din cugetarile lui Petre Tutea.doc

8/17/2019 din cugetarile lui Petre Tutea.doc

1/40

din cugetarile lui Petre Tutea proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de Petre Tutea

[Petre_Tutea ]2004-11-07 | | Înscris în bibliotecă de or! "ristea

1. Se spune că intelectul e dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul e dat omului,după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să primească adevărul.

2. Am avut revelatia că în afară de Dumneeu nu e!istă adevăr. "ai multe adevăruri, iceu, raportate la Dumneeu, este egal cu nici un adevăr. Iar dacă adevărul este unul singur,fiind transcendent în esentă, sediul lui nu e nici în stiintă, nici în filoofie, nici în artă. Sicînd un filoof, un om de stiintă sau un artist sînt religiosi, atunci ei nu se mai disting de

o #a#ă murdară pe picioare care se roagă "aicii Domnului.

$. Acum, mai la #ătrînete, pot să spun că fără Dumneeu si fără nemurire nu e!istăadevăr.

%. & #a#ă murdară pe picioare, care stă în fata icoanei "aicii Domnului în #iserică, fatăde un laureat al premiului 'o#el ateu - #a#a e om, iar laureatul premiului 'o#el e di(or.Iar ca ateu, ăsta moare asa, di(or.

). *u cînd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. +ntre un credincios si unnecredincios, nu e!istă nici o legătură. ăla e mort, sufleteste mort, iar celălalt e viu si între

un viu si un mort nu e!istă nici o legătură. redinciosul crestin e viu.

. Ateii si materialistii ne deose#esc de animale prin faptul că nu avem coadă.

. Ateii s-au născut, dar s-au născut degea#a.

/. *u nu detest #urg(eia. *u m-am lămurit că un om care vrea să fie #ogat nu este un păcătos. Spunea odată un preot #ătrîn0 irculă o icală că #anul e oc(iul dracului. *u nu-lconcep ca oc(iul dracului, eu îl concep ca pe o scară du#lă. Dacă-l posei, indiferent în cecantităti, si te misti în sus #inefăcător pe scară, nu mai e oc(iul dracului. Iar dacă co#ori,atunci te duci cu el în infern, prin vicii, prin lăcomie si prin toate imperfectiile legate de

orgoliu si de pofta de stăpîn.

. 'u pot evita neplăcerile #ătrînetii si nu mă pot supăra pe Dumneeu că m-a tinut pînăaproape la nouăeci de ani. +nsă #ătrînii au o supapă foarte înteleaptă0 au dreptul lanerusinare. & nerusinare nelimitată. înd mă gîndesc la suferintele #ătrînetii, îmi dauseama că în natura asta oar#ă cel mai mare geniu este geniul mortii. aptul că murim, decele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumneeu pentru noi.

http://www.poezie.ro/index.php/author/3369/type/prose/index.htmlhttp://www.poezie.ro/index.php/author/3369/index.htmlhttp://www.poezie.ro/index.php/author/4548/index.htmlhttp://www.poezie.ro/index.php/author/3369/index.htmlhttp://www.poezie.ro/index.php/author/4548/index.htmlhttp://www.poezie.ro/index.php/author/3369/type/prose/index.html


2/40

13. *u sînt iudeocentric în cultura *uropei, căci dacă scoti 4i#lia din *uropa, atunciS(a5espeare devine un glumet tragic. ără 4i#lie, europenii, c(iar si laureatii premiului 'o#el, dormeau în crăci. Stiinta si filoofia greacă sînt foarte folositoare, dar nu sîntmîntuitoare. Prima carte mîntuitoare si consolatoare pe continent - suverană - e 4i#lia.

11. *!istă o carte a unui savant american care încearcă să motivee stiintific 4i#lia. Astae o prostie. 4i#lia are nevoie de stiintă cum am eu nevoie de Securitate.

12. 6ut(er, cît e el de eretic si de evec, a spus două lucruri e!traordinare0 că creatiaautonomă e o cocotă si că nu e!istă adevăr în afară de 4i#lie. "ie mi-a tre#uit o viatăîntreagă ca să aflu asta. *l nu era asa #ătrîn cînd a di#ăcit c(estia asta, că era călugăraugustin... "ie mi-a tre#uit o viată ca să mă conving că în afară de 4i#lie nu e nici unadevăr.

1$. S(a5espeare, pe lîngă 4i#lie, - eu demonstre asta si la Sor#ona - e scriitor din 7ăesti.

1%. +n afara slu8#elor #isericii, nu e!istă scară către cer. Templul este spatiul sacru, în asafel încît si vecinătătile devin sacre în preenta lui.

1). Stii unde poti căpăta definitia omului9 - te între#. +n templu. +n #iserică. Acolo esticomparat cu Dumneeu, fiindcă e!primi c(ipul si asemănarea 6ui. Dacă 4iserica ardispărea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar dispărea si omul.

1. +n #iserică afli că e!isti.

1. e pustiu ar fi spatiul dacă n-ar fi punctat de #iserici:

1/. +n afară de cărti nu trăiesc decît do#itoacele si sfintii0 unele pentru că n-au ratiune,ceilalti pentru că o au într-o prea mare măsură ca să mai ai#ă nevoie de mi8loace au!iliarede constiintă.

1. Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindcă materiaîi premerge. Prima idee de creatie reală, au adus-o în istorie crestinii.

23. De creat doar eul creaă, iar omul imită. *u cînd citesc cuvîntul creatie - literară,muicală, filoofică - lesin de rîs. &mul nu face altceva decît să reflecte în litere, înmuică sau în filoofie petece de transcendentă.

21. um să fie creatura creator9 ;;


3/40

respirăm. Are materialitatea aerului. Seamănă cu aerul. 'oi sîntem crestini fără să vrem.Si cînd sîntem atei sîntem crestini0 că respirăm crestinismul cum respirăm aerul.

2$. restinismul nu e ideologie, că atunci se aseamănă cu mar!ismul. =eligia e e!presiaunui mister trăit, or ideologia e ceva construit.

2%. A fi cresti înseamnă a co#orî A#solutul la nivel cotidian. 'umai sfintii sînt crestinia#soluti. Altminteri, crestinismul, gîndit real, e inaplica#il tocmai pentru că e a#solut.

2). Suveran fată de natură, supus Divinitătii, nemuritor si li#er prin depăsireae!tramundană a conditiei sale - acesta este omul crestin.

2. 'imic nu poate inlocui crestinismul> nici toată cultură antică precrestină. *u sînt de părere că apogeul *uropei nu e la Atena, ci în *vul "ediu, cînd Dumneeu um#la dincasă în casă. *u definesc strălucirea epocilor istorice în functie de geniul religios alepocii, nu în functie de isprăvi politice.

2. Iisus


4/40

să com#ată argumentele despre ine!istenta lui Dumneeu repreintă o poartă spre ateism.Dumneeul lui "oise este neatri#utiv. înd îl întrea#ă "oise pe Dumneeu0 e să lespun ălora de 8os despre Tine9 - Dumneeu îi spune0 *u sînt cel ce sînt.

$$. +n fata lui Dumneeu, geniul e văr primar cu idiotul.

$%. 4inele si răul sînt conceptele pedagogiei lui Dumneeu fată de oameni.

$). ărui #ăr#at nu-i plac femeile9 +n primul rînd la iu#esti pentru farmecul lor, si în aldoilea rînd le iu#esti pentru că fac oameni.

$. *u încerc o e!perientă0 încerc să mă deparaite de filosofie, de păduc(ernitametafiicii. ioran s-a deparaitat mai demult, desi face filoofie. n prieten de-al meuice0 te deparaitei, dar folosesti sculele ei. Da, dar dacă mă urc în tren, nu înseamnă căeul meu e calea ferată.

$. +n *vul "ediu s-a formulat de către filoofii sireti teoria adevărului du#lu0 secundumfidem - adevărul după credintă si secundum rationem - adevărul după ratiune, ca să ai#ăcale li#eră pentru filoofie. Adică să rătăcească pînă îi ia dracul... ă poti, în filoofie, sărătăcesti pînă devii năuc. e-au realiat filoofii prin autonomia lor9 'imic: '-au nici unadevăr.

$/. 4a#ele evlavioase merg la a#solut rugîndu-se, iar filooful trăncănind silogisme.

$. rancmasoneria doreste puterea cu loinci democrate. 'u sînt religiosi, au o singurăreligie0 propria lor doctrină. Pe dusmani îi anuleaă social. Au o structură supranatională,deci sînt antinaturali. Toti cei care aspiră la unitatea speciei om anuleaă principiulcompetitiei între popoare> anuleaă însusi principiul civiliatiei moderne, născută prinluptă.

%3. 7eniul e relief, noutate, inventie, creare de epocă si stil. 'u e neapărat un întelept, ciun suprainteligent. 7eniile sînt originale, în măsura în care originalitatea e posi#ilă. +nfond, ma!ima mea a fost aceasta0 Dumneeu este creator, iar omul imitator. Prinîncercarea de a imita mereu Divinitatea, prin pro!imitatea fată de divin, geniul e maiapropiat de cer> dar nu sînt în măsura în care e apropiat sfîntul.

%1. +n fata lui Dumneeu nu e!istă genii, Dumeeu lucrînd nu cu genii, ci cu oameni.

%2. Dumneeu a făcut lumea si pe om> si cu om a încoronat creatia sa. Si l-a însărcinat săcunoască lucrurile. De-acolo vine denumirea lor. - &riginea primordială a capacitătii de adetermina numele lucrurilor, care este o operatie logică> originea mistică a gîndirii logice.

%$. Aparitia unui mare gînditor e pentru creier ca o #aie pentru un om care a muncit, aasudat, s-a murdărit si se spală. 7îndirea este o ;;spălare;; a creierului. Asta mă facecîteodată să cred că gîndirea nu e din creier si că acest creier e numai un sediu... De ce


5/40

gîndirea nu e produsă de creier, care e numai un sediu9 iindcă n-o produc toate creierele.Dacă inteligenta ar fi produsul creierului, atunci între 7oet(e si nea 7(ită n-ar mai fi nicio diferentă.

%%. Am auit odată un profesor de la Polite(nică> am avut impresia că asist la un #alet de

ursi. Dacă într-un salon, într-un colt, unul fumeaă si tace, ăla e inginer... Inginerul e practic, savantul nu e practic. înd i s-a spus lui "a! Planc5, creatorul fiicii cuantice, căs-a mai găsit o aplicatie, el a spus0 care e, mă9 ite care... - a să vei, nici nu m-amgîndit:

%). Inteligenta, oricît de mare nu e suficientă pentru a te curăta de pre8udecăti. u cîtinteligenta e mai mare, cu atît pre8udecata e mai voinică, pentru că ai aparat s-o 8ustifici.

%. +ntre#at fiind cum întelege gîndirea, în formă pură sau în e!emple, 'ae Ionescu arăspuns0 e!emplele au fost lăsate de Dumneeu pe pămînt pentru ca ideile să fie sesiatesenorial si de prosti.

%. 'u stiu de ce gluma asta de-a face istorie se practică atît de mult. Dacă ai cultulistoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei> e consolator acest 8oc9 Istorismul, adică perspectiva istorică asupra vietii si lumii, a dus în cimitir. 'e înecăm în istorie. Pentru căistoria nu te învată numai să faci ceva, ca popor> cu istoria tot ce însemnei în interiorulunui popor devine discuta#il prin faptul că nu poti, la infinit, să lucrei la facerea ta, cidispari si apare altcineva care, c(iar dacă nu te înlocuieste, te prelucreaă. Si dacă nu potiiesi din devenire, nu poti scăpa de tristete> tristetea metafiică e fructul devenirii. Sînt prosti istoricianti care se consoleaă prin devenire. Devenim mai civiliati, nu9 Sau maiculti... Adică murim ca si caprele, numai că e mare lucru că e!istă Eant, Descartes, e!istă 'e?ton, mă rog, atîtia mari creatori de cultură, si e!istă si făuritorul de religie,


6/40

romFni care n-au avut în dictionar la litera 7 cuvîntul glumă si cînd îi prindea pecomunisti era vai de coonacul lor.Dar de fapt, nici comunistii nu stiu de glumă> ăsta-i punctul lor comun cu legionarii.

