39
DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE II Suportul de curs de drept constituţional şi instituţii politice II prezentat în paginile care urmează constituie o expunere scurtă a subiectelor care vor fi abordate la cursurile şi seminariile programate pentru forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, cu precizarea că nu sunt suficiente pentru pregătirea examenului de semestru. Pentru înţelegerea şi însuşirea problematicii sistemului constituţional românesc şi în vederea evaluării cunoştinţelor, atât pe parcursul semestrului cât şi pentru nota finală la această disciplină, este necesar pe lângă studierea cursului de Drept constituţional şi instituţii politice II, în formă tipărită, şi studierea unor lucrări recomandate la bibliografie. Studenţii de la această formă de învăţământ sunt obligaţi să pregătească până la termenele indicate la cursuri/seminarii, lucrări sau proiecte a căror teme sunt prezentate la sfârşitul prezentului material şi afişate la avizierul facultăţii. Lucrarea sau proiectul are o pondere de până la 10% la stabilirea notei finale la examen. Titularul cursului, Lect.univ.dr. Dragne Luminiţa

DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE II

Suportul de curs de drept constituţional şi instituţii

politice II prezentat icircn paginile care urmează constituie o

expunere scurtă a subiectelor care vor fi abordate la cursurile şi

seminariile programate pentru forma de icircnvăţămacircnt cu

frecvenţă redusă cu precizarea că nu sunt suficiente pentru

pregătirea examenului de semestru

Pentru icircnţelegerea şi icircnsuşirea problematicii sistemului

constituţional romacircnesc şi icircn vederea evaluării cunoştinţelor

atacirct pe parcursul semestrului cacirct şi pentru nota finală la

această disciplină este necesar pe lacircngă studierea cursului de

Drept constituţional şi instituţii politice II icircn formă tipărită şi

studierea unor lucrări recomandate la bibliografie

Studenţii de la această formă de icircnvăţămacircnt sunt obligaţi

să pregătească pacircnă la termenele indicate la cursuriseminarii

lucrări sau proiecte a căror teme sunt prezentate la sfacircrşitul

prezentului material şi afişate la avizierul facultăţii

Lucrarea sau proiectul are o pondere de pacircnă la 10 la

stabilirea notei finale la examen

Titularul cursului

Lectunivdr Dragne Luminiţa

Lectunivdr LUMINIŢA DRAGNE

DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE

Volumul II1

1 Temele de referat propuse pentru semestrul II sunt la sfărşitul

prezentului material

DREPT CONSTITUŢIONAL

ŞI INSTITUŢII POLITICE

Volumul II

CUPRINS

CAPITOLUL I

EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN 9

1 Scurte consideraţii privind apariţia primelor acte constituţionale

romacircneşti 9

2 Dezvoltarea constituţională icircn perioada 1866 - 1989 17

21 Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris 17

22 Constituţia Romacircniei din 1866 18

23 Constituţia Romacircniei din 1923 20

24 Constituţia Romacircniei din 1938 22

25 Constituţiile adoptate icircn perioada regimului comunist 23

3 Constituţia Romacircniei din 1991 25

31 Premisele elaborării unei noi Constituţii 25

32 Actele cu valoare constituţională adoptate icircn perioada cuprinsă icircntre

decembrie 1989 şi decembrie 1991 27

33 Elaborarea şi adoptarea Constituţiei Romacircniei 30

34 Conţinutul normativ al Constituţiei 31

4 Revizuirea Constituţiei Romacircniei 31

41 Consideraţii generale 31

42 Iniţiativa revizuirii Constituţiei Romacircniei 32

43 Procedura de revizuire a Constituţiei 33

44 Limitele revizuirii Constituţiei Romacircniei 34

CAPITOLUL II

CARACTERELE STATULUI ROMAcircN 36 1 Stat naţional 36

2 Stat suveran şi independent 37

3 Stat unitar şi indivizibil 37

4 Stat de drept democratic şi social 38

5 Stat pluralist 40

CAPITOLUL III

RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL 41

1 Scurte consideraţii privind ordinea juridică 41

11 Ordinea juridică internă şi ordinea juridică internaţională 42

12 Dreptul internaţional ndash un drept de coordonare 43

2 Raportul dintre dreptul intern şi dreptul internaţional 46

21 Teoria dualistă şi teoria monistă 47

22 Interdependenţa dintre ordinea juridică internă şi ordinea

juridică internaţională 49

23 Tratatele ratificate de Parlamentul Romacircniei 50

CAPITOLUL IV

PARLAMENTUL ROMAcircNIEI 52

1 Consideraţii generale privind instituţia Parlamentului 52

11 Noţiunea de Parlament 52

12 Structura Parlamentului 54

2 Rolul Parlamentului Romacircniei 55

3 Alegerea Camerelor Parlamentului Romacircniei 56

31 Alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului 56

32 Validarea mandatelor parlamentare 58

4 Organizarea internă a Parlamentului Romacircniei 60

41 Grupurile parlamentare 61

42 Structurile de conducere şi organizatorice ale Parlamentului 62

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului 62

B Birourile permanente ale celor două Camere 63

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere 66

5 Funcţionarea Parlamentului Romacircniei 76

51 Legislatura 76

52 Sesiunile Camerei Deputaţilor şi Senatului 76

A Sesiunile ordinare 77

B Sesiunile extraordinare 77

53 Convocarea Parlamentului de drept 78

54 Şedinţele Camerei Deputaţilor şi Senatului 78

6 Mandatul parlamentar 80

7 Statutul deputaţilor şi senatorilor 81

8 Funcţiile Parlamentului 84

81 Funcţia legislativă 84

diams Procedura legislativă 86

diams Delegarea legislativă 89

82 Funcţia de informare 92

83 Funcţia de control asupra executivului 93

84 Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice 93

9 Actele Parlamentului 94

91 Actele juridice ale Parlamentului 94

A Legea 94

B Hotăracircri 96

C Regulamente parlamentare 97

D Moţiuni 97

92 Actele politice ale Parlamentului 99

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI 101

1 Rolul Preşedintelui Romacircniei 101

2 Alegerea Preşedintelui Romacircniei 102

3 Durata mandatului Preşedintelui Romacircniei 102

4 Incompatibilităţi şi imunităţi 103

41 Incompatibilităţile funcţiei de Preşedinte al Romacircniei 103

42 Imunitatea Preşedintelui Romacircniei 104

5 Atribuţiile Preşedintelui Romacircniei 104

51 Atribuţii privind legiferarea 105

52 Atribuţii privind organizarea şi funcţionarea puterilor publice 106

53 Atribuţii privind alegerea formarea avizarea formării numirea

sau revocarea unor autorităţi publice 106

54 Atribuţii icircn domeniul apărării ţării şi asigurării ordinii publice 107

55 Atribuţii icircn domeniul politicii externe 107

56 Alte atribuţii 108

6 Răspunderea politică şi penală a Preşedintelui Romacircniei 108

61 Răspunderea politică 108

62 Răspunderea penală 109

7 Actele Preşedintelui Romacircniei 109

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI 111 1 Rolul şi locul Guvernului 111

2 Componenţa Guvernului 112

3 Icircnvestitura 112

4 Incompatibilităţi 113

5 Primul ndash Ministru 114

6 Actele Guvernului 114

7 Răspunderea Guvernului 115

8 Durata mandatului 115

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ 117

1 Consideraţii generale 117

2 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 117

3 Ministerul Public 119

4 Consiliul Superior al Magistraturii 120

5 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 122

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ 125

1 Locul şi rolul Curţii Constituţionale 125

2 Curtea Constituţională organ politico-jurisdicţional 126

3 Structura Curţii Constituţionale 127

31 Componenţa Curţii Constituţionale 127

32 Preşedintele Curţii Constituţionale 127

33 Durata mandatului judecătorului Curţii Constituţionale 128

4 Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale 129

5 Atribuţiile Curţii Constituţionale şi procedura jurisdicţională 130

6 Actele Curţii Constituţionale 141

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE 143

1 Consideraţii generale 143

2 Organizarea şi funcţionarea partidelor politice 144

3 Sisteme de partide politice 145

4 Rolul partidelor politice 146

5 Asocierea partidelor politice 147

6 Alte forme de asociere 148

61 Sindicatele 148

62 Grupurile de presiune 150

Bibliografie 151

CAPITOLUL I

EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND APARIŢIA PRIMELOR ACTE

CONSTITUŢIONALE

Apariţia primei Constituţii a Romacircniei a fost precedată de importante

mişcări sociale şi reforme care au avut loc icircn cele două principate romacircne

