ATTCE.MUNROoeA-e+

IIRAGAYt{T&

Trailucere din krnba englezd

Justina Band,ol

*th

,lm

Alice Mwnro,--..vr\-

39,6

Cehov canadian, care ii va umbri multdintre contemporanii ei.

clgiva scriitori ' unii in viagi, cei maili am in minte atunci cind spun ci

scurte contemporane.

entobiografice gi istorice The View

Prea malti. fericire (Tbo Mucb

International pentru lntreag

Diegi. uiaPL (D ear Life).

Nobel pentru Literaturi; este nu-

rBn maestru al Prozei scurte con-

alr:re Family Farn ish ings : S e le oe d

TARMUL JAPONIEI

D.rpA ce ii aduse valiza in tren, Peter piru neribditorsi se retragi. Dar nu si Plece.

ii era pur gi simplu teami citrenul aveasiporneasci,

ii explici el. Ri*.t. afati'pePero,n, uitAndu-se ln sus la

fereastra lor, zAmbind gi frcAnduJe cu mina. Zimbetul

pentru Katy era larg, senin, ftri nici cea mai miciumbri de indoiali, ca gi cum ar fi fost convins ci ea

avea si fie gi de acum incolo minunea care era Pentruel, gi el pentru ea, de-a pururi. Zb,mbetrtl citre sogia

lui plrea plin de speranli ;i increzitor qi radia un soi

de fermitate. Ceva care n-ar fi putut fi exprimat prea

u;or in cuvinte - gi poate ci nici n-aYea si fie vreodati'

Daci Greta ar fi pomenit de asta, el i-ar fi spus: ,,Nu fi

ridicoli'l. $i ea ar fi fost de acord, gisind€i era nefiresc

ca doi oameni care se vedeau constant, in fiecare Zi, sitrebuiasci si-qi dea vreun fel de explicatii.

Pe vremea cind Peter era inci sugar, mama lui tra-

versase cu el in bra;e nigte munli cirora Greta le uita

tntruna numele, iesind din Cehoslovacia comunisti

in Europa de Vest. impreuni cu algii, desigur' Thtillui avusese de gind si meargi gi el, dar fusese trimis

intr-un sanatoriu chiar lnainte de ziua plecirii pe

Alice Munro

IO

ascuns. Urma si vini dupi ei de indati ce ar fi purut,dar pAni la urmi murise.

-Am citit povestiri de genul ista, spusese GretacAnd Peter ii istorisise intimpllrile. in povestirile re-spective, explica ea, bebelusul incepea intotdeauna siplA.ngi si trebuia invariabil si fie sugrumat sau sufocat,de teami ca zgomotul si nu puni in pericol intregulgrup de fugari.

Peter spusese ci el nu auzise niciodati o asemeneapoveste si nu yoise si-si dea cu pirerea despre ce ar fiftcut mama lui intr-o astfel de imprejurare.

Ceea ce ftcuse insi mama lui fusese sI ajungi inColumbia Britanici, unde isi pusese la punct engleza siobginuse un post la un liceu, si predea o materie care se

numea pe atunci ,,notiuni de antreprenoriat". il cr.r.uresinguri pe Peter, il trimisese la facultate, si el deveniseinginer. CAnd venea in apartamentul lor si, mai apoi, incasa lor, marna lui se aseza intotdeauna in camera de zi sinu intra niciodati in bucl.tirie decit dac5" Greta o invitain mod special. fua ii era felul. Prefera s5. observe cAt maipufln - exagera chiar. Si nu observe, sI. nu deranjeze, si.

nu faci nici o sugestie, degi, in gospodirie, era mult maibuni decit nora sa in toate privingele.

