8
DIVERSITATEA LUMII VII Toate organismele au o denumire stiintifica si o denumire populara (cele mai cunoscute). Denumirea stiintifica este întotdeauna în limba latina si este formata din 2 cuvinte: • Primul reprezinta genul; se scrie cu litera mare (ex.: Homo; Ursus; Canis; Rosa;Querqus) • Al doilea reprezinta specia; se scrie cu litera mica (ex.: sapiens; arctos; lupus; canina;robur). Acest tip de „nomenclatura binara” (gen si specie) a fost introdusa si folosita pentru prima oara de catre Karl Linne (Carl Linnaeus) – 1707-1778,considerat parintele taxonomiei.În prezent exista peste 10 milioane de specii, fiecare fiind încadrata sistematic într-o familie, ordin, clasa, încrengatura si regn. În prezent sunt acceptate 5 regnuri: 1. Regnul PROCARIOTA sau MONERA (pro = înainte; karion =nucleu) 2. Regnul PROTISTA 3. Regnul FUNGI 4. Regnul PLANTAE 5. Regnul ANIMALIA

Diversitatea Lumii Vii

  • Upload
    deliax7

  • View
    227

  • Download
    4

Embed Size (px)

DESCRIPTION

-

Citation preview

Page 1: Diversitatea Lumii Vii

DIVERSITATEA LUMII VIIToate organismele au o denumire stiintifica si o denumire populara (cele mai cunoscute).Denumirea stiintifica este întotdeauna în limba latina si este formata din 2 cuvinte:• Primul reprezinta genul; se scrie cu litera mare (ex.: Homo; Ursus; Canis; Rosa;Querqus)• Al doilea reprezinta specia; se scrie cu litera mica (ex.: sapiens; arctos; lupus; canina;robur).

Acest tip de „nomenclatura binara” (gen si specie) a fost introdusa si folosita pentru prima oara de catre Karl Linne (Carl Linnaeus) – 1707-1778,considerat parintele taxonomiei.În prezent exista peste 10 milioane de specii, fiecare fiind încadrata sistematic într-o familie, ordin, clasa, încrengatura si regn. În prezent sunt acceptate 5 regnuri: 1. Regnul PROCARIOTA sau MONERA (pro = înainte; karion =nucleu)2. Regnul PROTISTA3. Regnul FUNGI4. Regnul PLANTAE5. Regnul ANIMALIA

Pentru a clasifica si încadra corect un organism, se folosesc mai multe unitati sau categorii de clasificare, numite TAXONI. Acestia sunt:

SPECIA: unitatea de baza în clasificarea tuturor organismelor si cuprinde indivizi cu caracteristici asemanatoare care iau nastere din stramosi comuni si se pot încrucisa, dând urmasi fertili.

Page 2: Diversitatea Lumii Vii

GENUL – cuprinde mai multe specii cu caractere foarte apropiate între eleFAMILIA- cuprinde genuri înruditeORDINUL- grupeaza mai genuri cu caractere comuneCLASA- cuprinde ordine înruditeÎNCRENGATURA – cuprinde clase cu caractere asemanatoareREGNUL – este cea mai mare unitate de clasificareExemplu: încadrarea taxonomica a omului (Homo sapiens sapiens)

