Apare in fiecare zi de lucru.Ab&Min ntul: pentru Austro-Ungarla pe an 24 c o r . , pe Vi an 12 cor., 9$ % an 6 cor. Pentru Romfinla şl strelnâtate pe an 4 0 franci, pe */i in 120 franci., pe V« an 10 franci. Numftr de Dumineci 8 franci pe an.

R e d a oţ fa,T i p o g r a f i a şi A d mi n i s t r a ţ ia : BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu duaul acasă pe an 24 oor., Fără dus acasă pe an 20 cor. pe */, an 10 cor., pe ]/* an 6 cor. Un număr 10 bani. In­serate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mal dese după tarif şl învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Din comitatul „model“.— Un capitol d in isprăvile

8tăpânitorilor noştri. —

Continuăm azi cu isprăvile celor uşi în fruntea administraţiei în ne- ricitul comitat al Hunedoarei.

Vom înregistra unele din abu- în cadrul interpelaţiei distinsu-

nostru luptător, Dr. Iustin Pop, cotă în şedinţa de Vineri a congre- ţiei corni tatenze.

Isprava cea mai celebră este cea i banilor publici comitatenzi, depuşi banca falită „Dévai Hitelbank“ , banca aceasta au fost depuşi la sfert de milion bani publici. Anu- sunt depuşi 91 mii cor. bani co-

Itatenzi, 71 mii din fondul reuniu- economice a comitatului, 8400 cor.

l-ai societăţii istorice şi vre-o 80 Iii bani comunali (ai comunelor ro- Ineşti Romos şi Vaidei). Aceasta ncă de curând a dat faliment, cu sumă passivă de 1 milion şi 735 iii cor. şi aşa o parte conziderabilă acestor bani publici, probabil pe ju- Wate sunt pierduţi.

Cine este de vină la aceasta ca- Strofă, care a lovit averea publică ^nitatenză şi cu deosebire pe bieţii

căci în suma banilor comita- lenzi depuşi — şi acum perduţi —

de mii sunt bani orfanali? Cine recompenza pe bieţii orfani şi

lened va aduna de pe drumuri, unde hor rămânea săraci şi ticăloşiţi, după Ies averea părintească s’a prădat în lînna uşurinţei şi incorectităţii unor I,domni“ dela comitat?

Cine este sau cine sunt respon- laliilii ?

Banii au fost depuşi la bancă în sumă oare-care de mai ’nainte, id încă probabil nu se ştiia starea icii din chestiune.

Dar aci s’a comis o ilegalitate, |sau să-i zicem, o nepăsare, o uşu­

FOILETONUL «GAZ. TRANS.»|4WNV\V\XN\X\NV\\X\\X\\%NN \̂̂ X\̂ \\̂ \\̂ \V̂ \\V\\'V'\Xv-->.\ % \\V'.VW y V X ' V\\\V.V 'VX'V w

§ p a desrălirea monumentului lui Mihail Eminescu.

III.

Discursul poetului D. Anghel.

A te urca pe un soclu înseamnă a Sngt&p&ni un fragment de univers de unde dungi vieaţa; înseamnă a pedepsi o mar- mr& să ia o formă ce n’o mulţumeşte poate; înseamnă a adăoga o umbră mai soit pe pământ, o umbră care de cele lai multe ori nu e decât umbra unei

Cugetare de iconoclast, veţi zice, şi ou veţi fi departe de adevăr. Dar cine şi-a

ca inine reveriile prin grădinile, şi parcurile noastre, căutând o

im isau o imagine, a trebuit să gân­dească aşa.

De pretutindeni, dela roata ori*eărei răscruci şi din afundul ori-cărei cărări, un «Mc piatră sau de bronz şi-a întins f̂eţele acoperindu*mi orizontul. O armată

pledesfaluri baricadează trecutul; un rod de anonimi îmbrăcaţi în redingote

îfiîa fracuri impecabile, sfidează; o ple- de morţi a căror pleoapă trebue în-

rinţă nescuzabilă, pe care o scoate la iveală d-1 Dr. Iustin Pop în inter­pelaţia sa.

Dânsul a întrebat următoarele referitoare la banii comunelor Romos şi Vaidei, de 80— 90 mii depuşi la banca „Dévai Hitelb.“ :

Cum s’a întâmplat, că comunele Vai- deî şi Romos şi au plasat cele 80—90 mii coroane avere comunală chiar ia »Dévai Hitelbank«, când ştiut este, că principiul practicităţii şi oportunităţii în ordinea vieţii fle-cărui individ e, că având bani disponibili în sume mai considerabile, — le elochează ia diferite bănci, — principiu, care mai ales trebuie să servească do bază la păstrarea averilor comunelor?

Cum s’a întâmplat? îi răspun­dem noi (Hui Dr. I. Pop în locul co­mitelui suprem, la care a adresat in­terpelaţia.

S’a întâmplat aşa, cum se în­tâmplă şi prin alte comitate, s’a în­tâmplat în urma puţinului interes şi conştienţei laxe a conducerii comi- tatenze faţă de popor şi intere­sele lui.

Depunerea banilor la banca cu pricina are însă un punct şi mai grav, criminal chiar.

Csulay Lajos a fost şi este pre­zident al comitetului de supraveghere al băncii falite „Dévai Hitelb“ .

Csulay Lajos a fost protonotar al comitatului, în Deva, şi după sus­pendarea lui Pogány, a fost ales subs­titut de viceşpan.

Acest om a fost în poziţie de-a cunoaşte starea băncii şi totuşi după ce a fost ales în fruntea comitatului a depus bani publici, în sume con­siderabilei la banca „Dévai Hitelb.“ , în vara aceasta, într’un timp când toată lumea ştiia, că banca se cla­tină şi va deveni insolventă.

Numai prezidentul comisiei de supraveghiare a băncii, d-1 Csulay să nu fi ştiut?

D-1 Dr. Iustin Pop se estin de în interpelaţia sa şi asupra acestei is­

chisă pentru a doua oară, priveşte cu în­credere viitorul...

fî’orma aceasta nouă de idolatrie a mers prea departe şi vechiul idolatru când idolul nu-i mai slujia la nimic, nu se sfia să întindă o mână sacrileje şi să-l dărâme ia pământ pentru a-şi clădi un altul.

Ca sâ clădeşti trebue să dărâmi şl să netezeşti locul şi apoi e o nebunie a crede, ca gloriile sunt eterne. Un nume şi un leat săpat pe o piatră nu mai spune nimic, atunci când lentila faimei şi-a în­tors faţa aiurea şi uu sfânt trepanat de aureolă veţi conveni, că devine un simplu om de rând.

Edilii vechei Rome aveau dreptate când intrau cu ciocanul în mână în pă­durile de statui ce acoperiau forurile şi pieţele şi percutau vechile giorii ca să facă loc celor nouă. Un norod de idoli că­dea pe pământ, împrăştiind ţăndări do iu- \ mină, un nou venit lua loc pe vechiul so­clu, un discurs mai mult se ţinea, vremea îl lua în primire dându-i patima necesară şi toată lumea era mulţumită.