VAnduse, tot asa, apartamentul unde isi crescuse fiulgi se mutase intr-o garsonieri in care ii incipea doaro canapea rabatabill. ,,Pentru ca Peter sL nu se poatiintoarce la mama?" o tachinase Greta, dar ea pirusetulburati. Glumele o mAhneau. Poate era o chestiune

Dragd, uia{d

de limbl. $i totugi, vorbea deja in mod obignuit en-

gleza si, in plus, era realmente singura limbi pe care

Peter o gtia. El invitase nofiuni de antreprenoriat - desi

nu de la mama lui -, in timp ce Greta studia Paradisulpierd.ut. Ea se ferise cu obstinagie de orice fel de materiepractici. El pirea si. fi frcut exact contrariul.

Separati de geam gi siligi de Katy si-si faci intrunacu mina, se compllcuri amAndoi in dovezile uneibunivoinge caraghioase, ba chiar de-a dreptul de-

mente. Greta se gandi ci.t de bine ari,ta el si cum plreas5. n-aibi habar de asta. isi tundea plrul periugi, in sti-lul vremii - mai ales al inginerilor vremii -, iar pielealui deschisi la culoare nu rosea niciodatl ca a ei, nuse pita niciodati de la soare, ci rimAnea egal bronzatiindiferent de anotimp.

Opiniile lui erau intru cAwa asemin5.toare. CAnd se

duceau la vreun film, el nu voia niciodatS" sl-l discutedupi. Spunea ci fusese bun, sau destul de bun, sau ac-

ceptabil gi nu vedea de ce ar fi trebuit si adauge ceva.

Cam in acelasi fel se uita la televizor sau citea cirgi. Eraribditor cu ele. Oamenii care le llcuseri isi diduseriprobabil toatl silinta. Greta obisnuia intr-o vreme sL se

ia la hargi, intrebAndu-l repeziti daci ar fi spus acelasi

lucru in cazul unui pod: ci oamenii care il construiseriigi diduseri toate silinga, dar ci silinta aceasta nu fusese

de-ajuns, gi podul se pribugise! ,

in loc si se certe, el ridea.Nu era acelagi lucru, spunea.

indati ce ar fi putut,

ista, spusese Greta[n povestirile re-

intotdeauna sisau sufocat,

in pericol intregul

.ti o asemenea

despre ce ar fi

fusese si ajungi inla punct engleza gi

urare.

o matene care se

't". il crescuse

si el devenise

lor gi, mai apoi, inin camera de zi;i

daci Greta o invitasi' observe cit maisi nu deranjeze, silrie, era mult mai

unde igi crescuse fiulcare ii lncipea doarPeter si nu se poatiGreta, dar ea pirusePoate era o chestiune

Dragd aiald=-==---...:#

de limbi. $i totugi, vorbea deja in mod ob\nuit en-

gleza si, in plus, era realmente singura limbi pe care

F.t., o gtia. El invigase nogiuni de antreprenoriat - desi

nu de la mama lui -, in timp ce Greta stu&a Paradisul

pierdut. Ea se ferise cu obstinalie de orice fel de materie

practici. El pirea si fi ft.cut exact contrariul.

Separagi de geam gi siligi de Katy si-;i faci intruna

"., -arrr, se complicuri amAndoi in dovezile unei

bunivoinge caraghioase, ba chiar de-a dreptul de-

mente. Greta se gindi cAt de bine arita el;i cum pirea

si n-aibi habar de asta. igi tundea pirul periugi, in sti-

lul vremii - mai ales al inginerilor vremii -, iar pielea

lui deschisi la culoare nu roqea niciodati ca a ei, nu

se pita niciodati de la soare, ci riminea egal bronzati

indiferent de anotimp.Opiniile lui erau intru cAwa aseminltoare' Cind se

d.rceau la vreun film, el nu voia niciodati si-l discute

dupi. Spunea ci fusese bun, sau destul de bun, sau ac-

ceptabilgi nu vedea de ce ar fi trebuit si adauge ceva'

Cam in acelagi fel se uita la televizor sau citea cirgi. Era

ribditor cu ele. Oamehii care le frcuseri iqi diduseriprobabil toati silinga.'Greta obignuia intr-o vreme si se

ia la har;i, intrebindu-l repeziti daci ar fi spus acelagi

lucru in cazul unui pod: ci oamenii care il construiseri

i;i diduseri toati silinga, dat ci'silinga aceasta nu fusese

de-ajuns, gi podul se Pribqiset I

in loc si se certe, el ridea.