)$. 'u se poate spune că miscarea legionară n-a fost puternică: '-a avut reultate

poitive fiindcă e!tremismele sînt greu suporta#ile. 'ici fascismul italian n-a durat, nicinational-socialismul german n-a durat si erau similare cu miscarea legionară. Deose#ireadintre ele si miscare este aspectul religios al miscării legionare. 'ici fascismul si nicinational-socialismul n-aveau caracter religios.


7/40

macedoromFnii nu sînt romFni, sînt super-romFni, romFni a#soluti. Atît de năpăstuti sigoniti, au instinct national de fiară #ătută. Iar eu si dumneata pe lîngă ei, avem fortădomestică de rate. "ăcăim. Am stat cu macedoromFni în temnită. +i #ăteau pînă îiomorau, dar nu declarau nimic. Au o #ăr#ătie perfectă.

1. A sti la scară umană, poate fi folositor - dar în nici un ca mîntuitor.2. * mai mîntuitoare o rugăciune într-o #iserică din 7ăiesti decît Platon.

$. Ideea mortii a#solute stă la #aa smintelii moderne.

%.


8/40

printre popice.

1. 'apoleon face adevărata istorie a =evolutiei francee. n om care a refăcut ordineanaturală, punînd parul pe (aimanalele de pe ulită. înd a fost între#at cum îsi e!plicăintrarea armatelor sale în Tările de Cos ca pe #ulevard, în timp ce regii rantei se pinteau

la ele adarnic, 'apoleon a răspuns0 '-au intrat armatele rantei, ci ideile revolutionarede pe drapel: +ncepuse o nouă filoofie a istoriei, cu 'apoleon.

2. ără nemurire si mîntuire, li#ertatea e de neconceput. &mul, dacă nu are în su#stantalui ideea nemuririi si mîntuirii, nu e li#er. Seamănă cu #er#ecul, cu capra, cu oaia...

$. &mul a depasit conditia de animal a#ia atunci cînd în el a apărut ideea nemuririi, carenu tre#uie confundată nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetică a gloriei.

%. ără Dumneeu omul rămîne un #iet animal rational si vor#itor, care vine de nicăierisi merge spre nicăieri. Si el rămîne asa c(iar dacă este laureat al premiului 'o#el sau

măturător. înd, unde si în ce scop a apărut el în calitatea asta de om9 Dacă se întrea#ăsingur si nu e un eu în dreptul casei care să-i revelee data începutului, înseamnă căomul rămîne un #iet animal rational care vine de nicăieri si merge spre nicăieri.

). =enasterea italiană, unde omul este situat în centrul universului, este eretică din punctde vedere crestin. Autonomiarea puterii omului este în sine demonică. Părerea mea estecă omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om, este (omo religiosus.

. Aotonomia spirituală a omului este iluorie si ea se miscă perpetuu între Dumneeu sidracul. ără credintă si 4iserică, omul rămîne un simplu animal rational si muritor,rationalitatea avînd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmicedecît restul do#itoacelor. înd ici că omul e un animal rational, si muritor, rationalitateaavînd doar caracterul unei mai mari puteri de adptare la conditiile cosmice decît restuldo#itoacelor. înd ici că omul e un animal rational, atri#utul rationalitătilor îl distingede restul vietătilor, nescotîndu-l din perspectiva mortii a#solute."oartea devine relativă,ca o trecere numai prin religie - stiinta, oricît de savantă, nescotînd omul decît aparent dinregnul animal. 'ici o consolare că eu mă deose#esc de elefant sau de capră pentru că facsilogisme, dacă apar si dispar în mod a#surd din natură.

. Scara valorilor umane contine0 sfîntul, eroul, geniul si omul o#isnuit - dincolo deacestia situîndu-se infractorul. Sfîntul, eroul si geniul sînt fără voia societătii, care eo#ligată să-i recunoască. 'imeni nu-ti contestă dreptul la e!istentă dacă esti om o#isnuit,dar nimeni nu tre#uie să facă confuie între tine, sfînt, erou si geniu. &amenii sînt egali înfata legii, adică tre#uie respectati ca atare, dar nu confundati, nu făcuti identici, că e ogogoasă... 'imeni nu-ti contestă dreptul la o viată normală dacă porti masca de om. 'umai că dacă esti mediocru, nu tre#uie să te instaleî în vîrf, pentru că nu e nici îninteresul tău. Acolo tre#uie să stea cei dotati. Sfîntul stă în fruntea ta#lei valorilor pentrucă el face posi#ilă trăirea a#solutului la scară umană. *roul se consumă făcînd istorie sinedepăsind sfera laicului. *roul este admirat - asa cum este si geniul - dar nimeni nu i seînc(ină, c(iar dacă fapta lui aduce foloase reale omului. +n vreme ce sfîntul se situeaă


9/40

dintru început în eternitate, eroul moare în istorie, pentru că urma pe care o lasă el, ca omîmplinit, este fi!ată doar în timp si în spatiu.

/. &mul nu e o sumă de miliarde de celule sau de organe. ă nu sînt independente nicificatul, nici rinic(ii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. &mul, ca întreg nu

poate fi gîndit decît #i#lic> stiintific, nu. "oise e mai vala#il decît ultima noutateevolutionistă a stiintei.

. manitatea o iu#esti lesne. Pe om mai greu.

/3. Personalitatea e acel individ înestrat cu capacitatea de a se dărui. *roul este o personalitate, deoarece nu-si mai apartine.

/1. *u am afirmat odată într-un salon, că Platon este miscarea spiritului înlăuntrueternitătii. înd gîndim, toti sîntem platonicieni. Dacă eu încerc să gîndesc universul,tre#uie să mut 4i#lia în universul îng(etat al ideilor platonice. Asta înseamnă meditatia.

Platon a intuit cel mai #ine 8alea omului neputincios în fata esentelor./2. ată de măretia lui


10/40

//. Protestantismul est o religie co#orîtă la rangul de morală pentru grădinita de copii.

/. Pudoarea crestină e atît de pură, încît carnea eroticului crestin, capătă peceteaspiritului, ceea ce pînă la crestini n-a realiat nimeni.

3. *u cred că ră#oiul nu e făcut de oameni> e mult prea serios. +l face Dumeeu. umne dă si cutremure, ne dă si ră#oi.

1. ei mai crînceni si mai străluciti soldati sînt cei ai popoarelor religioase. înd morisu# drapel, te gîndesti că te duci la strămosi. Dar o armată care face asta e ca aceea a luiil(elm al II-lea, în care fiecare soldat avea o cruce la gît pe care scria 7ott mit uns.

2. Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidcă religie am lătra precumcîinii. 'e nastem, trăim, ne îm#olnăvim, îm#ătrînim si murim. Si întreg peisa8ul specieiom culmineaă în cimitir. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a trăi. Singurulmod de-a evita nelinistea metafiică a cimitirelor este religia. u religia intri în cimitir în

plim#are. u filoofia intri în cimitir - cum a intrat prietenul meu ioran - prin disperare.$. ine n-a putut fi înlocuită9 =eligia: Iar filoofia care speculeaă autonom, faceonanie mintală. Si dacă vrea să scoată, să e!tragă esente din stiintele naturii, e parait.Atît: 'u îndrănesti să spui despre religie, teologal vor#ind, - dacă esti cinstit - că a fostînlocuită de filoofie sau de stiintă. n crestin îti spune că advărul se defineste prin 8oculcelor două lumi0 cea de aici o oglindeste imperfect pe cea de dincolo. Spune contra dacă poti:

%. =eligia este principiul uniformiator al speciei umane si este singura salvare în carese poate vor#i despre egalitate.

). =eligia transformă poporul într-o masă de oameni culti.

. +ntre un laureat al premiului 'o#el care nu s-a idiotiat complet si a rămas religios siun tăran analfa#et nu e!istă nici o diferentă.

. 'ivelul meu intelectual, c(iar dacă sînt savant, nu depăseste nivelul unui popă o#scurdin 4ărăgan. Pentru că preotul ăla, în ritualul lui din #iserica aia din lemn sau piatră, stăde vor#ă cu a#solutul.

/. Stiinta se miscă asimptotic la a#solut. Arta se miscă asimptotic la a#solut. Stiinta estesediul folosului si arta este sediul plăcerii.

. =eligia este sediul adevărului transcendent în esentă si unic ca principiu unic altuturor lucrurilor. =eligia se situeaă peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prinadevărul a#solut unic, care e Dumneeu. Să vină un laureat al premiului 'o#el ateu. e-osă-mi spună el9 & #a#ă care cade în fata icoanei Domnului stră#ătută de a#solut e om, siăla e di(or laureat.


11/40

133. +n Ispita de pe munte - retro satana - Iisus spune0 ;;+mpărătia mea nu e din lumeaaceasta;; Asta-i nemaiauit: Du-te în împărătia 6ui cu trenul sau cu rac(eta dacă poti. 'u poti: +notăm în nivers ca mormolocii, si lumea lui


12/40

spună că sînt solidar cu dumneavoastră. - Domnule colonel, cum să fim noi solidari9 *utocmai d-aia am venit aici, că nu sîntem solidari unii cu altii...

112. *ste incorect să ai dispret fată de te(nică. *u nu sînt te(nocrat, însă recunosc că în #ătălia pentru adaptare, te(nica este universal utilă. Dar asta nu înseamnă că te(nica

poartă în ea dimensiunea infinitului.11$. înd va dispărea ultimul tăran din lume - la toate popoarele, vreau să spun - vadispărea si ultimul om din specia om. Si atunci or să apară maimute cu (aine.

11%. Tăranul este omul a#solut.

11). I-am spus eu părintelui Stăniloaie că nu mă consider un Socrate. Dar cum văsocotiti9 Popă, ic. Si unde aveti paro(ia9 - '-am paro(ie, dar spovedesc pe unde pot.

11. Desi sînt #olnav si nea8utorat, nu îmi pare rău că e!ist. +ncerc eu să-mi pară rău, dar

n-are sens. Stiti de ce9 Pentru că eu constat, în mod evident, că e!ist. eea ce mă confiscă pesimismului de a mă autonega este evidenta e!istentei mele. &mul care se sinucide n-aconstatat că e om. '-a reusit să intuiască e!istenta sa. Să se trăiască pe sine. *u nu mă potsinucide - indiferent de starea mea, sănătate sau #oală - fiindcă nu m-am făcut eu. '-amvenit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n-am să plec de voie din ea. ăsta este 8oculfundamental al e!istentei mele.

11. Am avut si discipoli... 'u se putea să nu am discipoli, fiindcă sînt un om vor#ăret.Toată suferinta mea se datoreste poftei mele de a vor#i fără restrictii...

11/. A fost între#at un tăran, în înc(isoare0 ce întelegi din tot ce spune Petre Tutea: Jice0nu înteleg nimic, dar e o groăvie:

11. înd am văut, în înc(isoare, că tot regimul care mi se aplică e inoperant - puteameu, ca om, să-mi e!plic asta9 Si atunci m-am gîndit că e!istă o fortă supracosmică,transcendentă, numită Dumneeu. 'umai *l putea face isprava asta, ca eu să scap deînlăntuire. Pentru că, personal, nu mă pot de-lăntui si eli#era. Iar a vietui acolo, laînc(isoare, fără asistenta 6ui nu se poate> au fost oameni care au murit... Atunci s-anăscut în mine credinta nelimitată în atotputernicia si atot#unătatea divină.

123. Am devenit un gînditor crestin cînd mi-am dat seama că fără revelatie, fără asistentădivină, nu pot sti nici cine sînt, nici ce este lumea, nici dacă are vreun sens sau nu, nicidacă eu am vreun sens sau nu. 'u pot sti de unul singur. înd mi-am dat seama că fărăDumneeu nu poti cunoaste sensul e!istentei umane si universale.

