UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS, GALATIFACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA : FINANTE SI BANCI

-tema- Diversitatea sistemelor bancare ale ţărilor din Europa de

Nord

Student,Danaila Violeta

Grupa 1

Cuprins:

1

1. Rolul sistemului bancar in cadrul economiei

2. Banca Angliei- banca centrală, de emisiune a Regatului Unit

3. Monografie a sistemului bancar din Suedia

4. Sistemul bancar al Norvegiei

5. Sistemul bancar din Lituania

6. Criza economica in tarile nordice.

Diversitatea sistemelor bancare ale ţărilor din Europa de Nord

1. Rolul sistemului bancar in cadrul economiei

Economia de piata presupune existenta unui sistem bancar care sa asigure mobilizarea disponibilitatilor monetare ale economiei si orientarea lor spre desfasurarea unor activitati economice eficiente. Intr-o economie de piata, sistemul bancar indeplineste functia de atragere si concentrare a economiilor societatii si de canalizare a acestora, printr-un proces obiectiv

2

si impartial de alocare a creditului, catre cele mai eficiente investitii. In indeplinirea acestei prime functii, bancile, ca verigi de baza ale sistemului, urmaresc modul in care debitorii utilizeaza resursele imprumutate. Bancile asigura si faciliteaza efectuarea platilor, ofera servicii de gestionare a riscului si reprezinta principalul canal de transmisie in implementarea politicii monetare.

Prin activitatea de colectare de resurse financiare, cconcomitent cu plasarea lor pe piata prin intermediul creditelor, a operatiunilor de scont si a altor operatiuni pe piata financiara, bancile indeplinesc rolul de intermediari intre detinatorii de capitaluri si utilizatorii acestora.

In exercitarea acestei diversitati de operatii, bancile actioneaza in numele lor, pe contul lor propriu, depunatorii si imprumutatorii neavand nici o legatura de drept intre ei. Ne referim la faptul ca bancile gestioneaza depozitele si mijloacele de plata din economie. Astfel, colectand depozitele, bancile au responsabilitatea gestionarii eficiente a acestora cu maxim derandament, in beneficiul propriu si al depunatorilor.

In vederea realizarii obiectivelor finale, Banca Centrala urmareste stabilirea valorii interne si externe a monedei nationale, concomitent cu punerea la dispozitia economiei nationale a cantitatii optime de moneda, necesara cresterii economice. Sistemul bancar, transformand resursele pe care mediul economic i le pune la dispozitie, se constituie subsistem al macrosistemului economico-social.

Sistemul bancar se afla intr-o continua interactiune cu mediul economic, din care preia “intrari” sub diferite forme (resurse umane, resurse financiare, informatii) pe care le prelucreaza in vederea obtinerii “iesirilor” (produse si servicii bancare, informatii financiar-bancare). Altfel spus, sistemul bancar este un sistem deschis. Ceea ce este specific sistemelordeschise (deci si sistemului bancar) este faptul ca isi regleaza activitatea prin conexiune inversa (feedback), deci sunt capabile de autoreglare.

2. Banca Angliei- banca centrală, de emisiune a Regatului Unit Istoricul Băncii Angliei

Banca Angliei a fost înfiinţată în 1694, pentru a putea credita Guvernul şi, în acelaşi timp, de a gestiona datoria publică. De atunci, rolul său s-a dezvoltat şi a evoluat, concentrîndu-se în acest moment, pe coordonarea politicii monetare şi consolidîndu-şi poziţia în centrul sistemului financiar al Regatului Unit.

Istoricul Băncii este unul de un real interes, dar şi o continuă sursă de inspiraţie pentru Banca de astăzi. Evenimentele şi circumstanţele prin care a trecut, de-a lungul a mai mult de 300 de ani, a schimbat şi a influenţat rolul şi responsabilităţile Băncii. Acestea au modelat cultura şi tradiţiile Băncii, care sunt relevante pentru reputaţia sa de bancă centrală în acest început de secol XXI. În acelaşi timp, o mare parte din istoria Băncii merge in paralel cu istoria economică şi financiară, şi uneori chiar şi cu cea politică a Regatului Unit.