Nu era acela;i lucru, sPunea.

,lfli,

Alice Munro

Nu?Nu.Greta ar fi trebuit si-si dea seama cI" aceastl ati-

tudine - neimplicatS,, tolerantd. - era o binecuvAntarepentru ea, pentru cd, ea era poeti gi in poeziile ei exis-tau lucruri nici pe departe yesele sau usor de explicat.

(Mama lui Peter qi muncitorii cu care lucra el - ceicare sdau ce inseamni aga ceva - spuneau inci. ,,poe-

e(( F ^t ^tesa". Ea il invitase s5. nu mai intrebuinteze cuvi.ntult-

acela. In rest, nu fusese nevoie si invege pe nimeni.Rudele pe care le llsase in urmi. si oamenii pe care iicunostea acum in calitate de sogie casnicl si de maminu trebuiau invilagi, pentru cL nu stiau nimic despreaceastl ciuditenie.)

Mai tArziu in viati, Gretei avea sl-i vinl tot maigreu sL desparti ce fusese bun in perioada aceea 9i ce

nu. Sigur, putea spune ci. feminismul nu fusese. Daratunci se vedea nevoitS. sI explice ci ,,feminism" nicimicar nu era un cuvdnt folosit pe atunci, gi apoi nu maiputea evita toat5. poyestea despre cum simplul fapt ciaveai o idee serioasi, ca sL nu mai vorbim de ambitie,ba eventual chiar si ci citeai o carte adevirati putea ficonsiderat un gest suspecr, care ayea legituri cu imbol-nivirea copilului de pneumonie, si despre modul cumun comentariu politic aruncat la vreo petrecere la firmlputea si-l coste pe sot promovarea in carieri. Nici nuconta despre ce partid politic era yorba. Problema eraci nu-gi tineai gura.

Dragd t,iatd

rl

Iar oamenii rAdeau gi comenrrinteles", si ea trebuia si replice ,nnea cum, pe de alti parte, daci ecAwa mai pulin riscant si fii ferriin contextul acesta, cuvAnnrl .poctmaleabil, ca o bucati de vati de zasa, spunea ea, dar nu uitati ci d r

in,telegea insi si el cum gAndeau bi

in rr"ra aceea, Peter avea si. ftpoate mai mult, seful unei lucr!Lund, in nordul girii - de fapt, onord unde se putea ajunge pe codnu primiserl. cazare.

Dar Greta tinuse legitura cu r

cAndva la biblioteca publici diracum era cisitoriti si locuia le'ei aveau de gind si petreaci o luaceea - el era profesor la universitGretei, intreb6.nd-o daci nu-i prYoare - era foarte politicoasa -, a

cu familia, o parte din timp, in r

ca s5" n-o lase goali. Greta ii rlqdespre lucrarea lui Peter, dar amsine si pentru Katty.

1 Lund este un sat la capltul principalei golColumbia Briranicl. (n.tr.)

.\lice Munro

-uH

l2

ncbuit sl-si dea seama ci aceasti ati-

;lir:ati, toleranti - era o binecuvintare

nr ca ea era poeti si in poeziile ei exis-

pe departe vesele sau ugor de explicat.

trer ;i muncitorii cu care lucra el - cei

scamna ata ceva - sPuneau inci ,,Poe-

i?ese sa nu mai intrebuingeze cuvintulnu hsese nevoie si invege pe nimeni.