VIRUSURILE1.CARACTERE GENERALE SI 2.REPREZENTANTI1.- sunt entitati infectioase, situate la limita dintre viu si neviu- nu au metabolism propiu- nu se divid, ci se multiplica- dupa tipul de acid nucleic continut se împart în: adenovirusuri (contin ADN) si ribovirusuri (contin ARN)2.- produc boli numite viroze (gripa, turbarea , variola, oreionul, hepatita virala, mozaicul tutunului, pesta,febra aftoasa, turbarea)- HIV (Human Immunodeficiency Virus) produce SIDA.REGNUL PROCARIOTA1.- sunt cele mai vechi forme de viata- sunt raspândite pe toata suprafata Pamântului, în toate mediile de viata- sunt exclusiv unicelulare, solitare sau coloniale- prezinta un perete celular rigid (alcatuit din mureina), uneori acoperit de o capsula sau mucus- sunt imobile sau mobile, deplasânduse cu ajutorul cililor sau flagelilor- pot fi heterotrofe (saprofite sau parazite) sau autotrofe (fotoautotrofebacterii cromogene purpurii sau chemoautotrofe - bacterii fermentative) -înmultirea este asexuata, în conditii nefavorabile formând spori de rezistenta2.bacterii (EUBACTERII): bacilul fânului-Bacillus subtilis;bacilul tetanosului- Clostridium tetani;bacterii fixatoare de azot;bacterii cromogene purpurii; bacterii fermentative;bacterioze (boli produse de bacterii):tuberculoza, tetanos, pneumonie, meningita,sifilis.REGNUL PROTISTA1.- sunt organisme eucariote,unicelulare, solitare sau coloniale- populeaza îndeosebi mediul acvatic,dar exista si protiste parazite ce traiesc în corpul plantelor si animalelor- nutritia este autotrofa sau heterotrofa- locomotia se realizeaza cu ajutorul cililor, flagelilor sau pseudopodelor- înmultirea este asexuata si sexuata2.1. protiste autotrofe asemanatoare plantelor:a. algea.1. alge verzi unicelulare: Volvox – sp.coloniala verzeala zidurilor– Pleurococcus vulgarisa.2. algele aurii (diatomeele) – formeaza o roca silicioasa numita diatomitab. euglenele – euglena verde Euglena viridis2. protiste heterotrofe asemanatoareanimalelor:sporozoare :plasmodiul malariei(Plasmodium malariae)(emit spori de rezistenta)REGNUL FUNGI- sunt organisme eucariote, uni sau pluricelulare, microscopice sau macroscopice- sunt exclusiv heterotrofe, parazite sau saprofite- corpul este un TAL, alcatuit din celule multinucleate, numite HIFE, care formeaza împreuna un miceliu- prezinta un perete celular de natura chitinoasa iar citoplasma contine picaturi de ulei si glicogen

Page 3: Diversitatea Lumii Vii

- înmultirea este asexuata prin portiuni de micelii sau spori sau sexuata prin gameti1. Zigomicete: mucegaiul alb – Mucor mucedo2. Ascomicete: mucegaiul verde – Penicillium notatum;drojdia de bere – Saccharomyces 3. Bazidiomicete: ciupercile cu palarie (hribi,bureti, ghebe, etc.)REGNUL PLANTAE- sunt primele plante verzi de uscat 1. muschi (briofite):- sunt plante avasculare (nu au vase conducatoare)- talul este diferentiat în rizoizi, tulpinita si frunzisoare, nu exista organe vegetative adevarate- prezinta atât caractere de alga verde (fecundatie dependenta de mediul acvatic,talul latit), cât si caractere de adaptare la mediul terestru (aparitia epidermei cu rol protector, a unor celule alungite cu rol conducator în partea centrala a tulpinitei)- înmultirea este sexuata (anterozoizi si oosfere), sau asexuata1.muschi (briofite)a. muschi hepatici: fierea pamântului-Marcantia polymorphab. muschi frunzosi: muschiul de pamânt –Polytrichum commune;muschiul de fântâna –Fontinalis- majoritatea sunt plante erbacee, la tropice sunt si specii lemnoase- sunt primele plante superioare, al caror corp este diferentiat în radacina, tulpina si frunze- prezinta toate tipurile de tesuturi vegetale- prezinta cele mai simple vase lemnoase,numite traheide- înmultirea este sexuata, prin spori2. ferigi (pteridofite):filicate: feriga comuna, feriguta dulce,tolul lupului, navalnic- sunt plante complet adaptate mediului terestru- apare samânta, adaptare la mediul terestru (protectia si hranirea embrionului)- sunt plante lemnoase (arbusti si arbori)- SUNT PRIMELE PLANTE CU FLORI,3. gimnosperme:conifere: molid, pin, larice, tuia sau arborele vietii, brad, ienupar, jneapan, etc. dar lipsite de învelisuri florale- sunt plante monoice, unisexuate (florile diferentiate sexual, se gasesc pe acelasi individ)- reproducerea este numai sexuata- fecundatia este simpla florile sunt grupate în conuri barbatesti (fiecare reprezinta o floare) si conuri femeiesti (care reprezinta o inflorescenta)- samânta nu este închisa în fruct- sunt cele mai raspândite si mai evoluate plante- sunt plante erbacee sau lemnoase- samânta este închisa în fruct- apar vasele lemnoase de tip trahee- nutritia poate fi fotoautotrofa (la majoritatea plantelor), heterotrofa (parazita sau saprofita) sau mixotrofa- în organizarea florii apar învelisurile florale- fecundatia este dubla4. angiosperme:- embrionul prezinta 2 cotiledoane cu rol de hranire- cilindrul central din tulpina contine fascicule libero-lemnoase, dispuse alternativ sau concentric- radacina este pivotanta sau ramuroasa- frunzele prezinta nervatiune palmata sau penataa. dicotiledonate: maces, mar, fasole,mazare, cicoare, pelin, varza, morcov,stejar, tei, fag, paltin, etc.- florile sunt de tip 4-5- învelisul floral este dublu diferentiat în caliciu si corola- embrionul cu un cotiledon cu rol de hranire- cilindrul central din tulpina contine fascicule libero-lemnoase, dispuse neuniform