Moldova şi Ţara Romacircnească

Primele icircncercări de organizare politică le icircntacirclnim icircn secolul al XVIII lea şi

icircnceputul secolului al XIX lea icircncercări care s-au concretizat icircntr-o serie de

documente adoptate la vremea respectivă cum ar fi de exemplu Aşezămintele lui

Constantin Mavrocordat din 1740 şi 1743 iar mai tacircrziu Pravilniceasca Condică

tipărită de Alexandru Ipsilanti icircn anul 1780

Revoluţia din 1848 arăta Nicolae Bălcescu nu a fost un fenomen efemer

fără trecut şi fără viitor fără altă cauză decacirct voinţa icircntacircmplătoare a unei minorităţi

sau mişcarea generală europeană Revoluţia generală fu ocazia iar nu cauza

revoluţiei care se pierde icircn adacircncul veacurilor2

Tratatul de pace de la Paris din 1856 a marcat icircncheierea războiului din

Crimeea şi a prevăzut

Prin alegerea potrivit dispoziţiilor Convenţiei de la Paris lui Alexandru

Ioan Cuza ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 de către Adunarea Electivă a

Moldovei şi ca domn al Ţării Romacircneşti la 24 ianuarie 1859 de către Adunarea

Electivă a Valahiei s-a realizat icircn fapt unirea celor două principate romacircne

2 DEZVOLTAREA CONSTITUŢIONALĂ IcircN PERIOADA 1866 -

1989

21 STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENŢIEI DE LA PARIS

Icircn anul 1864 Alexandru Ioan Cuza a promulgat bdquoStatutul dezvoltător al

Convenţiei de la Parisrdquo cunoscut icircn istorie şi literatura de specialitate sub

denumirea de bdquoStatutul lui Cuzardquo şi legea electorală

22 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1866

AI Cuza a fost obligat să abdice la data de 11 februarie 1866 lăsacircnd o ţară

unită şi deschisă la progres Pe tronul ţării a fost adus un principe străin aşa cum

2 N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953 p264

s-a dorit de adunările ad-hoc din 1857 icircn persoana lui Carol Ludovic de

Hohenzollern ndash Sigmarigen proclamat de corpurile legiuitoare (1 mai 1866)

principe ereditar al Romacircniei sub numele de Carol I

La data de 29 iunie 1866 este adoptată de către Adunarea Constituantă o

nouă constituţie inspirată

23 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1923

Dacircnd expresia noilor realităţi icircntregirii ţării după Marea Unire din 1918 a

fost adoptată icircn ţara noastră Constituţia de la 29 martie 1923

Constituţia din 1923 era o constituţie rigidă deoarece pentru revizuirea ei

potrivit art129 şi 130 se prevedea o procedură greoaie complexă

24 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1938

Constituţia din 1938 este o constituţie elaborată din iniţiativa regelui Carol

al II lea care la 10 februarie 1938 a instaurat dictatura personală

25 CONSTITUŢIILE ADOPTATE IcircN PERIOADA REGIMULUI

COMUNIST

Icircn perioada regimului comunist au fost adoptate trei constituţii Constituţia

Republicii Populare Romacircne din 1948 Constituţia Republicii Populare Romacircne din

1952 şi Constituţia Republicii Socialiste Romacircnia din 1965

3 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1991

3 1 PREMISELE ELABORĂRII UNEI NOI CONSTITUŢII

Revoluţia din decembrie 1989 a determinat apariţia unui nou organism politic

Frontul Salvării Naţionale al cărui Consiliu a preluat icircntreaga putere politică fiind

dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim comunist

32 ACTELE CU VALOARE CONSTITUŢIONALĂ ADOPTATE IcircN

PERIOADA CUPRINSĂ IcircNTRE DECEMBRIE 1989 ŞI DECEMBRIE 1991

După revoluţia din decembrie 1989 au fost adoptate pe lacircngă Decretul-lege

nr 21989 care a avut un caracter provizoriu şi alte acte cu valoare constituţională

cum sunt

33 ELABORAREA ŞI ADOPTAREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

Potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr921990 Camera Deputaţilor şi

Senatul reunite icircn şedinţă comună ca Adunare Constituantă desfăşuracircndu-şi

activitatea icircn baza propriului regulament a hotăracirct alegerea unei Comisii pentru

redactarea proiectului Constituţiei Romacircniei

Astfel după elaborarea propriu-zisă a proiectului acesta a fost supus spre

aprobare Adunării Constituante După icircndelungi dezbateri3 şi după ce au fost

aduse anumite amendamente proiectul Constituţiei a fost adoptat cu votul

nominal al membrilor Adunării cvorumul prevăzut de dispoziţiile legale fiind de

două treimi

34 CONŢINUTUL NORMATIV AL CONSTITUŢIEI

Constituţia Romacircniei din 1991 era formată din 152 de articole grupate icircn şapte

titluri

I Principii generale

II Drepturile libertăţile şi icircndatoririle fundamentale titlu care la racircndul său

este structurat icircn patru capitole Dispoziţii comune Drepturile şi libertăţile

fundamentale Icircndatoririle fundamentale şi Avocatul Poporului

III Autorităţile publice titlu care cuprinde următoarele capitole Parlamentul

Preşedintele Romacircniei Guvernul Raporturile Parlamentului cu Guvernul

Administraţia publică Autoritatea judecătorească

IV Economia şi finanţele publice

V Curtea Constituţională

VI Revizuirea Constituţiei

VII Dispoziţii finale şi tranzitorii

Este de subliniat faptul că prin noua Constituţie a Romacircniei s-a prevăzut

icircnfiinţarea unor noi instituţii cum ar fi Avocatul Poporului Curtea

Constituţională Consiliul Legislativ sau Curtea de Conturi

3 Dezbaterea proiectului de Constituţie de către Adunarea Constituantă a icircnceput icircn data de

10 septembrie 1991 şi s-a finalizat prin votarea lui icircn data de 21 noiembrie 1991

4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

41 CONSIDERAŢII GENERALE

Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de

tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că

este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a

trecut societatea

Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor

politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul

dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul

Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia

pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei

din 1991

Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin

referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei

42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei

poate fi iniţiată de

43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine

celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată

44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi

supuse revizuirii

CAPITOLUL II

CARACTERELE STATULUI ROMAcircN

Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt

- stat naţional

- stat suveran şi independent

- stat unitar şi indivizibil

- stat de drept democratic şi social

- stat pluralist

1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta

reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului

2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT

Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi

independenţa

3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL

Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată

4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL

Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este

subordonat dreptului

5 STAT PLURALIST

Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu

dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după

revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice

CAPITOLUL III

RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu

rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi

aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu

icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura

realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără

consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că

rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din

lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo

Nicolae Titulescu4

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ

Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată

de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv

al acestora5

11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul

statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu

ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi

principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii

internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi

asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele

12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE

COORDONARErdquo6

Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a

reglementa raporturile dintre acestea

4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed

Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13

6 D Mazilu opcit p89

La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al

statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii

pentru ele

De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo

iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo

2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca

două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din

punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare

21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ

Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul

internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi

monistă

22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ

ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn

ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite

23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se

supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele

icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un

termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului

7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de

filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea

expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo

juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de

jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman

A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi

Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul

internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51

CAPITOLUL IV

PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA

PARLAMENTULUI

11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a

vorbi

12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o

singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral

2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul

reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării

3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei

sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat

Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru

modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor

administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a

Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali

3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE

9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor

şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii

comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală

organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se

stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul

majorităţii celor prezenţi

Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a

două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea

jurămacircntului de către aceştia

4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin

regulamente proprii

41 GRUPURILE PARLAMENTARE

Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot

organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere

Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10

şi

icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la

constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică

a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile

legislative supuse dezbaterii Camerelor

42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE

PARLAMENTULUI

După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se

desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului

precum şi structurile organizatorice Acestea sunt

- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului

10

Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul

parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice

a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al

Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din

Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi

fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash

prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul

parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49

membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al

Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)