121. "-a între#at cineva odată0 "ă Petrică, tu cînd te asei la masa de scris cum scrii9 -Sînt emotionat de fila goală. Prima mea gri8ă e să nu fiu pîndit de demonul originalitătii.rmăresc să nu fiu original si să fiu cuviincios. - *sti inspirat9 - 'u, nu stă niciodată uneu în coltul camerei mele cînd scriu eu. Sînt foarte nelinistit. *u, care sînt crestin... Amdouă nelinisti> să nu se afle în e!punerea mea nici o inadvertentă terminologică si nici o


13/40

impietate.

122. 'u mă intereseaă trecutul. De cîte ori mă întrea#ă cineva cînd m-am născut, spuncă într-unul din anii trecuti.

12$. Treispreece ani de înc(isoare... Aveam doar o (ăinută de puscărias. 'e dădeau oeamă c(ioară si mămăligă friptă. "-au #ătut... "-au arestat acasă. 'ici nu tin minteanul... înd m-au anc(etat am lesinat din #ătaie. Iacătă că n-am murit: Am stat la Internetrei ani. Am fost după aceea la Cilava, la &cnele "ari si pe urmă la Aiud. *u mă mir cummai sînt aici. De multe ori îmi doream să mor. Am avut mereu lasitatea de-a nu aveacura8ul să mă sinucid. Din motive religioase... Treispreece ani: 'u pot să povestesc totce-am suferit pentru că nu pot să ofense poporul romFn spunîndu-i că în mi8locul lui s-au petrecut asemenea monstruoităti.

12%. "-a între#at un anc(etator0 De ce ai vor#it împotriva noastră, domBle9 - '-amvor#it, domBle. - um n-ai vor#it9 - Păi împotriva voastră vor#este tot poporul romFn. e

să mai adaug eu9 Si mi-au dat 23 de ani muncă silnică făra motive. "i s-a preentatsentinta de condamnare ca să fac recurs. 6a cine să fac recurs, la Dumneeu9

12). Am fost solicitat, în înc(isoare, să scriu pentru revista 7lasul patriei, ca si 'ic(iforrainic. "i s-a părut ciudat să fii arestat si să scrii, să meditei. Adică să spui0 vămultumesc că m-ati arestat: Asta era o porcărie nemaipomenită, să o#ligi un detinut săscrie. *l poate să-si scrie memoriile, dar nu pentru tine, ăla care-l persecuti...

12. *u, cultural, sînt un european, dar fundamentul spiritual e de tăran din "uscel. 6aînc(isoare, gri8a mea a fost să nu fac neamul romFnesc de rîs. Si toti din generatia mea ausimtit această gri8ă. Dacă mă sc(ingiuiau ca să mărturisesc că sînt tîmpit, nu mă interesa,dar dacă era ca să nu mai fac pe romFnul, mă lăsam sc(ingiuit pînă la moarte. *u nu stiudacă vom fi apreciati pentru ceea ce am făcut> important e că n-am făcut-o niciodată doardeclarativ, ci că am suferit pentru un ideal. * o monstruoitate să a8ungi să suferi pentruun ideal în mod fiic.

12. Definitia mea este0 Petre Tutea, romFnul. Am apărat interesele =omFniei în moderoic, nu diplomatic. Prin iu#ire si suferintă. Si convingerea mea este că suferinta rămînetotusi cea mai mare dovadă a dragostei lui Dumneeu.

12/. *u n-adun nimic. +mi spunea un popă, ice, păi dumneavoastră vă risipiti asa, vă poate fura oricine... Jic0 uite, părinte, eu, ic, am adoptat conceptia regelui rantei înmaterie de risipire a ideilor mele. onceptia lui despre cartof. înd au venit cartofii dinAmerica, tăranii nu-i cultivau. ;;Să mîncăm noi #uruiana asta din pămînt...;; e a isregele rantei9 ;;"ă, seamănă, mă, cartofi pe mosia mea si, cînd or vedea tăranii că îi păesc, or să-si dea seama că-s lucru #un. 6ăsati-i să fure, că asa se răspîndesc cartofii întară.;;

12. &dată, în (ol la At(@n@e Palace, m-a arestat Securitatea pe motiv că fac speculă. uce9 i-am între#at. 'u mi-au răspuns. Si atunci mi-am adus aminte de vor#a unui prieten


14/40

de la lu80 ;;u idei, frate, cu idei:;;

1$3. n umanist pur, adică indiferent religios, practică formele vietii de 8unglă,împingînd cruimea pînă la forma gratuită a #estialitătii tigrului. Kremea noastră este plină de astfel de e!emplare.

1$1. manismul este una din formele grave ale rătăcirii omului modern, care pleacă dinantropocentrismul =enasterii. +n =enastere, ;;titanii;; s-au umflat prin autocunoastereanecunoasterii. *i nu se cunosteau pe ei însisi si au creut că s-au descoperit ca oameni.

1$2. &mul - 8avra asta #ipedă, pe care eu îl consider ;;animal prost;;, (omo stultus - atuncicînd se screme să facă singur ordine, adică cînd practică umanismul, îl înlocuieste peDumneeu cu el. 'icăieri Dumneeu n-a avut de furcă cu dracul mai mult decît în sacrulspatiu al Italiei. Acolo, adică, unde s-a născut umanismul în =enastere.

1$$. GKlad TepesH are meritul de a fi pus pe tronul "oldovei pe cel mai mare voievod

romFn, pe Stefan cel "are. u armele: Are meritul că l-a si #ătut. Si are mai ales meritulcă a co#orît morala a#solută prin tepele puse în cur la nivel a#solut. Dormeai cu punga deaur la cap si ti-era frică să n-o furi tu de la tine. ăsta-i voivod a#solut, Klad Tepes. Păi fărăăsta istoria romFnilor e o pa8iste cu miei:

| index

ugetari memora#ile personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de Petre Tutea [Petre_Tutea ]

2004-0#-01 | | Înscris în bibliotecă de $o%dan &a%u

LLLLLLLLLLLLL

Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. Intelectul e dat omului, dupa parerea mea, nu ca sa cunoasca adevarul, ci sa primeasca adevarul.Tot ce teoretic este 8ust este practic necesarmente 8ust. 'u si invers, ca oamenii au practicisinistre în istorie.Am avut revelatia ca în afara de Dumneeu nu e!ista adevar. "ai multe adevaruri, ic eu,

http://www.poezie.ro/http://www.poezie.ro/index.php/author/3369/type/personals/index.htmlhttp://www.poezie.ro/index.php/author/3369/index.htmlhttp://www.poezie.ro/index.php/author/7136/index.htmlhttp://www.poezie.ro/http://www.poezie.ro/index.php/author/3369/type/personals/index.htmlhttp://www.poezie.ro/index.php/author/3369/index.htmlhttp://www.poezie.ro/index.php/author/7136/index.html


15/40

raportate la Dumneeu, este egal cu nici un adevar. Iar daca adevarul este unul singur,fiind transcendent în esenta, sediul lui nu e nici în stiinta, nici în filoofie, nici în arta. Sicînd un filoof, un om de stiinta sau un artist sînt religiosi, atunci ei nu se mai disting deo #a#a murdara pe picioare care se roaga "aicii Domnului.Acum, mai la #atrînete, pot sa spun ca fara Dumneeu si fara nemurire nu e!ista adevar.

Au falsificat suta la suta alegerile. Ati citit Momplicatiile te(nicii votariiM9 'u puteam savote nici eu, atît era de complicat: Pai ce-i acest ceusesc /N pentru niste golani carenu-s în stare sa conduca nici o gara9 Incapacitatea de guvernare a astora s-ar putea sa fiesansa (oitului romFn sa devina viu...MDomnule Tutea, daca ati fi fost ales presedinte la 23 mai, prin a#surd, care ar fi fost prima (otarîre pe care ati fi luat-o9M - Prima (otarîre0 privatiarea, însemnînd constructiacelor doua comune0 comuna agrara, întemeiata pe gospodarul di#aci si priceput, sicomuna ur#ana, guvernata de întreprinderi, de acesti giganti ai lumii moderne. Si as ficreat institute care sa sincroniee poporul romFn cu toate cuceririle speciei om, mutateîn spatiul vala(. a eu nu contest poporului romFn ca lim#a lui si geniul lui intelectual îi permit sa mute creatiile speciei om la el acasa.

&mul, cînd e singur, poate face fel de fel de unelte. Adica devine american, spun eu. *uas scrie peste Statele nite astfel0M&mul este un animal care fa#rica unelte.M"-au între#atunii care sînt foarte filoamericani ce cred despre americani. Sînt lacatusi cosmici,domnule, le-am is. India, de pilda, este inferioara te(nic Americii. 'ici nu încapeîndoiala0 America o #aga la 8iletca. Da; spiritual America e o 7(ana> pe lînga India e primitiva.Americanii nu mor în ra#oi. Sînt supraînarmati. Dau lovituri dro#itoare. 6a ei cine faceeconomie la munitie raspunde în fata Senatului.*u nu pot fi americanofo# decît în ceea ce priveste descompunerea religioasa în secte.Dar din punct de vedere politic... si noi si rusii ar tre#ui sa avem în frescele din #isericiun olum#, caci fara el învatam acum nemteste cu dictionarele pe genunc(i.+n #elsugul de-acolo nu poate aparea o gîndire teologica. Americanii n-au vocatie> îlinvoca pe Dumneeu doar ca sa le #inecuvîntee pravaliile. *i gîndesc negustoreste.*!ercita stapînirea lumii doar la casele de #ani.Antisemitismul nu e o reactie spontana a romFnilor, a germanilor, a polonilor, afranceilor, a americanilor, ci e provocat de evrei, prin e!ces. * provocat de ei ca spaima,creînd ca-l previn. Antisemitismul functioneaa dupa principiul actiunii si reactiunii. Paidaca ra#inul "oses =osen, care e doctor si face parte din onsiliul "ondial *vreiesc, îlîn8ura pe *minescu... Pai ce ar ice el daca eu l-as lua pe "oise pe faras9 'u am fost si nu sînt antisemit, pentru ca ar însemna sa fiu anticrestin. Pentru ca, sa fimcinstiti, ristos nu e din alticeni.& #a#a murdara pe picioare, care sta în fata icoanei "aicii Domnului în #iserica, fata deun laureat al premiului 'o#el ateu - #a#a e om, iar laureatul premiului 'o#el e di(or. Iarca ateu, asta moare asa, di(or.*u cînd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. +ntre un credincios si unnecredincios, nu e!ista nici o legatura. Ala e mort, sufleteste mort, iar celalalt e viu siîntre un viu si un mort nu e!ista nici o legatura. redinciosul crestin e viu.Ateii si materialistii ne deose#esc de animale prin faptul ca nu avem coada.Ateii s-au nascut, dar s-au nascut degea#a.*u nu detest #urg(eia. *u m-am lamurit ca un om care vrea sa fie #ogat nu este un


16/40

pacatos. Spunea odata un preot #atrîn0 ircula o icala ca #anul e oc(iul dracului. *u nu-lconcep ca oc(iul dracului, eu îl concep ca pe o scara du#la. Daca-l posei, indiferent în cecantitati, si te misti în sus #inefacator pe scara, nu mai e oc(iul dracului. Iar daca co#ori,atunci te duci cu el în infern, prin vicii, prin lacomie si prin toate imperfectiile legate deorgoliu si de pofta de stapîn.

'u pot evita neplacerile #atrînetii si nu ma pot supara pe Dumneeu ca m-a tinut pînaaproape la nouaeci de ani. +nsa #atrînii au o supapa foarte înteleapta0 au dreptul lanerusinare. & nerusinare nelimitata. înd ma gîndesc la suferintele #atrînetii, îmi dauseama ca în natura asta oar#a cel mai mare geniu este geniul mortii. aptul ca murim, decele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumneeu pentru noi.*u sînt iudeocentric în cultura *uropei, caci daca scoti 4i#lia din *uropa, atunciS(a5espeare devine un glumet tragic. ara 4i#lie, europenii, c(iar si laureatii premiului 'o#el, dormeau în craci. Stiinta si filoofia greaca sînt foarte folositoare, dar nu sîntmîntuitoare. Prima carte mîntuitoare si consolatoare pe continent - suverana - e 4i#lia.*!ista o carte a unui savant american care încearca sa motivee stiintific 4i#lia. Asta e o prostie. 4i#lia are nevoie de stiinta cum am eu nevoie de Securitate.

