Upload
x-bau-bau
View
258
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/16/2019 drept canonic anul 4.pdf
1/10
•
I
.
.
I
DREPT
CANONIC
ORTODOX
I, Administrarea Sf. Taine a
Botezului
Administrarea Sf. Taine a Boteznlui, adica s a v i r ~ i r e a acestei
Sfinte
Taine este
primul
act prin care se
aplica
puterea
sfintitoare. Ea
nu
se
aplica insa
vreunui
membru al Bis'ericii, ci unei persoane care inca nu
face
parte din Biserica caJ·e, astfel, este sitnata in afara Bisericii.
Deci in
aceasta
privinta, cea clintii
lucrare
a puterii sfintitoare se usea
miina en cea dintii
lucrare
a puterii invatatore:;;ti, adica cu
lucrarea
mi
sionara, caci
aceasta nu
se savir:;;e:;;te fata
de
membrii Bisericii, ofe
rindu-ne posibilitatea
sa
constatam ca i plicarea mijloacelor puterii bi
serice:;;ti
nu se
face
numai la realitati din viata
Bisericii, ci :;;i
la
reali-
ta i din afara Biserici . ·
Normele canonice sau rinduielile, care trebuie
sa
fie observate la
savir:;;irea Sf. Botez, se
impart
in patru categorii
:;;i
.anume : in norme
sau rinduieli
privitoare la cei care au
dreptul
sa
savir:;;easca Hotezul ;
'in
norme privitoare
lcl
cei
care
pot
primi Botezul; in norme
privitoare
la· savir:;;irea 'Botezului insu:;;i
f i in norme privitoare la
efectele admi.
nistrarii Sf. Taine a
Boteznlui.
a) Ce
dispun aceste norme in privinta
siivin;>itorului
Sf. Taine ·i.l
Botezului ?
Ele prevad ca, in mod obi:;;nuit,
S f
Taina a
Botezului
se
s a v i r ~ e t e de
catre
episcop $i de catre presbiter, put.incl fi ajntat 11.ll
numai prin prezenta,
Ci
:;;i prin impreuna lncrare harica de catre
diacon,
iar
in caznrile
dud nu
este
posibil
sa
savir:;;easdi
aceasta
Sf
Taina un
episcop sau un presbi:ter,
ea poate
fi savir$ita :;;i
de un
diacon sau chiar
:;;i de catre
un laic, biirbat sau femeie, ori
de un
monah
sau
de o mo
nahi.e
daca ace$tia sint ei
in$i$i
botezaU in mod valid
$1
nu sint eretici.
Dar, i)e cind
insa
episcopul $i presbiternl au calitate-a haridi cleplina
de a savir:;;i Sf. Taina -a Botezului, toti ceilalti savir:;;itori posibili ai Bo
tezului,
au
o -calitate
harica
nedeplina, care-i
indreptatesc
totu ?l
ca
in
cazuri
de
nc.cesitate
sfl.-1
savir:;;eas.ca (can.
46-50
aj;
44-'15
Sf. Ni-
chifor
Marturisitorul).
·
ln
caznl
cind
1m botez
este
savir:;;it
in
conditii
exceptionale
- din
necesitate - de alt cre:;;tin decit de un
episcop sau
de
un preot,
el se
socote$te botez
vulid,
prin
iconomie, adica pe baza socotintei tradi
tionale · ;;i acceptatu de intr.eaga
Biserica,
inca din
vechime,
ca ni: t r ~ -
buie inchisa nimanui U$a mintuirii ?i
di
ceea ce lipse:;;te cu ocazrn sa
vir:;;irii aoestei Sf. Taine, celOT care o saviq;esc, Iara a avea starea ha
ridi de
episcop sau
de presbiter, se
impline:;;te
prin lucrarea directa
a
Domnului care vrea ca tot suflelul
sa se
mintuias'.::a (loan 17, 21 )· 0 dalii
si.ivir:;;it botezul
acesta
de
necesitate sau prin
iconomie,
se
mai
pot
citi
eel mult
unele
rugaciuni cleosebite
de catre
episcop sau de ci.itre
presbiter.
(Can.
46-50
ap.}.
Nu au calitatea de a
sav'ir$i
botezul
nici
un
cleric ?i nici
un.
cre$tin
care au cazut in erezie (can.
68
ap.). Au '.insa aceasta calitate toti
cle
ricH chiar
daca
sint
supu:;;i
vreunei
pedepse
sau
sint opriti de la cele
sfinte ori
chiar daca sint
caterisiti,
insa pentru alt
motiv clecit pentru
e r e z i ~ caci
prin erezie ei cad din har ?i i$i pierd calitatect. de m.embri ai
m s e r i ~ i i nemaiavincl
-astfel posibilitatea de a transrnite sau de R
mij
Joci
transmiterea harului
sfintitor
pentru
altiL
I . -
ACTIVlTATEA
SFIN'.flTOARE
31
b) In privint.a prirnitorului Sf. Taine a Botezulni
1
r 1 n c ~ n i e l ~ l e t ~ ~ d i
tiouale :;;i canonice ale Bisericii previld ca acesta poe-te f1 01:ice
f ~ m t ~
umanil in viata, fie copil, fie adolescent, fie persoana, de once v1rsta
(can. 2, 14, I
l:: C.
