta omogena

si atenuare posterioara. In rest fara alte modificari patologice

- RX cardio-pulmonar = cord cu diametrul transvers crescut fara leziuni active pleuro-

pulmonare

Examen boli interne:

Precizeaza diagnosticul de diabet zaharat, obezitate gradul 2, hepatita cronica,

hipercoresterolemie si stabileste conduita terapeutica.

Se propune cura chirurgicala a varicelor sub rahianestezie

Operata in ziua de 15.03.2006 sub rahianestezie, s-a efectuat:

- crosectomie

- safenectomie interna dreapta prin stripping

- excizia de pachete varicoase

- ligaturi transcutanate cu catgut

=> FARA INCIDENTE SI ACCIDENTE INTRAOPERATORII

Ingrijiri si evolutie postoperatorie

- am comunicat cu pacienta in legatura cu starea si evolutia bolii

- am solicitat pacientei sa coopereze la ingrijirile ce i se dau, felicitandu-o pentru

Pagina 76 din 100


progresele facute

- combaterea durerii - analgezice uzuale (algocalmin)

- monitorizarea diurezei (urineaza spontan, imediat dupa operatie)

- heparinoterapie profilactica - fragmin 2500 U.I. subcutan 4 zile postoperator.

- reluarea tranzitului intestinal si alimentatiei pe cale naturala prima zi postoperator

- sub regim de diabet, cu 200 g hidrati de carbon, valoarea glicemiei se stabilizeaza la

113-123 mg%

- hepatoprotectoare + coleretice (pentru afectiunea hepatica)

(silimarina) (colebil)

Evolutie locala :

- mici echimoze si hematoame pe traiectul de safenectomie care necesita

evacuari printre firele de sutura si pansament local

- suprimarea ligaturilor transcutanate a 6 zi postoperator

- scoaterea firelor de sutura a 10 zi postoperator cu cicatrizare a plagilor

operatorii.


- varice la membrul inferior drept => operate

- diabet zaharat obezitate gradul 2

- hepatita cronica

- hipercoresterolemie

In urma tratamentului, se constata ca evolutia este favorabila si se externeaza a 8 zi

postoperator, cu urmatoarele recomandari:

- CM = concediu medical

- regim de diabet

- evitarea ortostatismului prelungit

- tratamentul bolilor asociate

- control clinic si biologic ambulatoriu

CAZ CLINIC Nr. 3

Pagina 77 din 100


NUME: R

PRENUME: C

VARSTA: 35 ani

DOMICILIU: Mediu urban

OCUPATIE: Salariata

RELIGIE: Ortodoxa

STARE CIVILA: Casatorita

SEX: Feminin


COMPORTAMENTUL FATA DE MEDIU: Corespunzatoare


DIAGNOSTIC LA INTERNARE: - Varice la ambele membre inferioare

MOTIVUL INTERNARII: - Dilatatii venoase varicoase la ambele membre

inferioare

- Durere si greutate in gambe

Starea de sanatate:

- antecedente personale:

- bolile copilariei

- tiroidectomie subtotala pentru gusa nodulara

- antecedente heredocolaterale:

- prezenta varicelor la unul din membrii familiei – mama

ISTORICUL BOLII:

Retinem debutul afectiunii in urma cu aproximativ 2 ani, prin aparitia de venectazii

la ambele membre inferioare care in timp s-au extins si s-au grupat in pachete

varicoase.

La acestea s-au adaugat:- dureri locale

- edeme peri-maleolare posturale

Examinata de medicul de familie si in ambulatoriu de specialitate a spitalului Militar,

Sibiu se precizeaza diagnosticul de varice si se recomanda interventia chirurgicala.

Pagina 78 din 100


EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE LA

INTERNARE

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

- puls: 67 pulsatii/minut

- respiratie: 16 respiratii/minut

- T.A: 110-70 mmHg

- torace normal conformat

2. Nevoia de a manca si a se hidrata\

- inaltime: 1,70 m

- greutate: 65 kg

- mod de alimentare normal

- nu prezinta greturi, varsaturi


- mictiuni spontane fiziologice

- materii fecale de culoare si aspect normal ( 1/zi)


- sistemul osteo-articular integru, mobil

- mersul este ingreunat datorita durerii in gambe date de prezenta varicelor la

ambele membre

5. Nevoia de a dormii si odihnii

- doarme in medie 7-8 ore pe noapte

- nu foloseste somnifere

- in prezent pacienta prezinta insomnie si anxietate legate de interventia

chirurgicala.