- Biroul permanent al fiecărei Camere

- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului

Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după

constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului

permanent al acesteia

B Birourile permanente ale celor două Camere

Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere

şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru

chestori pentru fiecare birou permanent

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie

comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale

Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune

Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt

următoarele

1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări

2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital

3 Comisia economică industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală

5 Comisia pentru politică externă

6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia

mediului

7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

10 Comisia pentru sănătate publică

11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă

12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi

13 Comisia pentru egalitatea de şanse

14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului

15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii

16 Comisia pentru regulament

Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile

de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele

1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare

2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci

3 Comisia pentru industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii

specifice

5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor

naţionale

6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru

ecologic

7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială

8 Comisia pentru sănătate şi familie

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă

11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi

12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

13 Comisia pentru politică externă

14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii

15 Comisia pentru regulament

16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri

legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete

parlamentare

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru

adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o

propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă

Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

5 1 LEGISLATURA

Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru

care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale

Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese pentru un mandat de 4 ani

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea

parlamentară

Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri

ordinare şi extraordinare

A Sesiunile ordinare

Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an

B Sesiunile extraordinare

Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se

icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea

53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT

Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres

prevăzute de Constituţie

54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate

Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt

publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la

lucrările şedinţei comune

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 2: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

Lectunivdr LUMINIŢA DRAGNE

DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE

Volumul II1

1 Temele de referat propuse pentru semestrul II sunt la sfărşitul

prezentului material

DREPT CONSTITUŢIONAL

ŞI INSTITUŢII POLITICE

Volumul II

CUPRINS

CAPITOLUL I

EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN 9

1 Scurte consideraţii privind apariţia primelor acte constituţionale

romacircneşti 9

2 Dezvoltarea constituţională icircn perioada 1866 - 1989 17

21 Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris 17

22 Constituţia Romacircniei din 1866 18

23 Constituţia Romacircniei din 1923 20

24 Constituţia Romacircniei din 1938 22

25 Constituţiile adoptate icircn perioada regimului comunist 23

3 Constituţia Romacircniei din 1991 25

31 Premisele elaborării unei noi Constituţii 25

32 Actele cu valoare constituţională adoptate icircn perioada cuprinsă icircntre

decembrie 1989 şi decembrie 1991 27

33 Elaborarea şi adoptarea Constituţiei Romacircniei 30

34 Conţinutul normativ al Constituţiei 31

4 Revizuirea Constituţiei Romacircniei 31

41 Consideraţii generale 31

42 Iniţiativa revizuirii Constituţiei Romacircniei 32

43 Procedura de revizuire a Constituţiei 33

44 Limitele revizuirii Constituţiei Romacircniei 34

CAPITOLUL II

CARACTERELE STATULUI ROMAcircN 36 1 Stat naţional 36

2 Stat suveran şi independent 37

3 Stat unitar şi indivizibil 37

4 Stat de drept democratic şi social 38

5 Stat pluralist 40

CAPITOLUL III

RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL 41

1 Scurte consideraţii privind ordinea juridică 41

11 Ordinea juridică internă şi ordinea juridică internaţională 42

12 Dreptul internaţional ndash un drept de coordonare 43

2 Raportul dintre dreptul intern şi dreptul internaţional 46

21 Teoria dualistă şi teoria monistă 47

22 Interdependenţa dintre ordinea juridică internă şi ordinea

juridică internaţională 49

23 Tratatele ratificate de Parlamentul Romacircniei 50

CAPITOLUL IV

PARLAMENTUL ROMAcircNIEI 52

1 Consideraţii generale privind instituţia Parlamentului 52

11 Noţiunea de Parlament 52

12 Structura Parlamentului 54

2 Rolul Parlamentului Romacircniei 55

3 Alegerea Camerelor Parlamentului Romacircniei 56

31 Alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului 56

32 Validarea mandatelor parlamentare 58

4 Organizarea internă a Parlamentului Romacircniei 60

41 Grupurile parlamentare 61

42 Structurile de conducere şi organizatorice ale Parlamentului 62

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului 62

B Birourile permanente ale celor două Camere 63

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere 66

5 Funcţionarea Parlamentului Romacircniei 76

51 Legislatura 76

52 Sesiunile Camerei Deputaţilor şi Senatului 76

A Sesiunile ordinare 77

B Sesiunile extraordinare 77

53 Convocarea Parlamentului de drept 78

54 Şedinţele Camerei Deputaţilor şi Senatului 78

6 Mandatul parlamentar 80

7 Statutul deputaţilor şi senatorilor 81

8 Funcţiile Parlamentului 84

81 Funcţia legislativă 84

diams Procedura legislativă 86

diams Delegarea legislativă 89

82 Funcţia de informare 92

83 Funcţia de control asupra executivului 93

84 Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice 93

9 Actele Parlamentului 94

91 Actele juridice ale Parlamentului 94

A Legea 94

B Hotăracircri 96

C Regulamente parlamentare 97

D Moţiuni 97

92 Actele politice ale Parlamentului 99

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI 101

1 Rolul Preşedintelui Romacircniei 101

2 Alegerea Preşedintelui Romacircniei 102

3 Durata mandatului Preşedintelui Romacircniei 102

4 Incompatibilităţi şi imunităţi 103

41 Incompatibilităţile funcţiei de Preşedinte al Romacircniei 103

42 Imunitatea Preşedintelui Romacircniei 104

5 Atribuţiile Preşedintelui Romacircniei 104

51 Atribuţii privind legiferarea 105

52 Atribuţii privind organizarea şi funcţionarea puterilor publice 106

53 Atribuţii privind alegerea formarea avizarea formării numirea

sau revocarea unor autorităţi publice 106

54 Atribuţii icircn domeniul apărării ţării şi asigurării ordinii publice 107

55 Atribuţii icircn domeniul politicii externe 107

56 Alte atribuţii 108

6 Răspunderea politică şi penală a Preşedintelui Romacircniei 108

61 Răspunderea politică 108

62 Răspunderea penală 109

7 Actele Preşedintelui Romacircniei 109

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI 111 1 Rolul şi locul Guvernului 111

2 Componenţa Guvernului 112

3 Icircnvestitura 112

4 Incompatibilităţi 113

5 Primul ndash Ministru 114

6 Actele Guvernului 114

7 Răspunderea Guvernului 115

8 Durata mandatului 115

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ 117

1 Consideraţii generale 117

2 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 117

3 Ministerul Public 119

4 Consiliul Superior al Magistraturii 120

5 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 122

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ 125

1 Locul şi rolul Curţii Constituţionale 125

2 Curtea Constituţională organ politico-jurisdicţional 126

3 Structura Curţii Constituţionale 127

31 Componenţa Curţii Constituţionale 127

32 Preşedintele Curţii Constituţionale 127

33 Durata mandatului judecătorului Curţii Constituţionale 128

4 Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale 129

5 Atribuţiile Curţii Constituţionale şi procedura jurisdicţională 130

6 Actele Curţii Constituţionale 141

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE 143

1 Consideraţii generale 143

2 Organizarea şi funcţionarea partidelor politice 144

3 Sisteme de partide politice 145

4 Rolul partidelor politice 146

5 Asocierea partidelor politice 147

6 Alte forme de asociere 148

61 Sindicatele 148

62 Grupurile de presiune 150

Bibliografie 151

CAPITOLUL I

EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND APARIŢIA PRIMELOR ACTE

CONSTITUŢIONALE

Apariţia primei Constituţii a Romacircniei a fost precedată de importante

mişcări sociale şi reforme care au avut loc icircn cele două principate romacircne

Moldova şi Ţara Romacircnească

Primele icircncercări de organizare politică le icircntacirclnim icircn secolul al XVIII lea şi

icircnceputul secolului al XIX lea icircncercări care s-au concretizat icircntr-o serie de

documente adoptate la vremea respectivă cum ar fi de exemplu Aşezămintele lui

Constantin Mavrocordat din 1740 şi 1743 iar mai tacircrziu Pravilniceasca Condică

tipărită de Alexandru Ipsilanti icircn anul 1780

Revoluţia din 1848 arăta Nicolae Bălcescu nu a fost un fenomen efemer

fără trecut şi fără viitor fără altă cauză decacirct voinţa icircntacircmplătoare a unei minorităţi

sau mişcarea generală europeană Revoluţia generală fu ocazia iar nu cauza

revoluţiei care se pierde icircn adacircncul veacurilor2

Tratatul de pace de la Paris din 1856 a marcat icircncheierea războiului din

Crimeea şi a prevăzut

Prin alegerea potrivit dispoziţiilor Convenţiei de la Paris lui Alexandru

Ioan Cuza ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 de către Adunarea Electivă a

Moldovei şi ca domn al Ţării Romacircneşti la 24 ianuarie 1859 de către Adunarea

Electivă a Valahiei s-a realizat icircn fapt unirea celor două principate romacircne