; 78 Trul.; 19, 4G Laod.; 110 Cart.) $i sex.
ln cazul cincl persoande care unneazii a primi Sf. Ilotez sint ne•
virstnice $i
nu pot
marturisi ele 'i.nsele crcdinta cre$tina, trebuie
sa
fie
asistate de altti persoanii dreptcredlncioasa,.
care'
indepliue:;;te rostul de
parinte sufletcsc, garant, martor, tutorc r e ~ i g i o s cre$till ~ l . noului
-
tezat, avind
fata
de persoana ce se boteaza exact
o
poz1tie
asemana·
toare cu
aceect a
parintclni, garantului, martorului sau
a
tutorelui
i11
raporturile civile.
Persoana aceasta se
chearna na9,
i ~ r
f ~ i t f i
~ 1 ~
el, per
soana pe care o asisW la
botez,
clob1nde$te numelc ne fm :;;
mtre
.am·
bele persoane, aclica intre lla ? :;;i
intre
fin,
precum
.:;;i
intre
ruclele ck
singe
ale acestora se
stabile$te o inruclire cu caracter religios
care
se
nume:;;tc na:;;ie (can. 57 Trnl.).
Na:;;ii lrebuie sa fie cre:;;tini clrcptcrndinciof/i
d,e
preferat de
ace
l a ~ i
gen
en pnmcul, valid botezati. E s ~ 0 i.ntcrzis sa _fie
n a : ; ; ~
~ e i nebote
zati, cei ereti.ci sau cei de
alte
confesrnm sau
crcdmte
rehg10ase, pen
tru ca ei
trebuie sa preziute garantia atit di
rnarturisesc,
let
b o _ t _ ~ z n l
finului lor, dreapta creclint.a, cit i i ca
H
vor cla indrummea :;;i sprlJmnl
necesar de ·a
C H ~ ? t e :;;i
d0 a
sc
forma
in aceasta
creclintil.
In privinta botezului copiilor, e x i s t ~ i altc norme canon.ice i;;i anume :
unele
care
impun
indatorirea
de a i botezati irnediat copiii. nou-nas-.
cuti, cladi
se
afla
in primejdie
cle
moarte
(can.
33
Nichif.
~ a ~ t . ) ,
apm
altcle
care impun pedeapsa
a n a t < ~ m e i
pentru
cei
c ~ r e
refuza
s a . ) ~ o t : _ z e
copiii (can.
110
Cart.),
precum :;;i alte
nonne
refentoare la copm
nas"
n1ti din disiitorii mixte sau din parinti necre:;;tini etc.
Chestiunea
bot.ezului copilor a fost controversaUi
in
Biserica ve
che
dar ea
a fost solntionatn in mod pozitiv,
pe cale
pradidi $i apoi
p r i ~ canoane (can. 31,
56, VI
ec.),
stabilindu-se,
in privinta lor r1ndniala
care
se pastreaza pina
asli\zi
in
Biserici.
De
la
sfir:;;itul epocii apostolice f)i mai precis din epoca p o ~ ~ a p o _ s t o ~
l id s-a introdus rinc\uiala ca persoanele ajunse ,la starea con$tlmte1 de
sine
claca isi manifestau dorinta c\c a
primi botezul, sa
fie trecute prin
mai 'mnlte t ~ e p t e
sau
stari premergatoare Botezului
$i
anun:ev: .:nai
~ n :
l1i
s;J. li
se dea un
numc cre$linesc, apol
s
fie supu$i cateluzaru, ad1ca
sa
1
intre in categoria
a:;;a-zi:;;ilor catehumeni,
in
ca.re
trebuiau sa
pe"
Lreaca
1m
anumit timp,
dupa rinduieli slatornicite prin
practica
$i
chiar
prin textul canoanelor (can. 14 I ec.). Abia dupi:i
cc
ispriiveau ca.tehu
rnenatul,
erau
supu ?i exorcismelor :;;i admi:;;i
sa
participe la sfmtele
slujbe,
in
cadrul carom
erau
botezati. (can. 7 l ec;). ·
. .
O
categorie aparte
de
candidati la botez o forrnau
a : ; ; a - m ~ n u t u
di:
nici aclica oamcni bolnavi care zi:iceau. A:::e$1:i.a ,eran botezat1 nmnm
dacit erau clestnl
de
con:;;tienti ca sa-$i exprime dorinta de a primi. Sf,
Botez
sau
in cazul
cine acest lucru
i1
marturiscau alte
persoane,
carE;
incleplineau - :;;i in acest caz rostul de na:;;i (ca.n. 45 Cart.). I ~ 1 p r i ~
vinta lor existau o
serie de
restrictii in ceea cc. pnve:;;te. Q U ~ p t u r 1 l e ,pe
8/16/2019 drept canonic anul 4.pdf
2/10
32
DREPT CANONlC ORTODOX
c·are le clobindeau
in
Biseridl., restrictii legate :;;i de conclitia specifidl
a acestora i anume de faptul ca
erau
sau nu catehumeni, dt emu sau
nu
eretici, etc. (can. 12 Neocez.
1
47
Laod.; 45 Cart.; Vas.
c.
M.).
Alta categorie aparte o formau
cei al
caror botez nu era sigur.
In
cazul lor, fie
ca erau
copii
care nu puteau
marlurisi ca
au
fost
sau nu
botezati,
fie ca erau adulti care nu aveau siguranta
di au
primH1
un
botez
valid,
Sf.
Botez
se
s11vir:;;ea
.folosinclu-se o
formula
deosebiUi prin
care se
face
rezerva ca
Sf
Botez
se
suvir$e$te nunrni
dadi
primitorul
nu a fost botezat in mod valid (can.