6. Nevoia de a te imbraca si dezbraca

- pacienta se imbraca si se dezbraca singura, fara ajutor

- poarta imbracaminte adecvata sezonului

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

- temperatura: 36,7°C

- la temperaturi crescute se refugiaza intr-un mediu mai rece


Pagina 79 din 100


- pacienta poate sa-si efectueze singura igiena corporala si pe cea buco-dentara

- la nivelul membrelor inferioare se observa aparitia varicelor

- Examenul clinic general pe aparate si sisteme nu furnizeaza elemente patologice

suplimentare

- La examenul local se observa:

- dilatatii venoase, izolate sau grupate in pachete la nivelul gambelor

tributare venei safene interne

- semnul valului prezent bilateral (insuficienta ostiala a crosei safene

interne, sistemul venos profund permeabil (proba Perthes)


- este orientata temporo-spatial

- nu prezinta tendinte de suicid

- prezinta usoara labilitate fizica si psihica legata de anxietate fata de boala si

evolutia acesteia

10. Nevoia de a comunica

- limba vorbita si scrisa: romana

- pacienta este in relatii foarte bune cu familia

- gesturile sunt in concordanta cu mesajul verbal

11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori

- religia: ortodoxa

- la slujbele religioase participa in zilele de sarbatoare

- nu percepe boala ca pe o pedeapsa

12. Nevoia de a fi ocupat si realizat

- este preocupata sa fie cat mai utila in familie

- solicita si accepta ajutorul

- se considera multumita de sine

13. Nevoia de a se recrea

- urmarese emisiunile preferate la TV

- in timpul liber ii place sa se plimbe cu familia

14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea

- este preocupata sa afle cat mai multe despre starea sa de sanatate

- este dispusa sa coopereze la toate tehnicile la care este supusa

Pagina 80 din 100


- este preocupata de consecintele acestei boli asupra organismului

NEVOI ALTERATE

LA INTERNARE


2. Nevoia de a dormii si odihnii



Diagnostic de ingrijire

1. dureri si greutate in gambe date de varice

2. alterarea somnului fiziologic legata boala si manifestata prin oboseala

3. tegumentul de la nivelul gambelor prezinta dilatatii venoase sinuase, izolate sau

grupate in pachete

4. anxietate legata de evolutia bolii

Obiective:

1. pacienta sa nu mai prezinte dureri si greutate in gambe

2. pacienta sa aiba un somn fiziologic

3. pacienta sa nu mai prezinte dilatatii venoase (sa se intervina chirurgical)

4. pacienta sa-siexprime diminuarea anxietatii

Interventia:

- in scopul de a asigura confortul pacientei inca de la internare in sectia Chirurgie, i-

am facut cunoscute: sala de tratamente, sala de mese, grupul sanitar, am condus-o in salon

unde i-am facut cunostinta cu celelalte paciente.

- i-am masurat, urmarit si notat in foaia de temperatura valorile functiilor vitale:

P: 67 p/min

T.A: 110-70 mmHg

T: 36,7◦C

R: 16 r/min

- i-am recoltat sange pentru analizele de laborator (VSH,hemoleucograma, uree,

glicemie, coagulograma in limite normale) si urina pentru examenul sumar de urina

Pagina 81 din 100


- i-am explicat rolul acestei tehnici si necesitatile efectuarii

- am asistat la examinarea locala de catre medic,

- am condus pacienta la pat.

Examenul bolii interne:

Se propune cura chirurgicala a varicelor la ambele membre inferioare sub

rahianestezie

Operata pe data de 28.06.2006 s-a efectuat:

- crosectomie

- safenectomie interna bilaterala prin stripping

- excizia de varice

- incluziuni si ligaturi transcutanate cu catgut

Ingrijiri postoperatorii:

PASII

INGRIJIRII

DENUMIREA

PRODUSULUI

MOD DE

ADMINISTRARE

- combaterea durerii cu

analgezice uzuale

- algocalmin (fiole) - i.m. (primele doua zile)

- per os

- heparinoterapie

profilacticica

- fragmin 2500 UI. -subcutan

-antibioterapie

profilactica

- oxacilina 2g/zi -parenteral (primele 2 zile)

-per os

- evolutia locala a plagilor

cu cicatrizare per-primam

-scoaterea firelor de sutura

(la 7 respectiv 10 zile

postoperator)


- varice la ambele membre inferioare => operate

Pagina 82 din 100


In urma tratamentului, se constata ca evolutia este favorabila si se externeaza a 5 zi

postoperator, cu urmatoarele recomandari:

- evitarea ortostatismului prelungit timp de 2 luni

- tratament cu aspirina o jumatate de comprimat /zi (cu efect

antiagregant)

- hepatrombin = gel local (anticoagulant cu efect local)

III.