3

ÎnfiinţareÎnceputurile Băncii Angliei sunt legate de Revoluţia din 1688, care i-a

dus pe Wilhem de Orania şi pe Mary la tron. Acest eveniment a adus Angliei o anumită stabilitate politică, necunoscută de aproape un secol. Comerţul a înflorit, dar finanţele publice erau slab dezvoltate, iar sistemul monetar şi de credit erau in haos. Aurarii fusesră păgubiţi de neglijenţa gestiunii finaciare a regilor din dinastia Stuart. Au existat mai multe propuneri pentru înfiinţarea unei bănci naţionale sau publice, care să mobilizeze resursele naţiunii. Varianta aleasă a fost aceea aparţinînd lui William Paterson, propunere care prevedea un împrumut de 1 200 000 ₤ acordat statului, în schimbul căruia cei care subscriau erau integraţi in Consiliul Guvernatorilor Băncii Angliei. Deşi noua bancă şi-ar fi putut risca întregul capital împrumutînd statul, subscrierea s-a dovedit a fi una populară şi banii s-au strîns în doar cîteva săptămîni. Carta Regală a fost sigilată pe 27 iulie 1694, iar Banca şi-a început astfel rolul de bancher al statului şi de gestionar al datoriei publice, roluri pe care şi le menţine şi astăzi.

În Anglia, argumentul creării unei astfel de bănci a venit prin a încununa momentel de după Glorioasa Revoluţie din 1688, cînd Wilhem de Orania şi Regina Maria au urcat împreună pe tronul Angliei. Economistul Sir William Petty recunoştea din exemplul olandez modelul de credit de succes, bazat pe efectele de comerţ, de care naţiunea ar putea beneficia in mai multe feluri şi cu ajutorul căruia banca şi-ar lărgi sfera de influenţă. El scria în 1682: " Ce remediu există în cazul în care avem prea puţini bani? Trebuie să ridicăm o Bancă, şi avem în Anglia materiale pentru o bancă care ar trebui să furnizeze un capital necesar pentru a conduce comerţul în întreaga Lume Comercială.

In Marea Britanie, bancile au jucat un rol insemnat de-a lungul timpului. Economia britanica a avut o pozitie importanta pe arena mondiala, nu doar in dezvoltarea industriala si comerciala, ci si in organizarea sistemului bancar.

Banca Angliei (Bank of England) a fost infiintata in 1694 (prin decret regal – Royal Charter), avand, initial, un capital de 1,200,000 lire sterline.

Treptat, Banca Angliei a evoluat de la rolul unei banci comerciale spre functiile unei banci centrale.

Functiile actuale ale Bancii Angliei:- banca a guvernului;- banca a bancii;- gestioneaza contul de regularizare valutara;- raspunde de emiterea bonurilor de trezorerie;- supravegheaza institutiile bancare din Regatul Unit al MariiBritanii;- pastreaza conturile in lire sterline ale altor banci centrale siorganizatii internationale;- imprumutator de ultima instanta ;- autoritatea de emisiune monetara.

Bancile care opereaza in sistemul britanic sunt clasificate in functie de mai multe criterii.

4

Un criteriu de clasificare este marimea tranzactiilor tipice pe care o banca le deruleaza.

Retail banks (banci “cu amanuntul”) – aceste banci se adreseaza cu porecadere, clientilor individuali (persoane fizice), in acest scop dezvoltand o retea larga de unitati cat mai aproape de clientii potentiali. Wholesale-banks (banci ”en-gros”) – in principal, aceste banci opereaza numai cu afaceri de valori mari, avand relatii financiare cu firme de mari proportii sau cu alte banci, pe piata monetara.

Un alt criteriu de clasificare a bancilor porneste de la bilantul lor contabil si are in vedere tipurile de depozite pe care le accepta. Aceasta abordare imparte bancile in primare si secundare .