2 DEZVOLTAREA CONSTITUŢIONALĂ IcircN PERIOADA 1866 -

1989

21 STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENŢIEI DE LA PARIS

Icircn anul 1864 Alexandru Ioan Cuza a promulgat bdquoStatutul dezvoltător al

Convenţiei de la Parisrdquo cunoscut icircn istorie şi literatura de specialitate sub

denumirea de bdquoStatutul lui Cuzardquo şi legea electorală

22 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1866

AI Cuza a fost obligat să abdice la data de 11 februarie 1866 lăsacircnd o ţară

unită şi deschisă la progres Pe tronul ţării a fost adus un principe străin aşa cum

2 N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953 p264

s-a dorit de adunările ad-hoc din 1857 icircn persoana lui Carol Ludovic de

Hohenzollern ndash Sigmarigen proclamat de corpurile legiuitoare (1 mai 1866)

principe ereditar al Romacircniei sub numele de Carol I

La data de 29 iunie 1866 este adoptată de către Adunarea Constituantă o

nouă constituţie inspirată

23 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1923

Dacircnd expresia noilor realităţi icircntregirii ţării după Marea Unire din 1918 a

fost adoptată icircn ţara noastră Constituţia de la 29 martie 1923

Constituţia din 1923 era o constituţie rigidă deoarece pentru revizuirea ei

potrivit art129 şi 130 se prevedea o procedură greoaie complexă

24 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1938

Constituţia din 1938 este o constituţie elaborată din iniţiativa regelui Carol

al II lea care la 10 februarie 1938 a instaurat dictatura personală

25 CONSTITUŢIILE ADOPTATE IcircN PERIOADA REGIMULUI

COMUNIST

Icircn perioada regimului comunist au fost adoptate trei constituţii Constituţia

Republicii Populare Romacircne din 1948 Constituţia Republicii Populare Romacircne din

1952 şi Constituţia Republicii Socialiste Romacircnia din 1965

3 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1991

3 1 PREMISELE ELABORĂRII UNEI NOI CONSTITUŢII

Revoluţia din decembrie 1989 a determinat apariţia unui nou organism politic

Frontul Salvării Naţionale al cărui Consiliu a preluat icircntreaga putere politică fiind

dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim comunist

32 ACTELE CU VALOARE CONSTITUŢIONALĂ ADOPTATE IcircN

PERIOADA CUPRINSĂ IcircNTRE DECEMBRIE 1989 ŞI DECEMBRIE 1991

După revoluţia din decembrie 1989 au fost adoptate pe lacircngă Decretul-lege

nr 21989 care a avut un caracter provizoriu şi alte acte cu valoare constituţională

cum sunt

33 ELABORAREA ŞI ADOPTAREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

Potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr921990 Camera Deputaţilor şi

Senatul reunite icircn şedinţă comună ca Adunare Constituantă desfăşuracircndu-şi

activitatea icircn baza propriului regulament a hotăracirct alegerea unei Comisii pentru

redactarea proiectului Constituţiei Romacircniei

Astfel după elaborarea propriu-zisă a proiectului acesta a fost supus spre

aprobare Adunării Constituante După icircndelungi dezbateri3 şi după ce au fost

aduse anumite amendamente proiectul Constituţiei a fost adoptat cu votul

nominal al membrilor Adunării cvorumul prevăzut de dispoziţiile legale fiind de

două treimi

34 CONŢINUTUL NORMATIV AL CONSTITUŢIEI

Constituţia Romacircniei din 1991 era formată din 152 de articole grupate icircn şapte

titluri

I Principii generale

II Drepturile libertăţile şi icircndatoririle fundamentale titlu care la racircndul său

este structurat icircn patru capitole Dispoziţii comune Drepturile şi libertăţile

fundamentale Icircndatoririle fundamentale şi Avocatul Poporului

III Autorităţile publice titlu care cuprinde următoarele capitole Parlamentul

Preşedintele Romacircniei Guvernul Raporturile Parlamentului cu Guvernul

Administraţia publică Autoritatea judecătorească

IV Economia şi finanţele publice

V Curtea Constituţională

VI Revizuirea Constituţiei

VII Dispoziţii finale şi tranzitorii

Este de subliniat faptul că prin noua Constituţie a Romacircniei s-a prevăzut

icircnfiinţarea unor noi instituţii cum ar fi Avocatul Poporului Curtea

Constituţională Consiliul Legislativ sau Curtea de Conturi

3 Dezbaterea proiectului de Constituţie de către Adunarea Constituantă a icircnceput icircn data de

10 septembrie 1991 şi s-a finalizat prin votarea lui icircn data de 21 noiembrie 1991

4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

41 CONSIDERAŢII GENERALE

Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de

tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că

este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a

trecut societatea

Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor

politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul

dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul

Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia

pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei

din 1991

Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin

referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei

42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei

poate fi iniţiată de

43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine

celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată

44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi

supuse revizuirii

CAPITOLUL II

CARACTERELE STATULUI ROMAcircN

Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt

- stat naţional

- stat suveran şi independent

- stat unitar şi indivizibil

- stat de drept democratic şi social

- stat pluralist

1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta

reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului

2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT

Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi

independenţa

3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL

Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată

4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL

Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este

subordonat dreptului

5 STAT PLURALIST

Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu

dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după

revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice

CAPITOLUL III

RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu

rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi

aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu

icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura

realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără

consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că

rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din

lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo

Nicolae Titulescu4

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ

Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată

de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv

al acestora5

11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul

statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu

ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi

principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii

internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi

asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele

12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE

COORDONARErdquo6

Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a

reglementa raporturile dintre acestea

4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed

Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13

6 D Mazilu opcit p89

La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al

statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii

pentru ele

De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo

iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo

2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca

două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din

punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare

21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ

Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul

internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi

monistă

22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ

ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn

ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite

23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se

supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele

icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un

termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului

7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de

filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea

expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo

juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de

jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman

A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi

Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul

internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51

CAPITOLUL IV

PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA

PARLAMENTULUI

11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a

vorbi

12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o

singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral

2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul

reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării

3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei

sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat

Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru

modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor

administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a

Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali

3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE

9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor

şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii

comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală

organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se

stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul

majorităţii celor prezenţi

Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a

două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea

jurămacircntului de către aceştia

4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin

regulamente proprii

41 GRUPURILE PARLAMENTARE

Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot

organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere

Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10

şi

icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la

constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică

a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile

legislative supuse dezbaterii Camerelor

42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE

PARLAMENTULUI

După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se

desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului

precum şi structurile organizatorice Acestea sunt

- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului

10

Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul

parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice

a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al

Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din

Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi

fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash

prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul

parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49

membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al

Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)

- Biroul permanent al fiecărei Camere

- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului

Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după

constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului

permanent al acesteia

B Birourile permanente ale celor două Camere

Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere

şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru

chestori pentru fiecare birou permanent

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie

comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale

Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune

Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt

următoarele

1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări

2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital

3 Comisia economică industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală

5 Comisia pentru politică externă

6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia

mediului

7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

10 Comisia pentru sănătate publică

11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă

12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi

13 Comisia pentru egalitatea de şanse

14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului

15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii

16 Comisia pentru regulament

Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile

de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele

1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare

2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci

3 Comisia pentru industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii

specifice

5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor

naţionale

6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru

ecologic

7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială

8 Comisia pentru sănătate şi familie

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă

11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi

12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

13 Comisia pentru politică externă

14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii

15 Comisia pentru regulament

16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri

legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete

parlamentare

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru

adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o

propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă

Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

5 1 LEGISLATURA

Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru

care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale

Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese pentru un mandat de 4 ani

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea

parlamentară

Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri

ordinare şi extraordinare

A Sesiunile ordinare

Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an

B Sesiunile extraordinare

Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se

icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea

53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT

Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres

prevăzute de Constituţie

54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate

Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt

publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la

lucrările şedinţei comune

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 3: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