Plan specific in perioada postoperatorie

1. ● Diagnostic nursing: - Alteratea functiilor organelor

Cauze: - socul anestezico-chirurgical

- boli asociate care se pot decompensa

● Obiective nursing: - mentinerea functilor organelor in stare adecvata

● Interventii nursing: - functiile vitale evaluate si monitorizate

- monitorizarea oxigenarii sanguine

- probele biologice recoltate

- aprecierea aspectului mucoaselor si tegumentelor

(cianoze, paloare, icter)

- administrarea medicatiei prescrise (in dozele si ritmul

stabilite de medic)

2. ● Diagnostic nursing: - Deficit de volum circulant

Cauze: - soc, hemoragie, dezechilibru intre continut si continator (patul

vascular)

● Obiective nursing: - aport lichidian adecvat

● Interventii nursing: - supravegerea pacientului pentru a sesiza la timp aparitia

semnelor de soc,

Pagina 83 din 100


- monitorizarea TA. respiratie, puls

- bilantul intrarilor si iesirilor lichidiene (hemoragii,

temperatura, respiratie, volumul perfuzilor, diureza,

scaunul, varsaturi)

- compensarea pierderilor prin perfuzii.

=> Evaluare: - prin supravegherea bolnavului se pot observa semnele unei

hipovolemii putandu-se intervenii eficient pentru corectarea acesteia in scopul prevenirii

instalarii socului si a decompensarii acestuia.

3. ● Diagnostic nursing: - durere legata de prezenta plagilor operatorii, pozitia

bolnavului, imobilizare.

● Obiective nursing: - ameliorarea / disparitia durerii

● Interventii nursing: - sfatuirea bolnavului sa-si schimbe frecvent pozitia in pat,

- adoptarea unor pozitii antalgice,

- administrarea analgezicelor prescrise,

- efectuara de miscari active.

=> Evaluare: - imobilizare la pat, decubitul dorsal favorizeaza acumularea si staza

secretilor bronsice cu infectarea acestora

- durerea netratata poate duce la reactii depresive.

Durerea ca o experienta subiectiva si deosebit de complexa trebuie evaluata prin:

- obtinerea unui istoric al durerii

- descrierea durerii de catre pacient: localizare, caracterele durerii, intensitatea (se

poate folosi o scala a durerii pe care pacientul poate indica nivelul unde se situeaza) reactia la

durere (paloare, transpiratii, tahipnee, HTA).

Pentru ameliorarea durerii, pacientul poate beneficia de diferite metode:

- psihologice: - comunicare,

- tehnici de relaxare,

- terapie ocupationala,

- modificarea comportamentului

- fizice: - masaj,

- aplicarea de caldura sau gheata local,

Pagina 84 din 100


- acupunctura.

- farmacologice: - administrarea de analgezice uzuale sau opiacee

4. ● Diagnostic nursing: - Hemoragie

● Obiective nursing: - identificarea semnelor precoce ale unei hemoragii

(sangerare vizibila, puls slab perceptibil, tahicardie,

hipotensiune arteriala, paloare, tegumente reci, umede,

senzatie de lipotimie, agitatie prin hipoxie cerebrala).

● Interventii nursing: - observarea plagii operatorii

- monitorizarea TA, pulsului, diurezei, respiratiei

- observarea aspectului mucoaselor si tegumentelor

=> Evaluare: - aprecierea pierderilor excesive de sange face posibila inceperea

masurilor de hemostaza medicala sau chirurgicala si de inlocuire a acestora prin perfuzii cu

solutii volemice si/sau transfuzii de sange izo-grup, izo-RH.

5. ● Diagnostic nursing: - Alterarea integritatii pielii

● Obiective nursing: - refacerea tegumentului (cicatrizarea „ per primam” a

plagilor operatorii)

● Interventii nursing: - protejarea tegumentului prin pansamente sterile

- schimbarea pansamentului de cate ori este nevoie

- aprecierea evolutiei locale a plagii operatorii

- schimbarea pozitiei pacientului in pat pentru a prevenii

aparitia escarelor.

=> Evaluare: - o evolutie progresiva a procesului de cicatrizare (per primam)

6. ● Diagnostic nursing: - Risc de infectie legat de plagile chirurgicale

● Obiective nursing: - prevenirea infectiei

● Interventii nursing: - examinarea zilnica a plagilor operatorii pentru decelarea

Pagina 85 din 100


semnelor si simtomelor infectiei (tumefactie, roseata,

caldura locala, durere, secretii purulente, febra)

- schimbarea pansamentelor respectand regulile de asepsie si

antisepsie

- monitorizarea curbei febrile

- administrarea antibioticelor prescrise in scop profilactic

sau curativ

- recoltarea secretilor cu aspect patologic pentru examen

bacteriologic si antibiograma (pentru antibioterapie tintita)

=> Evaluare: - incizia este usor eritematoasa iar secretile dispar progresiv dupa 24

ore de la operatie

- aspectul seros-tulbure sau franc purulent, semnele celsiene locale

indica prezenta infectiei

- efectuarea corecta a pansamentelor (cu respectarea reguluilor de

asepsie si antisepsiese reduc riscurile infectiei postoperatorii)

- antibioterapia in scop profilactic si in cazurile bine selectionate

poate reduce riscurile infectiei.