6ut(er, cît e el de eretic si de evec, a spus doua lucruri e!traordinare0 ca creatiaautonoma e o cocota si ca nu e!ista adevar în afara de 4i#lie. "ie mi-a tre#uit o viataîntreaga ca sa aflu asta. *l nu era asa #atrîn cînd a di#acit c(estia asta, ca era calugaraugustin... "ie mi-a tre#uit o viata ca sa ma conving ca în afara de 4i#lie nu e nici unadevar.S(a5espeare, pe lînga 4i#lie, - eu demonstre asta si la Sor#ona - e scriitor din 7aesti.+n afara slu8#elor #isericii, nu e!ista scara catre cer. Templul este spatiul sacru, în asa felîncît si vecinatatile devin sacre în preenta lui.Stii unde poti capata definitia omului9 - te între#. +n templu. +n #iserica. Acolo esticomparat cu Dumneeu, fiindca e!primi c(ipul si asemanarea 6ui. Daca 4iserica ardisparea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disparea si omul.+n #iserica afli ca e!isti.e pustiu ar fi spatiul daca n-ar fi punctat de #iserici:+n afara de carti nu traiesc decît do#itoacele si sfintii0 unele pentru ca n-au ratiune, ceilalti pentru ca o au într-o prea mare masura ca sa mai ai#a nevoie de mi8loace au!iliare deconstiinta.eausescu n-avea masca de golan, ci masca de golan fioros. 'u mi-am înc(ipuit ca ungolan analfa#et poate sa ai#a o asemenea pofta de lu!urie. Kila lui de la 'eptun...totul ede aur acolo. D-aia s-a si numit Mepoca de aurM...Asa-isul triumf al proletariatului, care a sfîrsit ca triumf al lui eausescu, a fost triumfullui 7olanescu si o trecere în întuneric. Asta a fost revolutia proletara. e s-a petrecut îndecem#rie ;/ n-a fost o revolutie, ci o restauratie0 geniul politic al poporului romFn aatestat reasearea în ordinea naturala. Asta s-a întîmplat atunci0 o restauratio magna. arasa ignor 8ertfele de la Timisoara, ma opresc la manifestatia din fata omitetului entral,cînd multimea a (uiduit tiranul. Atunci s-a întîmplat un fenomen fundamental0 reintrareaîn ordinea naturala a poporului romFn. înd multimea îi refua tiranului încrederea, astacalca în gol. Asa a calcat eausescu - în gol.ioran e o inteligenta pura. Pai, ca sa te fîtîi ca el prin Paris, tre#uie sa ai inteligenta. aacolo inteligenta este: Are o singura trasatura inadmisi#ila în fiinta lui0 e neconsolator.*u m-as întîlni cu ioran în nelinistile mele, care seamana cu ale lui, iar el s-ar întîlni cu


17/40

misticismul meu în lirismul lui.+n ce priveste cearta lui cu Divinitatea, eu sper ca ioran sa nu moara aici unde s-anascut, cum a murit Eant. *u pe ioran îl vad împacat în amurg cu sine, cu SfîntulApostol Pavel si cu A#solutul Divin, pentru a nu muri în lumea aceasta.eea ce e ciudat la ioran, nu e nelinistea de a fi om, ci nelinistea de a fi romFn.

omunismul e cea mai mare aflare-în-trea#a din istoria omenirii.omunistii au vrut sa ne faca fericiti cu forta0#a, sa fiti fericiti, ca va ia mama dracului:Adica sa manînci #ine, sa #ei #ine, sa dormi #ine si la loc comanda:a sa constati ca e incapa#il comunismul de guvernare, nu tre#uie sa ai doctoratul înstiinte sociale. &rice #ou vede ca nu e #un. *l vede ca ma-sa ra#da, nevasta ra#da, copiiira#da... vede tot si totul pute.A te poune comunismului înseamna a apara puritatea odului Penal. omunistii nutre#uie tratati ca infractori de drept comun. a (otii de #uunare, ca tîl(arii, ca violatoriide dame...omunismul e imanentism a#solut0 el muta complet omul în lumea asta. omunismulînseamna negatia omului total, ca omul total apartine la cele doua lumi0lumea trecatoare

si lumea vesnica. &r, comunismul ancoreaa în dimensiunea lumii trecatoare si în felulasta nu e uman. Pentru ca daca îi spui unui om normal0 ma, esti un animal rationalmuritor si dupa tine ramîn doar viermi si minerale - îti da cu #îta în cap:"-am gîndit sa scriu un pamflet anticomunist si m-am gîndit sa iau anticii si modernii,cei mai mari pamfletari pe care-i întîlnesc, si sa iau de acolo cele mai acidulate imaginisau figuri de stil. Si m-am gîndit ca e un travaliu odios, gratuit, nu face trei parale. Si ama8uns la o intuitie mult mai corecta pentru a defini orice miscare comunista. Iau un odPenal cu tri(otomia, tripartita diviiune a infractiunilor0 crime, delicte si contraventii.Definesc crimele pe rînd, delictele pe rînd si contraventiile pe rînd, si scriu dedesu#t0comunismul e infractor la ordinea universala, naturala preenta în acest integral odPenal. *i sînt infractori, comunistii, nu sînt oameni politici. De altfel, Douglas, ministrulde e!terne al Americii, a dat o definitie a comunismului0 e!ista în dreptul penal crimecontinue si crime continuate> comunismul e o crima continua.omunistii sînt atît de terestri, ca eu nu i-as lasa nici sase urce în avion, si între 4ucurestisi "oscova i-as pune sa mearga pe 8os, umplînd desagii cu mîncare din loc în loc...omunistul stie ca e animal, stie ca e rational si stie ca e a#solut muritor. Dar în felulasta, cu toata rationalitatea lui, între el si di(or nu enici o deose#ire.omunismul, unde a triumfat, te #eleste sistematic.=usia a demonstrat - te(nic, practic si teoretic - nulitatea comunismului.Stalinismul e definitia comunismului. nde nu e stalinism, dupa trei luni cad de la putere,ca nu sînt în stare sa dea nici... apa. 'u se poate impune comunismul decît cu #îta, cu parul: 'u se poate face economie în comunism si de catre comunisti. Astia nu sînt în stare saconduca nici o comuna rurala. +ncurca apele, înfunda fîntînile...omunismul este un cancer social. nde se instaleaa, ramîne pustiu.Atît e!trema stînga, cît si e!trema dreapta sînt falimentare. omunismul, de pilda0premisa lui ma8ora e egalitatea reala, a#soluta a oamenilor. +n nici unul dinregnurile cunoscute nu e!ista egalitate - nici în regnul mineral, ca aurul nu e egal cucar#unele, nici în regnul vegetal, ca plantele nu sînt egale, si nici în regnul animal, ca pisica nu e egala cu leul, cel putin ca forta. Si nici în specia om nu functioneaa, cu atît


18/40

mai mult, principiul egalitatii. * damnat esential comunismul prin premisa lui ma8ora0egalitatea reala a oamenilor, care este o utopie. Si înca... da, vor#a lui 4erdiaev, cusurulutopiilor nu sta în constructia lor, ci în faptul ca toate sînt realia#ile. * un parado!, însaeste adevarat ca parado!ul este limita pîna la care poate merge inteligenta umana, dincolode care apare nimicul.

omunistii sînt vacari0 considera oamenii ca vacarii cireile. um poti gîndi egalitateaa#soluta - ca asa tre#uie s-o gîndesti ca sa fii comunist - cînd nici nu iesi #ine în strada site-ntîlnesti cu ea, cu inegalitatea9Si la comunisti sînt stapîni si slugi, dar ei sînt ipocriti, pentru ca stiu ca iegalitateaoamenilor nu poate e!ista nicaieri> sînt perfect escroci, tocmai pentru ca afirma ca esentacomunismului este egalitatea reala a oamenilor. Premisa egalitatii a#solute e nula, iarsocialistii adauga putin sifon în vinul asta.Sistemele sociale tre#uie definite finalist, prin ce urmaresc. omunistii urmarescegalitatea anar(ica finala. Astia sînt comunistii - anar(isti: Prin finalitatea lui, mar!ismulnu e ostil anar(iei, pentru ca nu poti fi egalitar decît daca esti anar(ic.înd se vor#este de totalitarismul comunist e o contradictie în termeni. Totalitari nu pot fi

decît oamenii care pleaca de la întreg la parte - dupa formula aristotelica. &r, comunistii,nu sînt totalitari. Dupa ce ma oriente9 Dupa "anifestul comunist, care e evang(elia lor,evang(elia rosie. Acolo se spune ca idealul lor e o societate fara stat, fara clase,conceputa ca o asociere li#era de indivii. * incendiul anar(iei finale, sfîrsitul"anifestului, cum ice Eaut5i. omunistii sînt anar(isti la finalitate. Totalitari sîntfascistii, (itleristii si 4iserica atolica, pentru ca si ea pleaca de la principiul aristotelic0întregul premerge partea. Astia sînt totalitari. "i-a spus un iarist0 'u mai spuneti asta, caapaciti tineretul: Daca toti îi considera pe comunisti totalitari, nu pot sa dau pe postasta... Dar eu - ce-i în gusa si-n capusa. 'u ma dau înapoi. 'u pot sa mint.ei care stau su# fluviul evenimentelor, stau fie din orgoliu, fie din capacitate deadaptare. Dat, de multe ori, adaptarea la împre8urari se c(eama conformism siconformistul se deose#este de plosnita doar prin aceea ca ea n-are ratiune...ei care nu seconformeaa trag consecintele, fie din orgoliu, fie din incapacitate de adaptare. Daradaptarea tine mai mult de #iologic decît de spiritual. De pilda eu ma situe în fluviulinform al stanilismului, care se revarsa prin stanilismul (aotic anglo-sa!on asupra*uropei centrale. Deci cum pot fi eu, daca încerc sa 8udec acest fluviu inform alstanilismului care situeaa omul în regnul animal, cum pot eu sa scap de acet animalism9Prin orgoliu, ma opun - si intru în temnit. Prin conformism, devin un simplu animaladapta#il. De altfel, sa stiti un lucru0în lupta cu evenimentele politice ma8ore omul #asculeaa între eroism si lasitate. Te supui evenimentelor, stiind ca singur nu le potiînfrînge> si nu-ti convine sa candidei la eroism.=eactionar e cel vetust si învec(it. onservatorii mari nu sînt reactionari, pentru ca au de partea lor legile eterne ale lui Dumneeu.red ca acum la noi, ar fi optima o conducere conservatoare, realiata însa într-un climatdemocratic. Adica un partid conservator, traditionalist, nationalist, într-un climat li#eral.a sa nu faca din conservatorism instrument de tiranie, ca eu nu pot sa accept în numelenici unei idei sa asupresc o singura celula dintr-un om.onstitutia li#erala din 12$ nu e o opera, e o capodopera. n rege puternic, înfasuratîntr-un stat al normelor li#erale0 separatia puterilor si li#ertati cîte doreste nea 'ita> nicinu poate duce atîtea li#ertati:


19/40

Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindca materia îi premerge. Prima idee de creatie reala, au adus-o în istorie crestinii.De creat doar eul creaa, iar omul imita. *u cînd citesc cuvîntul creatie - literara,muicala, filoofica - lesin de rîs. &mul nu face altceva decît sa reflecte în litere, înmuica sau în filoofie petece de transcendenta.

um sa fie creatura creator9 M dar eu spun ca el cauta, nu ca afla. Sau daca afla, tre#uie sa fieca 'e?ton, inspirat. '-ar tre#ui sa se vor#easca asa mult despre democratie. *u, în materie de democratie, nuam nici o parere personala. "a #iui pe doi gînditori clasici. Pe Platon si pe Aristotel.Platon sustine ca sînt trei forme de guvernamînt degenerate0tirania, oligar(ia sidemocratia. Aristotel spune ca democratia este sistemul face fiecare ce vrea. Si eu amspus0 dupa cum se vede.4ergson e mai cuviincios ca Aristotel si ice ca democratia e singurul sistem compati#ilcu li#ertatea si demnitatea umana, dar are un viciu incura#il0 n-are criterii de selectiune avalorilor. Deci democratia e sistemul social în care face fiecare ce vrea si-n care numarulînlocuieste calitatea... Triumful cantitatii împotriva calitatii. 4ergson a fost acuat înmicul dictionar filoofic al lui Stalin ca e fascist.ara sa gîndesc în stilul dar?inismului social, nu pot sa ramîn indiferent la incapacitateademocratiei de a asigura selectiunea naturala a valorilor. Democratii gîndesc corpul social