DREPT CONSTITUŢIONAL

ŞI INSTITUŢII POLITICE

Volumul II

CUPRINS

CAPITOLUL I

EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN 9

1 Scurte consideraţii privind apariţia primelor acte constituţionale

romacircneşti 9

2 Dezvoltarea constituţională icircn perioada 1866 - 1989 17

21 Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris 17

22 Constituţia Romacircniei din 1866 18

23 Constituţia Romacircniei din 1923 20

24 Constituţia Romacircniei din 1938 22

25 Constituţiile adoptate icircn perioada regimului comunist 23

3 Constituţia Romacircniei din 1991 25

31 Premisele elaborării unei noi Constituţii 25

32 Actele cu valoare constituţională adoptate icircn perioada cuprinsă icircntre

decembrie 1989 şi decembrie 1991 27

33 Elaborarea şi adoptarea Constituţiei Romacircniei 30

34 Conţinutul normativ al Constituţiei 31

4 Revizuirea Constituţiei Romacircniei 31

41 Consideraţii generale 31

42 Iniţiativa revizuirii Constituţiei Romacircniei 32

43 Procedura de revizuire a Constituţiei 33

44 Limitele revizuirii Constituţiei Romacircniei 34

CAPITOLUL II

CARACTERELE STATULUI ROMAcircN 36 1 Stat naţional 36

2 Stat suveran şi independent 37

3 Stat unitar şi indivizibil 37

4 Stat de drept democratic şi social 38

5 Stat pluralist 40

CAPITOLUL III

RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL 41

1 Scurte consideraţii privind ordinea juridică 41

11 Ordinea juridică internă şi ordinea juridică internaţională 42

12 Dreptul internaţional ndash un drept de coordonare 43

2 Raportul dintre dreptul intern şi dreptul internaţional 46

21 Teoria dualistă şi teoria monistă 47

22 Interdependenţa dintre ordinea juridică internă şi ordinea

juridică internaţională 49

23 Tratatele ratificate de Parlamentul Romacircniei 50

CAPITOLUL IV

PARLAMENTUL ROMAcircNIEI 52

1 Consideraţii generale privind instituţia Parlamentului 52

11 Noţiunea de Parlament 52

12 Structura Parlamentului 54

2 Rolul Parlamentului Romacircniei 55

3 Alegerea Camerelor Parlamentului Romacircniei 56

31 Alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului 56

32 Validarea mandatelor parlamentare 58

4 Organizarea internă a Parlamentului Romacircniei 60

41 Grupurile parlamentare 61

42 Structurile de conducere şi organizatorice ale Parlamentului 62

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului 62

B Birourile permanente ale celor două Camere 63

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere 66

5 Funcţionarea Parlamentului Romacircniei 76

51 Legislatura 76

52 Sesiunile Camerei Deputaţilor şi Senatului 76

A Sesiunile ordinare 77

B Sesiunile extraordinare 77

53 Convocarea Parlamentului de drept 78

54 Şedinţele Camerei Deputaţilor şi Senatului 78

6 Mandatul parlamentar 80

7 Statutul deputaţilor şi senatorilor 81

8 Funcţiile Parlamentului 84

81 Funcţia legislativă 84

diams Procedura legislativă 86

diams Delegarea legislativă 89

82 Funcţia de informare 92

83 Funcţia de control asupra executivului 93

84 Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice 93

9 Actele Parlamentului 94

91 Actele juridice ale Parlamentului 94

A Legea 94

B Hotăracircri 96

C Regulamente parlamentare 97

D Moţiuni 97

92 Actele politice ale Parlamentului 99

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI 101

1 Rolul Preşedintelui Romacircniei 101

2 Alegerea Preşedintelui Romacircniei 102

3 Durata mandatului Preşedintelui Romacircniei 102

4 Incompatibilităţi şi imunităţi 103

41 Incompatibilităţile funcţiei de Preşedinte al Romacircniei 103

42 Imunitatea Preşedintelui Romacircniei 104

5 Atribuţiile Preşedintelui Romacircniei 104

51 Atribuţii privind legiferarea 105

52 Atribuţii privind organizarea şi funcţionarea puterilor publice 106

53 Atribuţii privind alegerea formarea avizarea formării numirea

sau revocarea unor autorităţi publice 106

54 Atribuţii icircn domeniul apărării ţării şi asigurării ordinii publice 107

55 Atribuţii icircn domeniul politicii externe 107

56 Alte atribuţii 108

6 Răspunderea politică şi penală a Preşedintelui Romacircniei 108

61 Răspunderea politică 108

62 Răspunderea penală 109

7 Actele Preşedintelui Romacircniei 109

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI 111 1 Rolul şi locul Guvernului 111

2 Componenţa Guvernului 112

3 Icircnvestitura 112

4 Incompatibilităţi 113

5 Primul ndash Ministru 114

6 Actele Guvernului 114

7 Răspunderea Guvernului 115

8 Durata mandatului 115

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ 117

1 Consideraţii generale 117

2 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 117

3 Ministerul Public 119

4 Consiliul Superior al Magistraturii 120

5 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 122

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ 125

1 Locul şi rolul Curţii Constituţionale 125

2 Curtea Constituţională organ politico-jurisdicţional 126

3 Structura Curţii Constituţionale 127

31 Componenţa Curţii Constituţionale 127

32 Preşedintele Curţii Constituţionale 127

33 Durata mandatului judecătorului Curţii Constituţionale 128

4 Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale 129

5 Atribuţiile Curţii Constituţionale şi procedura jurisdicţională 130

6 Actele Curţii Constituţionale 141

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE 143

1 Consideraţii generale 143

2 Organizarea şi funcţionarea partidelor politice 144

3 Sisteme de partide politice 145

4 Rolul partidelor politice 146

5 Asocierea partidelor politice 147

6 Alte forme de asociere 148

61 Sindicatele 148

62 Grupurile de presiune 150

Bibliografie 151

CAPITOLUL I

EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND APARIŢIA PRIMELOR ACTE

CONSTITUŢIONALE

Apariţia primei Constituţii a Romacircniei a fost precedată de importante

mişcări sociale şi reforme care au avut loc icircn cele două principate romacircne

Moldova şi Ţara Romacircnească

Primele icircncercări de organizare politică le icircntacirclnim icircn secolul al XVIII lea şi

icircnceputul secolului al XIX lea icircncercări care s-au concretizat icircntr-o serie de

documente adoptate la vremea respectivă cum ar fi de exemplu Aşezămintele lui

Constantin Mavrocordat din 1740 şi 1743 iar mai tacircrziu Pravilniceasca Condică

tipărită de Alexandru Ipsilanti icircn anul 1780

Revoluţia din 1848 arăta Nicolae Bălcescu nu a fost un fenomen efemer

fără trecut şi fără viitor fără altă cauză decacirct voinţa icircntacircmplătoare a unei minorităţi

sau mişcarea generală europeană Revoluţia generală fu ocazia iar nu cauza

revoluţiei care se pierde icircn adacircncul veacurilor2

Tratatul de pace de la Paris din 1856 a marcat icircncheierea războiului din

Crimeea şi a prevăzut

Prin alegerea potrivit dispoziţiilor Convenţiei de la Paris lui Alexandru

Ioan Cuza ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 de către Adunarea Electivă a

Moldovei şi ca domn al Ţării Romacircneşti la 24 ianuarie 1859 de către Adunarea

Electivă a Valahiei s-a realizat icircn fapt unirea celor două principate romacircne

2 DEZVOLTAREA CONSTITUŢIONALĂ IcircN PERIOADA 1866 -

1989

21 STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENŢIEI DE LA PARIS

Icircn anul 1864 Alexandru Ioan Cuza a promulgat bdquoStatutul dezvoltător al

Convenţiei de la Parisrdquo cunoscut icircn istorie şi literatura de specialitate sub

denumirea de bdquoStatutul lui Cuzardquo şi legea electorală

22 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1866

AI Cuza a fost obligat să abdice la data de 11 februarie 1866 lăsacircnd o ţară

unită şi deschisă la progres Pe tronul ţării a fost adus un principe străin aşa cum

2 N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953 p264

s-a dorit de adunările ad-hoc din 1857 icircn persoana lui Carol Ludovic de

Hohenzollern ndash Sigmarigen proclamat de corpurile legiuitoare (1 mai 1866)

principe ereditar al Romacircniei sub numele de Carol I

La data de 29 iunie 1866 este adoptată de către Adunarea Constituantă o

nouă constituţie inspirată

23 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1923

Dacircnd expresia noilor realităţi icircntregirii ţării după Marea Unire din 1918 a

fost adoptată icircn ţara noastră Constituţia de la 29 martie 1923

Constituţia din 1923 era o constituţie rigidă deoarece pentru revizuirea ei

potrivit art129 şi 130 se prevedea o procedură greoaie complexă

24 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1938

Constituţia din 1938 este o constituţie elaborată din iniţiativa regelui Carol

al II lea care la 10 februarie 1938 a instaurat dictatura personală

25 CONSTITUŢIILE ADOPTATE IcircN PERIOADA REGIMULUI

COMUNIST

Icircn perioada regimului comunist au fost adoptate trei constituţii Constituţia

Republicii Populare Romacircne din 1948 Constituţia Republicii Populare Romacircne din