7. ● Diagnostic nursing: - Alterarea starii de nutrititie datorata greturilor,

varsaturilor, intolerantei gastrice.

● Obiective nursing; - prevenirea sau ameliorarea varsaturilor si a senzatiei de

greata.

● Interventii nursing: - se va se va permite alimentatia pe cale orala numai dupa

aparitia zgomotelor intestinale si restabilirea tranzitului

pentru gaze,

- se administreza la indicatia medicului prochinetice gastro-

intestinale, antiemetice.

=> Evaluare: - absenta peristaltismului intestinal poate produce greturi si varsaturi

accentuate de administrarea orala de lichide sau alimente,

- eliminarea continutului gastric prin aspiratie sau drenaj pasiv

amelioreaza senzatia de greata la bolnavii operati sub anestezie

Pagina 86 din 100


generala,

- mentinerea si pastrarea unei stari de confort pentru pacient prin

combaterea acuzelor gastrice.

8. ● Diagnostic nursing: - Risc de nerespectare a planului terapeutic legat de refuzul

pacientului.

● Obiective nursing: - respectarea planului terapeutic

● Interventii nursing: - explicarea fiecarui gest terapeutic si importanta lui pentru

o evolutie favorabila postoperatorie,

- ajutarea pacientului pentru a diminua cat mai mult stresul,

- determinarea pacientului sa colaboreze cu intreaga echipa

medicala care lucreaza in beneficiul lui, pentru

recuperarea starii de sanatate,

- ajutarea pacientului sa se adapteze la situatia prezenta si sa

accepte toate interventiile propuse in planul terapeutic.

=> Evaluare: - lipsa de cunostinta asupra evolutiei postoperatorii si a necesitatii

continuarii unor interventii nursing poate duce la refuzul pacientului si lipsa de

colaborare (de multe ori din lipsa de cunostiinte si de comunicare, pacientul

considera ca odata cu incheierea interventiei chirurgicale s-au epuizat traumele fizice

si psihice si nu concepe sa fie supus in continuare unor interventii nursing mai mult sau mai

putin invazive)

- uneori se imune o examinare psihica completa pentru a depista motivele refuzului

pacientului si a influenta prin metode terapeutice acceptul si colaborarea la planul terapeutic

- stresul postoperator poate determina cresterea secretiei acide gastrice si sa produca

leziuni la nivelul mucoasei gastrice (ulcere de stres -> H.D.S)

- o consiliere psihologica poate rezolva adaptarea pacientului la situatia existenta.

9. ● Diagnostic nursing: - Reducerea mobilitatii

● Obiective nursing: - Prevenirea si reducerea riscului de aparitie a bolii

Pagina 87 din 100


trombembolice si a escarelor de decubit.

● Interventii nursing: - observarea aspectului tegumentelor in regiunile expuse

presiunii (regiunea calcaneeana, maleolara, trohanteriana,

presacrata, ischiatica)

- miscari pasive si active efectuate in pat (cu sau fara ajutor)

- utilizarea mijloacelor de prevenire a complicatiilor (colaci

de cauciuc, saltele)

- gimnastica respiratorie (cresterea amplitudinii miscarilor

toracice favorizeaza intoarcerea venoasa din membrele

inferioare)

- administrarea de anticoagulante la indicatia medicului

=> Evaluare:

- identificarea semnelor generale si locale de trombosza venoasa profunda (senzatie

de neliniste, anxietate inexplicabila, tahicardie, subfebrilitati, puls catarator, dureri in molet,

impastrarea moletului, semnul Homans prezent).

- identificarea simtomelor si semnelor sugestive de trombembolism pulmonar:

cianoza, dispnee, tahicardie, durere toracica, hemoptizie, anxietate, modificarea nivelului

gazelor sanguine, alterarea starii generale.

10. ● Diagnostic nursing: - Dificultate in efectuarea igienei personale

● Obiective nursing: - Ajutarea pacientului in autoingrijire.