Page 4: Diversitatea Lumii Vii

- radacinile sunt adventive, fasciculate- frunzele prezinta nervatiune paralela si sunt cu limbul întreg- florile sunt de tip 3- învelisul floral este nediferentiat în caliciu si corolab. monocotiledonate: cereale, ceapa,usturoi, stuf, bambus, zambila, gladiola,etc.REGNUL ANIMALIA1. spongieri: buretele de baie, cosuletul Venerei2. celenterate:a. hidrozoare: hidrab. scifozoare: meduza3. viermii:a. viermii lati (platelminti): a.1.trematode: planaria, viermele de galbeazaa.2. cestode:teniileTraiesc în ape marine, dulcicole sau ca paraziti în corpul altor animale (majoritatea).Corpul este moale, cilindric si ascutit la capete.Sistemul digestiv cu orificiu bucal si anal.b. viermii cilindrici (nematelminti):limbricul, oxiurul, trichina din cordoane nervoase.Sistemul excretor, si reproducator este dezvoltat.Nu au sistem respirator, circulator si nici organe de simt.Înmultirea este sexuata (sexele de obicei separate).Se întâlnesc în toate mediile de viata.Au corpul moale, inelat si prezinta metamerie.Muschii sunt bine dezvoltati.Apare sistemul circulator închis.Lipseste sistemul respirator, respiratia este cutanee.Prezinta sistem nervos scalariform ganglionar.Înmultirea este sexuata, uneori si asexuata.c. viermii inelati (anelide):c.1.oligochete: râmac.2. hirudinee: lipitoareaPot fi marine, dulcicole sau terestre.Corpul este moale, nesegmentat, acoperit cu o manta care secreta cochilia (exoschelet) .Molustele pot avea cochilie (gasteropodele),2 valve (lamelibranhiatele) sau sepion(sepia).Prezinta un picior musculos dezvoltat (la cefalopode transformat în tentacule = brate).Tubul digestiv prezinta hepatopancreas si glande salivare. 4. moluste:a. gasteropode: melcul de livada, limaxul,ghioculb. lamelibranchiate: scoica de râu, scoica de lac, scoica perlifera, midiac. cefalopode: sepia, caracatita, nautilul cefalopode) sau prin manta cu rol de plamân (melci).Sistem nervos format din trei perechi de ganglioni si cordoane nervoase.Sistemul circulator este format din inima si vase de sânge. Înmultirea este sexuata, de regula sexele sunt separate. Exoscheletul este chitinos.Corpul este segmentat.Picioarele sunt articulate.5. artropode:Nu au antene.Prezinta cefalotorace si abdomen.Prezinta o pereche de chelicere.Au 4 perechi de picioare.Respiratia se face prin plamâni si trahei.