1952 şi Constituţia Republicii Socialiste Romacircnia din 1965

3 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1991

3 1 PREMISELE ELABORĂRII UNEI NOI CONSTITUŢII

Revoluţia din decembrie 1989 a determinat apariţia unui nou organism politic

Frontul Salvării Naţionale al cărui Consiliu a preluat icircntreaga putere politică fiind

dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim comunist

32 ACTELE CU VALOARE CONSTITUŢIONALĂ ADOPTATE IcircN

PERIOADA CUPRINSĂ IcircNTRE DECEMBRIE 1989 ŞI DECEMBRIE 1991

După revoluţia din decembrie 1989 au fost adoptate pe lacircngă Decretul-lege

nr 21989 care a avut un caracter provizoriu şi alte acte cu valoare constituţională

cum sunt

33 ELABORAREA ŞI ADOPTAREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

Potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr921990 Camera Deputaţilor şi

Senatul reunite icircn şedinţă comună ca Adunare Constituantă desfăşuracircndu-şi

activitatea icircn baza propriului regulament a hotăracirct alegerea unei Comisii pentru

redactarea proiectului Constituţiei Romacircniei

Astfel după elaborarea propriu-zisă a proiectului acesta a fost supus spre

aprobare Adunării Constituante După icircndelungi dezbateri3 şi după ce au fost

aduse anumite amendamente proiectul Constituţiei a fost adoptat cu votul

nominal al membrilor Adunării cvorumul prevăzut de dispoziţiile legale fiind de

două treimi

34 CONŢINUTUL NORMATIV AL CONSTITUŢIEI

Constituţia Romacircniei din 1991 era formată din 152 de articole grupate icircn şapte

titluri

I Principii generale

II Drepturile libertăţile şi icircndatoririle fundamentale titlu care la racircndul său

este structurat icircn patru capitole Dispoziţii comune Drepturile şi libertăţile

fundamentale Icircndatoririle fundamentale şi Avocatul Poporului

III Autorităţile publice titlu care cuprinde următoarele capitole Parlamentul

Preşedintele Romacircniei Guvernul Raporturile Parlamentului cu Guvernul

Administraţia publică Autoritatea judecătorească

IV Economia şi finanţele publice

V Curtea Constituţională

VI Revizuirea Constituţiei

VII Dispoziţii finale şi tranzitorii

Este de subliniat faptul că prin noua Constituţie a Romacircniei s-a prevăzut

icircnfiinţarea unor noi instituţii cum ar fi Avocatul Poporului Curtea

Constituţională Consiliul Legislativ sau Curtea de Conturi

3 Dezbaterea proiectului de Constituţie de către Adunarea Constituantă a icircnceput icircn data de

10 septembrie 1991 şi s-a finalizat prin votarea lui icircn data de 21 noiembrie 1991

4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

41 CONSIDERAŢII GENERALE

Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de

tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că

este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a

trecut societatea

Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor

politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul

dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul

Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia

pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei

din 1991

Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin

referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei

42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei

poate fi iniţiată de

43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine

celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată

44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi

supuse revizuirii

CAPITOLUL II

CARACTERELE STATULUI ROMAcircN

Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt

- stat naţional

- stat suveran şi independent

- stat unitar şi indivizibil

- stat de drept democratic şi social

- stat pluralist

1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta

reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului

2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT

Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi

independenţa

3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL

Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată

4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL

Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este

subordonat dreptului

5 STAT PLURALIST

Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu

dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după

revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice

CAPITOLUL III

RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu

rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi

aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu

icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura

realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără

consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că

rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din

lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo

Nicolae Titulescu4

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ

Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată

de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv

al acestora5

11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul

statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu

ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi

principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii

internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi

asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele

12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE

COORDONARErdquo6

Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a

reglementa raporturile dintre acestea

4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed

Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13

6 D Mazilu opcit p89

La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al

statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii

pentru ele

De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo

iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo

2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca

două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din

punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare

21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ

Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul

internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi

monistă

22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ

ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn

ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite

23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se

supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele

icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un

termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului

7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de

filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea

expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo

juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de

jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman

A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi

Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul

internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51

CAPITOLUL IV

PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA

PARLAMENTULUI

11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a

vorbi

12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o

singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral

2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul

reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării

3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei

sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat

Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru

modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor

administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a

Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali

3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE

9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor

şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii

comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală

organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se

stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul

majorităţii celor prezenţi

Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a

două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea

jurămacircntului de către aceştia

4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin

regulamente proprii

41 GRUPURILE PARLAMENTARE

Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot

organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere

Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10

şi

icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la

constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică

a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile

legislative supuse dezbaterii Camerelor

42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE

PARLAMENTULUI

După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se

desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului

precum şi structurile organizatorice Acestea sunt

- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului

10

Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul

parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice

a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al

Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din

Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi

fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash

prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul

parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49

membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al

Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)

- Biroul permanent al fiecărei Camere

- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului

Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după

constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului

permanent al acesteia

B Birourile permanente ale celor două Camere

Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere

şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru

chestori pentru fiecare birou permanent

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie

comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale

Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune

Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt

următoarele

1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări

2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital

3 Comisia economică industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală

5 Comisia pentru politică externă

6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia

mediului

7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

10 Comisia pentru sănătate publică

11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă

12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi

13 Comisia pentru egalitatea de şanse

14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului

15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii

16 Comisia pentru regulament

Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile

de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele

1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare

2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci

3 Comisia pentru industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii

specifice

5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor

naţionale

6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru

ecologic

7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială

8 Comisia pentru sănătate şi familie

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă

11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi

12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

13 Comisia pentru politică externă

14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii

15 Comisia pentru regulament

16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri

legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete

parlamentare

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru

adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o

propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă

Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

5 1 LEGISLATURA

Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru

care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale

Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese pentru un mandat de 4 ani

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea

parlamentară

Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri

ordinare şi extraordinare

A Sesiunile ordinare

Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an

B Sesiunile extraordinare

Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se

icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea

53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT

Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres

prevăzute de Constituţie

54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate

Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt

publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la

lucrările şedinţei comune

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 4: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

23 Tratatele ratificate de Parlamentul Romacircniei 50

CAPITOLUL IV

PARLAMENTUL ROMAcircNIEI 52

1 Consideraţii generale privind instituţia Parlamentului 52

11 Noţiunea de Parlament 52

12 Structura Parlamentului 54

2 Rolul Parlamentului Romacircniei 55

3 Alegerea Camerelor Parlamentului Romacircniei 56

31 Alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului 56

32 Validarea mandatelor parlamentare 58

4 Organizarea internă a Parlamentului Romacircniei 60

41 Grupurile parlamentare 61

42 Structurile de conducere şi organizatorice ale Parlamentului 62

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului 62

B Birourile permanente ale celor două Camere 63

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere 66

5 Funcţionarea Parlamentului Romacircniei 76

51 Legislatura 76

52 Sesiunile Camerei Deputaţilor şi Senatului 76

A Sesiunile ordinare 77

B Sesiunile extraordinare 77

53 Convocarea Parlamentului de drept 78

54 Şedinţele Camerei Deputaţilor şi Senatului 78

6 Mandatul parlamentar 80

7 Statutul deputaţilor şi senatorilor 81

8 Funcţiile Parlamentului 84

81 Funcţia legislativă 84

diams Procedura legislativă 86

diams Delegarea legislativă 89

82 Funcţia de informare 92

83 Funcţia de control asupra executivului 93

84 Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice 93

9 Actele Parlamentului 94

91 Actele juridice ale Parlamentului 94

A Legea 94

B Hotăracircri 96

C Regulamente parlamentare 97

D Moţiuni 97

92 Actele politice ale Parlamentului 99

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI 101

1 Rolul Preşedintelui Romacircniei 101

2 Alegerea Preşedintelui Romacircniei 102

3 Durata mandatului Preşedintelui Romacircniei 102

4 Incompatibilităţi şi imunităţi 103

41 Incompatibilităţile funcţiei de Preşedinte al Romacircniei 103

42 Imunitatea Preşedintelui Romacircniei 104

5 Atribuţiile Preşedintelui Romacircniei 104

51 Atribuţii privind legiferarea 105

52 Atribuţii privind organizarea şi funcţionarea puterilor publice 106

53 Atribuţii privind alegerea formarea avizarea formării numirea

sau revocarea unor autorităţi publice 106

54 Atribuţii icircn domeniul apărării ţării şi asigurării ordinii publice 107

55 Atribuţii icircn domeniul politicii externe 107

56 Alte atribuţii 108

6 Răspunderea politică şi penală a Preşedintelui Romacircniei 108

61 Răspunderea politică 108

62 Răspunderea penală 109

7 Actele Preşedintelui Romacircniei 109

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI 111 1 Rolul şi locul Guvernului 111

