Dr. Virgiliu Gheorghe „Omul Smerit Este Cel Care Are Cele Mai Mari Șanse Să Fie Fericit

8/19/2019 Dr. Virgiliu Gheorghe „Omul Smerit Este Cel Care Are Cele Mai Mari Șanse Să Fie Fericit

1/8

Dr. Virgiliu Gheorghe: „Omul smerit este cel

care are cele mai mari anse să fie fericit”ș

19 Martie 2014 15:56 Maria Burlă Arhiepiscopia Iaşilor

Este omul modern de astăi ! trăitor "ntr#o societate care $ine "n "nt"mpinarea lui cu at%t de multetehnolo&ii! cu at%ta con'ort! mai 'ericit dec%t cel de acum 100 de ani( )ultura di$ertismentuluimediatic! care ni se ser$e te! este oare capa*ilă să răspundă a teptărilor noastre su'lete ti!ș ș șlăuntrice( +e poate ea "mplini( )are sunt celedouă lucruri care "l 'ac ne'ericit pe omul de astăi(Acestea sunt doar c%te$a dintre su*iectele pe care domnul ,ir&iliu -heor&he le#a adus "n aten iațunui pu*lic numeros i di$ers! mar i! 1. martie 2014! cu prile/ul primei con'erin e din ostulș ț țMare or&aniate de Asocia ia tuden ilor )re tini rtodoc i 3om%ni A)3! 'iliala Ia i! su*ț ț ș ș ș&enericul: mul contemporan! 'a ă "n 'a ă cu 7ristos8 ema acesteia a 'ostț ț ;ericire $ersusdi$ertisment "n epoca mass media8 E$enimentul s#a des'ă urat "n Aula Ma&na MihaișEminescu8 a


2/8


3/8


4/8


5/8

„Acum fiecare cu ma ina lui, cu frigiderul lui, cu televizorul lui” ș

)e este mai important "n $ia a aceasta dec%t dorin a de a 'i 'erici i( =e la copilul cel mic! care seț ț țaruncă la s%nul mamei! p%nă la *ătr%n! care " i dore te cu tărie să#i stea cei mici "mpre/ur! sau ceiș șcare " i predau $ia a "n m%inile lui =umneeu # monahii # cu to ii caută "ntr#un 'el sau altulș ț ț'ericirea

Astăi nu mai este chiar at%t de u or să 'ii 'ericit! consideră domnul ,ir&iliu -heor&he =acă "nș

societatea tradi ională ineai c%rma după cum " i indica 'amilia! comunitatea! Biserica! lucrurileț ț țmer&eau *ine oate erau la comun Astăi e ti pe cont propriu! "ntr#o societate indi$idualistă! "nșcare oamenii s#au separat >mi spunea o 'emeie de pe ,alea Arie ului că ??ș acum fiecare cuma ina lui, cu frigiderul lui, cu televizorul lui. Fiecare cu casa lui. Noi, oamenii de pe-aici, nuș

ne mai întâlnim. @@ i asta se "nt%mpla sus! "n munte8! remarcăȘ in$itatul


6/8

„Fericirea în epoca divertismentului este privită eminamente prin prisma senza iei”ț

)ultura di$ertismentului $ine astăi "n "nt%mpinarea noastră i tie că mai mult dec%t orice dorimș șsă 'im 'erici i! să ne 'ie *ine ro*lema este că ne de$iaă "ntr#o anumită direc ie! iar modeleleț ț preentate nu mai sunt a eate! statornice +oile proiecte pri$ind 'ericirea sunt "nsă insta*ile i deș șscurtă durată

>n societatea tradi ională! 'amilia! cre terea copiilor! "nt%lnirea cu natura! cu cei apropia i! toateț ș țacestea " iț dădeau o *ucurie simplă i sentimentul că e ti un om "mplinit =e ce( entru căș șrăspundeau unor a teptări su'lete ti =i$ertismentul care ni se ser$e te nu mai $ine să răspundăș ș șa teptărilor noastre lăuntrice El $ine ca să ne construiască noi a teptări reia ni te năuin e!ș ș ș țni te tendin e i le de$iaă acolo unde urmăre te ;ericirea "n epoca di$ertismentului este pri$ităș ț ș șeminamente prin prisma sena ieiț =e aceea! căutarea 'ericirii "n societatea modernă esteechi$alentă cu o căutare a plăcerii! pentru că ceea ce $inde di$ertismentul este plăcerea imediatăi de scurtă durată >ncă din primii ani de $ia ă! omul "ncepe să "n$e e de la societate că a te distraș ț ț

este un o*iecti$ esen ial )are este strate&ia di$ertismentului( El pre'eră i culti$ă ecesul!ț ș pentru că acesta produce starea de ecita ie Iar ecesul dă 'oarte u or dependen ă sau ceea ceț ș țBiserica nume te patimă8! su*liniaă domnul ,ir&iliu -heor&heș

„uterea noastră stă în capacitatea de dăruire! de compătimire a celuilalt”

)ea mai importantă resursă de 'ericire "n $ia a omului răm%ne comunicarea cu al i oameni iț ț șmodul "n care ceilal i te apreciaă! te pri$esc! te iu*esc osesiunile ne con$ertesc cel mai adeseațtoată aten ia i cer in$esti ie de ener&ie! ne stăp%nesc &%ndurile i ne taie posi*ilitatea de a 'i! de aț ș ț șeista >n mod e$ident proprietă ile hipertro'iaă eul i hrănesc e&oismul +e#am o*i nuit să 'imț ș șser$i i! ne#am o*i nuit cu loinca ?? i se cu$ine@@ )ultura di$ertismentului! care atra&e aten iaț ș ț țnumai asupra propriilor tale stări! se opune complet acestui tip de 'ericire do*%ndit princompătimirea i dorin a de a 'i "mpreună cu ceilal i uterea noastră stă "n capacitatea deș ț țdăruire8! a'irmă in$itatul


