Discursul protipendadei se constituie ca o critica a tendintelor despotice ale fanariotilor promovata in numele asezamintelor traditionale ale statelor boieresti si invocand drepturile si privilegiile clasei boieresti. Promovarea intereselor boieresti in cadrul discursului protipendadei are ca referinta situatia creata prin reformele lui Mavrocordat, absolutismului fanariot fiind criticat, al carei spirit este invocat ca o sursa a legitimitatii politice impotriva regimului fanariot. In 1770, boierii din ambele principate adreseaza Ecaterinei a II-a o serie de memorii cu acest continut care expr interesele marii boierimi , si mai graitor este documentul de la 1782 pastrat intr-o versiune romana, moldoveana care expr aceeasi conceptie politica. Indreptat impotriva fanariotilor ca un act de solidaritate, documentul tinteste critic si revendicarile micii boierimi precum si pe cele ale claselor neprivilegiate. El solicita a nu lasa pe " straini sau din pamanteni, a proharisi spre vatamarea cinstei statului boieresc si a folosului patriei si cu totii fatis si nefatis sa stam dupa datorie ca sa se dea dreptatile si pronomiile statului boieresc si a patriei". Accente diferite intalnim in discursul micii boierimi sau a carvunarilor, asa cum vor fi numiti tot mai adesea nemultumitii acestei clase prin analogie cu societatea de revolutionari carvunari din Europa de dupa rev franceza. Discursul carvunaresc invoca asezamintele traditionale boieresti impotriva politicii fanariote acuzata pt tendinte despotice. Spre deosebire de discursului protipendadei ,discursul carvunaresc nu are ca referinta asezamantul constitutional a lui Mavrocordat, el trece dincolo de acest moment reformator inapoi in timp adoptand ca referinta a legitimitatii politice, asezamintele statului de stari din sec 17. Considerat a fi functionat spre beneficiul intregii clase boieresti si nu doar in folosul protioendadei. Acest discurs politic se contamineaza de la influenta occidentala, in prima sa manifestare pregnanta influentele in cauza provin in mod vizibil din interiorul curentului intelectual al iacobismului ,este vb de un memoriu de la 1802 pastrat in romana si elaborat in Moldova avandu-l ca principal domnitor pe Dumitrache Sturdza si vizeaza indepartarea completa a institutiei Domniei si inlocuirea sa printr-o forma de guvernamentala republicana. Documentul trebuie plasat in orizontul politicii franceze din epoca bonapartismului debutat in 1799,un stimulent al sau fiind cu siguranta Constitutia franceza din 1802. Autoritatea politica ar urma sa fie atribuita unei Adunari reprezentive constituita din trei divanuri, divanul cel mare compus din 15 boieri mari, divanul intermediar cu atributii judiciare compus din acelasi nr de boieri si divanul de jos cu atributii financiare menit sa infatiseze icoana unui norod slobod, acesta ar fi trebuit sa cuprinda 48 de membri boieri sau nu ,cu mentiunea ca deputatii trebuie alesi din " locuitorii cei adevarati slobozi". Proiectul are un caracter aristodemocraticesc pt ca el admite reprezentarea politica a neprivilegiatilor, un proiect cu accente radicale categoric insolent pt momentul istoric respectiv. In acelasi moment , 1802 ,a fost lansat un memoriu in franceza adresat primului consul , Napoleon Bonaparte, el solicitand din partea Frantei republicane o constitutie pt statul moldovean "adaptata situatiei noastre". 1821 aduce o directie in spatiul romanesc a discursului radical al revolutionismului balcanic, miscarea revolutionara condusa de Vladimirescu a debutat ca o componenta a proiectului revolutiei balcanice al eteriei, organizatia revolutiei grecesti avand sediul in Imp rusesc la Odessa si condusa de Al. Ipsilanti. Miscarea eterista la care a participat Vladimirescu se situa in aceeasi viziune ideologica pe care am intalnit-o in proiectul din 1795 a lui Rhigas, ea urmarea eliberarea de otomani a intregii Peninsulei balcanice si organizarea sa politica sub conducerea greaca. Un program politica a lui Ipsilanti din preajma

anului revolutionar cuprindea prevederi pt organizarea unei eparhii dacice a noului stat grecesc, el mentionand in spiritul republicanismului lui Rhigas ca deputatii cetate sa se aleaga din toate clasele. Miscarea revolutiei romane s-a desfasurat in Tara Romaneasca avand insa un impact si in Moldova, ea a evoluat de la viziunea antiotomana spre un discurs antifanariot si antiboieresc despartindu-se de proiectul eterist. Viziunea initiala a miscarii revolutionarr este bine surprinsa intr-o scrisoare a celor trei mari boieri din familiile Cantacuzino, Brancoveanu si Ghica care au facilitat deplasarea armatei lui Vladimirescu din Oltenia pana la Bucuresti. Documentul spune ca pt a se face obstescul folositor neamului crestinesc, o referinta la intreaga crestinatate ortodoxa balcanica si "Patriei noastre te-am ales sa ridici norodul cu arme si sa urmezi precum esti povatuit". Proclamatia de la Pades a lui Vladimirescu de la 1821, un document din seria "Cererile norodului romanesc" exprima altiminteri accentele revolutionare antifanariote si antiboieresti capatate f rapid de miscarea lui Vladimirescu. El solicita ca averile cele rau agoniste ale tiranilor boieri sa se jertfeasca si lanseaza o tirada critica. Documentul il invoca pe Vladimirescu in calitate de conducator revolutionar adica de comandant suprem si guvernator al tuturor romanilor. El solicita indepartarea practicii fanariote, solicitand limitarea puterii domnitorului. Solicita ca dregatoriile si institutiile ecleziastice sa fie acordate pe baza vredniciei personale si nu pe bani sau pe baza originii.

Referintele culturale si ideologice sunt putine in discursul carvunaresc iar influentele occidentale trebuie intelese ca niste adaosuri pe trunchiul principal al discursului. Referintele dominante sunt interne si ele se refera la virtutiile statului boieresc in epoca sa de glorie anterioara fanariotismului. Discursul protipendadei se cristalizeaza si el la inceputul sec.19 si mai ales in deceniul 1820 . In 1823 ,Mihai Sturza, viitorul domn moldovean, se adreseaza consulului rus de la Iasi intr-o scrisoare ce vb despre principiile conservatoare a boierilor emigrati de la Cernauti prin dispozitie cu principiile rauvoitare ale novatorilor. 1802-1807 per dominata de mica boierime novatoare. Momentul 1827 a fost marcat de reintoarcerea protipendadei la putere, in acel an a fost emis decretul pt privilegiile Moldovei avand ca model o carta a Ecaterinei a II a din 1785. Decretul prevede egalizarea privilegiilor fiscale in interiorul clasei boieresti, in acelasi timp ea afirma cu tarie ca puterea politica trebuie sa fie rezervata protipendadei. Protipendada va ramane la putere in ambele tari romane pana in anii 1850 , aceasta situatie de dominatie politica si sociala fiind strans legata de contextul international al protectoratului rusesc. In imaginarul politic al epocii, Rusia si protipendada sau oligarhia constituiau o alianta