Noi, în norodul acesta de postumi care au murit de două-ori, ridicăm azi un monument unui om ce nu avea nevoie să se ridice pe înălţimea unui soclu pentru a putea privi peste vremuri.

Ai face onoarea aceasta înseamnă a-1

prăvi a viceşpanului subst. întrebând, eu a cui autorizaţie a depus el ba­nii l**o bancă aflătoare pe marginea pefrii?

Cu a cui autorizaţie?Probabil cu a fîşpanului, sau

apoi cu autorizaţia: Sic volo...Alt caz.Dénes Károly este inspectorul

şcolar al comitatului Hunedoarei. Dé­nes Károly compune de vre-o trei ani încoace în fie-care an câte un Almanah. Lucru lăudabil de-o parte,

j dar de altă parte lucru naibii, că de | bietul Almanah, ticluit de d-1 Dénes, lumea n’a luat nici o cunoştinţă, bi­bliografia maghiară nu s’a îmbogăţit cu nimic şi Almanahul a rămas ne­băgat în samă.

Nu se ştie, cine e de vină pen­tru aceasta ingratitudine, lumea sau Almanahul? Gurile rele spun, că ar fi de vină acesta din urmă.

Fie însă ori cum, fapt era, că d-1 Dénes Károly nu-şi putea cheltui Almanahul. Biata carte era menită să servească ca material de ros pentru şoareci, în cine ştie ce magazin de librărie.

Atunci Dénes Károly s-a gânditj că doară nu de giaba este el inspec­torul unui comitat şi nu de giaba are prietini printre solgăbirai şi alţi slujbaşi. I-a pus pe aceştia să-i chel­tui© cartea, dacă nu se poate altfel, la poruncă.

Şi poruncă s-a dat!D-1 Dr. Iustin Pop făcând: şi în

chestia aceasta o interpelaţie, a citat ordinul primpretorelui Fekete Károly din Haţeg, cu datul de 5 Aug. c., prin care acesta impune comunelor — toate româneşti — odorul de carte a „Măriei Sale“ Dénes Károly, cu preţul de 3 cor. cu porunca, că „a- ceşti bani să se inducă în rubrica speselor neprevăzute ale comunelor şi să se trimită direct lui Dénes Károly.«

pune în rândul celor-lalţi şi până ce edi­lii noştri nu vor decreta hecatomba, până ce selecţia adevărată între marmure nu se va fi făcut: cel db piatră astăzi va fi străin pe soclul unde l’aţi aşezat.

Noi cei care am dibuit pe urmele lui gigantice, noi cei care i’am iubit şi l’âtxt Urât, o simţim aceasta. L ’am urât, pentru-că în umbra în care o face un munte uriaş, arar mai poate ceva, să crească. Personalitatea lui covârşitoare încremenise formele în tipare cu nepu­tinţă de sfărâmat, adunase toate florile şi imaginile ca şi cum n’ar mai fi voit să lase nici una după dânsul. Pe când el îşi desfăta creştetul în lumină, bucurâftdu-şi privirile do priveliştile ce le vedea în zări; noi nu mai găseam nimic de spicuit şi rămaşi în umbra lui îi întâiniam pre­tutindeni ori încotro am fi vrut să apucăm.

L’am iubit însă, pentru că ne-a fâc,ut să râvnim spre lumină, să stăruim în cău­tarea altor flori, pe care ie bănuiam şi nu ie vedeam nicăirea încă, să ne ridicăm braţele spre ai te aiirajuri care năluceau în zări.

Universul e plin de forme şi culori şi simţurile dincolo de viaţa conştientă atunci când gândul nu mai poate merge înainte, caută, dibuesc şi presimt o altă lume în care alte forme se schiţează, în care alte culori nălucesc, în care alte su-

Un exemplar mai veritabil de râssă turanică, ca Dénes Károly şi soţii nici că se poate!

Dar alt caz, căci în comitatul Huniedoarei cazurile abuzive sunt ne­numărate.

Tassy László era primnotar al oraşului Deva. El a fost încredinţat cu înfăptuirea apaductului şi teatru­lui maghiar în Deva. (In marea de Români — teatru maghiar!) Zelosul Tassy în realizarea celor două lucruri a trecut preste budgetul preliminat, cine ştie cum şi pentru ce, cu o su- muliţă bagatelă de 100 mii cor.

Când să-şi dea seamă de zelul său, şi-a cerut concediu şi acesta î i s-a dat, cu învoirea conducerii co- mitatenze. Tassy s-a depărtat din Deva, a întrat ca agent la o bancă de asigurare şi lucrurile dela oraş până azi stau baltă.

Alte cazuri sunt de felul ispră­vilor notarului din Sântindreş, Buday István (Se zice, că ar fi fost odini­oară Budoiu). Purtarea acestuia e în­fierată de d-1 Iustin Pop în interpe­laţia sa, arătând că are faţă de po­por o purtare incompatibilă cu pos­tul ce-1 ocupă, că cauzează pagube oamenilor, că face denunţuri, şi a- cum mai în urmă a făcut un denunţ falş dela sfinţirea şcoalei din Sânt- indreş, prezentând serbarea ca o faptă punibilă de agitaţie...

Iată un mic mănunchiu din is­prăvile stăpânitorilor noştri, alcătui­tori de stat, din un comitat. Câte asemenea cazuri nu vor mai fi prin cancelariile administrative, tăinuite dinaintea ochilor lumii!

Este imposibil, ca guvernul să nu aibă cunoştinţă despre toate ace­ste şi altele, pe cari îi le va fi ra­portat comisiunea exmisă din mi­nister.

Pentruce nu face deci rânduială aici şi în alte locuri? Pentru ce nu pune capăt abuzurilor, el, de sus, dacă

nete vibrează? Dincolo de mari io şi eţer- neie decoruri ale naturii pământeşti, cerul îşţ bolteşte imensa lui cupolă şi nemărgi­nirea începe. Glasuri aleargă, se încruci­şează şi se întâlnesc, vedenii poate umblă şi ne ating în treacăt, doruri şi porniri necheltuite încă, îşi caută un adăpost şi toate firele nevăzute ce ne leagă cu viaţa universală, vibrează la trecerea noastră.

Ca să pătrunzi în lumea aceasta în­cântată, în care poate totul e ritm şi ar­monie, pentru ca auzul tău să poată prinde miile de svonuri, care rătăcesc şi urcă din prăpastie albastră, pentru ca să ghiceşti tăinuitele corespondenţe ce ne leagă de nemărginire, mintea nu e de ajuns, analiza nu are ce căuta şi sufletul singur trebue să le simtă şi să le perceapă. Poezia sin­gură şi imaginaţia poate da un corp aces­tor visuri.

De aci va naşte frumuseţea, inutila şi trista frumuseţe, care pentru cei mai mulţi ce stau poate de faţă astăzi la dbsvălirea bustului marelui nostru {met, nu e nimic. Şi nopţile şi zilele cheltuite în căutarea ei, o prinde de vrerile.