20/40

aritmetiat0 numara capetele toate si unde e ma8oritate, (ai la putere. Sufragiul turmei:Asta e parerea mea despre democratie.+n democratie, numai întîmplarea naste un mare sef. De pilda, un mare conducator îndemocratie a fost lemenceau, care a condus politic primul ra#oi mondial.*u, cît as fi de aristocrat în gîndire, politic tre#uie sa fiu democrat. "asa e a#soluta>

fiecare prost luat în parte e un prost si atît. Dar toti prostii astia, luati împreuna, sînt un principiu istoric.Prin însasi ordinea ei ideologica, democratia îl o#liga pe idiot sa stea alaturi de geniu sisa-i poata ice0 ce mai faci, frate9 Partea proasta este ca oamenii de e!ceptie pot a8ungecaptivi în cireile democrate. e decide masa are un caracter a#solut, deoarece prin masase e!prima specia. Prin individ se e!prima personalitatea. 'umai ca, uneori, un individa8unge sa influentee foarte mult asupra maselor. Acestia sînt alesii. Istoria este facuta dealesi. Parado!ul societatii umane este ca multimea îi produce pe conducatori, iar acestia oconduc. Ideea de ec(ili#ru social este caracteristica oricarei democratii #urg(ee. Asta eforta constanta a democratiei. Iar e!tremelor - fie e!tremei stîngi, fie e!tremei drepte - ,care violeaa ideea de ec(ili#ru social, democratia le este ostila.

*u nu sînt democrat. Am asemanat democratia cu 8igodia la cîine0 nu scapa decît cei caresînt tari.*u sînt democrat numai dintr-un singur motiv0 din respect fata de poporul romFn. Si pînala urma mi-am modificat poitia0 nu sînt democrat, sînt demofil, iu#itor de popor.Democratia totala e cimitir istoric. 'oi nu sîntem în pericol, ca n-avem nici macardemocratie> un cimitir istoric presupune un trecut de viata care sa fie îngropat.Si totusi cel mai #un sistem social e cel care pleaca de la respectul mastii de om0democratia. Democratia e imperfecta, dar fara ea e greu de vietuit. *ste un soi de (aossuporta#il.Democratia este sistemul social care face posi#ila e!istenta idiotului alaturi de geniu. Dar ea se deose#este de egalitarismul comunist prin lege. +n democratie legea functioneaa, învreme ce în comunism legea nu e!ista> e tiranie.*u cred ca omul e facut de Dumneeu si cred ca Dumneeu n-a instalat nici un drac în el. 'u pot sa spun ca Dumneeu a facut un om purtator de drac. Daca omul e faptura luiDumneeu, dracul intra ocolit acolo, nu intra cu voia 6ui.n filoof care se #ate fie sa gaseasca argumente pentru e!istenta lui Dumneeu, fie sacom#ata argumentele despre ine!istenta lui Dumneeu repreinta o poarta spre ateism.Dumneeul lui "oise este neatri#utiv. înd îl întrea#a "oise pe Dumneeu0 e sa lespun alora de 8os despre Tine9 - Dumneeu îi spune0 *u sînt cel ce sînt.+n fata lui Dumneeu, geniul e var primar cu idiotul.4inele si raul sînt conceptelepedagogiei lui Dumneeu fata de oameni.Dumneeu s-a revelat, dovada ca este. De fapt, vînoleala asta (aotica a lumii actuale,framîntarea lumii actuale, ma convinge ca nu e!ista decît Dumneeu. a totul e muritor,si universul si omul, si ca lumea a fost facuta de Dumneeu din nimic si o va spul#era dinorgoliul divin de-a o face din nou - considerînd ca prima lui isprava s-a înecat istoric.+n cele#ra D@claration des Droits de l;


21/40

*galitatea e cel mai mare dusman al li#ertatii.Principiul egalitatii, pe care-l ve(iculeaa democratii din lume, functioneaa în mod realnumai în religie, fiindca numai religia crestina considera oamenii egali în fata luiDumneeu.*minescu, despre care Iorga spune ca-i e!presia integrala a natiunii romFne, iar 4laga ca

repreinta Mideea platonica de romFnM, e romFnul a#solut. 6-am definit eu0 suma lirica devoievoi. 'oica a fost o personalitate, dar a spune Mepoca 'oicaM e ca si cum ai spune Mepoca 7(itaPopescuM. 'u a fost nici macar o epoca M'ae IonescuM, cu toate ca el într-adevar, puteaface epoca. 6a fel *liade, ioran. ace oare epoca un profesor universitar la (icago9 Iar ioran a spus0 *u sînt caul ioran - si nu cred ca s-a imenit cînd a afirmat asta, pentruca, e evident, n-ati auit de McioranismM în =omFnia. *l este, ca de altfel si *liade, o personalitate care s-a limitat la ea însasi. +nsusi Iorga, din acest punct de vedere, i-a ramasinferior lui "aiorescu, pentru ca "aiorescu a punctat epoca lui. Samanatorismul lui Iorgaa marcat, dar nu a facut epoca, ci poate fi considerat doar un eveniment.*uropa e formata din trei familii de popoare0 familia popoarelor germene, a celor latine si

familia popoarelor slave. Parerea mea e ca dominanta e latina si spiritul european nu enici slav, nici german, ci latin. 6atinitatea e dominanta europeana. 'u 7ermania. S-au#atut germanii, dar sînt tot su#alterni, ca si slavii.Asa, daca gîndesti omul ca european, au nemtii o e!presie0 a vor#i de puritate germana, polonea, francea este ridicol, pentru ca popoarele *uropei sînt die ruc(te einerPromenademisc(ung GProgeniturile unei corcituriH, adica doua #a#e surde, cu doi cîini,stau la taifas si dupa doua ile afla ca toti cateii fatati de catelusa nu seamana cu fiul #a#ei.*vreii au geniu religios. *i au creat doua religii, iudaica si crestina. "ai glorioase nu vadreligii în lume... Sînt o rasa superioara, sînt parintii religiei noastre. Pentru ei culturaînseamna religie. =estul este arta si stiinta. ultura înseamna la ei spirit si numai ei aulasat cultura pe unde au stat, ovreii. ultura *uropei e iudaica si civiliatia e multiforma.Iudeo-germano-latino-slava.De ce au e!istat întotdeauna resentimente fata de ovrei9 - Stilul lor de viata. înd înAntic(itate, au intrat în contact cu romanii, acestia îi întelegeau la nivelul sticlei. 'u stiauce sînt. 'u semanau cu romanii. *u nu vor#esc rasial, vor#esc antropologic0 pur si simplunu-i întelegeau.+n *vul "ediu, pe vremea cînd europenii aveau meseriasi-#i8utieri, rusii mîncau paie.ara traditia asta adînca, nu se poate face superciviliatie moderna. enopol spune asa0Kiciul esential al istoriei romFnilor, din caua ra#oaielor neîntrerupte cu turcii, e a#sentade dospire îndelunga a *vului "ediu.*!trema dreapta, ca si cea stînga, e falimentara. &mul nu e dispus, de dragul uneiminoritati numite elita, sa a8unga io#ag. 'ici ultimul maturator nu este dispus sa renuntela li#ertate pentru ca în frunte se afla un tiran care e întelept ca Platon. +ntelepciunea aluiae de doua parale. Daca ala se realiea utopic pe sine, cel de pe strada sufera.7reselile gîndirii de dreapta la noi9 A#solutiarea totalitarismului, care este europeanfalimentar. *!cesele. A#solutiarea ideii totalitare, care confisca personalitatea, si maiales ignoranta în ceea ce priveste onestitatea lui


22/40

cola#orator cu un asemenea imperialism9&rice e!trema este socialmente insuporta#ila, pentru ca e lipsita de ideea fundamentala aoricarei societati #ine organiate, ideea de ec(ili#ru. *!tremele violeaa ideea deec(ili#ru social.Si poporul, si foarte multi intelectuali nu pot suporta e!tremele, iar democratia este ostila

e!tremelor, care confisca - si e!trema stînga si e!trema dreapta - personalitatea umana. 'u cred însa ca e!trema dreapta poate fi gîndita în paralel cu cea stînga, cum se face.*!trema dreapta nu confisca proprietatea, personalitatea legata de proprietate. *!tremastînga e egalitara> egalitatea coercitiva e sterilianta. 'u stiu daca fantasticul e din nimic sau din ceva, dar ca sa fii fantastic tre#uie sa fiitranssenorial, în afara de concret si de real. +nsa fantasticul nu e totuna cu misticul si la oadica el e mult mai aproape de senorial si foarte îndepartat de mistic0 pentru ca lui îilipseste relatia cu misterul.arui #ar#at nu-i plac femeile9 +n primul rînd la iu#esti pentru farmecul lor, si în al doilearînd le iu#esti pentru ca fac oameni.*u încerc o e!perienta0 încerc sa ma deparaite de filosofie, de paduc(ernita metafiicii.

ioran s-a deparaitat mai demult, desi face filoofie. n prieten de-al meu ice0 tedeparaitei, dar folosesti sculele ei. Da, dar daca ma urc în tren, nu înseamna ca eulmeu e calea ferata.+n *vul "ediu s-a formulat de catre filoofii sireti teoria adevarului du#lu0 secundumfidem - adevarul dupa credinta si secundum rationem - adevarul dupa ratiune, ca sa ai#acale li#era pentru filoofie. Adica sa rataceasca pîna îi ia dracul... a poti, în filoofie, saratacesti pîna devii nauc. e-au realiat filoofii prin autonomia lor9 'imic: '-au nici unadevar.6a urma urmelor, are si filoofia acces la adevar, pentru ca situarea spiritului în adevar evocationala.4a#ele evlavioase merg la a#solut rugîndu-se, iar filooful trancanind silogisme.rancmasoneria doreste puterea cu loinci democrate. 'u sînt religiosi, au o singurareligie0 propria lor doctrina. Pe dusmani îi anuleaa social. Au o structura supranationala,deci sînt antinaturali. Toti cei care aspira la unitatea speciei om anuleaa principiulcompetitiei între popoare> anuleaa însusi principiul civiliatiei moderne, nascuta prinlupta.7eneratia se naste asa0 apare un cap - sau poate mai multe deodata, care sînt ancorate înacelasi ideal. Si daca idealul este stralucit repreentat, devine forma modelatoare pentrucei care-l urmeaa. Tre#uie acceptata ideea de oameni-model. +n vreme ce apostolii setopesc în a#solut, modelele se topesc în generatii. ei ce devin modele sînt creatori deepoca si de curente si astfel (otarîtori pentru cetate. 'oi am fost o generatie favoriata0 ne-amm plim#at prin toate universitatile, peste totiscriitorii, peste toti gînditorii... Si am a8uns la limitele scepticismului auto(ton de tipcioranesc. Adica nu sîntem, deocamdata, fauritori de sisteme general vala#ile.7eneratia mea a de#utat în euforia realiarii =omFniei "ari si a murit în înc(isorilecomuniste. Koi, care nu ati trecut prin înc(isori, stiti cum arata si cei care înc(id si ceiînc(isi. Aveti o perspectiva totala.Tineretul de ai e net superior generatiei noastre. Si asta pentru ca nu este usor pentru el,în climatul asta fioros, asa cum ne-a fost noua, într-o lume mai normala. Pai noi am traitsu# regalitate, scriam pe Palatul regal M De înc(iriatM si nu pateam nimic: A venit


23/40

#olsevismul rus cu armele peste el, peste tineret, si el se scutura la mal ca rata de apa. S-avaut acum în rascoala din ;/... 7eneratia actuala e grea de glorie. a sa te scuturi de #olsevism în plin #olsevism - pai cum se c(eama asta97eniul e relief, noutate, inventie, creare de epoca si stil. 'u e neaparat un întelept, ci unsuprainteligent. 7eniile sînt originale, în masura în care originalitatea e posi#ila. +n fond,

ma!ima mea a fost aceasta0 Dumneeu este creator, iar omul imitator. Prin încercarea de aimita mereu Divin#itatea, prin pro!imitatea fata de divin, geniul e mai apropiat de cer>dar nu sînt în masura în care e apropiat sfîntul.+n fata lui Dumneeu nu e!ista genii, Dumeeu lucrînd nu cu genii, ci cu oameni.7(eorg(iu-De8 a fost o maimuta revolutionara> a creut ca face si el revolutie, desi imita #olsevismul rusesc. Adica0 sa areste oameni fara 8udecata, sa-i tin indefinit în temnita,sa-i pun în regim de e!terminare, sa-i ucid daca vreau - asta numea el revolutie. Asa faceaStalin. Si De8, imitîndu-l, credea ca e revolutionar. De fapt a fost o maimuta #alcanica - atiraniat poporul romFn la adapostul armelor rusesti. 'u9 e originalitate are revolutiaromFneasca9 Dar n-are nici cea ruseasca originalitate... Pai stiti cum am definit eurevolutia ruseasca9 Iaco#inism tataro-mongol: Teroarea iaco#ina mutata în stil tataresc la

"oscova.Dumneeu a facut lumea si pe om> si cu om a încoronat creatia sa. Si l-a însarcinat sacunoasca lucrurile. De-acolo vine denumirea lor. - &riginea primordiala a capacitatii de adetermina numele lucrurilor, care este o operatie logica> originea mistica a gîndirii logice.