● Interventii nursing: - ajutor in efectuarea igienei personale:

- a cavitatii bucale

- organelor uro-genitale

- regiunilor perineale

- inghinale (in special la sexul feminin si

in perioadele delicate)

=> Evaluare: - asigurarea igienei si confortului fizic si psihic

- reducerea riscului complicatilor

Pagina 88 din 100


Fara a avea pretentia unui plan de ingrijire ideal, am incercat sa schitez principalele

etape ale procesului de nursing in boala varicoasa.

Procesul de nursing este organizat si planificat in scopul obtinerii unei bune stari de

sanatate pentru individ familie si societate, centrat pe pacient el trebuie individualizat la

problemele specifice ale fiecaruia si trebuie actualizat in permanenta in functie de evolutia

postoperatorie.

IV. TEHNICI EFECTUATE DE ASISTENTA MEDICALA

IN PERIOADA POSTOPERATORIE

1. TRANSFUZIA DE SÂNGE

DEFINIŢIE

Administrarea sângelui de la donator la primitor atât direct cât şi după fază

intermediară de conservare într-un flacon de sticlă sau pungă de plastic se numeşte transfuzie.

SCOP:

restabilirea masei sanguine şi asigurarea numărului de globule roşii necesare pentru

transportul O2 în caz de hemoragii, anemii, stări de şoc.

îmbunătăţirea circulaţiei periferice, reducerea anoxemiei şi

mobilizarea sângelui de rezervă a organismului.

stimularea hematopoezei

mărirea capacităţii de coagulare a sângelui în vederea hemostazei prin introducerea în

sângele primitorului a unor elemente necesare procesului de coagulare.

aport de substanţe nutritive proteice

stimularea reacţiilor metabolice ale organismului, antitoxice , antiinfecţioase.

- corectarea imunodeficienţelor

depuraţia organismului prin înlocuirea parţială sau totală a sângelui încărcat cu

substanţe toxice.

Transfuzia directă .

Pagina 89 din 100


constă în trecerea nemijlocită a sângelui din aparatul vascular al

donatorului în sistemul vascular al primitorului.

se utilizează numai în condiţii excepţionale, are caractere de urgenţă în lipsa sângelui

conservat.

se alege un donator cu sânge izogrup, izoRh.

se determină grupul O.A.B. şi Rh-ul comparându-l cu cel al primitorului.

pacientul, donatorul vor fi plasaţi în paturi paralele un membru superior de celălalt să

fie la o distanţă de 30-40 cm.

se puncţionează vena primitorului, se ridică garoul şi se introduce prin ac un mandrin,

apoi se puncţionează vena donatorului şi se pun în legătură ambele braţe cu un aparat numit

„Marin Popescu”.

cantitatea de sânge transfuzat să nu depăşească 500-600 ml.

Transfuzia indirectă

- se execută cu sânge proaspăt izo-grup, izo-Rh de la donator cunoscut prin

intermediul flaconului sau pungilor din PVC. cu stabilizator anticoagulant.

PREGĂTIRE

materiale necesare

dezinfectante, alcool iodat

perfuzor sau aparat de perfuzie pentru unică întrebuinţare

seringi şi ace de unică folosinţă

soluţie de heparină 1%

sânge izo-grup , izo-Rh

materiale pentru determinarea grupei de sânge

seruri standard O.A.B. sau săruri hemotest

lamă simplă sau cu 3 godeuri

lame de sticlă curate şi uscate

pipete pentru fiecare ser hemotest

materiale pentru puncţia digitală: ace, sterile, cristalizator cu tampoane de vată, tăviţă

renală şi alcool medicinal.

materiale pentru determinarea Rh-ului

tavă medicală cu: lame de sticlă curată, degresate, uscate

Pagina 90 din 100


ser anti Rh şi pipetă

alcool medicinal

cameră umedă: cutie cu două baghete de sticlă şi o rondelă de hârtie de filtru umezită

în care se introduce lamela cu picătura cu sânge

ser fiziologic

termostat – citirea se poate face direct

medicamente pentru eventualele accidente

casoletă cu câmpuri sterile

învelitoare de flanea

Pregătirea sângelui

se verifică integritatea flaconului sau pungii, termenul de valabilitate, aspectul

macroscopic al sângelui

sângele păstrat câteva ore în frigider se sedimentează în trei straturi:

inferior care cuprinde masa eritrocitară, vâscos, siropos, de culoare roşu-închis

al doilea strat este o peliculă fină albicioasă formată din leucocite+trombocite

stratul al treilea limpede, omogen, de culoare galben verzui care constituie plasma

se încălzeşte sângele la temperatura corpului

pregătirea pacientului

psihic

se anunţă pacientul

i se explică scopul tehnicii

fizic

pacientul nu va mânca

poziţia este de decubit dorsal cu braţul în extensie şi supinaţie

se administrează Romergan dacă este alergic; se acoperă cu învelitoarea

Executarea tehnicii

montarea flaconului

asistenta se spală pe mâini şi îmbracă mănuşile sterile

Pagina 91 din 100


se efectuează proba de compatibilitate Jambreau care pune în evidenţă

incompatibilitatea în sistemul O.A.B. şi Rh.