A exprima inexprimabilul, a dâ o formă lucrurilor informe, aţi pierde tihD pul cu alternarea monotonă a cadşnţekny a trezi prin ritm sensibilităţi adormite, a face din cuvinte un leagăn, cu care să adormi durerile altora, adesea un surîs pe

& A Z ! T Â T K A H S 11, V A H i R I.Pagina 2

cei de jos nici gând de îndreptare nu au?

Enigmă !Adecă enigma se esplică în câtva

pentru aceia, cari cunosc sistemul de guvernare decadent dela noi, a cărui maxima — una din multele maxime — este a închide ochii, când e vorba de chestii de partid şi cu deosebire când e vorba de amploiaţi, cari între mulţimea de Valahi nepatrioţi şi agi­tatori — dovadă Sântindreşul! — sus­ţin cu mari sforţări ideia statului ma­ghiar — cum spun ei pe la minister.

In orice caz, guvernul dacă to­lerează astfel de lucruri, se solidari­zează cu ele şi este responzabil în locul prim.

Denunţăm opiniei publice din pa­trie şi din străinătate aceste stări păcătoase, nevrednice de un stat de drept!

Rusia respectă limba maternă a popoarelor- „Universul“ primeşte din Chişineu ştirea, că face mare impre­sie în cercurile intelectualilor români de acolo, proectul de lege, depus în Dumă de ministrul şcoalelor Cassu, prin care admite predarea cursurilor în limba maternă Finlandezilor şi Suedezilor, cerere respinsă până azi de atâtea ori atât lor cât şi Româ­nilor din Basarabia.

Aviz d-lor Apponyi şi soţi !

Noul guvern austriac s’a constituit sub prezidenţia contelui Sturgkh şi va depune jurământul oficial Duminecă. Noul minis­ter, în majoritate compus din funcţionari înalţi, se va constitui în modul următor: Prezidenţie — contele Sturgkh ; interne — bar. Heinold ; finanţe — ministrul de până acum Meyer; instrucţie — Dr. Hussarek; justiţie — ministrul Hohenburger; căi fe­rate — bar. Forster; comerciu — şeful de secţie Mauriş : afaceri publice — şeful de secţie Truka; agricultură — ministrul Zaleszki; ministrul de honvezi — gene­ralul Georgi.

Lucrarea de căpetenie a noului ca­binet va fi restabilirea şi asigurarea capa- bilităţii de muncă a parlamentului.

Revoluţia din Glliua. In China con­tinuă ciocnirile sângeroase între trupele imperiale şi revoluţionare. Alaităeri s-a dat o luptă straşnică în împrejurimile oraşului Hankau. Revoluţionarii au luat cu asalt gara principală. Primind însă trupele im­periale ^întăriri noui, ele au reocupat gara. Pe ambele părţi au fost numeroşi morţi şi răniţi.

In urma situaţiunei grave, creată de întinderea revoluţiei, miniştrii chinezi au dimisionat, iar împăratul a primit dimi- siunea lor. In fruntea noului minister a

o gură ce-a uitat poate de muit să râdă printr-o fericită corespondenţă de imagini sau de sunete, şi din toate acestea să faci să nască frumosul, pe care să-l dăruieşti contimporanilor tăi, poate fi ceva mai sublim ?

Răsplata însă vine şi nu e aceea a statuei, nu e aceea a gurii care tace, ci a tristei guri, care a rostit atâtea frumuseţi prefăcute în cântece şi le-a dat drumul în lume; aceea a versurilor lui, ce ca un stol de pasări sonore şi-au întins aripele şi-au zburat din casă în casă; e a cărţii In care şi-a închis visurile şi pe care aple­caţi am visat cu toţii; e a graiului însuşi, pe care el l-a făurit în adevăr şi îl vor­bim noi astăzi.

Deci, stăpâneşte-ţi fericit fragmentul de univers, pe care l-ai cucerit, suirea ta pe soclu înseamnă o biruinţă, nobila ta formă glorifică marmura ce o poartă şi dacă e adevărat, cum spune un alt poet, că »bustul supravieţuieşte cetăţii«, pele­rini întârziaţi vor veni şi atunci de pre­tutindeni să se închine înaintea ta şi să-ţi aducă în locul cununel de spini, pe care ai purtat-o cât ai trăit' cununa de lauri şi de flori ce ţi-se datoreşte.

fost numit Jusnsikkaj, care va începe tratativele cu şefii revoluţionarilor. In scopul acesta atacurile trupelor imperiale vor fi sistate, iar noul prim ministru va merge îu tabăra revoluţionară.

De la ordinea zilei.— Ce va f i? — Risipă de bani. —F M K E şi reforma electorală. —

Fentru nesuccesul păcii se acuză acum reciproc guvernul şi opoziţia. Ber- zeviczy şi cei din partidul muncii zic, că a trebuit să fie aşa, deoare-ce opoziţia nici după trei săptămâni n-a venit cu condiţii de pace concrete, iar opoziţia susţine, că guvernul nu a arătat niu o prevenire faţă de atitudinea şi condi­ţiile ei.

In noua situaţie însă întrebare» prin­cipală e: Ce va fi acum?

După toate indiciile, în chestiunea păcii a triumfat ideea lui Tisza, că e de prisos a mai trata cu opoziţia şi guver­nul şi maioritatea trebue să meargă îna­inte pe calea ei.

Se vorbesc apoi multe : retragerea prez. Berzevlczy, prezidenţia lui Tisza, care însă va fi obstruatâ crâncen de opo­ziţie, şedinţe paralele, tratare aspră etc. Şi la fine, dacă nu vor folosi toate aceste, va urma disolvarea camerei.

Camera are ferii până Luni. De aceea acum e linişte. Săptămâna viitoare se va vedea, ce direcţie vor lua lucrurile.

*

Revenim asupra budgetului ministe­rului de culte, trecut zilele acestea prin comisia financiară a camerei. Budgetul cultelor este de 112 milioane, cam 15^ a întreg budgetului. E cam puţin pentru sprijinirea culturală a unei ţări, cu un budget de 1800 milioane cor.

Dar şi din aceştia cum se face ri­sipă de bani, se vede din următoarele cifre :

Pentru opera din Budapesta se dă în 3912, 900 mii cor. Pentru teatru na­ţional prima rată 6C0 mii cor. Se dau deci i y 2 milion pentru răsfâţarea jidani­lor din Pesta, iar satele stau fără şcoale şi învăţători.

Pentru un secretar al unui institut cultural sunt preliminate 500 cor. remu­neraţie anuală pentru supraveghiarea ser­vitorilor institutului.

«Societatea internaţională din Azia centrală şi orientală» are o subvenţie de 4000 cor. Ce treabă va fi făcând această societate pentru popoarele Ungariei, nu se ştie 1

La universitatea din Cluj să dă sa­lar unui profesor de caligrafie şi desemn.

Dăm şi de-o poziţie nouă. Văduva lui Idkay a oferit statului spre cumpărare biblioteca, corespondenţa, manuscrisele, obiectele de artă etc. ale lui Idkay. Va­loarea lor, după părerea văduvei, face 130 mii cor.