k lasase in urmi 9i oamenii pe care iiin calitate de sogie casnici 9i de mami

ri-taEi, pentru ci. nu gtiau nimic despre

nie-)

in viata, Gretei avea si-i vini tot mai

fl ce hxese bun in perioada aceea 9i ce

ra spune ci feminismul nu fusese. Dar

r nevoiti si explice ci ,,feminism" nici

n cuvi.nt folosit pe atunci, gi apoi nu mai

[i povestea despre cum simplul fapt cirioasi, ca si nu mai vorbim de ambi;ie,

ier;i ci citeai o carte adevlrati putea fi

Fcst suspect, care avealegituri cu imbol-

hri de pneumonie, si despre modul cum

r politic aruncat la vreo petrecere la firmit p€ so! promovarea tn carieri. Nici nu

r panid politic era vorba. Problema era

gura.

og.yur3

Iar oamenii rldeau ;i comentau ,,ei, glumegte, bine-

inteles", gi ea trebuia si replice ,,nu chiar". Apoi le spu-

nea cum, pe de alti parte, daci scriai poezie, era intru

ciwa mai pulin riscant si fii femeie decit birbat. Si aici,

in contextul acesta, cuvAntul ,poetesi" se dovedea foarte

maleabil, ca o bucati de vati de zahLr. Peter nu gindea

asa, spunea ea, dat nu uitati ci el se niscuse in Europa'

inEelegea insi gi el cum gAndeau birbagii cu care lucra'

i.r rara aceea, Peter avea si fie, timp de o luni sau

poate mai mult, geful unei lucriri care se executa la

Ltrrd, in nordul lirii - de fapt, cel mai departe loc in

nord unde se putea ajunge pe continentl. Katy si Greta

nu primiseri cazare.

ba, Gr.t" tinuse legitura cu o fati cu care lucrase

cindva la biblioteca publici din Vancouver 9i care

acum era cisitoriti gi locuia la Toronto. Ea 9i sogul

ei aveau de gind si petreaci o luni in Europa in vara

aceea - el era profesor la universitate -, 9i ea ii scrisese

Gretei, intrebind-o daci nu-i putea face cumva o fa-

voare - era foarte politicoasi -, anume si vini sL stea

cu familia, o parte din timp, in casa lor din Toronto,

ca si n-o lase goali. Greta ii rispunsese povestindu-i

despre lucrarea lui Peter, dar acceptAnd oferta Pentrusine si pentru Katty.

Lund este un sat la capltul principalei ;osele care ffaverseazi vertical

Columbia Britanici' (n.tr.)

Alice Munro

t4

$i de aceea fhceau acum cu mAna, fi.ri oprire, totitrei - de pe peron si din tren.

Pe vremea aceea exisra o revisti numiti The EchoAnswers, care apirea cand gi cAnd la Toronto. Greta ogisise la biblioteci si trimisese la redactie c6.teva poezii.Doui dintre ele i se publicaseri gi, drept urmare, atuncic1nd redactorul-gef venise Ia Vancouyer cu o roamnl" inurml, Greta fusese invitati la o perrecere, alituri de algiscriitori, ca si.l cunoascd. Petrecerea se tinu in casa unuiscriitor ci.ruia Greta descoperi ci ii stia numele, s-ar fizis, dintotdeauna. Era dupl-amiazatdrziu,la o ori cAndPeter inci lucra, a9a cd, ea angali o boni.9i lui autobu-zul de North Vancouver peste Lions' Gate gi prin ParculStanley. Apoi trebui sd. a;tepte in fata Golfului Hudsonun alt autobuz, cu care merse mult in afara oragului,pdni in campusul universiti.tii, unde locuia scriitorul.Cobori la ultima stafle, gisi strada si porni in lungul ei,ciutAnd numerele de pe case. Purta tocuri, care ii ince-tineau considerabil mersul, qi cea mai sofisticati rochieneagrL a ei, cu fermoar la spate pAni sus, str6.ns5" pe ta-lie gi intotdeauna putintel prea strimti pe coapse. fuitaprobabil cam ridicoli, se gAndi ea in timp ce mergea im-piedicAndu-se din cAnd in cand pe stri.zile serpuitoare,ftri" trotuar, singuri in dupl-amiaz.atotmai paiidl. Casemoderne, ferestre largi, cu vederi frumoase, ca in oricesuburbie promiti.toare - nici pe departe genul de carrierla care se asteprase. incepu si se inirebe daci nu cumva