72 Cart.
; 84, VII. ec.).
Canoanele mai
prevad
i
alte
categorii de primitori ai Botezului,
dintre
care mai mentionam
-
in
mod special -
pe
eretici
sau pe
cei
ce
au
µrimit Botezul de
la
erelici,
dici
ereticii
sint
de
tloui:l
feluri sub
acest
raport, adica,
unii
care
primisera
Botezul
in
mod valid $i
deveni
sera
membri
ai
Bisericii, iar
apoi au dizut in
erezie,
iar
altii
care n-au
primit Botezul Bisericii, ci
numai
botezul s1ivir$il
de
erelici, adieu
un
botez
formal
care nu
i-a
facut µilrla$i de harul Sf. Botez.
In
cazul reve'llirii $i reprimirii in Biseridi a celor din
µrima ca
tegorie, ei nu mai
sint
rebotezati, d li se cere doa.r
sa
se leµecle de
erezie,
dind
anatemei impreuna cu
Biserica
toata ratacirea 17i marturi
sind in scris creclinta pe care o m r l u r i s e ~ t e Bi:serica, dupa care sint
Un i cu Sf. Mir (can. 7 II ec. ; can. 95, VI ec.).
ln cazul
celor din
a dona c-ategorie, insa,
atit
r1ncluielile bisericel1ti
traditionale,
cit :;;i cele cuprinse in mai multe
canoane, obliga
sub pe
deapsa caterisirii ca botezul lor sa nu
fie primit,
iar
cei aflati in aceasta
situatie
sa
fie boteza1i,
pentru
ca in asemenea cazuri
nu se
repeta bo
tezul, d el numai
se
savir e te
in
chip
valid
asuµra cuiva,
care nu
fusese
botezat de fapt.
Iata
ce clispun in
aceasta
pr,ivinta
canoanele
46, 47 ?i 68 ap.: «Epis
copul ori presbiterul, daca
va
admite botezul
sau
jertfa ereticilor po
runcim
sa se
cateriseasca» {can. 46 ap.); «Episcopul
sau
presbiterul,
de
va
boteza din
nou
pe eel bot€zat dupa
adevar sau
de
nu va
boteza
pe
eel spurcaL
de catre necinstitorii de
Dmnnezeu,
sa se
cateriseasca»
(can. 47 ap.) ; «Cei ce sint botezati de catre eretici,
nu
pot fi nici cre
c l i n c i o ~ i nici
clerici» (can. 68 ap.).
In
ace1a$i fel clispune $i
canonul
unic
al
sinodului de la
Cartagina
din anul 256, precum $i can. 1 al Sf. Vas- c.M. din care retinem urma
toarele pasaj'e :
...
«Nimeni
nu
se
poate boteza afadi
de catoliceasca Biseridi ; fiinddi
Boteznl
este unul
$i
se
a·fla
numai in catoliceasca
Biserica ..
Cele ce
se savir esc de eretici, mincinoase ?i de arte fiind,
toate
sint fara va
loare. Ca nimic nu
poate
fi primit $i ales de Dumnezeu dintre cele ce
se
fac
de
ac.eia,
pe care
Donurnl in Evanghelii ii 1mme:;;le vrajma:;;i
i
potrivnici ai sai (Mat. 12, 30)» (can. 1 Cartag.); «Cei vechi au hotarl1:
ca botezul savir it de eretici sa se
anuleze,
iar al schismaticilor, ca al
unora care sint inca in Biseridi, sa 'Se prirneasca, iar cei ce siul in adu
nari ilegale,
indreptindu-se
prin pocainta
cuvenita
$i
prin
convertire,
sa se impreune
iara$i
cu
Biserica
..
Parintii au
hotarlt
·ca cei botezati
de
eretici ca de
ni te
mireni, venind la Biserici:i, sa
se
curateasdi din nou
JI. - ACTlVITATEA SPINTLTOARE
33
cu aclevaratnl Botez al Disericii
.. Se cuvine sa le
redurn bolezul
lor ..
i«r
dadi
cineva 1-ar fi primit
cle la
ei,
acela venind la
Biserica,
sa se
bo
teze .. Dar daca aceasta m
i
piedica
ordinii
Ob$le$li, sa se apli.ce iara$i.
obiceiul i sa se
unneze
Purintilor, ·care -au orincluit cele de cuviinVi
pentrn noi... Dar, negre it
sa se
clispuna ca cei ce
vin de la
botezul ace
Jora,
sli se unga
aclica
de
creclinciO$i $i a$a
sa se
apropie de
Taine ..»
(Can. 1 Sf. Vasile eel Mare).
In
fine,
mai
aminlim
di
in canoane se cuprinde :;;i
o dispozi;tie
care
interzice botezarea celor morti (-can. 18 Cart.).
c) In
privinta
suvir$irii Sf. Botez rinduielile
traditionale
.ale Bise
ricii au
statornicit i canoanele au
confirmat,
prin norme precise sa
se
urmeze intocmai
ceea ce
a porundt Donmul
care le-a cerut
Sfintilor Sai
Apostoli sa savir easca
Botezul
in nmnele Sfintei Treimi, prin
cuvin
lelc: «IVI.ergincl, tnvatati toate neamurile, botezindu-i
pe ei in
munele
Tatalui :;;i al Fiului
?i
-al Sfintului Duh» (Mat. 28, 19). De asemenea, tot
pc baza practicii
r;;i
a
normelor
canonice, s-a
statornicit ca
botezul
s[i
lie
silv1r:;;it
prin trei
afurnli:\ri (can. 50
ap.;
call· 7 II
ec.; 91 Vasile
eel Mare).