Aparitia unui mare gînditor e pentru creier ca o #aie pentru un om care a muncit, aasudat, s-a murdarit si se spala. 7îndirea este o MspalareM a creierului. Asta ma facecîteodata sa cred ca gîndirea nu e din creier si ca acest creier e numai un sediu... De cegîndirea nu e produsa de creier, care e numai un sediu9 iindca n-o produc toate creierele.Daca inteligenta ar fi produsul creierului, atunci între 7oet(e si nea 7(ita n-ar mai fi nicio diferenta.*u am spus ca sînt anumite one ale corpului social unde greva tre#uie considerata crimaantinationala. Pai ia înc(ipuiti-va ca toti #rutarii din =omFnia fac greva: 'u mai mîncam pîine9: *!ista one ale economiei unde greva tre#uie sa fie, în principiu interisa."are noroc ca e!ista oameni care sînt idioti: unctia idiotului e poitiva, pentru ca fara eln-am întelege nici geniul, nici normalitatea. Pai cum am cunoaste noi un om pe care-lnumim desavîrsit, daca n-ar fi preenti astia, idiotii9Iliescu se afla în trea#a. Pentru activistii de partid aflarea în trea#a e metoda de lucru.Astia sînt activisti de partid - e neo#olsevismul actual al =omFniei... Pai el a declarat în platforma-program ca admira valorile ideale ale comunismului: um ai spune0 sîntîncîntat de dulceata si de deliciul produs în mine de cancer...orpul social e atît de afînat, încît, ca sopîrlele se furiseaa la conducere si a8ung acoloimpostori. *!ista fisuri în aparatul social si de stat prin care se prelinge încet, inevita#il,impostura. (iar si în cele mai stralucite cetati. e, credeti ca în ranta a8ung sus numai personalitati remarca#ile9 înd e vor#a de personalitati, n-ai încotro, tre#uie sa le imiti.iindca imitatia e un fenomen social inevita#il. Dar nu poti sa imiti un prost, nici unimpostor. el mult îl compatimesti.Am auit odata un profesor de la Polite(nica> am avut impresia ca asist la un #alet deursi. Daca într-un salon, într-un colt, unul fumeaa si tace, ala e inginer... Inginerul e practic, savantul nu e practic. înd i s-a spus lui "a! Planc5, creatorul fiicii cuantice, ca


24/40

s-a mai gasit o aplicatie, el a spus0 care e, ma9 ite care... - a sa vei, nici nu m-amgîndit:Inteligenta, oricît de mare nu e suficienta pentru a te curata de pre8udecati. u cîtinteligenta e mai mare, cu atît pre8udecata e mai voinica, pentru ca ai aparat s-o 8ustifici.Se spune despre 'ae Ionescu ca scuipa inteligenta.

Definitia lui 'ae Ionescu e aceasta0 meditatia metafiica mutata la nivel cotidian, sauridicarea cotidianului la nivel filosofic. 'imeni n-a facut asta în presa pîna la el, nicimacar *minescu. Desi a fost un foarte mare gînditor si desi ramîne cel mai mare 8urnalist,*minescu n-a filosofat în pu#licistica.alinescu, fata de 'ae Ionescu, nici n-a e!istat> n-avea vocatie filosofica nici cît unmaturator. 'ae Ionescu nu se masura în vremea lui cu nimeni. *ra el însusi. 'ae Ionescu tre#uie definit comportamental, în sensul ca avut o atitudine 8usta fata detoate evenimentele din =omFnia. '-a gîndit însa 8ust întotdeauna. *u l-am apreciat maimult atitudinal, nu ideologic> nu-l prefer pe omul politic.+ntre#at fiind cum întelege gîndirea, în forma pura sau în e!emple, 'ae Ionescu araspuns0 e!emplele au fost lasate de Dumneeu pe pamînt pentru ca ideile sa fie sesiate

senorial si de prosti.A spus despre Jelea odreanu un lucru, 'ae Ionescu0 *u ma screm si lui îi vine... 'u stiu de ce gluma asta de-a face istorie se practica atît de mult. Daca ai cultul istoriei,ai cultul aparitiei si disparitiei> e consolator acest 8oc9 Istorismul, adica perspectivaistorica asupra vietii si lumii, a dus în cimitir. 'e înecam în istorie. Pentru ca istoria nu teînvata numai sa faci ceva, ca popor> cu istoria tot ce însemnei în interiorul unui popordevine discuta#il prin faptul ca nu poti, la infinit, sa lucrei la facerea ta, ci dispari siapare altcineva care, c(iar daca nu te înlocuieste, te prelucreaa. Si daca nu poti iesi dindevenire, nu poti scapa de tristete> tristetea metafiica e fructul devenirii. Sînt prostiistoricianti care se consoleaa prin devenire. Devenim mai civiliati, nu9 Sau mai culti...Adica murim ca si caprele, numai ca e mare lucru ca e!ista Eant, Descartes, e!ista 'e?ton, ma rog, atîtia mari creatori de cultura, si e!ista si fauritorul de religie, ristos -dar nu ne intereseaa:Istoria e întemeiata pe istoria dintre *va si dracul. Asa începe istoria, aceasta ratacire aomului, ca o damnatie. ar la aparitia lui ristos, atunci s-au suprapus teandric omuldiviniat si divinitatea om si istoria a fost anulata.ioran are o afirmatie e!traordinara0Istoric este tot ceea ce este supraistoric. restinismul a punctat supraistoric, desi a aparutîn istorie.Sînt doua mari discipline guvernate de principiul ireversi#ilitatii0 termodinamica siistoria.Eant spunea ca el e propriul sau legiuitor si stapîn. 6ucru la care eu am facut asa0 pîrt:Asa e el legiutor si stapîn cum sînt eu popa în cartier. 'u e om, Eant. '-a reusit sa fie om cu toata sta#ilitatea lui. Iar #adea 7(eorg(e, care sesincronieaa cu clopotele de la #iserica, e laureat al premiului 'o#el pe lînga Eant.*u am citit ronica ratiunii pure ca student si am înlemnit de emotie. Acum am fata deea, ca mistic #i#lic, consideratia pe care am avut-o fata de Informatia 4ucurestiului. Dar atre#uit sa fac /3 de ani...6egionarismul era în însesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea sa iasa cîstigatordeoarece avea la #aa o eroare - nationalismul a#solut, care este impractica#il. De lae!cesul de nationalism li s-a tras sfîrsitul legionarilor.


25/40

6a comunisti, daca nu esti cu ei - sau nu mai esti cu ei - înseamna ca esti legionar. De ceacest Msindrom legionarM la #olsevici ma între#ati9 iindca legionarii sînt singurii romFnicare n-au avut în dictionar la litera 7 cuvîntul gluma si cînd îi prindea pe comunisti eravai de coonacul lor.Dar de fapt, nici comunistii nu stiu de gluma> asta-i punctul lorcomun cu legionarii.

'u se poate spune ca miscarea legionara n-a fost puternica: '-a avut reultate poitivefiindca e!tremismele sînt greu suporta#ile. 'ici fascismul italian n-a durat, nici national-socialismul german n-a durat si erau similare cu miscarea legionara. Deose#irea dintre elesi miscare este aspectul religios al miscarii legionare. 'ici fascismul si nici national-socialismul n-aveau caracter religios.


26/40

li#ertatii. Dupa crestini, li#ertatea este ve(icolul cu care poti sa co#ori în întuneric, dacaesti vicios. Infractorii sînt primitivii actuali, pentru ca ei nu sînt adapta#ili la moralailnica si o calca fiind li#eri. Am învatat la înc(isoare ca omul e un animal stupid,deoarece confisca li#ertatea semenilor sai. Tiranul e un om a#surd si lipsit de rusine. 'uîi e rusine sa îsi c(inuie semenii. &ricum sîntem captivi în univers. 'e a8unge aceasta

groavie. Dar sa intensifici aceasta captivitate pîna la nivelul puscariei - numai omul ecapa#il de asemenea ne#unie.6i#eratea omului e partea divina din el.6im#a romFna are virtuti complete, adica poate fi ve(icol a tot ce se întîmpla spiritual înom. * foarte greu de mînuit. Prin ea poti deveni vultur sau cîntaret de strana. 6im#aromFna are toate premisele valorice pentru a deveni o lim#a universala, dar nu stiu daca e posi#il acest mars istoric. Daca am fi fost un popor cuceritor... 'oi, romFnii, nu punctamuniversalitatea nicaieri. Si asta ne face sceptici. eea ce ne lipseste este îndraneala.6uciditatea este o limpeire a spiritului nimicitoare. înd esti lucid esti în fata cimitirului.A fi lucid înseamna a-ti da seama perfect de limitele si neputintele tale. 6uciditatea este ocategorie diolvanta. +n masura în care Dumneeu tre#uie primit, si nu înteles, la

Dumneeu nu ai acces prin luciditate."a între#a "arin Preda cum era cu macedoromFnii si i-am is0 domnule Preda,macedoromFnii nu sînt romFni, sînt super-romFni, romFni a#soluti. Atît de napastuti sigoniti, au instinct national de fiara #atuta. Iar eu si dumneata pe lînga ei, avem fortadomestica de rate. "acaim. Am stat cu macedoromFni în temnita. +i #ateau pîna îiomorau, dar nu declarau nimic. Au o #ar#atie perfecta."anifestul comunist e avang(elia rosie a comunismului. (iar unul din autori îl numesteMevng(eliaM lor0 asa evng(elie la asa autori. * cea mai crîncena manifestare umana dincîte am citit. 'u-i intereseaa pe "ar! si pe *ngels decît distrugerea legica a #urg(eieiîn istorie, nimicirea unei clase, c(iar daca în #urg(eie un muncitor calificat de la uineleord are salariu cît un secretar de stat sovietic. Da; n-are importanta. Sa piara #urg(eia:Asta e tot continutul "anifestului. =egele "i(ai I de


27/40

nelinistea metafiica a cunoasterii ar disparea si omul ar deveni mineral. unctia poitivaa misterului este incitatia spiritului nostru de a-l delega. 6upta dintre intelect si mister sedatoreste nu numai intelectului, vocational, ci si misterului. Tre#uie sa recunoastem casîntem tîmpiti...Sacerdotul crestin nu e mistagog, el nu interpreteaa misterele. "istagog e pagînul, care

interpreteaa falsa lectura a vietii si universului - si asta se c(eama mitologie. Preotulcrestin nu talmaceste misterele, ci le comunica, fiind învaluit ritualic de ele, ca sicredinciosii. Dogma eu(aristiei, dogma Trinitatii... ce, e de nasul unuoi popa sa lecomentee, comporta asta comentarii9"istica nu e altceva decît ve(icularea misterului.A sti la scara umana, poate fi folositor - dar în nici un ca mîntuitor.* mai mîntuitoare o rugaciune într-o #iserica din 7aiesti decît Platon.Ideea mortii a#solute sta la #aa smintelii moderne.