Bancile primare – sunt acele banci care deruleaza operatiuni prin intermediul mecanismului de plati, in interiorul tarii, ele oferind un sistem de transfer monetar, prin intermediul conturilor curente.

Bancile secundare – nu sunt parte a mecanismului de plati si nu participa la sistemul de compensare. Majoritatea depozitelor acestor banci sunt depozite la termen, in mare parte in valuta, chiar daca aceste aspecte difera de la banca la banca.

Acestea nu sunt singurele institutii financiare ce accepta depozite de la“public”. Exista o serie de “case financiare “, autorizate de Banca Angliei saaccepte astfel de depozite.

Ţările Nordice au o activitate bancara cu tradiţie, cea mai veche bancă centrală cu funcţie de emisiune fiind banca Suediei, Stockholm Banco, înfiinţată în 1668. Au urmat banca Danemarcei, Danmarks Nationalbank, înfiinţată în anul 1736, banca Finlandei, Suomen Pankki, înfiinţată în anul 1811 şi banca centrală a Norvegiei, Norges Bank, înfiinţată în 1816. Sistemele bancare ale celor patru ţări analizate au în comun faptul că s-au dezvoltat după înfiinţarea băncilor centrale, opus evoluţiei băncilor din Europa.

3. Monografie a sistemului bancar din Suedia

Descrierea sistemului bancar din Suedia- Scurt istoric În secolele XVII-XVIII activitaea bancara începe să se dezvolte şi în Ţările nordice, în special în Suedia, Germania şi Anglia. La data de 30 noiembrie 1656 Karl X. Gustav a semnat la Marienburg aproape de Baltic, astăzi Malbork, primele capitole din istoria sistemului bancar suedez, primul pentru o “bancă de schimb” şi al doilea pentru o „bancă de împrumuturi”. Prima accepta ca în schimbul unui onorariu depozite fară dobândă în conturi din care deţinătorul de conturi putea sa retragă bani sau să scrie „cecuri”.

Un nume important în istoria sistemului bancar a fost Johan Palmstruch, iniţiatorul şi directorului primei bănci de emisiune, respectiv Stockholms Banco. Aceasta era o companie privată ce avea dreapt de monopol pentru 30 de ani în a desfăşura operaţiuni bancare în Regatul Suediei. Pentru a găsi patroni, Palmstruch a recrutat persoane influente şi semiproprietari care au primit în schimb 1/8 din profit fară a fi nevoiţi să

5

contribuie cu capital sau să-şi asume vreo responsabilitate pentru bancă. Din profitul băncii mai beneficiau oraşul Stockholm, 1/1, Palmstruch, 1/8 şi Coroana de restul. Bancă s-a dovedit să fie o instituşie de stat condusă de funcţionari numiţi de Guvern. Sediul central al băncii a fost la Västerlånggatan.

Managementul băncii a folosit o politică greşită de creditare, folosind depozitele pe termen scurt pentru finanţarea împrumuturilor pe termen lung, asigurate majoritatea cu imobile. Astfel, în anul 1660 când conţinutul de cupru din principalele monede a fost diminuat sub 17% de către stat, au crescut cerile de rambursare a monedelor. Acest luncru însă nu era posibil, deoarece banii fuseseră folosiţi pentru acordarea împrumuturilor. Pentru a rezolva problema lichidităţii, Palmstruch a inventat „bani de credit” garantaţi de o plătă viitoare în metal. Aceste bilete de bancă nu erau purtătoare de dobânzi, aveau valori nominale standardizate şi circulaţia lor ca mijloace de plată diminuarea cererea de rambursare a depunirilor. Erau primele bancnote europene iar hârtia specială din care acestea erau confecţionate era fabricată într-o manufactură specială din oraşul Tumba.