O data s11.vir it
in mod vaHd, Botezul
nu se
mai repeta, adid't este
inlerzis a
se repeta, suh pedeapsa caterisirii
(can. 47.
ap.;
48 Cart.).
Locul uncle se savir$e:;;te Sf
Botez
este
biserica.
Savir irea
lui
in
alta pnrte
se
poate
face nurnai
cu aprobarea
episcopului,
in caz contrar
se
prevede pecleapsa caterisirii (can.
31, 59
VI ec. ;
12,
I-II) .
In privint-a ritualullti botezului, canonul 91 al Sf. Vasile eel Mare
clispune
d i trebuie Stl Se
procecleze mai
intii la hinecuvintarea
apei,
a untdelemnului
i
a celui
ce vine la
botez, apoi
la
lepaclarea
de
satana,
la l111gerea CUI
nntdelemn i cele din urma 1a
srrvir$irea Botezul.ui
propriu-zis,
prin
afunclarea
de
tr0i ori 1n apa, rostindu-se formula con
sacraUi.
d) Normele care se ocupa
de
efectele Botezului,
arata
ca eel bo
lczat
devine membru al
Bisericii sau dobinder;;te
ceea ce s-ar
putea
numi cetatenia biseri.ceascu, clevenind astfel subiect de drepluri r;;i de
lnclatoriri
in
cadrul socieUitii religioase cre$tine, care
·Se
nurne >te Bi·
serica. In aceasta calitate
17i numai in
aceasta calitate, el poate primi r i
celelalte Sf. Taine
r;;i
i.erurgii ale Bisericii.
Botezul aclministrat
in
mod valid
nu se
mai repeta sub petleapsu
caterisirii (can. 47
ap.;
48 Cart.),
pentru
ca
efectul principal al botezn
lui, care este :;;tergerea pacatului
originar,
nu se pi·erde.
Nici
chiar prin
caderea
in
erezie
nu se
mai recade in
starea
de. pacat
originar.
In
legatura cu ticeasta chestiune, se pune r;;i o
foarte
delicata
prn
blemfi.,
:;;i
anume aceea de a se $ti, cle ce eum se face ca ce:l nascuti
din c r e ~ t i n i boteza-\i
in
mod valid, se nasc tolU$i cu pacatul originar,
de:;;i
pare
firesc sa
nu
fi.e a ~ a adieu
sa
nu
se mai
ll.st
pacai
prin Taina
Sfintului
Botez.
3 - Drop
cm1onir:
ortoclox
8/16/2019 drept canonic anul 4.pdf
3/10
Ul
8/16/2019 drept canonic anul 4.pdf
4/10
36
D.REPT CANONIG·t>RTODCJX
in fata $i in urechi, a ~ a
ii.
catehizurn, i;il ii puncm sit petread.1 limp
Jmlclungat in Biserica $i sii ascnltc Scripturilc l,ii upoi ii. bot i i r ~ u i a l ~ ~ s u p r , a ~ e l u i
ce
cl . : i u v i ~ : ; ; H - o (:a l j ~ c ~ n d
nu ur fl
i;nvll.':;>1'l-·O
clupa
rrndm
8/16/2019 drept canonic anul 4.pdf
5/10
38
DHEPT CANONIC ORTODOX
~ u r a
de Anru arc:ta ca lucrul principal nu este de a se dinta imparta
~ i r e a la sarbaton, ci cei ce doresc a se impartai;;i
dupa
toata rinduiala
cisa-i;;i
curete
corn;;tiinta apoi sa se i m p a r t a ~ e a s c a » Cuv1nt clespre
Epistola ciifre Efeseni).
Este, deci,
clar
in privinta
slujitorilor
fji a credinciol;>ilor
care vor
sa
se impartal;>easca mai
des
sau mai rar, di ei nu pot clobindi starea
cle
har
pe
care o comunica Sf. Impartti:;;auie, dectt dacu o primesc cu
vrednicie, pentrn ca allfel ei .Bgoni.sesc osincUi. D e aceea, rinduielile
hisericei;;ti
stabilesc
regula ca toti cei
ce
vor sa primeascn
cu
vreclnicie
Sf. 1mparta;;anie,
trebuie
sa
se
pregateasca in acest scop
i;;i
anume
:
- slujito-rii bisericei;;ti, care savir ?eSc Sf. Jertfa sa
ajuneze
astfol
sa se 1nvreduiceasqa
de a
se
fi impfoiai;;it (can.
29, VI
ec.,
41
Cart.) iar,
credincioi;;ii,
i;>i
ei, sa-:;ii marturiseasca pucatele i;;i Sa dobincleascti clez
l e g a ~ · e de la duhovnic i;;i apoi sa
ajuneze
inainte de a se imparta$i (can.
16 Tim.
Alex.).
Exceptie tle
la
aceste
rinduieli se
admit
numai
in caz
de
nepulint}\
sau
cle
forta
majora.
Astfol, celor bollrnvi i;;i in pri:mejclie
de moarte
e s t < ~
ingaduit
sa
l se dea Sf. lmparU:i$anie uchiar
]i
dupa ce
au
gustat min
care" (can. 9 Nichifor Mart.), precum
i;;i
in cazul ca unii ca acestia nu
numai nu au obtinut dezlegare
de
pacate, ci s-ar gasi chiar sub ei)itimie
(can. 13, I ec., 6 Anc., 7 Cart., 73 Vasile eel Ivlare, 2, 5 Gri9ore de Nissa,
2.5 loan Post.).