28/40

8udecati. ei care fac silogisme sînt fata de adevar, cum sînt curcile alea care se încurca printre popice. 'apoleon face adevarata istorie a =evolutiei francee. n om care a refacut ordineanaturala, punînd parul pe (aimanalele de pe ulita. înd a fost între#at cum îsi e!plicaintrarea armatelor sale în Tarile de Cos ca pe #ulevard, în timp ce regii rantei se pinteau

la ele adarnic, 'apoleon a raspuns0 '-au intrat armatele rantei, ci ideile revolutionarede pe drapel: +ncepuse o noua filoofie a istoriei, cu 'apoleon.Am fost acuati, noi, astia de dreapta, ca e!ageram puterea natiunii. Toate popoarele facasa. 'emtii se considera #uricul pamîntului, engleii doua #uricuri ale pamîntului,franceii trei #uricuri si 8umatate. iecare crede ca neamul lui e #uricul pamîntului.=omFnismul a însemnat, pentru generatia noastra, sa fim noi însine. a a fi la stîngaînseamna a fi în pom. iecare popor vrea sa fie el însusi. Si am vrut si noi, astia dedreapta, sa fim romFni.Sînt romFn si ca romFn ma socot #uricul pamîntului. a daca n-as fi romFn, n-as fi nimic. 'u ma pot imagina france, engle, german. Adica nu pot e!trapola su#stanta spirituluimeu la alt neam. Sînt romFn prin vocatie. Tot ce gîndesc devine romFnesc.

Daca e!ista o stiinta a natiunii, eu sînt de meserie romFn. 'ationalismul poate fi practicat si cuviincios. 'imeni nu poate interice unui popor sa-sitraiasca traditia si istoria cu gloriile si înfrîngerile ei. PFrvan ice0 etnicul e punct de plecare si universalul punct de sosire. *u, ca nationalist, am gîndit multa vreme canatiunea e punctul terminus al evolutiei universale. înd dispar popoarele, intram înTurnul 4a#ilonului.ara nemurire si mîntuire, li#ertatea e de neconceput. &mul, daca nu are în su#stanta luiideea nemuririi si mîntuirii, nu e li#er. Seamana cu #er#ecul, cu capra, cu oaia...mul a depsit conditia de animal a#ia atunci cînd în el a aparut ideea nemuririi, care nutre#uie confundata nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetica a gloriei.ara Dumneeu omul ramîne un #iet animal rational si vor#itor, care vine de nicaieri simerge spre nicaieri. Si el ramîne asa c(iar daca este laureat al premiului 'o#el saumaturator. înd, unde si în ce scop a aparut el în calitatea asta de om9 Daca se întrea#asingur si nu e un eu în dreptul casei care sa-i revelee data începutului, înseamna caomul ramîne un #iet animal rational care vine de nicaieri si merge spre nicaieri.&mul istoric mosteneste pe cel primordial, care, 8ucîndu-se pe frîng(ia li#ertatii, aîmpletit purul cu demonicul, viata cu moartea, lumina cu întunericul, li#ertatea cuînlantuirea si, ramînînd captiv, 8ocul dintre el si lume, pepetuu neîmplinit, este un amestecde sfînt si drac, c(iar daca pare a fi intefgru. Sufera de toate #olile si viciile imagina#ile. 'u poate iesi singur din el si din natura.&mul nu se poate autodefini. *l se defineste prin semeni. onstatam actul individuatiei,dar nu ne dam seama cotidian de incapacitatea autodefinirii. *u, Petre Tutea, spun ce credeu despre mine si cînd ramîn singur cu mine uit si unde m-am nascut> si în singuratate asmuri de melancolie ca maimuta lui Andreev. Preenta mea e definita de contemporaniimei.Drama omului este dualismul e!istentei lui> e alcatuit din corp si suflet si 8oaca între corpsi suflet la infinit. orpul nu e etern, iar sufletul, c(iar daca este, nu e convingator. Darnici corpul nu este, în nici un fel convingator. apul nu are #iruinta definitiva> faptul ca emuritor îi anuleaa esentialitatea. Tot ce e!ista în noi si nu ne o#liga sa ne sinucidem dindisperare, se c(eama spirit.


29/40

=enasterea italiana, unde omul este situat în centrul universului, este eretica din punct devedere crestin. Autonomiarea puterii omului este în sine demonica. Parerea mea este caomul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om, este (omo religiosus.Deoarece setea de a#solut nu i-a fost satisfacuta la grad #iopsi(ic, omul e etrn trist.Aotonomia spirituala a omului este iluorie si ea se misca perpetuu între Dumneeu si

dracul. ara credinta si 4iserica, omul ramîne un simplu animal rational si muritor,rationalitatea avînd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmicedecît restul do#itoacelor. înd ici ca omul e un animal rational, si muritor, rationalitateaavînd doar caracterul unei mai mari puteri de adptare la conditiile cosmice decît restuldo#itoacelor. înd ici ca omul e un animal rational, atri#utul rationalitatilor îl distingede restul vietatilor, nescotîndu-l din perspectiva mortii a#solute."oartea devine relativa,ca o trecere numai prin religie - stiinta, oicît de savanta, nescotînd omul decît aparent dinregnul animal. 'ici o consolare ca eu ma deose#esc de elefant sau de ccapra pentru ca facsilogisme, daca apar si dispar în mod a#surd din natura.Scara valorilor umane contine0 sfîntul, eroul, geniul si omul o#isnuit - dincolo de acestiasituîndu-se infractorul. Sfîntul, eroul si geniul sînt fara voia societatii, care e o#ligata sa-i

recunoasca. 'imeni nu-ti contesta dreptul la e!istenta daca esti om o#isnuit, dar nimeninu tre#uie sa faca confuie între tine, sfînt, erou si geniu. &amenii sînt egali în fata legii,adica tre#uie respectati ca atare, dar nu confundati, nu facuti identici, ca e o gogoasa... 'imeni nu-ti contesta dreptul la o viata normala daca porti masca de om. 'umai ca dacaesti mediocru, nu tre#uie sa te instaleî în vîrf, pentru ca nu e nici în interesul tau. Acolotre#uie sa stea cei dotati. Sfîntul sta în fruntea ta#lei valorilor pentru ca el face posi#ilatrairea a#solutului la scara umana. *roul se consuma facînd istorie si nedepasind sferalaicului. *roul este admirat - asa cum este si geniul - dar nimeni nu i se înc(ina, c(iardaca fapta lui aduce foloase reale omului. +n vreme ce sfîntul se situeaa dintru început îneternitate, eroul moare în istorie, pentru ca urma pe care o lasa el, ca om împlinit, estefi!ata doar în timp si în spatiu.&mul nu e o suma de miliarde de celule sau de organe. a nu sînt independente nicificatul, nici rinic(ii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. &mul, ca întreg nu poate fi gîndit decît #i#lic> stiintific, nu. "oise e mai vala#il decît ultima noutateevolutionista a stiintei.*u disting între omul modern si omul istoric. &mul etern este omul primordial, integralcreat de Dumneeu dupa c(ipul si asemanarea 6ui. Iar omul istoric e omul care devine, siraportat la acest primordial, e un fel de neom. Istoria e neomenie lui. a nu se poate, dincel ce am fost întreg, sa fiu dumicat în epoci, în ile si în clipe. &mul istoric e captivulclipelor, nu numai al anilor, lunilor, ilelor, si orelor din timpul lui Stefan cel "are sau decînd vor#esc eu acum, ci si al clipelor în care îl definesc ca neom. a tre#uie saacceptam0 omul etern are un sinonim, (omo religiosus. &mul religios e omul etern. &mulstiintific e neomul istoric. Tot ce face el poarta pecetea preaomenescului lui.manitatea o iu#esti lesne. Pe om mai greu.&rdinea nu tre#uie sa fie confiscatoare, ci protectoare, deoarece ordinea în afaraadevarului, e deordine. 6a germani e o ordine pe care nu o simti. (iar cînd vei un politist, ca o statuie, pe strada, el nu-ti apare coercitiv, ci regulator.&riginali, vor#a lui


30/40

Personalitatea e acel individ înestrat cu capacitatea de a se darui. *roul este o personalitate, deoarece nu-si mai apartine.Personalitatea e un ins care influenteaa am#ianta prin simpla lui forta (arismatica. nom cu (ar. 'u e nevoie sa fie savant, ci sa ai#a (ar.+n ma8oritatea Dialogurilor, Platon nu reolva nimic. Dialogurile lui sînt aporii, adica

înfundaturi. Platon e în impas permanent. +n asta se vede geniul lui, fata de Eant, care emai plavan0 el are impresia ca reolva. Platon îsi da seama ca nu reolva nimic.*u am afirmat odata într-un salon, ca Platon este miscarea spiritului înlauntru eternitatii.înd gîndim, toti sîntem platonicieni. Daca eu încerc sa gîndesc universul, tre#uie sa mut4i#lia în universul îng(etat al ideilor platonice. Asta înseamna meditatia. Platon a intuitcel mai #ine 8alea omului neputincios în fata esentelor.ata de maretia lui ristos, Platon e un persona8 maruntel si cuviincios. Pe Platon poti sa-l scuturi si constati ca ar(etipurile lui sînt filoofice, dar daca muti ar(etipurile acstea înîn religia lui ristos, devin modurile în care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru ca la el divinitatea e un simplu MdemiurgM, ceea ce în greceste înseamnaMmeseriasM.

înd (arles "aurras a spus la politiue d;a#ord Gpolitica mai întîiH, a spus un mareadevar. ara politica sîntem pierduti. Adica ne împungem ca #er#ecii unii pe altii. nmare om politic e un om care are (ar. *l face posi#ila e!istenta comuna a oamenilor prinspiritul lui de organiator si legiuitor.Partidele politice sînt cai la carul de aur al istoriei romFnilor> cînd devin gloa#e, poporulromFn le trimite la a#ator.Poporul romFn, din punct de vedere politic, e greu de glorie.Pai daca îi adunam pe toti ministrii romFni de la 133 la 11/, noi am fi putut furniaAngliei si Imperiului 4ritanic cel putin cinci ministri... Iar cînd vor#esc de Ionel4ratianu, ar tre#ui sa ma ridic în picioare, asa a fost de mare ca om de stat: Si a fostinginer... eea ce înseamna ca politica e o arta, o vocatie.Politicul este legat de setea de putere, iar economicul este lupta de interese. Stii cum vadeu diferenta dintre omul politic si cel economic9 &mul politic este vulturul de sus, iarnegustorul, rata de 8os care se uita la el.Am dorit dintotdeauna sa fac o tea de doctorat cu tema Aflarea în trea#a ca metoda delucru la romFni.6a între#arile fundamentale Mde ce9M si Mîn ce scop9M aporetica rurala romFneascaraspunde0 Md-aiaM.A venit odata un frantu la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai cum tre#uie.Dar romFnul ice0 merge si asa: Tre#uie sa scapam de acest Mmege si asaM> ca Mmerge siasaM înseamna ca merge oricum. 'u oricum, nu oriunde, nu oricînd si nu orice.6a puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria romFnilor degolita de crucile de pe scuturile voievoilor e egala cu ero. a doar voievoii nu s-au #atut pentru ridicareanivelului de trai: Istoria se face cu 4iserica.Prima conditie a unui romFn este sa creada este sa creada ca poporul romFn este asa cumsînt pomii, cum sînt animalele, cum e regnul vegetal sau animal... e face poporul romFne mai putin important decît faptul ca el este pe lume.Poporul romFn nu e cu nimic inferior poporului german sau france. a n-avem un7oet(e, dar avem un *minescu. Din punct de vedere politic, vifornita din spatiul în cares-a desfasurat istoric poporul romFn ne arata ca sîntem unul din marile popoare ale