Draga tiafii

r5

gregise strada ;i simgi ci nu i-ar 61S-ar fi putut intoarce la statia de ar

banci, gi-ar fi scos pantofii si ar 6 rcalatorra lunga lt slnguratlca pan:r:

Dar apoi vizu maginile parcatq

gi fu prea tirziu si se mai intorinchise rizbitea zgomot. Tiebui si

Fu intimpinati de o femeie ce

pe altcineva. ,,IntAmpinati" nuvit - femeia deschise usa, si Grcaici se ginea petrecerea.

-Cum arati? inffebi femeia, r

cul ugii, gi rl.mase acolo, blocidGreta spuse: ,,imi dagi voie si. inuse didu la o parte cu o migcare ccat o durere considerabili. N-o irdupi ea, dar Greta o urml oricu.n

Nimeni nu-i spuse nimic si n-la scurt timp dupi aceea, o adolenas o tavi cu pahare al c5.ror climonadi roz. Greta lui unul gi ilapoi inc5. unul. ii mulgumi fetei $conversalie despre cum ciutase cde soare, dar fata nu maniFesri ni

depirti, indeplinindu-si in contir

Greta trecu mai departe, frribeasci. Nimeni nu p5"rea s-o ruite la ea cu plicere - gi de ce r

f,ro

u mana, firi oprire, togi

rwisti numiti The Echo

ind Ia Toronto. Greta oh redacgie cAteva poezii.

1gi, drept urmare, atunci

hncourrr cu o toamni inD lrrrecere, alituri de algi

Eerea se ;inu in casa unuiici ii ;tia numele, s-ar fiafuarirziu,la o ori" cAnd

pii o bonl gi lui autobu-Lirns' Gate qi prin Parcul

rin faga Golfirlui Hudsonr mult in afara ora;ului,E, unde locuia scriitorul.qd, ti porni in lungul ei,

Purra tocuri, care ii ince-ca mai sofisticati rochie

rc pani sus, str6.nsi pe ta-

r sr6.mti pe coapse. Aritaica in timp ce mergea im-nd pe strlzile ;erpuitoare,mieza tot mai palidi. Case

dtri kumoase, ca in oricep depane genul de cartiers intrebe daci nu cumYa

o:Y"Y")ur5

grqise strada 9i simgi ci nu i-ar fi pirut riu s-o fi gregit'

S-nt n putut intoarce la stagia de autobuz, unde exista o

banci, gi-ar fi scos pantofii 9i ar fi stat linigtiti si astepte

calitoria lungi 9i singuratici pAni acasi'

Dar apoi-vizu maqinile parcate' numlrul de pe casi'

gi fu prea tirziu si se mai intoarci' Din spatele ugii

inchise rLzbilteazgomot. Tlebui si sune de doui ori'

Fu intAmpinate d. o femeie care plrea si fi agteptat

pe altcineva. ,,intAmpinati" nu era cuvintul potri-

,rit - f.-.i, deschise qa, si Greta spuse ci probabil

aici se flnea petrecerea.

-Cum arati? intrebi femeia, sprijinindu-se de to-

cul usii. si rimase acolo, blocind trecerea, pini cind

Greta spuse: ,,imi dagi voie si intru?", 9i atunci femeia

se didu la o parte cu o migcare ce parci i-ar fi provo-

cat o durere considerabili. N-o inviti pe Greta si vinldupi ea, dar Greta o urmi oricum'