Banca intră în incapacitate de plată în scurt timp urmând ca în anul 1664 să îşi înceteze activitatea ( lichidarea a fost completă în 1667). Stockholms Banco a fost o imitaţie de importanţă discutabilă pentru piaţa de credit şi plăţi din acea vreme, însă bancnotele au fost o inovaţie. Ca instituţie de stat, banca a fost premergătoare Sveriges Riksbank, care este cea mai veche bancă centrală care încă mai funcţionează. Palmstruch a fost acuzat pentru lipsă de responsabilitate în gestiunea şi controlul banilor, fapt pentru care în 1668 i-a fost luat titlul nobiliar, a fost exilat pe viaţă şi condamnat la moarte în cazul în care nu reuşea să restabilească lichiditatea firmei.

Structura sistemului bancar din Suedia Companiile bancare, băncile străine, băncile de economii şi bancile cooperatiste sunt cele mai importante categorii de bănci de pe piaţa Suediei. La începutul anului 2006 numărul total de bănci din sistem este de 127, dintre care primele patru cancentrează 85% din active. Sistemul bancar suedez este unul foarte concentrat şi orientat spre activitatea de bancă universală: retail, wholesale şi investment. Începând cu anul 1990 numărul băncilor comerciale suedeze şi al băncilor străine a crescut simţitor, de la aproximativ 15 la 50, datorită transformării băncilor de economii/building societies în companii bancare şi înfiinţării băncilor străine.a)Companii bancare În Suedia sunt 32 de companii bancare, dintre care cele mai mari bănci, Swedbank, Handelsbanken, Nordea and SEB, deţin 75% din piaţa totală. Coexistă cu ele şi un număr semnificativ de bănci suedeze mai mici cu forme diferite de proprietate şi specializări. Unele sunt bănci de economii care au fost transformate în companii bancare, deseori având ca proprietar Swedbank. Celelalte companii bancare suedeze sunt orientate pe piaţa privată a clienţilor şi îşi oferă serviciile prin intermediul internetului şi telefonului. Cele mai recent înfiinţate sunt ICA Banken, Resurs Bank şi Forex Bank.

6

b) Bănci străine Primele bănci străine au fost înfiinţate în 1986, când acestora li s-a permis să îşi înfiinţeze sedii în Suedia. În 1990 acestea au început să-şi deschidă primele subsidiare pentru ca în anul 2006 numărul lor să fie de 28 pe teritoriul Suediei. Cea mai mare este Danske Bank, care este şi a cincea ca mărime din Suedia. c) Băncile de economii şi cooperatiste Există circa 75 de bănci independente de economii în Suedia, majoritatea de mică anvergură şi operative local sau regional. Un exemplu de băncă cooperatistă este JAK Medlemsbank. d) Băncile private

Criza 1991-1993 Criza a fost declanşată de recesiunea economică, care a condus la reducerea preţurilor din sectorul imobiliar cu peste 50% într-un intreval de timp de numai 18 luni, concomitent cu creşterea dramatică a şomajului. În aceste condiţii, calitatea portofoliului de credit al primelor 7 bănci suedeze, cu o pondere de 90% din piaţa bancara, s-a deteriorat puternic, pierderile din credite însumând circa 12% din PIB. Autorităţile suedeze au introdus garanţii nelimitate pentru depozitele bancare şi au înfiinţat în 1992 Autoritatea de Sprijinire a Băncilor.

O parte din băncii au fost închise. Cele viabile pe termen lung au fost capitalizate de guvern (cu reducerea corespunzătoare a valorii capitalului acţionarilor existenţi, pentru a se evita pericolul moral), iar activele lor neperformante au fost transferate unei entităţi special înfiinţate.

În principal, prin privatizarea acţiunilor deţinute de stat la băncile sprijinite şi pe fondul reluării funcţionării normale a sectorului bancar, statul şi-a recuperat sumele alocate.