Statul a luat aceste obiecte, nu cu suma de mai sus, ci asigurând văduvei o rentă viageră de 6000 cor. anual. *

Şi aşa mai departe. Plătiţi popoare­lor, ca »domnii« să aibă din ce împărţi.

*

Directoriul societăţii FMKE a ţinut In Nyitra o şedinţă, ocupându-se cu circu­lara lui Khuen referitoare la reforma electorală.

Directoriul a aflat, că este de lipsă estinderea dreptului electoral, dar cu atâ­tea restricţiunî în favorul oligarhiei, încât după legea nouă electorală contemplată de acest înţelept directoriu, numai estindere de drepturi nu se poate zice.

Dar ce să aştepţi dela un FMKE?

Statui român şi războiul italo-turc.

Cu acest titlu «Minerva» din Bucu­reşti publică următorul articol remar­cabil :

O parte a presei străine începe a se ocupa mai stăruitor şi cu mai multă se­riozitate de rolul României în politica internaţională, de când evenimentele alar­mante se ţin lanţ, neliniştind diplomaţ a. Astă vară, marea revistă franceză «Revue des deux mondes» a publicat studiul re­marcabil, foarte obiectiv şi foarte docu­mentat, al d-iui Pinon, cu privire la po­litica noastră externă în legătură cu pro­blemele naţionale ale statului şi ale nea­mului românesc. Acum de curând, răs­pânditul ziar german « Hamburger Each- richten», odinioară organul personal al contelui Bismarck, atinge aceiaşi problemă cu prilejui războiului italo-turc. Expune­rile ziarului german, fiind sprijinite pe cunoaşterea exactă a împrejurărilor, me­rită o atenţie deosebită.

In colţul zbuciumat ai sud-estului Europei — spune «Hamburger Nachrich- ten» — statul român este singurul care nu se gândeşte la o aventură şi care aşteaptă prea puţine foloase pe urmele unei eventuale conflagraţiuni generale. România nu se gândeşte nici la un con­flict armat cu vecinii bulgari.

Dar aceste fapte nu înseamnă, că statul român nu ar avea aspiraţiuni na­ţionale. Populaţia României este de 7 mi­lioane de suflete, iar în jurul ei trăiesc alte vre-o 7 milioane de români conşti­enţi de sine: 4 milioane în Ardeal, Unga­ria şi Bucovina; 2 milioane în Basarabia; 1 milion în Serbia, Bulgaria, Macedonia şi Grecia.

Aruncând o privire etnografică a- supra sudului Europei, vom constata în mijlocul elementelor slave de toate naţio­nalităţile o mare de români.

Prin urmare este firesc lucru să ne aşteptăm, ca un corp atât de puternic să-şi afirme odată şi odată politica lui naţională. Totuşi, nici Românii din liberul regat, nici aceia de peste hotare, n-au manifestat până acuma o politică ireden­tistă. Ei nu se gândesc să atingă pe nici unul din vecinii lor. Statul român nu ţinteşte nici la recucerirea provinciilor, cari i-au aparţinut odat — Bucovina şi Basarabia — pentru»că oamenii de stat ai României ştiu păstra cumpăna jude­căţii reci.

In aceste momente, Peninsula Balca­nică fierbe.

Unele semne arată că antagonismul dintre Austria şi Italia ar putea întră în- tr’o fază gravă. Se mai accentuiază, că monarchia Austro-Ungară nu poate rămâne indiferentă faţă de schimbările posibile în configuraţiunea politică a Sud-Estului eu­ropean.

In astfel de eondiţiuni prielnice, cât de uşor i-ar fi României să provoace un războlu contra Turciei, iar mâine poi­mâine să ridice armele şi contra Austro- Ungariei.g r Legăturile de rassă ale Românilor cu Italienii şi comunitatea credinţei religioase cu popoarele din Balcani ar îndemna şi ele la o atitudine în acest senz.

Pressa bulgară şi sârbă au discutat, în repeţite rânduri chestiunea, de ce Ro­mânia nu se uneşte cu Bulgaria, Serbia, Muntenegru şi Albania şi de ce nu se gân­deşte să câştige de partea sa pe unele din naţionalităţile Austro-Ungariei, cu pla­nul de a cuceri Ardealul şi a recuceri Bucovina. Statul român ar putea să aibă, într’adevăr astfel de tendinţi, pentru că ar putea conta pe o alianţă cu statele balcanice şi pe concursul italiei.

Dar România nu hrăneşte astfel de planuri. Ea crede că existenţa Turciei şi situaţia de mare putere a monarchiei habs- burgice, sunt necesare în propriul ei in­teres.

România are sincere sentimente de priotinie faţă de Bulgaria, dar nici odată nu ar îngădui să se realizeze o Bulgarie mare, tu senzul tratatului dela San-Stefano.

Nr. 232—1911.

Austro-Ungaria e adevărat că nu bucură de prea călduroase simpatii în Ro*] mânia, dar statul român cultivă, to. .̂ bune raporturi de prietenie cu monarctarvecină.

Numai cât politica nesocotită a m gh ia rizâ rii, .%u Ungaria , nu este de Bă­tură a întări legăturile dintre România şi Austro-Ungaria.

Prietenii monarchiei trebue să S[ că sistematica provocaţiune a Maghiarilor la adresa României se va curma cu oi mai curând. Acesta este şi interesul Îm­părăţiei habsburgice, pentru care polilm de maghiarizare comtitue o primejdie (n< semnata.

„Hamburger Nachrichten“ îşi închei« articolul cu următoarele observaţiuni fect juste: „Rom ânia nu se consideră sid balcanic, ci stat occidental; ea ţine sâ-)t păstreze liniştea, dar nu poate admite « | fia jertfiţi, de dragul p ă c ii, Românii d in alte ţă r ia.

Războiul italo-iurc.Asupra ultimelor mari lupte diff

jurul oraşului Tripolis, în care, după relatările turceşti, Italienii ar fi so­rit o maro înfrângere, continuă i domni nesiguranţă şi lipsă de ştiri precise. Pe când ştirile din isvortur­cesc vorbesc zilnic de o mare victo­rie repurtată asupra Italienilor, cele din isvor italian sunt foarte nelămu­rite, scurte, iar unele conţin chiar desminţirea categorică a înfrângere!.

Atitudinea Agenţiei Ştefani, bi­roul central italian al ştiri’or venita de pa câmpul de război,^ne pare nu numai enigmatică ci în acelaşi timp foarte suspectă. Aceasta rezultă cu deosebire din faptul că în timp ce Agenţia Ştefani neagă categoric, ca dela 26 Oct. începând s’armaifidai lupte a Tripolis, cercurile oficiale turceşti publică comunicate lămurite şi amănunţite despre luptele sânge­roase din 27— 31 Oct. n. Prin urmare este imposibil de crezut, ca Turc oficială să vorbească de lupte, car/, după Agenţia italiană, nici n’ar avut loc.