Nimeni nu-i spuse nimic 9i n-o bigi in seami, dar'

la scurt timp dupi aceea, o adolescenti ti impinse sub

nas o tavi cu pahare al ciror conginut seml-na cu o

limonadi roz. Greta lui unul gi il didu pe gAt insetati'

apoi inci unul' ii mulgumi fetei;i incercl si innoade o

.Lnversagie despre cum ciutase casa pe strizile incinse

de soare, dar faia nu manifesti nici un interes 9i se in-

depirti, indeplinindu-gi in condnuare atributiile'

Greta trecu mai departe, flri si inceteze si zim-

beasci. Nimeni nu pi.rea s-o recunoasci sau si se

uite la ea cu plicere 9i de ce ar fi ficut-o? Privirile

Alice Munro--T:.=-,-musafirilor alunecau pe lingi ea, si conversagiile con-tinuau. Oamenii rddeau. Toati lumea in afari de eaavea la dispozigie prieteni, glume, replici pe jumitatesecrete, toati. lumea pirea si fi gisit pe cineva si-i urezebun venit. Mai pugin adolescentii cu fete posomori.tecare continuau neobosit si imparti bluturile lor roz.

_Nu renunti. totugi. Biutura ii prindea bine, gi, de

indati ce tarra isi frcu din nou apariqia, hotiri si mai iaun pahar. Ciuti un grup de discugii cu o verigi lipsi,pe care s-o poati suplini. Tocmai plrea si fi gisit unul,cind auzi mentionate numele citorva filme. Erau filmeeuropene, dintre cele care tncepeau si fie proiectate inVancouver la yremea aceea. Auzi titlul unuia pe care ea

9i Peter il vizuseri la cinema. Cele patru sute de louituri.-A,l-am vizudVorbise tare si cu entuziasm. Toati lumea se uiti la

ea, si una dintre membrele grupului - purti.toarea luide cuvi.nt, evident - spuse:

- Serios?

Greta era beati, bineinteles. Diduse pe gAt, in vi_tezi., Pimmt No. 11 cu suc de grepfrut. Nu puse asadarla inimi intepitura aceasta, cum ar fi ftcut poate inmod normal. Ri.tici doar mai departe, dindu-gi seamacd. era cumva in derivi, dar cipi.tXnd tot mai multt Lichior din_fructe, de producde americani, foarte popular, intre altele,

la petrecerile din campusurile universititilor brit*i." p. timpul verii(n.tr.)

__2ryx

impresia ci in inciper. d.;ugor amefitoare, gi ci nu conul,putea pur gi simplu si umble G

guri judecigi.i.rtr-o arcad| didu peste u

de oameni importangi si intrre

scriitorul ciruia ii cunostea nu

vreme. Ficea conversalie zgoil

si in jurul lui 9i al altor doi biprimejdia, ca 9i cum erau gano insulti decAt si se uite la tivinse Greta, alcituiau cercul ircu atata aplomb mai devreme-

Femeia care ii deschisese ug

unul dintre grupuri, pentru ciGreta o vizuse intorcAndu-se c

nume - numele unei autoare c

fusese gi ea publicati. in caarlposibil si se duci la ea si sa i Idovedit o egali, in ciuda riceli

Dar acum femeia igi legirbirbatului care o strigase pe n

intrerupere nu le-ar fi picat bir

Refecgiile acestea o frcurinu erau scaune, se agezi pe p0o petrecere cu ingineri undeatmosfera fusese pllcuti, defiAsta pentru ci toati lumea e

cc Jlttnrot::-

IO

r linga ea, si conversagiile con-

u- Toata lumea in afari de ea

ni. glume, replici pe jumS.tate

Ea sa h gasit pe cineva si-i ureze

dolescentii cu fege posomorate

t si imparti biuturile lor roz.

Bdutura ii prindea bine, gi, de

in nou aparigia, hot5.ri si mai ia

ry de discugii cu o verigi lips5,,

L Tocmai pirea si fi glsit unul,umele citorva filme. Erau filmeue incepeau si fie proiectate ineca. Auzi titlul unuia pe care ea

r-r:r.. Cele patru sute de louituri.