In
privinta
rinduielii care
obliga pe creclincioi;;ii
laici
ca inainte de
Sf. Irnparta$anie
sa se
pregateasca prin Sf. Taina
.a
l'ocaintei
~ ; i
s ob
tina prin ea
clezlegare
de
pacate, este
cl.e
observat ca aceasta
riucluialti
s-a introdus
in ·legnlura
cu
disciplinc1
ceruta de penitanta.
Acestei dis
cipline erau supu:;;i
cei
ce savir:;;eau
pacate care
le atragea, fie opri.rea
de
la Sf.
Impartai;;anie,
pentru
motivul
ca prin
ele cleveneau nevrednici
de
a obJine hanll acestei Sf. Taine, fie i:ndepiirtarea din rinclurile cre
dincio:;;ilor, adidi scoaterea din Biserica,
care
implicit insemna :;;i oprirea
de Ia Sf. lmparta:;;auie.
Oprirea de
la Sf. lmparta::;anie
pentru
un timp
oarecare se
numea
e x e o ~ n u n i c < r e atlica
tocmai oprirea de
la communicatio sau
de la com
mumo
adica de lu Sf. CmniIH:•catura sau Sf. 1mpartai;;anie. Cel
aflat
in
dceasta stare
nu
era admis la Sf. lmparttl:;-;anie decit clupa ce obtineH
de la duhovnic dezlegarea de pacat. Astfel
de
opriri se dadeau fie pe
tennen scurt,
cle
o suptaminJ\, cle doua, sau
cle
mai multe, fie pe ter··
men
nelimi
:at,
p i n ~ la indreptare (can. 2B Nichifor Mart.).
n cazul celor care erau
exclur;>i
din Blseridi,
adica
supu:;;i excn
muuicarii in sensul
lipsirii
de calitatea
de
membrn al Bisericii, exisl:an
alte
rcHttli
mai severe,
care ii
obligau
pe
cei
aJlati
in acensta situatie,
s treadi
prin mai multe trepte ale penitentei
r;>i
ahia apoi s[i dobin
deasca dezlegarea de
pacate :;;i
sa Se invredniceasca
cle Sf. Impar
la:;>anie.
In
legatura
cu
rinlhtielile privltoure la cumliUile pe ct re lrelmi"
si.i le
iuc eplinP,as.di cineva
spre
a se
putea
invrednici de primirou Sf.
hupartiir;>anii, se pnne
i;;i
problcma
a ~ a z i s e i
interc-0muni.uni
Cl
cr.ei;;tinilor
de
diverse confesiuni :;;i
anume pentru
motivul di semnul in.l'ratirli
II. -
ACT VlTATEA
SFIN'f11;0.ARE
apartenentei
cu
adevarat
al celor care marturisesc
a c e e a ~ i
creclinta, la
Trupul tainic
al
Domnului,
l
constitnie tocmai hnparHE;iirea
din
a c e l a ~ i
potir ,sau
faptul de
a
se
putea m p a r t a ~ i i m p r e u r i ~ i . Uncle acest lucrn
nu
este
posibil, insemneaza ca existil o neintelegere i;;i o
dezbinare -atit
rle mare intr·e crei;;tinii respcctivi,
incit
nu
este
cu putinta sa fie tot.I
Iacufi partai;;i de
a c e e a ~ i
cuminecatura, iar
cei
ce sc gasesc in situatin
de a nu fi socotiti vrcdnici de Sf. lmpartai;;anie, sint socotiti ca aflin
du-se fie
in
situcrtia celor opriti
de
la
aceasta
Sf. Taina, fie in situatia
penitentilor,
care
au fost exclui;;i din Biserica.
Privita 1n acest
chip,
chestiuuea intercomuniunii dintre
cre.$tini,
apare clar di spre a se putea stabili i;>i practica aceasta inten:onrnniune,
trebuie sa se ajungli la astfel cle raporturi intre cre llinI, in care nic:i
unii dintre ei sa nu fie consideraU ca fildncl parte clintre cei opriti
cle
la Sf. Imµartai;;anie sau din
vreo
categorie
de
penitenti. La aceastti si
LUatie nu s-ar putea ajunge
insa
decit pe calea unei apropieri t= ;i a unei
1miri intre
toate
con:fesiunile crei;;tine,
pe
baza unei minirne martnrisiri
comune
de
credintii.,
care
sii implice
acceptarea :;;i
prnclicarea Sf. Taine,
prin lucrarea preotiei de i n s t i t u i r ~ clivina.
Cu loate
acestea,
pentru
motive
de
iconomie, a:;;u precnm s-tl
i11-
uaduit ca
in
mod exceptional
Sf.
lmpartil:;;anie sl:i
se dea
:;;i
cutehumeni
Ior,
adica
unor nebo·tezat.i,
care
rnarturiseau credinta cre:;;tina, precum
unora dintre ereticii care se re'mtmcean la Biseridi :;;i, in oonformitute
cu inclatorirea de a nu inchide nimlmui U$a mintuirii, Sf. Imparta$aniP
s-ar putea da :;;i crei;;tinilor de alte confesiuni in cazuri de necesitate,
c1didi in caznri extraorclinare, cincl respectivii
s-ar
gasi
in
primejdie cli
dN sie:'li
sr Cuminedil.urli (can.
i8 vr ec.
i
Vasrle
eel Mare,
Epistolct
ciilrn
CP
Zire
ca slujitornl
bisNicesc,
.episcop,
preol: sau diaco11,
sa
prinrnascn sau
s11
ceara vreo
retrilmUe
pentrn
Sf.