2 Componenţa Guvernului 112

3 Icircnvestitura 112

4 Incompatibilităţi 113

5 Primul ndash Ministru 114

6 Actele Guvernului 114

7 Răspunderea Guvernului 115

8 Durata mandatului 115

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ 117

1 Consideraţii generale 117

2 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 117

3 Ministerul Public 119

4 Consiliul Superior al Magistraturii 120

5 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 122

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ 125

1 Locul şi rolul Curţii Constituţionale 125

2 Curtea Constituţională organ politico-jurisdicţional 126

3 Structura Curţii Constituţionale 127

31 Componenţa Curţii Constituţionale 127

32 Preşedintele Curţii Constituţionale 127

33 Durata mandatului judecătorului Curţii Constituţionale 128

4 Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale 129

5 Atribuţiile Curţii Constituţionale şi procedura jurisdicţională 130

6 Actele Curţii Constituţionale 141

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE 143

1 Consideraţii generale 143

2 Organizarea şi funcţionarea partidelor politice 144

3 Sisteme de partide politice 145

4 Rolul partidelor politice 146

5 Asocierea partidelor politice 147

6 Alte forme de asociere 148

61 Sindicatele 148

62 Grupurile de presiune 150

Bibliografie 151

CAPITOLUL I

EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND APARIŢIA PRIMELOR ACTE

CONSTITUŢIONALE

Apariţia primei Constituţii a Romacircniei a fost precedată de importante

mişcări sociale şi reforme care au avut loc icircn cele două principate romacircne

Moldova şi Ţara Romacircnească

Primele icircncercări de organizare politică le icircntacirclnim icircn secolul al XVIII lea şi

icircnceputul secolului al XIX lea icircncercări care s-au concretizat icircntr-o serie de

documente adoptate la vremea respectivă cum ar fi de exemplu Aşezămintele lui

Constantin Mavrocordat din 1740 şi 1743 iar mai tacircrziu Pravilniceasca Condică

tipărită de Alexandru Ipsilanti icircn anul 1780

Revoluţia din 1848 arăta Nicolae Bălcescu nu a fost un fenomen efemer

fără trecut şi fără viitor fără altă cauză decacirct voinţa icircntacircmplătoare a unei minorităţi

sau mişcarea generală europeană Revoluţia generală fu ocazia iar nu cauza

revoluţiei care se pierde icircn adacircncul veacurilor2

Tratatul de pace de la Paris din 1856 a marcat icircncheierea războiului din

Crimeea şi a prevăzut

Prin alegerea potrivit dispoziţiilor Convenţiei de la Paris lui Alexandru

Ioan Cuza ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 de către Adunarea Electivă a

Moldovei şi ca domn al Ţării Romacircneşti la 24 ianuarie 1859 de către Adunarea

Electivă a Valahiei s-a realizat icircn fapt unirea celor două principate romacircne

2 DEZVOLTAREA CONSTITUŢIONALĂ IcircN PERIOADA 1866 -

1989

21 STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENŢIEI DE LA PARIS

Icircn anul 1864 Alexandru Ioan Cuza a promulgat bdquoStatutul dezvoltător al

Convenţiei de la Parisrdquo cunoscut icircn istorie şi literatura de specialitate sub

denumirea de bdquoStatutul lui Cuzardquo şi legea electorală

22 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1866

AI Cuza a fost obligat să abdice la data de 11 februarie 1866 lăsacircnd o ţară

unită şi deschisă la progres Pe tronul ţării a fost adus un principe străin aşa cum

2 N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953 p264

s-a dorit de adunările ad-hoc din 1857 icircn persoana lui Carol Ludovic de

Hohenzollern ndash Sigmarigen proclamat de corpurile legiuitoare (1 mai 1866)

principe ereditar al Romacircniei sub numele de Carol I

La data de 29 iunie 1866 este adoptată de către Adunarea Constituantă o

nouă constituţie inspirată

23 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1923

Dacircnd expresia noilor realităţi icircntregirii ţării după Marea Unire din 1918 a

fost adoptată icircn ţara noastră Constituţia de la 29 martie 1923

Constituţia din 1923 era o constituţie rigidă deoarece pentru revizuirea ei

potrivit art129 şi 130 se prevedea o procedură greoaie complexă

24 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1938

Constituţia din 1938 este o constituţie elaborată din iniţiativa regelui Carol

al II lea care la 10 februarie 1938 a instaurat dictatura personală

25 CONSTITUŢIILE ADOPTATE IcircN PERIOADA REGIMULUI

COMUNIST

Icircn perioada regimului comunist au fost adoptate trei constituţii Constituţia

Republicii Populare Romacircne din 1948 Constituţia Republicii Populare Romacircne din

1952 şi Constituţia Republicii Socialiste Romacircnia din 1965

3 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1991

3 1 PREMISELE ELABORĂRII UNEI NOI CONSTITUŢII

Revoluţia din decembrie 1989 a determinat apariţia unui nou organism politic

Frontul Salvării Naţionale al cărui Consiliu a preluat icircntreaga putere politică fiind

dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim comunist

32 ACTELE CU VALOARE CONSTITUŢIONALĂ ADOPTATE IcircN

PERIOADA CUPRINSĂ IcircNTRE DECEMBRIE 1989 ŞI DECEMBRIE 1991

După revoluţia din decembrie 1989 au fost adoptate pe lacircngă Decretul-lege

nr 21989 care a avut un caracter provizoriu şi alte acte cu valoare constituţională

cum sunt

33 ELABORAREA ŞI ADOPTAREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

Potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr921990 Camera Deputaţilor şi

Senatul reunite icircn şedinţă comună ca Adunare Constituantă desfăşuracircndu-şi

activitatea icircn baza propriului regulament a hotăracirct alegerea unei Comisii pentru

redactarea proiectului Constituţiei Romacircniei

Astfel după elaborarea propriu-zisă a proiectului acesta a fost supus spre

aprobare Adunării Constituante După icircndelungi dezbateri3 şi după ce au fost

aduse anumite amendamente proiectul Constituţiei a fost adoptat cu votul

nominal al membrilor Adunării cvorumul prevăzut de dispoziţiile legale fiind de

două treimi

34 CONŢINUTUL NORMATIV AL CONSTITUŢIEI

Constituţia Romacircniei din 1991 era formată din 152 de articole grupate icircn şapte

titluri

I Principii generale

II Drepturile libertăţile şi icircndatoririle fundamentale titlu care la racircndul său

este structurat icircn patru capitole Dispoziţii comune Drepturile şi libertăţile

fundamentale Icircndatoririle fundamentale şi Avocatul Poporului

III Autorităţile publice titlu care cuprinde următoarele capitole Parlamentul

Preşedintele Romacircniei Guvernul Raporturile Parlamentului cu Guvernul

Administraţia publică Autoritatea judecătorească

IV Economia şi finanţele publice

V Curtea Constituţională

VI Revizuirea Constituţiei

VII Dispoziţii finale şi tranzitorii

Este de subliniat faptul că prin noua Constituţie a Romacircniei s-a prevăzut

icircnfiinţarea unor noi instituţii cum ar fi Avocatul Poporului Curtea

Constituţională Consiliul Legislativ sau Curtea de Conturi

3 Dezbaterea proiectului de Constituţie de către Adunarea Constituantă a icircnceput icircn data de

10 septembrie 1991 şi s-a finalizat prin votarea lui icircn data de 21 noiembrie 1991