îndepărtează dopul de parafină dacă este cazul

dezinfectează dopul cu tinctură de iod

montează aparatul de perfuzat

Proba de compatibilitate majoră, directă Jeanbreau

Scop:

decelează anticorpii din serul pacientului care ar putea distruge eritrocitele

donatorului

pune în evidenţă incompatibilitatea în sistemul O.A.B. şi Rh.

Pregătirea materialelor

lame curate, degresate, uscate

flaconul sau punga cu sângele de cercetat

seringi şi ace sterile

pipete, mănuşi de protecţie

termostat

vată, alcool

Pregătirea pacientului

- psihic:

se anunţă pacientul

i se explică scopul tehnicii

fizic:

se aşeză pacientul într-o poziţie confortabilă atât pentru el cât şi pentru persoana care

execută tehnica

se examinează calitatea venelor având grijă ca hainele să nu împiedice circulaţia de

întoarcere la nivelul braţului

se aşează braţul pe perniţă în abducţie şi extensie maximă

se aşează garoul sub membrul respectiv la 7-8 cm deasupra locului tehnicii

Executarea tehnicii

spălarea mâinilor

îmbrăcarea mănuşilor sterile

recoltarea sângelui prin punti venoase

introducerea sângelui la centrifugă pentru a se separa plasma de eritrocite

Pagina 92 din 100


cu o pipetă se pune o picătură din plasma primitorului pe o lamelă peste care se

adaugă o picătură de eritrocite de la donator

se respectă proporţia de 1/10 între globule şi ser

se citeşte rezultatul după 5 minute, la rece

se adaugă o picătură de Papaină şi se introduce la termostat 30 de minute

Interpretarea

Dacă în picătură se produce aglutinarea, sângele primitorului nu este compatibil cu

sângele donatorului.

Dacă nu se produce aglutinarea, sângele este compatibil şi poate fi transfuzat.

Evacuarea aerului din tubul aparatului

Efectuarea puncţiei venoase

se alege o venă şi se punctează: venele de al plica cotului unde se formează „M”

venos pentru anastomozarea lor, vena antebraţului, venele de faţa dorsală a mâinii, venele

subclaviculare, venele femurale, venele maleolare interne, venele jugulare şi epicraniene la

sugar şi copilul mic.

se îndepărtează garoul şi se ataşează amboul aparatului de perfuzat la ac sau branulă.

Efectuarea probei biologice OELECKER

Scop:

verificarea în plus, dar obligatorie a felului în care primitorul reacţionează faţă de

sângele ce se introduce inravenos prin transfuzie.

Efectuarea tehnicii:

proba începe după instalarea aparatului de transfuzie când se lasă să se scurgă prin

picurător primii 20 ml sânge.

se reglează ritmul de scurgere la 10 -15 picături/min timp de 5 minute.

se supraveghează atent pacientul şi dacă apar semnele incompatibilităţii de grup,

(senzaţie de frig, frison, dureri lombare, tahicardie, urticarie, congestia feţei) se întrerupe

transfuzia şi se anunţă medicul.

dacă nu apare semne de incompatibilitate de grup se introduc 20 ml sânge într-un ritm

mai rapid după care se reglează pentru 5 minute la 10-15 picături /min.

Pagina 93 din 100


se continuă transfuzia în ritmul prescris de medic, dacă nu apare semne de

incompatibilitate de grup.

Efectuarea transfuziei

se supraveghează pacientul, ritmul de scurgere

se pregăteşte flaconul următor dacă este cazul.

Încheierea transfuziei:

se reţine din fiecare flacon 5-6 ml sânge pentru verificări ulterioare în caz de accident

post transfuzional tardiv

se închide prestubul sau clema

se retrage acul

se comprimă cu un tampon steril sau pansament steril

Îngrijirea pacientului după tehnică

pacientul să aibă o poziţie comodă

se asigură o temperatură mai ridicată

se oferă lichide calde dacă nu sunt contraindicaţii

se alimentează pacientul după două ore de la terminarea transfuziei

reorganizarea locului de muncă

Notarea transfuziei în foaia de observaţie cu o săgeată roşie dublă.

ACCIDENTE:

a) Incompatibilitatea de grup în sistemul O.A.B. se manifestă sub forma şocului

hemolitic.