TendinţeGuvernatorul băncii centrale suedeze, Stefan Ingvev, a propus

înfiinţarea unui organism paneuropean de supraveghere şi reglementare a grupurilor bancare cu activităţi transfrontaliere, argumentând că sistemul bancar actual nueste pregătit să facă faţă unei situaţii de criză. Situaţia actuală în care băncile cu activităţi transfrontaliere se dezvoltă, însă responsabilitatea pentru supravegherea acestora şi pentru asigurarea stabilităţii financiare revine autorităţilor naţionale, nu este mulţumitoare. Instituţia ar urma să supravegheze operaţiunile desfăşurate de 40 de bănci, excluzând cele 8000 de instituţii cu operaţiuni preponderent pe plan naţional.

Banca suedeza Riksbank susţine alături de băncile centrale din Japonia, Canada, Elveţia, Marea Britanie, BCE şi FED combaterea efectelor crizei mondiale a creditelor.

Activitatea bancara din Suedia a înregistrat în ultima perioadă un trend crescător în volumul afacerilor şi şi-a extins cota de piaţă în primele luni ale anului 2008. Veniturile din taxele nete au crescut cu 12% în primele trei luni ca rezultat al creşterii volumului afacerilor precum şi al plăţilor direcţionate pe clienţi şi al activităţilor financiare.

Venitul total a crescut cu 6%. Costurile de operare au crescut cu 5% datorită cheltuielilor cu pregătirea angajaţilor şi a expansiunii premiselor.

7

Raportul dintre cost şi venit se menţine. Împrumuturile şi depozitele au crescut cu 21% în primele patru luni ale anului 2007. Depozitele de la asociaţii au crescut cu 15% iar depozitele clienţilor persoane fizice cu 34%. În mai 2007 a fost introdus contul de depozit Sparkonto XL, care la sfârşitul lunii martie 2008 deţinea 8% din totalul depozitelor. Creşterea pozitivă a trendului este previzionată să continuie în 2008.

4. Sistemul bancar al Norvegiei

Norges Bank este banca centrala a Norvegiei, al carei rol principal este promovarea stabilitatii economice in aceasta tara. Banca Centrala a Norvegiei are responsabilitati de indrumare si executie in ceea ce priveste politica monetara a statului, deasemenea ea trebuie sa asigure sisteme de plati si piete financiare eficiente.Norges Bank gestioneaza rezervele valutare si Fondul Global Guvernamental.

Obiectivele bancii centrale sunt asigurarea stabilitatii preturilor, stabilitate financiara si crearea de valoare adaugata in managementul investitiilor.

Banca Centrala a Norvegiei este o entitate juridica separata aflata in proprietatea statului.Activitatea sa este reglementata de Legea Bancii centrale a Norvegiei.Sediul central al bancii se afla la Oslo, insa mai are sedii si in marile orase ale lumii, New York,Londra si Shangai.

La sfarsitul anului 2008 existau 549 de angajati in cele 8 departamente distincte si 2 consilii executive.

Momente de referinta in istoria Norges Bank1000 – Prima moneda norvegiana este un “penny” fabricat de Olav Trygvason. Pana in jurul anului 1000 nevoile monetare au fost satisfacute prin monedele de import.1736 – Prima banca emitenta de moneda , numita Courantbanken, banca privata in subordinea regelui.Moneda emisa este curantul Nu existau reguli in ceea ce priveste emisiunea de moneda astfel mult prea multa moneda a fost emisa fata de nevoile societatii.1816 – Dupa separarea de Danemarca si uniunea cu Suedia, Norges bank este infiintata prin lege de catre Parlamentul Norvegian in 14 iunie 1816.Moneda emisa este “specieldaler”- ul, divizat in 120 de “skillings”.1875 – Legea Monetara din 17 Aprilie 1875 a stabilit ca moneda nationala sa fie coroana, pregatind intrarea Norvegiei in Uniunea Scandinava alaturi de Danemarca si Suedia.1949 – Pana in 1949, Norges Bank a functionat ca o societate pe actiuni, insa prin Legea din 8 iulie 1949 actiunile au fost rascumparate de diferite state.1972 – In 23 mai Norvegia se alatura programului “ Sarpele European” in care fluctuatia cursului de schimb trebuia sa nu depaseasca anumite limite stailite prin Tratatul Smitsonian.1990 – Coroana norvegiana este inclusa in calcului ECU, moneda precursoare Euro.1997- Bancii centrale ii este atribuita administrarea Fondului Guvernamental de Petrol.