Telegramele de azi din Oonstan- tiuopol confirmă din nou ocuparea Tripolisului şi prinderea generalului Caneva împreună cu statul său ma­jor. Agenţia Ştefani — tace sau răs­punde evaziv.

Avem impresia, că Italienii au suferit de fapt o mare înfrângere, iar Agenţia Ştefani caută să acopere, — cunoscută fiind cenzura severă ita­liană,— înfrângerile în speranţa, ei trupelor italiene, cari primesc zilnic ajutoare nouă, le va succede să re­ocupe iarăşi poziţiunile perdute

Ştirile din sorginte turcească le confirmă dealtfel şi telegramele so­site la Berlin şi Londra.

Dintre ştirile roai nouă reţinem ur­mătoarei© :

B erlin 2 Nov. Ştiri sosite aici con­firmă înfrângerea Italienilor. Generalul neva a fost făcut prisonier împreună cu întregul stat major. Trupele italiene au fost respinse din oraş şi se află pe coas­tele mării, unde susţin lupta sub scutul tunurilor vaselor de războiu italiene. Ho­lera seceră numeroase victime între tru­pele italiene.

Constantinopol 2 Nov. Ştirile din Tri­polis confirmă intr’u toate înfrângere» Italienilor.

Roma 2 Nov. Agenţia Ştefani anunţi, că zilnic sosesc în Tripolis trupele italiene, Intre ofiţerii superiori sosiţi pe câmpul de războiu se află şi ducele de Aosta.

Constantinopol 2 Nov. Trupele tur­ceşti în unire cu Arabii au dat un asalt asupra oraşului Derna, care a durat patru ceasuri. In cele din urmă Turcii au fost respinşi, având pierderi peste 200 morţi şi răniţi.

Rotna, 2 Nov. Agenţia Ştefani dez­minte în mod categoric ştirile falşe publi­cate de câteva ziare străine, cari au afir­mat că Italienii ar fi procedat la Tripolii la un adevărat măcel, la o represiune lări de judecată, Ja omorârea în bloc a schilozi, a femeilor şi a copiilor.

cc

di

Nr. 232—1911. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E i.

t Trădarea arabilor care, după ce s’au us guvernului italian au atacat armata iană pe la spate în înţelegere cu turcii, i atacau frontul italian, a silit pe ita-

ni sâ pedepsească pe trădători găsiţi cu ie în mână şi toţi cari au fost învi- oiţi de omucidere, după un proces regu- l l ’ei dovediţi vinovaţi au fost împuş- iji, Iar cei cari au favorizat trădarea sau iri au purtat arme cu toate dispoziţiu- le guvernului, au fost transportaţi în mâr de 2 000 In insulele italiene.

Apoi, în scop de a asigura flancul latei precum şi posturile înaintate s’a tas ziduri şi tot ce putea ascunde pe isvrătiţi, în oaze; dar arabii inofensivi, ®eile şi copiii au fost scoşi din Tripolis.

Inamicul din contră a comis cruzimi (iertate şi acte abominabile în contra liţilor şi o probă e numărul morţilor, te e mai mare de cât al răniţilor.Ş T I R I .

— 21 Octomvrie v.

Avansamentsîe în armata comună.ţinem din Monitorul oficial militar ur- larele avaDsamente cu 1 Nov. n. a. c. «ral de cavalerie a fost numit Alteţa

(Arhiducele Francisc Salvator; admirai leţa Sa arhiducele Carol Ştefan; gene-

cav. comandantul corpului 12 de tată (Sibiiu) Hermán Kövesz de Kö

áza.Următorii ofiţeri rom âni au fost ma­la ranguri mai superioare:

La rangul de general de brigadă co­dul Danii M ateringa , comandantul bri* lei de infanterie nr. 13.La rangul de locotenent colonel, maio-

Nicolae Lugojan dela reg. de artilerie 36.La rangul de m aiori pe căpitanii:

raelius Cosgaria, deia regimentul de nr. 43, transferându-1 la reg. nr. 51 ij), şi Petru Babeu din regimentul de nr. 43, transferându-i ia reg. nr. 38 lapesta).La rangul de căp itan i: locotenenţii:

gen Gonteanu dela batalionul de vână* ri 23, de prezent e ca profesor la şcoala cădeţi din Kamenitza, Alexandru Vlad, reg. de inf. 87 (Pola); Petru Jucu, din de artilerie (Lugoj); Ioan Morariu din de ini. nr. 61 (Timişoara).La rangul de locotenenţi: sublocote-

iţii: Aurel Georgescu. dia reg. de inf. (87 (Viena); Valeriu Todoruţ, din reg. inf. nr. 51 (Murăş Oşorheiu); Mircea uţ profesor ia şcoala de cădeţi din

riapesta; Eugen Cimpoca de Serova din g.de inf. nr. 65 (Miskoltz); Leonidas

dela regim, de husari nr. 2 (Viena); ám Mtdrea, din reg. de inf. ai bos- icilor nr. 1 (Viena); Alxandru Poppu, ia reg da inf. nr. 33 (Foca); Aurel Bog­ii, din rog, de inf. nr, 50 (Alba-Iulia); ius Soreicj, din reg. de inf. nr. 50 la-Iulia); Io&n Lszaroiu, din reg. de inf.5 (Mármarossziget); Ioan Paişiu, din

g. de inf. nr. 5 (Mármarossziget); Mihai ian, din reg. de inf. nr. 60 (Eger); ilerius Smeu, din reg. de artilerie (Eger); erge Spatariu, din regim, tren nr. 4 idapesta).

La raugul do sublocotenenţi: cadeţii: rtus Benţia, la reg. de inf. nr. 2 (Bra- ;Ioan Popp, la regim, de inf. nr. 63

itrifca); George Stoia, la reg. de inf. nr. (Cinci-biserici); Zacharie Babeu, la reg. inf. nr. 52 (Cinci-biserici); Iosif Drim- \\i reg. de inf. nr 51 (Cluj); Ioan Van- la reg. de inf. nr. 64 (Orăştie); George la reg. de inf. nr. 52 (Cinci-biserici);

Petroviciu, la reg. de inf. nr. 63 riţa); Vasilie Barb, la reg. de inf. nr. (Orăştie); Valerie Tatu la reg. de iaf. 54 (Alba-Iulia).Locotenentul Iosif Iacobich din reg. inf. a fost ataşat la statul major ge- 1. Căpitanul P. Bârsan dela regimen- 1, a fost transferat la reg. 63 în Bis-

Iţa. — Medicul de regiment Dr. Ioan n a fost transferat la batalionul de pio-

Nr. 12, iar medicul-locotenent Dr. Ni- Butean la regim, de husari Nr. 8.

Gazul dela Şermăşel — stâns. Dinuăşel ni se anunţă, că după o muncă

«Unuă de patru zile a succes stingerea lesâvârşire a focului. Cu toate acestea unele locuri, gazul continuă a izbucni

In amintirea vizitai Monarhului dintrecut făcută în Bosnia şi Herţego*

u, ministrul comun de finanţe a dispus a unei medalii comemorativă în mii de exemplare. Această medalie

bronz se va distribui autorităţilor e din provinciile anexate şi unor ine de înaltă poziţie.