Intervenţii:

se întrerupe transfuzia la apariţia semnelor precoce: frison, tahicardie, dispnee,

cianoză, stare generală alterată, dureri lombare şi retrosternale, şi se anunţă medicul.

b) Transfuzarea unui sânge alterat

Exemplu:

Dacă este infectat cu germeni virulenţi provoacă frisoane la 1-2 h după transfuzie.

Intervenţii:

se încălzeşte pacientul

se administrează băuturi calde şi după antibiograma sângelui infectat, la indicaţia

medicului se începe antibioticoterapia masivă.

Pagina 94 din 100


Dacă sângele este infectat cu virusul hepatitei virale sau alte boli infecţioase

manifestările apar după perioada de incubaţie a bolilor respective.

Intervenţia:

- în funcţie de simptomele bolii.

Prezenţa substanţelor piretogene

provoacă frisoane, cefalee, febră.

Embolie pulmonară:

cu cheaguri:

- se manifestă prin: cianoză, dureri toracice, tuse chinuitoare, hemoptizie, febră.

cu aer

se manifestă prin alterarea bruscă a stării generale, cianoză, dispnee, TA scăzută, puls

filiform

Intervenţii:

se iau măsuri anti şoc de către medicul reanimator.

Transfuzia sângelui neîncălzit

- poate provoca hemoliză intravasculară cu blocaj renal, şoc post-trasfuzional, acidoză

metabolică, stop cardiac prin hipotermie.

Incidente:

înfundarea aparatului cu cheaguri

Intervenţii

se schimbă aparatele.

sângele poate conţine cheaguri sau pelicule de fibrină care se depun pe filtru.

Intervenţii

se schimbă flaconul sau perfuzorul.

coagularea sângelui venos regulat în ac

Intervenţii

se schimbă acul.

ieşirea acului din venă şi perforarea venei.

Intervenţii

se scoate acul

puncţionarea altei vene.

Derivate sanguine

Pagina 95 din 100


plasma

plasma în formă uscată sau liofilizată

plasmă antihemofilică

albumiă umană

gama globulină

suspensie de leucocite si de eritrocite

concentrate eritrocitare sau eritrocite deplasmatizate.

2. SONDAJUL URETRO-VEZICAL

DEFINITIE:

Introducerea unui cateter steril in vezica urinara pe cale uretrala cu scopul de drenaj

urinar, temporar sau permanent.

INDICATII:

- monitorizarea diurezei la pacientii operati, anurici, comatosi, traumatizati.

- obstructia tractului urinar inferior cu retentia acuta de urina, retentia cronica

incompleta si completa de urina cu sau fara distensie vezicala, cu sau fara

distensie de aparat urinar superior – adenomul de prostata, litiaza vezicala si

uretrala, stricturile uretrale,tumorile vezicale.

- calibrarea uretrei stricturate sau traumatizate.

- chirurgia organelor pelviene.

- incontinenta urinara totala – vezica neurologica, incompetenta sfincteriana

posttraumatica sau postoperatorie

- iritatia vezicii urinare postoperator.

- masurarea reziduului vezical si masuratori urodinamice.

- cistografia retrograda.

- instilatii medicamentoase-citostatice, BCG, dezinfectante.

Tipuri uzuale de sonde:

- sonda Foley cu 2 si 3 cai (autostatice)

- sonda Nelaton

- sonda Tieman

Pagina 96 din 100


=> fixate cu benzi de leucoplast

Selectia de catetere:

Lungime: - pediatric 30 cm

- femei 26 cm

- barbati 43 cm

Dimensiune = 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 24 Ch

Alegerea calibrului se face in functie de patologie ( hematurie masiva - calibru mare,

adenom de prostata - calibru mediu, stricturi uretrale - calibru mic)

Capacitatea balonului = 5-10cc, 30-50cc, >50cc

Tehnica la femeie si barbat:

- informarea pacientului asupra tehnicii ce urmeaza sa fie efectuata

- materiale sterile selectionate si aranjate in ordine (sonde, manusi, lubrefiant,

tavita renala, punga colectoare, seringa, ser pentru balon)

- pozitionarea pacientului in decubit dorsal cu genunchii departati si indoiti la

femei

- spalarea mainilor,

- spalarea organelor genitale

- dezinfectia glandului sau vulvei cu Betaizadona

- se departeaza labiile, se vizualizeaza orificiul uretral care poate fi mascat si situat

profund pe peretele anterior al vaginului

- se injecteaza lubrefiantul – anestezic pe uretra masculina

- se introduce cateterul lubrefiant 4-5 cm la femeie pana se obtine urina

- la barbat se tractioneaza penisul la zenit pentru a reduce unghiul peno-scrotal

dupa care se intoduce sond cu blandete pe meatul uretral, depasind fosa

naviculara se impinge sonda pana in vezica. Manopera nu se forteaza. Daca se

intampina rezistenta bolnavul este rugat sa inspire profund iar in momentul

expirului se impinge usor sonda.