Tmp(irta$anie (cnn. 23
VI
ec.; can. I Ghcnaclie al Constan.tinopolului).
8/16/2019 drept canonic anul 4.pdf
6/10
40
DRUPT CANONIC
ORTODOX
In Ce prive::,;te efectele juridice ale S f . l m p i : i r h i ~ ; > a n i . i , trebui.e
sa
spu
nem
di
acestea nu se produc decit in mod e x c e p ~ i o n a l f;>i anurnc 111
doua
cazuri
:
- atunci cind lmp[trtaf;)irna constituie semnul impudirii :;;i repri
mirii
complete in Biserica
a
unor eretici
(can. 95, VI ec.),
dici inlr-nn
asemenea
caz
imparl:n:;;ania produce efedul jtiriclic
al
xedohlndi.rii cali
tatii cle membru a Bisericii
r;;i
apoi,
-
atunci cind un exconrnnical, adica un Iost membru
·al Biseri.cii
esle reprimit dupti imp'linirea penitentei r;;i restabilit prin imparta:;wnk,
in situatia lui
anterioara de
membru
al
Bisericii.
Prin analogie
s-ar
putea spune ca :;;i un cre:;;tin
de
aWi confesiune,
primind Sf. Imparta::,;anie
in
caz
de necesitate,
de la
un preot
ortodox,
este prirnit prin insu:;;i
acest
:[apt intre membrii Bisericii ortodoxe fie
ca respectivul
este
socotit
ca
uvind o situalie an.aloga cu a celor care
revin
de la erezie, fie
cu
a
acelora care sint
reprimiti
in
Biserica clupi.i
cxcomunicare :;;i clnpa
terminarea penitentei.
4. AdministraJ(ea Sf. Taine a Maslului.
Savir ?itorii
acestei S.f. Taine sint
episcopli preotii, iar primit.orii
ci sint credincior;;ii bolnavi.
•
v
In
p ~ i ~ v i n t a v a c l m i i : i ~ t r a ~ i ? - c e s t e ~
Sf.
Taine,
.exisUl o rincluialil
prnc
tlca tracht10nala, potnv1t care:ta,
~ i u ] b a .
de admmistrare a
ei
l:rehuie
sH
fie
oficiata de
~ a p t e
preoU.
Nu existu
insil
nici
o
norma
asemihlilloure
cu privire la numarul episcopilor care ar trebui sa ia parl:e la ofi
cierea ei.
De la.
rlnduiala privitoare
'la numtlrul
de
1,mple preoti, s-a ajun:;
apoi cu
timpul
la
aceea ca in
caz
de necesitate
presanU\,
SL
Tai1ia u
Maslului
sil
poata fi
savirr;;Ua
:;;i numal
de
cloi sau
trei preoti.
Se intelege
insa ca
aceaslii rinduialil
nu are
fond dogmatic, ci nu
mai caracter ceremonial, pentrn di nu existii nici. o urmil clespre vreo
inviitatura a Bisericii,
polrivit careia preotul n-ar
primi
prin hirotonie
c a l i h : ~ t e ? - haric o am
Sf.
Taina
a
Podiintei
atit
in lucrnnm sau
slujirna:
preoleasdi, cit r;;i
111
viata
c r c d i n c i o ~ i l o r ,
se poatc• spune · di starea religloasa-moralii., prn
cnm ?i lmnastarea sub
8/16/2019 drept canonic anul 4.pdf
7/10
'
.
42
l)REPT
CANONIC
ORTODOX
Dupa aceste consideratii generale,
in legi:itura
cu
Sf.
Taina
a Po
c ~ i i n t ~ i : .
se
p o a ~ e int;le.ge
mai
U ~ r
de ce
pentru
reglementarea
adrni
n1strnr11 a c ~ s t ~ 1
Sf.
fame, inca . d ~ n vremuri vechi s-au impus
nume
r o ~ s e r ndmeh, care au fost amphflcate
cu
timpul
$i au
ajuns
sa consti.
lme
un. fel
de cod
aparte al cluhovniciei. Sa
vedem
pe cele
mai
impor
l t m ~ e dmtre
acestea.
.
~ v i r : ; ; i t o r i i S ~ . T ~ i n ~
ct Podiinte.i
s ~ n t episcopii :;;i preshiterii hiro
t o m ~ t
.m
mod valid.
Se
m ~ e 1 e g e deer ca nu :;;i episcopii sau presbiterii
Nebel.
Tn
p r i v i l ~ } a calttatii acestora
de a
administra Sf.
Taini:i a PocaintPi
11vem
atit marturia
Sfinlei
Scripturi,
cit
$i a
Sfintei TraditH.
.
I n t r u ~ ~ t
lucrnrea ce se
~ i : ~ _ v i r : ; ; e ~ t ~
p:in Sf.