Distincţia. Majestatea Sa împăratul a decorat pe d-1 căpitan Sandu Vlad (fratele d-lui Dr. Aurel Vlad) din reg. de inf. nr. 87 cu »Signum laudisc pentru me­rite militare. Sincere felicitări!

Sfinţire da biserică- Duminecă în 5 Nov. n. se va sfiinţi noua biserică din Făureşti, (pot. Cetatea de pe&tră) prin protosincelui Dr. E. Roşea, în calitate de mandatar al Ex. Sale Metropolitului Ioan Meţianu.

închiderea şcoalelor din Galaţi. DinGalaţi (România) se anunţă, că în urma cazurilor de holeră constatate în ultimele zile în oraş şi judeţ, serviciul sanitar lo­cal a intervenit la direcţiunea generală a serviciului sanitar, cerând să ia măsurile necesare, pentru reînchiderea cursurilor la şcoaiele din localitate.

Un fOC plutitor. O telegramă sosită ia ministerul de interne al României a- nunţă că eri noapte, s-a observat venind dinspre Moreni, păcură aprinsă pe apa Cri- covului. Flăcările se înălţau la 15—20 me­tri. Ajungând la podul cel mare de peste râul Cricov, păcura aprinsă a incendiat podul, distrugându-1 în câteva minute. Lo­cuitorii din comuna Haimanalele, în frunte cu primarul, au sărit în ajutor, dar inter­venţia lor a fost zadarnică. Păcura aprinsă în mare cantitate, continuă a veni într-una pe apă, care o împingea cu forţa ia vale spre comuna Vlădeni. Până acum nu se ştie ce soartă au avut podurile găsite în drum; de asemenea nu se ştie de unde a provenit aceasta mare cantitate de păcură aprinsă adusă de Cricov.

»Mâna neagră«. Din New-York se a- nunţă, că poliţia din Chicago a prins pe un italian, membru al vestitei societăţi de bandiţi »Mâna neagră«. Casa acestui ita­lian pare a fi fost locul de întâlnire şi centrul acestei societăţi. La perchiziţia do­miciliară a acestuia, poliţia a dat de o mare cantitate de muniţiuni, mai multe pumnale, revolvere, lăzi de dinamită, o listă a membrilor societăţii şi mai multe teancuri de scrisori şi acte compromiţă­toare. Banda e compusă din 550 de mem­brii, dintre cari poliţia, pe baza listei aflate, a deţinut deja pe mai mulţi.

Despre banda hoţilor din Făgăraş nevine ştirea, că jandarmeria a dac de unul din conducătorii ei, Andrei Veza, pe care l-au împuşcat într-o pădure din apropie­rea Porumbacului de sus.

Circulaţia străinilor în Braşov în luna Iui Octodivrie- In luna trecută au petrecut în Braşov următorii străini: Din Tripolis 1, America 1, Austria 221, Boznia 1, Bul- gavia 3, Danemarca 1, Englifcera 2, Fran* cia 8, Germania 41, Grecia 2, Heiveţia 1, Italia 5, Olanda 2, România 225, Turcia 4 şi din Ungaria 877,în sumă de 1394. Dintre aceştia au locuit în hotel Calul alb 5, Cen­tral 107, Continental 50, Coroana 783, Europa 241, Grand 39, Ia lobi strada Nea­gră 1, Mielul aib 28, Villa Kertseh 17, Me- tropol 1, Pară 29, Predeal 5 şi îu case particulare 88.

Călăuza, care a fost edată pentru a- nul curent de cătră biroul pentru circula- ţiunea străinilor în Braşov s-a dovedit atât de bună, încât toate exemplarele s-au trecut îu scurt timp. Din cauza aceasta bi­roul va eda pemru anii viitori 1912 şi 1913 o călăuză nouă prelucrată în limba română, germană şi ungară. Meseriaşii şi comercianţii, cari voesc a-şi plasa inserate în călăuza aceasta, sunt rugaţi a-şi no­tifica aceasta cât mai curând biroului oră­şenesc pentru circulaţiunea străinilor, fi­indcă biroul va începe deja în timpul cel mai apropiat cu tipărirea călăuzei. Preţul unui anunţ: pentru o pagină întreagă 6 cor., iar pentru 1/i pagină 4 cor.

Prăbuşirea unei fabrici. Din oraşul Nogent (Franţa) vine ştirea, că o fabrică de bere, care se clădeşte actualmente la Meriot s-a prăbuşit alaltăeri după amiazi. Cinci morţi şi opt răniţi au fost scoşi până acum de sub dărâmăturile clădirei. Lucrările de salvare urmează cu grabă, dar lipsesc aparate puternice spre a ridica materialul greu şi a ajunge repede ia lo­cul unde sunt îngrămădite victimele care ar fi în număr de aproape 50.

Monumente vechi. La Villazano lângă Sorento (Italia) s-a dat peste o vilă ro­mană din veacul I-iu după Cristos. Sus era o sală, la care te urcai pe două scări de piatră, din antret. Din sală dădeai pe o teraţă unde era grădina. S-au găsit urme din canalul care aducea apă. Jos era ca­mera de băi, odăi de dormit, de primit oaspeţii etc. Păreţii erau îmbrăcaţi cu les­pezi de marmură împodobite cu reliefuri.

— In Sorento s-a dat chiar peste un templu vechiu grecesc din a doua jumă­tate a veacului VllI-lea înainte de Hr.

Provocare Magistratul oraşului Bra­şov ne roagă şă publicăm următoarea pro­vocare : Indivizii născuţi la snul 1875, o- bligaţi la miliţie, fără a se fi prezentat şi anume : Vasilie Furir recte Florea, George Pufu, Ştefan Tamas, Ioan Nichifor, Ioan Thiess, Adorian Navrea, Ioan Socaciu, George Ţionţiu, George Suciu, Arghir A. Arghiriades, Nicolau Gherasan şi Emil Gu- nescb, sunt provocaţi, în sensul §-lui 80 din legile militare partea primă, a se pré­senta până la 81 Decemvrie a. c. la des­părţământul Magistratului pentru afaceri militare spre a-şi îndeplini obligamentul neglijat de a se prezenta la recrutare.

Băile eforiei şcoalelor noastre dinBraşov vor fi iarăşi deschise începând cu ziua dô mâne, Sâmbătă, 22 Octomvrie v. a. c.

0 groaznică ciocnire de trsnari a a-vut loc Miercuri dimineaţa în gara din Chitila (România). Un tren care sosia din gara Mogoşoaia s-a ciocnit de un tren de marfă, care gara pe această linie în apro­pierea CMtilef. Maşina care venea s-a suit pe cazanul maşinei trenului de mărfuri. Tampoanele şi scăzile au fost sfărâmate şi vagoaneie strivite. Nu au lipsit nici vic­time omeneşti. Ciocnirea a alarmat întreg personalul gârei. Şi>ful şi toţi oamenii de serviciu s-au grăbit să dea ajutoare victi­melor cari ţipau sub dărâmături. Doi pa­sageri au fost scoşi de sub dărâmături şi transportaţi într-o stare disperată la Bu­cureşti. Focarul şi cei doi frânări s-au ales cu răni mai uşoare.