8

2000 – Prin lege este activat Sistemul de plati si decontari si este atribuit catre Norges Bank.2001 – Prin politica monetara adoptata, se stabileste o rata a inflatiei tinta de 2.5%.2005 – Actiunile Norges Bank sunt vandute catre Hafslung Sikkerhet ASin 9 decembrie.2007 – Tipografia bancii centrale este inchisa in iunie prin decizia Comitetului Executiv. Din 2008 bancnotele sunt tiparite in tipografii comerciale din Franta si UK.

Responsabilitati de bazaLegea Bancii Centrale a Norvegiei din 1985 stiputeaza activitatile si responsabilitatile acesteia, respectiv: - activitati de indrumare si aplicare a politicilor de credit, monetare si valutare- emiterea de moneda si asigurarea unor sisteme de plati eficiente atat la nivel national cat si in privinta relatiilor cu alte state- monitorizarea dezvoltarii pietei monetare, financiare si valutare- tintirea inflatiei ca si masura a politicii monetare- gestionarea Fondului Global Guvernamental

5. Sistemul bancar din Lituania

Originile băncii centrale din Lituania datează din 1768 când Seimas(Parlamentul unicameral al Lituaniei) a decis instituirea unei bănci de emisiune, Bank Polski i Litewscki.Ideea a fost pusă in aplicare in 1792 si sucursale ale băncii urmau să fie deschise la Vilnius, Gardinas si Minsk. Din păcate, după înfrângerea revoluţiei împotriva Rusiei ţariste conduse de Tadeusz Kościuszko, Lituania a pierdut suveranitatea şi posibilitatea de a dezvolta propriul său sistem monetar.

Banca Lituaniei a fost înfinţată în martie 1990 continuând tradiţiile băncii centrale ce activase în trecut. Din 1990 până în 1992 Lituania se situa în zona rublei si avea ca scop introducerea monedei naţionale .În 1992 a fost introdusă moneda temporară talonas care a permis Băncii Lituaniei să îndeplinească funcţia de Bancă Centrală Independentă.In 1993 este restrasă activitatea monedei temporară talonas şi introdus litas-ul.

În incercarea de căutare a relativei stabilitati a preţurilor pe o perioadă mai lungă, s-a emis Legea Acreditării Litas-ului din 1994 privind legătura litas si dolarul SUA la cursul de schimb fix; în conformitate cu prezenta lege, litas-ul este eliberat în circulaţie cu 100% acoperire în aur şi rezerve valutare convertibile şi principala sursă de emitere este cumpărarea de valută de către Banca Lituaniei.

Lituania are cel mai avansat sistem financiar din regiune,rezultat al reformelor ce au dus la aderarea tării la Uniunea Europeana în mai 2004 . În procesul de aderare a Lituaniei la Uniunea Europeana, Banca Naţională a Lituaniei a devenit membră a Sistemului Băncilor Centrale Europene. Ea participă în Consiliul General şi comisiile SBCE la luarea deciziilor. Sistemul financiar al Lituaniei este concentrat in sistemul bancar si este împletit cu sistemele financiare ale celorlalte ţări din regiune,în special cele scandinave.

9

Consiliul de administraţie al băncii adopta din 2 februarie 2002 euro iar cursul de schimb oficial va fi de 3.4258 litas pentru 1 euro.