Tainti a
Podlintei are n
1 m p o r . l a n t ~ 1
cu
totul.
d ' . ' : o s e b 1 t ~ ,
.ea rasfnngindu-se tn
mod
pozitiv sau
n e ~ a t i v :;;
a s i : p r ~
v;etu
nerellg1oase sau -
1n
genere ---
asuprn
vietii
iocrnle
c r e d m c 1 0 : ; ; 1 ~ 0 ~ · , este
de folos a
aminti ca puterea sau
insrn;irea
lle
8/16/2019 drept canonic anul 4.pdf
8/10
DREPT
CANONIC OlffOJJOX
b. Primitorii Sf. Taine a.Pocaintei sint toli
membrii
Bisericii care se
h u c u r ~ i de
plenituclinea
drepturilor,
aclica
:;;i
clericii, :;;i
laicU,
:;;i monahii
care
n:u ·sint cxclUfii din Biseridi, deci
toti
aceia care sc ~ i a s e s c ln
slc1rea
de
a nu
.fi opriti de
la
Sf.
Impartil:;;anie.
Potrivit rinduielii
.traclitionale a Bisericii, sprc a se pulea impilr
l i i ~ i
cu
vreclnicie, creclin:cio:;;ii sint
datori
a
primi
mai. itrni.nte
Sf.
TaiH(i
< l'ocaintei, dar aceasta se poate
uclministra
ori de cite
ori o
cer
crn
clincio:;;ii
sau
:;;i
alund
cind
apn'ciazli.
dnhovnicul
d i
eslc
cazul.
c:• In ceea cc
prlve:;;te moclul
cle aclminislrare
a
SL Taine
a
Poci.Hn l : ~ i
cx.istti
foarle
numeroase norme
canonicc, tmele inscris0 in textul
sf.
nmoanc,
iar
allele pasl:rah:- prin obic:ei.
Cele
mai vechi se refert1 la m i i r t u r i s i r c ~ a publidi
cl
pticalelor, d id
8/16/2019 drept canonic anul 4.pdf
9/10
4G
otWPT CANONIC OR'.f'ODOX
·
~ i n ~ a
maximul
c e ) e d e a p ~ a
care se poate
~ p l i c c t
in cazurile
respective,
mc1t
ele
nu oh11ga let aphcarea Ior automata in toate cazuriie, i cnan
turnul de
pedeapsa
duhovniceascii sau
gravitatea epitimiei
care tre
buie sa
fie aplicata in diferilele cazu'ri, este Jasata la aprecierea dnhov
nicului.
ln a c ~ s . t ~ e l a inteles de fapt Ii Sf. Vasile eel ]\fore roslnl epiti
nmlor,
di i iata cum se
pronuntn el
in
citeva canoane:
. « V i n d e ~ a r e . a
sa
se h ~ t a _ r a s d i nu dupa timpul µenitentei,
i dupii
dHpul
pocamtern
(can.
2
Sf.
Vas
c. M.), dici
in
primul rind trebuie
«Si'i
se
c , ~ r c e
roadi;:Ie pocilintei,
fiindca n e g r e ~ i t ,
nn
dupa
timµul
de
peni
Lenic1 le judecam
pe
nuele ca acE,stea, ci Iine:m s e a m ~ i
de
folul podlin
tei» (can. 84
Vas.
c. M.).
_t\rat1nd
ca
i n t ~ · - a d e v a r
scopul epitimiilor este vindecarea de
pii
ca te,
1ar nu pedepsirea
propriu-zisa a penitentulni, Sf. Vasile eel Mare
se mai pronnnta in aceasta privinta astfel : «Iar indcobr;;te vinclecan'a
cea anai adevrirata
este indreptarea de
pacate)) i ;;i povut1;ier;;te
ca in
aplicarea epitimiilor sa nu se lina nimeni de litera legii,
ci
«Sa sc
pro
r e d ~ z . e a
tit
dupa
_Iege, cit
r;;l
clupa obicei,, (can. 3 Sf. Vas. c. M.).
. .tot atit de
n n 1 ? o ~ · b a n t a
este r;;i indrumarea
pe
care o clil
Sf.
Toan
C1ura
de Aur
en
pnvue la
epitimii.
Iata
rindniala pe
care
o
recomnn
u el:
.
~ P i t i m i a sa nu se
dea slmplu, dupa cantitatea pac-atului ci su se
u ba
ii:
vedere r;;i intentia celor ce pad\tuiesc, ca
nu
cumva' voind sa
c:i_ri:er;;ti c e e ~
ce s-a
rupt,
mai mare
sa foci
crapatura,
r;;i struduindu-tP
sa mdreptez1 ceea ce a dizut,
sa
foci caderen
mai
mare» ..
i
bine
cer
cetind lucrurile
..
«preotul
sa
aplice cele corespunzatoare ca
nu
cmnva
slrachrinta lui
sa
fie zadarnica» (Sf.
Joan
Gura de Anr, fndmmiiri pentru
8/16/2019 drept canonic anul 4.pdf
10/10
48
IJltEPT CANONtC ORTODOX
Dezlegdrilc obi;te. li care se t ~ r a c t i d i
cu
ocazia SL Pa:;;ti sau
:;;i
cu
uHe
prilejuri, Hind silvir:;;He
de
ci:itre episcopi
sau :;;i de
ciltre prcoti,
uu au
caraeterul
dezlegurilor care se fac
prin administrarea Sf. Taine
i1
Pocuintei,
d
ele sint
numai rugaciuni care sc
fac pentru
iertarea
pi'i
. utelor
celor
care
nu au
a.vut
posibilitatea sa
obtinu
dezlegarea
ck'
piicate prin SL Tain[i
u
Pocl:iintei, 1ntrucit
acest
lucru
nu mai f:'sle
cu
putinti:i din lipsu
de timp
--·-
inainte cle
Sf.
impi:irta:;;anie. Ele nn tre
irnie, deci,
confundate cu
un
fel
de administrare
ob:;;teasca a Sf.