Ltuziasm. Toati lumea se uiti larele grupului - purtitoarea luiuse:

rcinteles. Diduse pe git, in vi-suc de grepfrut. Nu puse agadar

eesra. cum ar fi ftcut poate innr mai departe, dAndu-gi seama

i dar cipitAnd tot mai mult

.TF a--rericani, foarte popular, intre altele,

lc u^a:r'ersitagilor britanice pe timpul verii

77

impresia ci in incipere domnea o atmosferi permisivi,

ugor ametitoare, si ci nu conta ci nu-gi ftcuse prieteni,

putea pur;i simplu si umble ftri ginti 9i si emiti sin-

guri judecigi.irrtt-o arcadi didu peste un SruP mic gi compact

de oameni importangi 9i intre ei il vizu pe amfitrion,

scriitorul ciruia ii cunoqtea numele 9i chipul de atAta

yreme. Ficea conversalie zgomotos si cu inflicirare,

gi in jurul lui gi al altor doi birbati pirea.si pluteasci

primejdia, ca gi cum era:u gatamai curind si-gi arunce

o insulti decAt si se uite la tine. Sogiile lor, se con-

vinse Greta, alcituiau cercul in care incercase si intre

cu atAta aplomb mai devreme.

Femeia care ii deschisese uga nu frcea parte din nici

unul dintre grupuri, pentru ci' era ea insigi scriitoare'

Greta o vizuse intorcindu-se cind cineva o strigase pe

nume - numele unei autoare care scria in revista unde

fusese gi ea publicati. in cazul acesta, n-ar fi fost oare

posibil si se duce la ea;i si i se prezinte? Poate s-ar fi

do,r.dit o egali, in ciuda ricelii de la ugi'

Da, "cum

femeia igi legina ugor capul pe umirulbirbatului care o strigase pe nume' 9i cu sigurangi, o

intrerupere nu le-ar fi Picat bine.

Reflecgiile acestea o flcuri si stea jos si, pentru cinu erau scaune, se a;ezi pe podea. Se gAndi la ceva' La

o petrecere cu ingineri unde mersese odati cu Peter,

atmosfera fusese plicuti, desi conversalia o plictisea'

Asta pentru ci toati lumea avea un statut deja fixat

Dragd uiald

Alice Munro

r8

si clar, cel putin pentru moment. Aici, in schimb,nimeni nu era in sigurangi. Oricine purea fi judecatpe la spate, chiar si cei deja cunoscuF si publicagi. Caurmare, to9i, indiferent cine erau, cI.pi.tau un aer deistetime sau de nervozitate.

Ea insisi ciutase cu disperare la altii un subiect - ori_care, c6.t de m5.runt - de conversatie.

Limpezindu-si teoria aceasta despre lipsa de ama-bilitate din jur, Grera se simti cumva despovlrati 9inu-i mai pi.sl prea mult daci ii vorbea cineva sau nu.Isi scoase pantofii, cu o usurare imensi.. Stitea cu spa-tele lipit de perete si cu picioarele iegite pe unul dintreculoarele mai mici dintre grupurile de pitrecireti. Nuvoia si riste si-gi verse biutura pe coyor, aEa ci o ter-mini in grabi.

Deasupra ei se postI" un birbat.-Cum ai ajuns aici? o intrebi.

^ Ea il compltimi penrru picioarele mari si nitAnge.Compitimea pe oricine trebuia si se ridice in picioare.

Ii spuse ci. fusese invitati.-Da, dar ai venit cu masina?

-Am venit pe jos.Dar nu era suficient, si, dupi. un timp, ea reusi si.-i

ofere si restul, ca pe o ofrandl:-Am venit cu autobuzul, apoi am luat-o pe jos.Unul dintre bi.rbagii din cercul ac.la speii"i stitea

acum in spatele celui cu pantofi.

-O idee foarte buni., zise el.