- sonda se impinge pana in momentul in care apare urina pe sonda

- se umfla balonasul sondei. In cazul in care apar dureri, balonasul asezat intr-o

pozitie incorecta, probabil pe uretra prostatica trebuind repozitionat.

- se conecteaza punga colectoare in circuit inchis

Pagina 97 din 100


- se conecteaza circuitul de spalare daca este cazul

- se recaloteaza glandul pentru a preveni edemul preputial

- decompresiunea lenta a vezicii urinare pentru a preveni hematuria ex vacuo

- se noteaza in foaia pacientului tipul si calibrul sondei, cantitatea de lichid in

balonas, aspectul urinii si volumul rezidual.

INCIDENTE SI ACCIDENTE:

- cale falsa uretrala cu uretroragie

- balonul incorect plasat cu dureri

- infectii de traiect urinar

- obstructia sondei

- ischemia uretrei cu stricturi uretrale secundare

- hematurie ex vacuo sau prin lezarea uretrei prostatice sau a vezicii urinare

- spasm vezical

- spargerea balonului si exteriorizarea sondei

- blocarea apei in balon – modalitati de rezolvare (punctionarea suprapubiana

ecoghidata a balonului, spargerea balonului prin umplerea excesiva cu lichid,

punctionare transrectala a balonului, sectionarea sondei si introducerea mandrenului matalic

pe canalul de umplere al balonului cu scopul de permeabilizare a canalului sau de punctionare

a balonului.

Capitoul 5

CONCLUZII

1. Boala varicoasa prin incidenta ei, aspectul inestetic si complicatiile pe care le poate

determina intr-o evolutie indelungata constituie o problema de sanatate cu multiple implicatii

psiho-socio-economice.

2. In studiul efectuat am constatat ca boala afecteaza ambele sexe, cu preponderenta

sexului masculin legat de efortul fizic mai intens, de supraponderabilitate (obezitate) si de

ortostatism prelungit.

Pagina 98 din 100


3. Grupele de varsta mai frecvent afectate de boala sunt 41-50 ani (14 cazuri) urmata

de grupa 51-60 ani (9 cazuri) si grupa 31-40 ani (8 cazuri) semnificand perioada de activitate

maxima a populatiei cu eforturi fizice mai intense si ortostatism prelungit etc.

Desi grupa de varsta 61-70 ani reprezinta locul 4 ca incidenta a bolii, are o importanta

deosebita aceasta incluzand cazurile complicate cu tulburari trofice avansate dupa o evolutie

indelungata a bolii varicoase neglijate.

4. Diagnosticul bolii intr-o faza incipienta si interventia chirurgicala corect indicata in

urma investigatilor clinice obligatorii aduce beneficii substantiale pacientului prin rezultatul

functional si morfologic bun postoperator si dezideratul estetic (rezultate foarte bune

postoperator in 96% cazuri, cu cicatrizare per primam a plagilor operatorii 4% dehiscente).

5. La intreg lotul studiat s-a aplicat postoperator terapia anticoagulanta in scop

profilactic pentru a evita una dintre cele mai redutabile complicatii postoperatorii – boala

tromboembolica

Nu s-a semnalat nici o complicatie de tromboza venoasa profunda.

6. Tratamentul in boala varicoasa este complex, metodele chirurgicale constituind

interventiile de electie in terapia acestei boli apelandu-se la doua, trei sau mai multe metode

in functie de substratul lezional.

7. Tratamentul chirurgical trebuie uneori completat prin metoda sclerozanta si cea

compresiva obligand echipa medico-chirurgicala sa cunoasaca si sa stapaneasca toate

metodele, tehnicile si manevrele care pot aduce beneficii pacientilor.

8. Profilaxia bolii si a recidivelor postoperatorii, impune un complex de masuri

igieno-dietetice si educationale.

9. Un rezultat bun postoperator in boala varicoasa nu poate fi obtinut fara un proces

nursing activ in toate etapele evolutive ale bolii.

10. Etapa spitaliceasca necesita ingrijiri deosebite conform unui plan de ingrijiri

elaborat si adaptat in permanenta in functie de statutul individual.

11. O buna si rapida recuperare si reinsertie sociala a bolnavului depind de

interventiile nursing care nu trebuie abandonate nici in etapa de dispensarizare si consta in

igiena vietii, hidroterapie, contentie elastica lejera, exercitii musculare, gimnastica etc.

Pagina 99 din 100


Pagina 100 din 100

http://www.tocilar.ro/

Documents

Diagnosticul bolii varicoase