0 întruBire a birtaşilor. D-nui victor Latzina, preşedintele societăţii birtaşilor, otelierilor şi proprietarilor de cafenele, învită pe toţi membrii societăţii, în urma unui avis primit din partea căpitanului poliţiei, la o întrunire, care se va ţinea M a rţi în 7 l. c. n. la oarele 3 p. m. în localul societăţii industriale (Gewerbeve- rein). La ordinsa zilei este chestiunea «ţi­nerii în evidenţă a vinurilor».

ApOllO-BiOSkop. Sâmbătă şi Duminecă în 4 şi 5 Noemvrie n. va fi următorul program : Intre vecini (dramă). Simţul datoriei proprie (dramă). Sticla medici­nală (dramă). Răzbunarea viteazului Pa­puc (humoristic). întoarcerea din America (humoristic). Iancuţu nu capătă apă (hu­moristic). In ţara negrilor (studie). Pe apele Parisului (vedere). Luni şi Marţi program nou.

Un Glavlr foarte bun este, din cauza strămutărei din Braşov, foarte eftin de vânzare sau de închiriat pe lună, cu pre­ţul do 4 fiorini lunar. Amănunte la ad­ministraţia foaiei noastre.

Orchestra iui Ioan Rusu, mult apre­ciatul nostru artist de fluor, concertează seară de seară în cafeneaua «Transilva­nia». Avis publicului nostru amator de o muz'că frumoasă românească.

Un sámlidat de advocat cu praxă află momentan aplicare în cancelaria advoca­tului Dr. l o m Moşoin în Braşov, pe lângă onorar corespunzător.

Comitetul reuniunei de gimnastică şiCântări din Braşov ne trimite spre publi­care următorul avis :

De oare-ce peste câte va zile se va convoca adunarea generală a reuniunei, ia care vor putea fi invitaţi conform sta­tutelor numai acei membrii cari şi-au achi­tat taxele, ştim. dame şi d-ni, cari doresc a-se înscrie de membrii sprijinitori, sunt rugaţi a se anunţa cât mai curând la membrii comitetului d-nii R. Ardelean, V. Neguţ şi V. Branisce, cari primesc anun­ţările şi taxele zilnic între oarele 5—7 seara în localităţile casinei române.

B i b l i o g r a f i e .Un nou caiet de compoziţii ale d-lui

Dr. I. CI. Iuga. Publicăm cu plăcere şti­rea îmbucurătoare, că peste câteva zile va apare de sub tipar un nou caiet de tdoine şi cântece poporale rom âneşti» pentru voce şi pian, datorite d-lui Dr. I. CI. fuga. Acest caiet conţine următoarele şeapte compoziţii:

1. Mânce-te bade amarul (doină). 2* Vai vai vai inimă vai, (doină). 3. Duce m’aş cu luna’n nor, (doină). 4. Lungu-i drumul Clujului, (doină). 5. Mor Mărie mor... (cân­tec pop.). 6. Oameni fără mintea toată... fragment din piesa «Moise Păcurariul». 7. Zădărnicie (Nu m’abandona) romanţă pop. cuvinte de Dr. H, P. Petrescu.

Preţul 2 cor. 50 fll. -f- 10 fii. porto. Se poate comanda dela autor din Braşov strada Fântânei roşii Nr. 2 şi dela toate librăriile române.

A apărut Nr. 2 din Gosinzeana, re­vistă literară, ilustrată, cu următorul cuprins :

Ecaterina Pitiş : Baladă (poezie). T.O.: Clemente Aiudeanu. Aurelia Pop: Cân­tec de toamnă (poezie). Mih. Gaşpar: Sub Ştefan-Vodă (nuv. ist.). Victor Eftimiu: Singurătate (poezie). Seb. Bornemisa: Toto (nuv. trad.). *% Poporale. T. Murăşan: Resemnare (poezie). T. Liviu Blaga: In- fluinţa frigului şi a căldurii asupra vieţii. Emil Borcia: Clipe vesele. Spicuiri literare: Tudor Pamfbe: Veleatul omului. Flori de-o zi: S. B.: Cântăreţul; Podul Suspine­lor; Graiul vremii; Războiul italo-turc; Veleatul omului. Rânduri mărunte: Pre­ţuirea scriitorilor; Serbările dela Iaşi; Ştii româneşte?; însemnările unui trecător; Ştire literară; Tinerimea universitară ro­mână. Ilustraţii: Clemente Aiudeanu ; Po­dul suspinelor, în Veneţia; Vederi din Tripolis; Scenă din retragerea garnizoa­nei turceşti din Tripolis. Scrisori dela redacţie ; Ghicituri ilustrate; Bibliografie.

Şi acest număr al revistei, ca şi pri­mul, se prezintă în condiţiuni foarte bune, având un material ales şi bine îngrijit, precum şi câteva ilustraţii bine reuşite.

U L T I M E Ş T I R I .s>

Pola, 3 Nov. Ştiri particulare sosite aci anunţă, că întreaga flotă italiană se pregăteşte de plecare.

OonstantinopoL 3 Nov. Coman­dantul trupelor din Tripolis, telegra- fiază cu data de 30 Octomvrie st. u., ministrului de războiu, că toate for­turile din împrejurimile oraşului sunt luate. Soldaţii italieni s'au retras, refugiindu-se în oraşul cuprins în incinta fortificaţiilor.

Londra, 3 Nov. O telegramă din Cairo anunţă, că ştirile despre vic­toriile turceşti la Tripolis, au făcut pe Egipteni să se dedea la tot felul de excese împotriva europenilor şi în special împotriva Italienilor şi Grecilor.

Lordul Kitchener a avut o con­ferinţă cu Kedivul Egiptului, în care s-a hotărât ca armata de ocupaţiune să nu intervie deocamdată. 10.000 de egipteni cutreeră de două zile străzile Alexandriei, sărbătorind vic­toriile turceşti dela Tripolis. Maga­zinele europenilor au fost bombar­date cu pietre şi proprietarii lor mal­trataţi. De pe urma acestor demon­straţii au avut de suferit mai ales negustorii italieni şi greci. Aceştia s-au epărat cu revolverele contra agresorilor, ceeace a făcut ca şi In­dienii să facă uz de revolvere.

In Cairo şi Alexandria dom­neşte un puternic curent împotriva străinilor. Intr-un district din a- propiere de Cairo, un Şeik cu un drapel verde, străbate străzile şi îndeamnă poporul să ia parte la războiul sfânt.

Constantinopol, 3 Nov. Şeful ara­bilor Jahia anunţă din Yemen, că în urma înfrângerii italienilor a sosit momentul să între în Eritrea. Ei aşteaptă ordinul pentru a întră cu toate forţele.

Constantinopol, 3 Nov. In golful Adavia la nord-vest de insula Cypru, au fost zărite 3 vase de războiu italiene.