a. arahnide: paianjenul cu cruce,sarcoptul râiei, scorpionul, capusaPrezinta 2 perechi de antene.Prezinta cefalotorace si abdomen.Au 5 perechi de picioare.Respiratia se face prin branhii.Unele specii napârlesc.b. crustacee b.1. crustacee inferioare:dafnia, ciclopulb.2. crustacee superioare:racul de râu, crabul, homarulPrezinta 1 perechi de antene.Prezinta cap, torace (3 segmente) si abdomen segmentat. Au 3 perechi de picioare.Au 2 perechi de aripi (cu unele exceptii).Respiratia se face prin trahei.c. insecte: albina, carabusi, libelule,viespi, etc.- traiesc în apa- sunt poichiloterme- forma corpului este hidrodinamica- au solzi ososi dermici, înfipti în piele- prezinta schelet intern (osos sau cartilaginos)

Page 5: Diversitatea Lumii Vii

- înotatoarele sunt perechi si neperechi- respiratia este branhiala, cu câteva exceptii- fecundatia este externa, maforitatea speciilor sunt ovipare, mai rar vivipare cordate6. vertebrate:a. pesti cartilaginosi: pisica de mare,vulpea de mare, rechiniib. pestii ososi: crap. nisetru, stiuca, cega, somn, etc.- traiesc în apa si pe uscat- sunt poichiloterme- pielea este umeda subtire si puternic vascularizata- respiratia este cutanee (prin piele) sau prin plamâni (care sunt putin cutati)- larvele respira prin branhii externe- înmultirea se face prin oua, dezvoltarea se face prin metamorfozac. amfibieni: c.1. urodele: tritoni,salamandrec.2. anure: broasca de lac,broasca râioasa, brotacelul- sunt adaptate la viata de uscat- sunt poichiloterme- prezinta solzi cornosi- au tegument uscat, îngrosat acoperit de solzi sau placi osoased. reptile: d.1. lacertilieni: sopârla cenusie, gusterul, sopârla de munted.2. ofidieni: sarpele de casa, vipera, pitonul, sarpele cu clopotei, sarpele boa- sunt tetrapode (cu exceptia serpilor)- respiratia prin plamâni saciformi cutati- înmultirea se face prin oua, dezvoltare directa (unele specii sunt vivipare, altele sunt ovipare)- apar anexele embrionare: amniosul si alantoida- fecundatia este internad.3. chelonieni: broastele testoased.4. crocodilieni:crocodilul de Nil, gavialul, aligatorule. pasarile: e.1. acarenate (strutul african, nandu, casuarul, pasarea kiwi)e.2. carenate: rândunica,cucul, acvila, etc.- sunt adaptate la diferite medii de viata- sunt homeoterme (+37°C)- corpul este acoperit cu parf. mamiferele:f.1. monotreme: ornitorincul, echidnaf.2. marsupiale: cangurul, lupul marsupial, ursuletul Koalaf.3. placentare:- insectivore: cârtita, ariciul, chitcanul pulmonare- majoritatea sunt vivipare- chiroptere: liliecii- edentate: lenesul, furnicarul- rozatoare: hârciog, castor, veverita, iepurele- carnivore: pisica, ursul, râsul- pinipede: foca, morsa- cetacee: balena, delfinul, casalotul- proboscidieni: elefantii- paricopitate: porcul si mistretul,cerbul, capra, camila, girafa- imparicopitate: calul, zebra, rinocerul- primate: gorila, cimpanzeul,urangutanul.

Barbu VladNeagu Ciprian