În Lituania bursa se numeşte National Stock Exchange of Lituania şi a fost înfiinţată în 1993 când au fost adoptate acte normative şi au fost înfiinţate instiuţii necesare funcţionării pieţei de capital. Capitalizarea bursieră şi profitul au crescut, la fel şi intermediarii financiari. Îmbunătăţirea sistemului de cotare al bursei şi cadrului normativ a atras tot mai mulţi investitori străini şi autohtoni.Piata bancara din Lituania cuprinde in prezent 9 bănci comerciale autorizate de către Banca Lituaniei, 8 sucursale ale băncilor străine si 2 reprezentanţe bancare străine,Uniunea de Credit Centrală a Lituaniei si 68 de uniuni de credit,precum si 226 de bănci din UE ce desfasoară operaţiuni bancare de corespondent.Cele 9 bănci comerciale autorizate de Banca Lituaniei sunt:• SEB AB BANKAS • AB bankas "Snoras" • AB bankas "FINASTA" • AB DNB NORD bankas • AB PAREX BANKAS • AB “Swedbank” • AB ŠIAULIU bankas • AB ŪKIO bankas • UAB MEDICINOS bankas

Din cele 9 bănci, SEB este cea mai mare bancă comercială din Lituania si una din cele mai importante bănci din Europa,oferind o gamă largă de servicii pentru persoanele fizice,companii si instiţutii.

Situaţiile financiare anuale au aratat că la finele anului 2008, primele 5 bănci din sistem deţineau 81,2% din total active, 65,5% din totalul activelor fiind detinut de primele trei bănci,sucursalele băncilor străine deţineau 17,9% din totalul activelor. Se evidenţiază la sfarşitul anului 2008 in Lituania un sistem bancar foarte concentrat.

Ponderea capitalului străin este mare(88%)având în vedere că Lituania este o ţară baltică ce se învecinează cu Marea Baltică,Letonia,Belarus,Polonia şi Rusia. Cooperativele de Credit din Lituania, afiliate majoritatea la Uniunea de Credit Centrală a Lituaniei,deţin la nivelul aceluiaşi an 0.89% din total active.

Intermedierea financiara în Lituania a înregistrat o valoare de 81,3% din PIB la nivelul anului 2008 iar indicele Herfindahl-Hrischman 1.714,indicand un sistem bancar moderat competitiv.

6. Criza economica in tarile nordice.

Economia Suedei s-a redus anual cu 4,9%, pentru al doilea trimestru consecutiv, in ultimele trei luni din 2008, in contextul in care cererea pentru bunurile de export a scazut din cauza incetinirii cresterii economice globale, relateaza Bloomberg.

Produsul intrn burt (PIB) a scazut cu o rata anuala de 4,9%, ajustata la numarul zilelor lucratoare, dupa ce datele revizuite au relevat o comprimare a acestuia cu 0,1% in intervalul anterior, potrivit statisticilor

10

oficiale. Economistii chestionati de Bloomberg estimasera o comprimare a PIB-ului cu 2,1%, fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Fata de trimestrul anterior, PIB-ul s-a comprimat cu o rata ajustata sezonier de 2,4%, marcand al treilea trimestru consecutiv de scadere a productiei.

"Economia a fost afectata sever de recesiunea globala", a declarat un economist, inainte ca raportul sa fie publicat. "Datele privind cresterea economica din al patrulea trimestru se vor dovedi a fi printre cele mai slabe dintre cele ale statelor industrializate, iar cresterea din 2009 va fi, cel mai probabil, negativa, de 2,7%, pana la cel mai mic nivel din 1940", a mai spus acesta.

"In contextul incetinirii cresterii economice, amenintarea deflatiei este mai puternica ca niciodata, iar Riksbank ar putea reduce dobanda pana la zero", a spus economistul.

Finlanda, in recesiune

Finlanda a intrat in recesiune in al patrulea trimestru din 2008, inregistrand o scadere a produsului intern brut (PIB) cu 1,3%, dupa o comprimare de 0,3% in al treilea trimestru, a anuntat vineri institutul finlandez de statistica, relateaza AFP, citat de NewsIn.

"Finlanda este in recesiune. Potrivit statisticilor preliminare, produsul intern brut a scazut cu 1,3% in ultimul trimestru din 2008, fata de trimestrul al treilea", arata un comunicat al institutului de statistica.