Proprietară :Văd. E len a D r. A urel M ureşiauv ,

Redactor resp. Ioan Spuderoa

CovoareLinoleum

PerdelePlapome şi pânzăteri

se cumpără mai bine şi mai ieftin din asortimentul bogat a firmei

Tellman & SpeilTârgu Grâului 8.

îngrijim şi aşezarea de Linoleum cu lu­crători esperţi. Lucrările de Linoleum îu Hotel Coroana sunt executate de firma — — — — de sus. — — — —

G A Z K T A T R A N S I L V A N E I L Sr. 231— 1911.Pagina 8.

„M U G U R I I L“,î n s o ţ i r e e c o n o aaa. ica , îæx E l i s a ' b e t o p o l e .

C O N V O C A R E .Membrii însoţirei economice din Elisabetopole prin aceasta se convacă la

a Hl-a adunare generală ordinară,care se va ţinea Duminecă în 12 Noemvrie st. n. a. c. la oarele 1 p. m. în sala cea mare a hotelului „Ta» kar6kp5nztârtt din loc, cu următorul

P i o g r a r a :1. Deschiderea adunării.2. Darea de seamă a direcţiunei şi comitetului de supraveghiare despre anul de gestiune 1910/1911.3. Darea absolutorului pe anul 1910/1911.4. Modificarea statutelor însoţirei.5. Alegeri în comitelui de supraveghiare pe baza statutelor modificate la 24 Iulie 1910,6. Eventuale propuneri.E l i s a b e t o p o l e , 25 Octomvrie 1911.

D i r e c ţ i u n e a .B ila n ţ în c h e ia t la 3 0 Iu n ie 1911.A C T IV A — KÖVETEL._______________ üfférleg 1911 ja n iu s SO-áiK______________ PA S IV A — TAR TO ZIK .

Gor. fii Cor. fiiOassa în numărar — Pénztári készlet . . 1045 29 Capital de cvote incurs — Befolyt üzem tőke 50854 32

j Viţă de vie — Szőlő-oltvány . . 58000 — Fond de rezervá — Tartalék alap . . . 9516 22« Nutreţ — Takarmány................... 4C0O Contul curent — Folyó számla . . . . 119142 92Seminţe — M a g v a k ................... 540 — Reescompt — Visszleszámitolás . . . . 27286 62Lemne — F a r a k t á r ................... 120 — Creditori — H i t e le z ő k ............................. 10976 95

, Parcelare — Párcelázások . . . 48492 20 Dividendá neridicatá — Fel nem vett oszt. 145- 59î Eimesse — V á ltók ........................ 91084 4i Int. trans. anticip. — Átmeneti kamatok . 891 —Realităţi — In ga tla n ................... . . . 1 12387 10 Profit curat — Tiszta nyereség . . . . 10131 84

, Debitori — A d ó s o k ................... 8760 46t Mobiliar — Irodai felszerelés . . 8048 16,i amortizare — törlesztés . . . o 1ST 6 2700 —1 Recvizite econ. — Gazdasági félsz. . 6469*101

amortizare — törlesztés . . . 346-10! 3123 —

1 !260252

■ J46 230252 46

Contul Profit şi Perderi.SPE3E — KÖLTSÉGEK. Nyereség és Veszteség.számla._________VENITE — JÖVEDELEM.

! Cor. fii Cor. fii

Interese de Co Curent şi Reescompt — Venite dela mărfuri şi parcelare — Jőve-Folyo számla és visszleszámitolási kamat 4935 54 delem áruk ós parcelázások után . . . 30264 50

Spese — K ö l t s é g ...................................... 5879 68Salare — F i z e t é s e k ................................. 6988 23Porto — Posta k ö lt s é g ............................ 476 70Chirie — Házbér . . - ........................ 838 —Amortizări — Törlesztések:

din mobiliar — Irodai felszerelés. 348*16„ Recv. econ.-Gazdasági „ 346*10 694 26

Contribuţiuni — Adó . . . . . . . . 673 25, Profit eurat — Tiszta nyereség . . . . 10131 84 r

30261 50 30264 50

Elisabetopole, (Erzsébetváros,) la 30 Junie 1911.

Torna Fabiu m. p. Mihail R. Covrig m. p.dir. exec. — vezér igazg. comptabil — könyveld.

Direcţiunea — Igazgatóság:

Ricolae Racoţa m. p., preşedinte — elnök. George Si iu m. p. vicepreşedinte — alelnök. Dr. Alexandru Mo- rariu m. p. E. Fleşeriu m. p. Constantin Popp m. p. Dr. Dionisie Roman ra. p. George Şerban m. p.

S-a censurat si aflat în consonanţă cu cărţile conduse în ordine ■— Felülvizsgáltatott és a rendben vezetettkönyvekkel egybehangzónak találtatott.

Elisabetopole (Erzsébetváros), la 25 Octomvrie 1911.

Comitetul de supraveghiare — Felügyelő bizottság:

Gavrila Bosoşan m. p. loan Vătăşan m. p. Dionisie Chendi m. p. Mcolae Gálea m. p._______________________________ Nicolae Câmpean m. p._______ Octavian lobias m. p,___________ ___________________

T IP A R U L TIPO G RAFIE I A . MUREŞIANU, BRAŞOV.

 XXIX Loterie de clasă reg.110,000 lozuri- 55.000 câţtifi Tot al doilea los câştigi

Câştig principal

1 0 0 0 0 0 0

600000 400-000 200000 100000

9000080 000 »

Pentru clasa I. tragerea I urma în 16— 17 Novembre, im mandăm şi trimitem losuritri ginale cu următoarele preţuiCor. 1*50 3 — 6 — ipentru 7S 7. 7, ll,

lu lius Friede & Gicolector principal

Braşoş, Str- vamei 36. S i l i i Str- C is ilComande se pot face mai simplu cuinii dat postai. Losuri se trimit ia cere« cu rambursă. Se trimit gratis şi frâu planuri de joc şi avisuri poştale peni

trimiterea sumei franco.

Strămutare de loiSfsâlătoria cea mare c\

abur Krisfaly, din eausa 1ocq/«j| mic, am strămutat-o în strada Pof Nr. 60.

Tot odată aduc la cunoştinj on. public, că pentru a satisface« rerilor am comandat maşini nou

Rog. on. public a mă spryiniţ pe viitor.

Meixner Sânte,HOTEL CENTRAL---------- Ni*. I ------------

Din causa desfiinţărei cu începe* de astăzi să vinde cu preţ de ti ieftin d i f e r i t e m o b ile , aranja

meute de odăi.

Informaţii mai de aproape în HOTELUL CENTRAL Nr. 1.LIGETI

z u g r a v d e firm e*Execută tot felul de lucrări dejn cialitatea sa, anume:

Firme de table de sti lemn şi tinichea,

Em blem ey monograme,executare frumoasă.

Lucrări durabile. Serviciu pro Preţuri convenabile. 1597, Mi

—

Un corni si dos uceniiaflă aplicare imediată în băcănie şi delicatese

Ştefan NyergiB L A J .