Taine
< Pociiintei,
p0ntru
di aceasta prcsupune mi.irturisirea individuarn u
pikatclor :;;i
clezlegarea individuaW, pe
raspunderea
cluhovnicului,
care
ln'lmie
si1
aiba
limpul necesar spre a chibzui
asupra
posihilifotii de clez
Jegare
sau
asupra
necesitatii
.aplidl.rii
unor
epitimii.
Alte
Ieluri
de legari
.i clezlegilri
se
rnai
practidi
de
exemplu
in
viata minastireasca, uncle duhovnicii folosesc legarile :;;i dezlegi:irilerica, de9i
li s-a
r.idicat
pedeapsa excomunidirii
;
Jl. -·-·
AC'IJ,VIT/\TE1\ SF NTITO;\ItE
49
-- -•
. : _.
~ · ~ · · · ~ 0 • ~ . . . . .
•---·---
- 0fecte
ale
leqi:lrii {:elor
care
nu
sini
socotiti vrednici cle a primi.
sr.
Impartasanie. Acieslea
sint de doua
feluri si
anume
: simpla oprire
cir
lu Sf.
lmpurta9anie wmtrn 1111 tirnp nm11uit san pina la indreplare,
cxclnderen sa11
excmmmicarea
din
Biserid\
a
carei 9ravilale
µoal.e
1 1 1 P r 9 f ~
p'.lna la
miaternfi
in cazul dud
se
aplica epitimia grnv[1 a excomnnidlrii
sau
a
am1-
lt-•nwi, cei
1n
cau7.ii
sint
lipsiti complet
de
orke
drept In cadrul
Biserlcii,
iar
dupi.\
unele vechi
legi
de
stat
ei
erau
s u p u ~ i
unor
grave
peclepse
din purtea
puterii de
stal, cum erau
deportarea
sau exilu.1, ba chiar
Qi
trirnilenm Ju mnncr1 silnidi, in
ocne
sau in a'lte locu.ri
de
supliciu. Moi
rn
nll,
in
Bist>rlca i1ptwean£i,
pedeapsa
ana.temei
nlragea
dupii sine --- iu
unele Imprcjnra.ri. ---
chicr
pecleapsu capitalii
aplkatil
de
ditre jmterea
de
slal.
Efectele epitimiilor mai pot
i
asemuite 1 >i cu ceea ce
1:.n
chepl:lll
roman
se nnmen
«di.minutio ·capitis», aclicii lovi.rea cuivu
de
nedemn.i·
tate
sun.
cle
descaliJicare nwr.ala,
care era de trei
ff->luri
sau tl.e
trel
l r e p l : t ~ , rniniuw,
media
nwxima,
cu cea
dint1i asemi\i1inclu-se oprirN1
de Jn cele sfinte, ncUd\ de la Sf. l m p a r t l i ~ a n i . e cu cea de a dona, ex"
r·omnuicarea
sau
excluclerea
din Biseridi, si cu cea
de a treiu, .anaterna.
Libertntea
dnhovnicului de
a
pronunta dezlegarea
de pacate, nu
l'Slc practic lhnitnta de nimic, afaril
de cuvintele
Dornnului,
care pre
cizeazil di
hula
impotri.va Dulrnlui Sfint
nu
poate fi
iertata
nici
in vea
c:ul acesta nici
in
veacul viitor.
Astfel este
data posibilitateu de a
se
ob[ine dezle9ar,ea
$i
in cazul
anatemd,
dad1
ea
nu
a fost
p r o n u n ~ t
pen tru hnlil
impotrivn Duhului
Sfint
:;;i dad\ eel
dhuia
i
s-a aplicat,
dovede;;te
podiintu
nclevarnla
:;;i
1ndreptare.
15
Aclministrarea
Sf. Taine
a
Hirotoniei
(T.tts1.c,n111il.tnleu deosebiU1. >(l acestei Taine, conditiile inlrarH in cler
sforea
civila
a clerului e t c . ~
Cmn pare :;;i flresc, in legatura cu aclministrarea Sf. Taine a Hiro
loniel,
exista un mare
nurnfo- de
norme
canonice, cele
mai mnlte
scrise,
dur
$i
unele
ce s-au pastrat
ori
s-au impus
prin obicei.
n)
Sav:iri;:Hm·ul
acestei Sf. Taine este numai
episco pul epa:rlrioi,
smr
m i ~ m m l clele9at, ori a.utoriznt
de
ditre episcopnl eparhiot.
Jn
pr.ivinta
s i l v l r ~ i . l o r u l u i , trelmie sa mentionam
ca
in
Bisericu
veche, l:n ufara
de
episcopul
eparhiot
au
mai
avut competen,ta, i;;i
bine
i
n\eles mai 1ntli
sturea
harica
necesara
pentru savir:;;irea
Sf. Taine fl
fliroLoniei,
si
a:;;a-numi.fii
horepiscopi
:;;i
alte
categori.i
de
episcopi
aju
tatori,
indiierent ce nume
ar :fi
purtat. Cu
timpul, insa, hirotoniUe au
rost Juate din
competenta acestora
$i rezervate
numai
episcopilor epar
hiotl,
ace:;;l:ia
put'lnr.l, insa,
st1 delege
pe episcopii
ajutatori cu
sav1r··
;iirca
lor
Cunoanele
au
sta.bilil: rin