"Cresterea economica incetinise deja in 2008 si, in al treilea trimestru, PIB-ul scazuse cu 0,3% fata de trimestrul precedent", arata acelasi raport.

Institutul de statistica a mai revizuit statisticile pentru al treilea trimestru din 2008, cifrele anterioare indicand o crestere de 0,1%.

Danemarca, prima economie din UE in recesiune

Danemarca a intrat in recesiune in ultimul trimestru din 2008, dupa ce produsul intern brut (PIB) s-a comprimat cu 2% in intervalul analizat, fata de trimestrul anterior, potrivit datelor relevate vineri de biroul national de statistica, relateaza AFP.

In al treilea trimestru, economia se comprimase cu 0,8%. In termeni anuali, PIB-ul statului scandinav, care s-a confruntat cu o recesiune de proportii mici la inceputul lui 2008, a scazut cu 3,9%, in ultimul trimestru.

Danemarca este primul stat din Uniunea Europeana care a intrat anul trecut in recesiune tehnica. Scaderea PIB-ului vine in contextul in care Finlanda a intrat in recesiune in al patrulea trimestru din 2008,

11

inregistrand o scadere a produsului intern brut (PIB) cu 1,3%, dupa o comprimare de 0,3% in al treilea trimestru, a anuntat vineri institutul finlandez de statistica.

Produsul intern burt (PIB) a scazut cu o rata anuala de 4,9%, ajustata la numarul zilelor lucratoare, dupa ce datele revizuite au relevat o comprimare a acestuia cu 0,1% in intervalul anterior, potrivit statisticilor oficiale.

Criza din Norvegia

Guvernul norvegian a prezentat recent un nou plan de 100 miliarde coroane (11,4 miliarde euro), pentru a sustine creditarea companiilor si a oamenilor.

Guvernul de centru-stanga propune stabilirea a doua fonduri, fiecare de cate 50 de miliarde coroane, primul pentru a majora lichiditatile bancilor, iar al doilea, pentru furnizarea directa de linii de creditare a intreprinderilor ce se confrunta cu probleme in a gasi finantare.

“Facem acest lucru ca sa contribuim la consolidarea economiei norvegiene si sa ajutam la crearea de intreprinderi”, a declarat premierul Jens Stoltenberg.

Planul survine dupa unul de relansare de 20 miliarde coroane, anuntat luna trecuta, si un altul de salvare a sectorului bancar, de 350 miliarde coroane, prezentat in octombrie.

Islanda, lovita de criza

Si Islanda, o alta tara din nordul Europei ce este extrem de dependenta de sistemul sau financiar, a fost grav afectata de criza financiara internationala.

Primele trei banci ca importanta au fost nationalizate la inceputul lunii octombrie, iar Guvernul negociaza in prezent un ajutor financiar international. Un numar mare de cetateni au pierdut multi banii, iar altii au ramas cu datorii mari.

Estimarile arata ca economia islandeza se va comprima cu 10% in 2009, iar somajul este asteptat sa creasca puternic. Islanda nu este membra UE, dar premierul a promis o reevaluare a beneficiilor aderarii, in contextul actualei crize.

Islanda a primit ajutor financiar de 10 miliarde dolari in noiembrie, inclusiv 2,1 miliarde dolari din partea Fondului Monetar International (FMI), pentru sustinerea economiei.

12

De asemenea, agentia de evaluare financiara Standard & Poor's (S&P) a coborat, luni, cu o treapta, la 'BBB-', ratingul national pentru creditele in valuta ale Islandei, din cauza datoriei in crestere din sectorul public, dar noul rating continua sa se incadreze in categoria 'investment grade'.

Cele mai mari trei banci din Islanda - Kaupthing, Landsbanki si Glitnir - s-au prabusit sub greutatea datoriilor de miliarde de dolari acumulate, ca urmare a extinderii agresive peste hotare, creand presiuni asupra monedei nationale si obligand Islanda sa ceara ajutor din partea FMI.

13