7/8

)omportamentul altruist "l a/ută enorm pe omul modern >n primul r%nd! să scape de dependen ăț>n momentul "n care te dăruie ti! de$ii mai pu in dependent de lucruri mul e&oist se simte 'orteș țne'ericit mul se realieaă "n $ia a aceasta prin această putere a compătimiriiț

+u po i să prime ti dacă nu dăruie ti +u po i să 'ii cu celălalt dacă nu compătime ti ameniiț ș ș ț șcare compătimesc sunt aceia care comunică 'oarte u or i cu care se comunică 'oarte u or +oiș ș șsuntem cuprin i "n $ia a celorlal i! "n $ia a lumii )e$a ne une te cu omul care su'eră E oș ț ț ț șle&ătură lăuntrică Atunci c%nd nu mai percepem această le&ătură! este o pro*lemă reen ațharului te 'ace să sim i "n celălalt $ia a i durerea! iar "ndepărtarea lui te "mpietre te8! considerăț ț ș șdomnul ,ir&iliu -heor&he

„Familia este cu totul altceva dec"t o înfă i ează filmul”ț ș

)ultura di$ertismentului nu $ine doar cu proiecte pe termen scurt! ci $ine i cu proiecte de $ia ă!ș țde carieră toate acestea! "n'ă urate "n 'alse nara iuni! "n po$e ti! capa*ile să ne "nlăn uie minteaș ț ș țmul "n$a ă din po$e ti mai mult dec%tț ș din orice lec ie ce i se predă "n $ia a aceasta Acesteț ț po$e ti produc re$erii i a/un&e ast'el să construiască "n mintea sa nara iunea propriei 'ericiri!ș ș ț"ndră&ostiri! iu*iri! 'amilii etc! "nsă "ntr#un mod de$iat de la cel 'iresc ,ir&iliu -heor&he

consideră că două sunt lucrurile care "l 'ac ne'ericit pe omul de astăi: dorin ele proiectate dețmass media i a teptările creeate prin 'ilmo&ra'ie sau prin modele contemporane care sunt "nș ș prim#planul scenei mediatice ;amilia! de eemplu! este cu totul altce$a dec%t o "n'ă i eaăț ș'ilmul

=acă comportamentele pe care le asimilăm! dacă modelele pe care le "n$ă ăm i a teptările peț ș șcare ni le 'ormăm nu răspund ne$oilor autentice ale su'letului nostru! mai de$reme sau mai t%riu$om da socoteală! 'iindcă acel con'lict ne $a distru&e treptat8! consideră in$itatul >nsă i $ia aș țnoastră lăuntrică este un construct narati$ de po$e ti! "nlăn uite una cu cealaltă! care au o lo&icăș ți o morală )um ne putem schim*a! cum putem renun a( Acest lucru se poate 'ace "ntr#un sin&ur ș ț


8/8

mod: prin moarte sau metanoia schim*area min ii # să mori pentru omul $echi =acă noi nuțmurim la modul acesta pentru aceste 'alse nara iuni po$e ti! ne $a 'i 'oarte &reu să 'im 'erici iț ș ț

„Omul smerit! prin defini ie! este omul care are cele mai mari anse să fie fericit”ț ș

otri$it in$itatului! acum! mai mult dec%t oric%nd! este de actualitate cu$%ntul E$an&heliei careice: ie i i din mi/locul lor i $ăș ț ș osebi iț 8! ice =omnul +u po i să# i maiț ț men ii echili*rulțsu'letesc i mental dacă dore ti cu tot dinadinsul cola*orarea cu duhul lumii8ș ș

e pare că! cu c%t $edem mai multă pu*licitate! cu c%t ne epunem mai mult la mesa/elemediatice! cu at%ta $om 'i mai ne'erici i! pentru că dorin ele noastre $or 'i tot mai &reu deț ț"mplinit i atunci e *ine să nu ne dorim at%t de multe mul care# i dore te pu ine e numit "nȘ ș ș țBiserică om smerit El nu a teaptă mult de la ceilal i i se *ucură de orice mul smerit! prinș ț șde'ini ie! este omul care are cele mai mari anse să 'ie 'ericit entru că orice i se $a "nt%mpla! elț șse $a *ucura de ce este *un! iar din ce este rău! $a &ăsi o ie ire "ntotdeauna +u "nt%mplător primașdin cele nouă ;ericiri este ??;erici i cei săraci cu duhul! că acelora este >mpără ia )erurilor@@ț ț=acă $ă uita i la omul tradi ional! 'ericirea lui era proiectată dincolo! nu aici El putea să se lupteț ți să su'ere o $ia ă "ntrea&ă a$%nd această credin ă: că se $a m%ntui +oi suntem ne'erici i "nș ț ț ț

mare parte pentru că ne#am pierdut această năde/de: certitudinea că 'aptele i modul acesta deș$ia ă chiar ne pot duce acolo unde " i dore te su'letul nostru8! a concluionat domnul ,ir&iliuț ș ș-heor&he

Virgiliu Gheorghe este biofizician i doctor în bioetică, coordonator al sec iunii tiin ifice aș ț ș ț

revistei Familia rtodo!ă i autor al mai multor volume, printre care amintim "#fecteleș

televiziunii asupra min ii umane$ i "%ornografia, maladia secolului &&'$.ț ș

Documents

Dr. Virgiliu Gheorghe „Omul Smerit Este Cel Care Are Cele Mai Mari Șanse Să Fie Fericit