Dragd. tiata

r9

Pi"rea de fapt gata si. stea de vorbBlrbatului dintii nu-i prea pi-s (

tei, dar ea ii refirzl, spunand ca o stri-Ia-i in mAni. Sau ii iau eu. PqiEa se uiti dupi birbatul cel impo

el dispiruse, $i atunci igi aminri ce mpre duhoboril, care iscase un inuqprotagonistii trebuiau si apari pe scci nu erau duhobori adevlrati, ci &urm5., nu li se dlduse voie si apari o+-

lncerca sa-l expllce toate acestet

ajutase si se ridice, dar el nu aridurmi de inreres. Ea il intrebi ce soera genul acela de scriitor, era jurndiacolo, in casa aceea, cu fiul si fiicasrCopiii erau cei care impirgeau biuu

-Mortale, spuse, referindu-se la,Iesiseri afarL. Ea merse doar in r

evitind in ultima clipi o bllroaca-

-Cineva a virsat aici, spuse ea <

o insotea.

-intr-adevir, zise el si o duse si r

sini.

I Secti religioasi ruseasci, apiruri in secolul rin Imperiul Jarist. Majoritatea membrilor cisecolului urmitor, in Canada. (n.tr.)

Altr; \lunro

r8

Penrru moment. Aici, in schimb,

siguranga. Oricine putea fi judecat

i cei deia cunoscuti 9i publicaEi. Ca

Lrent cine erau, cipitau un aer de

rozitate.e cu disperare la allii un subiect - ori-a - de conversatie.

teoria aceasta despre lipsa de ama-

lrsa se simgi cumva despovl"rati 9i

r mult daci ii vorbea cineva sau nu.

, crl o u;urare imensl. Stitea cu spa-

gi cu picioarele iegite pe unul dintrei dintre grupurile de petreciregi. Nurerse bautura pe covor, aga ci o ter-

posra un birbat.r aici? o intrebi.ni pentru picioarele mari si nitAnge.

ricine rrebuia sI se ridice in picioare.

se invitata.nit cu ma;ina?

i*6cient, gi, dupl un timp, ea reuqi sl-i

1re o ofrandd:aurobuzul, apoi am luat-o pe jos.

ir*a.tii din cercul acela special stitealui cu pantofi.: buni. zise el.

'ry.Y":ur9

Pirea de fapt gata si stea de vorbi cu ea.

Birbatului dintii nu-i prea pisa' Gisise pantofii Gre-

tei, dar eaii refuzi", spunXnd ci o strAngeau prea tare.

-Ia-i in mini. Sau ii iau eu. Pogi si te ridici?

Ea se uiti dupi birbatul cel important s-o ajute, dar

el dispiruse, $i atunci i;i aminti ce scrisese. O piesi des-

pre duhoboril, care iscase un intreg scandal pentru ciprotagoni;tii trebuiau si apari pe sceni goi. BineinEeles

ci nu erau duhobori adevirati, ci actori. $i, in cele din

urmi, nu li se diduse voie si apari complet dezbricagi'

incerci si-i explice toate acestea birbatului care o

ajutase si, se ridice, dar el nu ariti nici cea mai miciurmi de interes. Ea il intrebi ce scrie. El spuse ci nu

era genul acela de scriitor, era jurnalist. Venise in vizitiacolo, in casaaceea, cu fiul si fiica sa, nepolii gazdelor.

Copiii erau cei care impirgeau biuturile.

-Mortale, spuse, referindu-se la ele. Criminale.

Iegiseri afarl. Ea merse doar in ciorapi prin iarbl,

evitAnd in ultima clipi o biltoaci.

-Cineva a virsat aici, spuse ea citre birbatul care

o insotea.

-intr-adevir, zise el 9i o duse si se ageze intr-o ma-

sin5..

I Secti religioasi. ruseasci, apiruti in secolul al XVIII-1ea;i prigonitl

in Imperiul Jarist. Majoritatea membrilor ei au emigrat, la sfArgitul

secolului urmitor, ln Canada. (n.tr.)