31/40

*uropei. are cronicar spune, ostin parca - n-am fost noi Mîn calea rautatilorM9 A reusitvreo invaie sa-ai impuna stilul si credintele aici9+n onsiliul de "inistri am vrut sa lamurim pro#lema aceasta, cum sa se limiteecresterea populatiei, iar eu am fost de parere ca romFnii tre#uie sa se înmulteasca casardelele, sa creee o superindustrie ultramoderna, sa se înarmee pîna în dinti si sa se

duca în viita ra#oinica la popoarele vecine, culcîndu-le la pamînt. Si asta am gîndit-o în=omFnia: +mi spunea un ministru0 Sînteti cinic, domnule director. I-am raspuns0 'u. Sînte!cesiv de patriot, domnule ministru. *u gîndeam ca nationalist, #ineînteles. '-am avutîncotro. Sînt un imperialist...*u am facut un (a ca secretar al omisiei economice, spunîndu-le0 Domnilor, eu as vreasa creasca populatia =omFniei, pîna-ntr-acolo încît la At(@n@e Palace sa poata sa manîncetoti mamaliga cu fasole:*u aveam niste planuri pentru poporul romFn0 cucerirea 4ulgariei si a crainei, într-ofaa istorica, si mai tîriu vom mai vedea... Dar nu poti cuceri cu minciuni democratice sicu un popor din care cinci milioane manînca doar de trei ori pe saptamîna...um vad participarea romFnilor de acum la mîntuirea lor9 - Simplu. Ducîndu-se la

#iserica. Si folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta sa nu-i lase cu guracascata si tot ce spune un popa de la ucuietii din Deal sa considere adevar ritualic.6a romFni prostia e o infractiune, caci vor#a-ceea0MPoti um#la doua ore în galop prin4ucuresti si sa nu dai de un prostM.+ntotdeauna cînd gîndesc în spiritul poporului romFn, ma mut cu arme si #aga8e cusperanta în viitor. n grec, mi se pare, a spus nu stiu daca la Atena sau aici, +n 4ucuresti0 'oi nu mai sîntem, dar voi, romFnii, veti fi.7recii, cînd îsi citesc istoria gîndiriidin spatiul lor, at tre#ui, vor#a lui ioran, sa sesinucida. apata sentimentul inutilitatii si al decadentei. Adica nu mai poarta numele degreci decît în mod geografic. Atît: eea ce nu e caul cu noi.Am facut o marturisire într-o curte cu sase sute de insi, în înc(isoarea de la Aiud. ratilor,am is, daca murim toti aici, în (aine vargate si în lanturi, nu noi facem cinste poporuluiromFn ca murim pentru el, ci el ne face onoarea sa murim pentru el:n tîmpit mai mare ca mine nu e!ista. Sa faci 1$ ani de temnita pentru un popor deidioti: De asta numai eu am fost în stare...+n principiu, am certitudinea invinci#ilitatii poporului romFn> si ca asa cum a iesit dinimpas cu eausescu, va iesi din orice impas. Asa cum facut nirea Principatelor,împotriva a trei mari puteri, otomana, austriaca si rusa si a facut unitatea înaintea unitatiiItaliei... * atît de viguros neamul asta al nostru, ca nu ma îndoiesc ca virtutile îl scot dinimpas. Asta e certitudinea mea. Istoria lui îmi da argumente în spri8inul credintei mele ca poporul romFn nu poate fi înfrînt.Dumeeu e romFn sau daca nu sînt împotriva lui: +n lumea valorilor prietenia estecîteodata o rpime8die0 ea falsifica ierar(ia valorilor. 'u prin sentimentul amicitiei sedefineste o valoare, ci prin rangul uman la care-ti ridici comunitatea din care faci parte."i-ar fi placut sa fiu profesor. Profesorul este fa#ricant de oameni. Profesorul seamanacu un tîmplar ca ia un lemn murdar din noroi, îl spala si face mo#ila de lu!.Progresul te(nic nu e un adevar, ci o comoditate. Progresul e un util varia#il. Ar fi fostutil si pentru greci avionul, sa nu se duca dintr-o cetate într-alta calare pe magar. 'u e de conceput li#ertatea fa ra proprietate. &rice om tre#uie sa fie considerat proprietar individual ipotetic, c(iar daca nu poseda nimic.


32/40

Pot sa fie ciuperci partidele, dar sa #inevoiasca sa respecte doi termeni0 taranul stapîn lasat si întreprinatorul stapîn în comuna ur#ana. Dupa aia putem urla ca la terasa.De cele mai multe ori prostii sînt atei, intelectualisti pîna peste poate, comunitaristi sifoarte toleranti, în sensul unui demat al li#ertatii. Au o mare reerva fata de cei carevor#esc în termenii credintei si ai natiunii.

Prostii repreinta ideea de repetitie goala0 o iau în totdeauna de la început. Sînt invaria#ilica orice lucru neînestrat.Protestantismul est o religie co#orîta la rangul de morala pentru gradinita de copii.Pudoarea crestina e atît de pura, încît carnea eroticului crestin, capata pecetea spiritului,ceea ce pîna la crestini n-a realiat nimeni.e este ratiunea de stat9 *ste e!ercitiul nelimitat al puteri, aparent legitim care îm#racamasca interesului pu#lic si care se e!ercita dincolo de #ine si de rau, adica dincolo deordinea religioasa, morala si de drept. înd e vor#a de stari e!ceptionale, ca ra#oiul,insurectia, calamitatile naturale, ea îl transforma temporar pe cetatean - su#iect purtatorde drepturi - în o#iect al puterii politice. =atiunea de stat nu tre#uie confundata cu tirania,stare a#uiva, cu durata nelimitata - Manar(ia canaliei de susM, cum a definit-o un france.

*u cred ca ra#oiul nu e facut de oameni> e mult prea serios. +l face Dumeeu. um ne dasi cutremure, ne da si ra#oi.+i spuneam unui comunist su# eausescu0 uite, ma s-ar putea ca într-un viitor ra#oi sa ne #ata cu maturile dusmanii, sa n-ai#a nevoie de arme: Ati plantat pe spinarea fiecaruicetatean cîte o piele de iepure. Pai atunci, s-a terminat cu soldatul.ei mai crînceni si mai straluciti soldati sînt cei ai popoarelor religioase. înd mori su#drapel, te gîndesti ca te duci la stramosi. Dar o armata care face asta e ca aceea a luiil(elm al II-lea, în care fiecare soldat avea o cruce la gît pe care scria 7ott mit uns.Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidca religie am latra precum cîinii. 'e mastem, traim, ne îm#olnavim, îm#atrînim si murim. Si întreg peisa8ul speciei omculmineaa în cimitir. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a trai. Singurul modde-a evita nelinistea metafiica a cimitirelor este religia. u religia intri în cimitir în plim#are. u filoofia intri în cimitir - cum a intrat prietenul meu ioran - prin disperare.ine n-a putut fi înlocuita9 =eligie: Iar filoofia care speculeaa autonom, face onaniemintala. Si daca vrea sa scoata, sa e!traga esentedin stiintele naturii, e parait. Atît: 'uîndranesti sa spui despre religie, teologal vor#ind, - daca esti cinstit - ca a fost înlocuitade filoofie sau de stiinta. n crestin îti spune ca advarul se definesteprin 8ocul celor doualumi0 cea de aici o oglindeste imperfect pe cea de dincolo. Spune contra daca poti:=eligia este principiul uniformiator al speciei umane si este singura salvare în care se poate vor#i despre egalitate. 'u poti sa spui ca un pigmeu este egal cu mine, pentru ca el nu-l are pe Dumn

eu, nu e un om întreg.=eligia transforma poporul într-o masa de oameni culti.+ntre un laureat al premiului 'o#el care nu s-a idiotiat complet si a ramas religios si untaran analfa#et nu e!ista nici o diferenta. 'ivelul meu intelectual, c(iar daca sînt savant, nu depaseste nivelul unui popa o#scur din4aragan. Pentru ca preotul ala, în ritualul lui din #iserica aia din lemn sau piatra, sta devor#a cu a#solutul.Stiinta se misca asimptotic la a#solut. Arta se misca asimptotic la a#solut. Stiinta estesediul folosului si arta este sediul placerii.


33/40

=eligia este sediul adevarului transcendent în esenta si unic ca principiu unic al tuturorlucrurilor. =eligia se situeaa peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin adevarula#solut unic, care e Dumneeu. Sa vina un laureat al premiului 'o#el ateu. e-o sa-mispuna el9 & #a#a care cade în fata icoanei Domnului stra#atuta de a#solut e om, si ala edi(or laureat.

+n Ispita de pe munte - retro satana - Isus spune0 M+mparatia mea nu e din lumea aceastaMAsta-i nemaiauit:Du-te în împaratia 6ui cu trenul sau cu rac(eta daca poti. 'u poti:+notam în nivers ca mormolocii, si lumea lui ristos se situeaa transcendent ca-n Ispitade pe munte, în mod etern.Tot ce se face în afara teologiei este ononie de prestigiu.=evolutia este o înaintare pe loc. 'imic nu mai poate fi inventat dupa facerea lumii> doardaca te situei în afara ei si creei o lume noua. =evolutia nu adauga nimic Ideilor luiPlaton.=evolutia francea n-a fost o revolutie, nici revolutia rusa n-a fost o revolutie. 'u e!istarevolutii, ci doar te(nici insurectionale în #atalia pentru putere Gurio "alaparteH. Dacae o MrestructurareM a omului, aceasta s-a întîmplat o singura data în timp, la aparitia lui

ristos.Asa am spus eu în temnita0 Domnule colonel - eram sase sute de insi într-o curte înc(isa -nu v@ti fi voi, comunistii, niciodata revolutionari pîna nu veti imita pe cel mai generoseu pe care l-a dat istoria lumii, pe ristos. +n para#ola cu paia ratacita, un pastor paraseste o turma întreaga în cautarea unei oi. Sa stiti, asta se c(eama Munanimism moralcrestinM. iindca în universul lui ristos o celula care mai palpita într-un muri#und e maivaloroasa decît toate gala!iile posi#ile.Poarta spre Dumneeu este credinta, iar forma prin care se intra la Dumneeu erugaciunea. =ugaciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contactcu Dumneeu. 7îndita crestin, rugaciunea ne arata ca umilinta înalta, iar nu co#oara peom.Am spus eu odata ca daca un preot din 4aragan, cînd se roaga, este Dumneeu cu el,atunci preotul ala înlocuieste toata Academia =omFna...A încercat sa-mi e!plice mie un diplomat rus precum ca "oscova îsi trage radacinile dela =oma. I-am spus ca nu se poate, pentru ca toti romanii ar fi îng(etat de frig la"oscova. Am fost întotdeauna foarte ostil rusilor, pentru ca si ei ne-au fost noua. +miaduc aminte ca, într-o societate de diplomati, mi s-a spus ca rusii sînt un popor mesianic.6e-am raspuns ca nu0 rusii sînt un popor numeros cu o o#ranicie mesianica si care au preluat 4iantul, considerîndu-se continuatorii stralucirii #iantine.=usii au un fel de umanitate indefini#ila. Am fost la "oscova si nu pot spune despre ei casînt individual tirani, desi au practicat tirania. Pe de alta parte, nu cred sa fi întîlnit vreunrus care sa fie normal> asta nu mi-o pot e!plica decît prin faptul ca, pro#a#il s-au corcit cutatarii.e-si înc(ipuie rusii9 -a fost pus 8os


34/40

=usii sînt la fel de imperialisti ca 7ermania lui


35/40

guvernat 7ermania social-democratii9 Drept care au facut pe ei:Trei ore am vor#it atunci în curtea înc(isorii, de Platon si despre ristos. Jice colonelul0Ka rog sa scrieti ce-ati vor#it, ca nu cumva ministrul de interne Drag(ici sa spuna ca

Documents

din cugetarile lui Petre Tutea.doc