4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

41 CONSIDERAŢII GENERALE

Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de

tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că

este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a

trecut societatea

Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor

politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul

dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul

Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia

pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei

din 1991

Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin

referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei

42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei

poate fi iniţiată de

43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine

celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată

44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi

supuse revizuirii

CAPITOLUL II

CARACTERELE STATULUI ROMAcircN

Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt

- stat naţional

- stat suveran şi independent

- stat unitar şi indivizibil

- stat de drept democratic şi social

- stat pluralist

1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta

reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului

2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT

Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi

independenţa

3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL

Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată

4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL

Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este

subordonat dreptului

5 STAT PLURALIST

Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu

dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după

revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice

CAPITOLUL III

RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu

rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi

aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu

icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura

realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără

consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că

rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din

lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo

Nicolae Titulescu4

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ

Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată

de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv

al acestora5

11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul

statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu

ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi

principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii

internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi

asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele

12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE

COORDONARErdquo6

Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a

reglementa raporturile dintre acestea

4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed

Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13

6 D Mazilu opcit p89

La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al

statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii

pentru ele

De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo

iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo

2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca

două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din

punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare

21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ

Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul

internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi

monistă

22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ

ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn

ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite

23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se

supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele

icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un

termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului

7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de

filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea

expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo

juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de

jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman

A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi

Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul

internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51

CAPITOLUL IV

PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA

PARLAMENTULUI

11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a

vorbi

12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o

singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral

2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul

reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării

3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei

sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat

Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru

modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor

administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a

Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali

3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE

9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor

şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii

comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală

organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se

stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul

majorităţii celor prezenţi

Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a

două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea

jurămacircntului de către aceştia

4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin

regulamente proprii

41 GRUPURILE PARLAMENTARE

Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot

organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere

Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10

şi

icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la

constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică

a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile

legislative supuse dezbaterii Camerelor

42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE

PARLAMENTULUI

După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se

desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului

precum şi structurile organizatorice Acestea sunt

- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului

10

Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul

parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice

a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al

Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din

Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi

fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash

prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul

parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49

membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al

Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)

- Biroul permanent al fiecărei Camere

- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului

Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după

constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului

permanent al acesteia

B Birourile permanente ale celor două Camere

Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere

şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru

chestori pentru fiecare birou permanent

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie

comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale

Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune

Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt

următoarele

1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări

2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital

3 Comisia economică industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală

5 Comisia pentru politică externă

6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia

mediului

7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

10 Comisia pentru sănătate publică

11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă

12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi

13 Comisia pentru egalitatea de şanse

14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului

15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii

16 Comisia pentru regulament

Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile

de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele

1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare

2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci

3 Comisia pentru industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii

specifice

5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor

naţionale

6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru

ecologic

7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială

8 Comisia pentru sănătate şi familie

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă

11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi

12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

13 Comisia pentru politică externă

14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii

15 Comisia pentru regulament

16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri

legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete

parlamentare

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru

adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o

propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă

Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

5 1 LEGISLATURA

Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru

care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale

Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese pentru un mandat de 4 ani

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea

parlamentară

Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri

ordinare şi extraordinare

A Sesiunile ordinare

Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an

B Sesiunile extraordinare

Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se

icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea

53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT

Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres

prevăzute de Constituţie

54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate

Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt

publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la

lucrările şedinţei comune

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 5: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

3 Durata mandatului Preşedintelui Romacircniei 102

4 Incompatibilităţi şi imunităţi 103

41 Incompatibilităţile funcţiei de Preşedinte al Romacircniei 103

42 Imunitatea Preşedintelui Romacircniei 104

5 Atribuţiile Preşedintelui Romacircniei 104

51 Atribuţii privind legiferarea 105

52 Atribuţii privind organizarea şi funcţionarea puterilor publice 106

53 Atribuţii privind alegerea formarea avizarea formării numirea

sau revocarea unor autorităţi publice 106

54 Atribuţii icircn domeniul apărării ţării şi asigurării ordinii publice 107

55 Atribuţii icircn domeniul politicii externe 107

56 Alte atribuţii 108

6 Răspunderea politică şi penală a Preşedintelui Romacircniei 108

61 Răspunderea politică 108

62 Răspunderea penală 109

7 Actele Preşedintelui Romacircniei 109

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI 111 1 Rolul şi locul Guvernului 111

2 Componenţa Guvernului 112

3 Icircnvestitura 112

4 Incompatibilităţi 113

5 Primul ndash Ministru 114

6 Actele Guvernului 114

7 Răspunderea Guvernului 115

8 Durata mandatului 115

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ 117

1 Consideraţii generale 117

2 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 117

3 Ministerul Public 119

4 Consiliul Superior al Magistraturii 120

5 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 122

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ 125

1 Locul şi rolul Curţii Constituţionale 125

2 Curtea Constituţională organ politico-jurisdicţional 126

3 Structura Curţii Constituţionale 127

31 Componenţa Curţii Constituţionale 127

32 Preşedintele Curţii Constituţionale 127

33 Durata mandatului judecătorului Curţii Constituţionale 128

4 Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale 129

5 Atribuţiile Curţii Constituţionale şi procedura jurisdicţională 130

6 Actele Curţii Constituţionale 141

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE 143

1 Consideraţii generale 143

2 Organizarea şi funcţionarea partidelor politice 144

3 Sisteme de partide politice 145

4 Rolul partidelor politice 146

5 Asocierea partidelor politice 147

6 Alte forme de asociere 148

61 Sindicatele 148

62 Grupurile de presiune 150

Bibliografie 151

CAPITOLUL I

EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND APARIŢIA PRIMELOR ACTE

CONSTITUŢIONALE

Apariţia primei Constituţii a Romacircniei a fost precedată de importante

mişcări sociale şi reforme care au avut loc icircn cele două principate romacircne

Moldova şi Ţara Romacircnească

Primele icircncercări de organizare politică le icircntacirclnim icircn secolul al XVIII lea şi

icircnceputul secolului al XIX lea icircncercări care s-au concretizat icircntr-o serie de

documente adoptate la vremea respectivă cum ar fi de exemplu Aşezămintele lui

Constantin Mavrocordat din 1740 şi 1743 iar mai tacircrziu Pravilniceasca Condică

tipărită de Alexandru Ipsilanti icircn anul 1780

Revoluţia din 1848 arăta Nicolae Bălcescu nu a fost un fenomen efemer

fără trecut şi fără viitor fără altă cauză decacirct voinţa icircntacircmplătoare a unei minorităţi

sau mişcarea generală europeană Revoluţia generală fu ocazia iar nu cauza

revoluţiei care se pierde icircn adacircncul veacurilor2

Tratatul de pace de la Paris din 1856 a marcat icircncheierea războiului din

Crimeea şi a prevăzut

Prin alegerea potrivit dispoziţiilor Convenţiei de la Paris lui Alexandru

Ioan Cuza ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 de către Adunarea Electivă a

Moldovei şi ca domn al Ţării Romacircneşti la 24 ianuarie 1859 de către Adunarea

Electivă a Valahiei s-a realizat icircn fapt unirea celor două principate romacircne

2 DEZVOLTAREA CONSTITUŢIONALĂ IcircN PERIOADA 1866 -

1989

21 STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENŢIEI DE LA PARIS

Icircn anul 1864 Alexandru Ioan Cuza a promulgat bdquoStatutul dezvoltător al

Convenţiei de la Parisrdquo cunoscut icircn istorie şi literatura de specialitate sub

denumirea de bdquoStatutul lui Cuzardquo şi legea electorală

22 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1866

AI Cuza a fost obligat să abdice la data de 11 februarie 1866 lăsacircnd o ţară

unită şi deschisă la progres Pe tronul ţării a fost adus un principe străin aşa cum

2 N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953 p264

s-a dorit de adunările ad-hoc din 1857 icircn persoana lui Carol Ludovic de

Hohenzollern ndash Sigmarigen proclamat de corpurile legiuitoare (1 mai 1866)

principe ereditar al Romacircniei sub numele de Carol I

La data de 29 iunie 1866 este adoptată de către Adunarea Constituantă o

nouă constituţie inspirată

23 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1923

Dacircnd expresia noilor realităţi icircntregirii ţării după Marea Unire din 1918 a

fost adoptată icircn ţara noastră Constituţia de la 29 martie 1923

Constituţia din 1923 era o constituţie rigidă deoarece pentru revizuirea ei

potrivit art129 şi 130 se prevedea o procedură greoaie complexă

24 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1938

Constituţia din 1938 este o constituţie elaborată din iniţiativa regelui Carol

al II lea care la 10 februarie 1938 a instaurat dictatura personală

25 CONSTITUŢIILE ADOPTATE IcircN PERIOADA REGIMULUI

COMUNIST

Icircn perioada regimului comunist au fost adoptate trei constituţii Constituţia

Republicii Populare Romacircne din 1948 Constituţia Republicii Populare Romacircne din

1952 şi Constituţia Republicii Socialiste Romacircnia din 1965

3 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1991

3 1 PREMISELE ELABORĂRII UNEI NOI CONSTITUŢII

Revoluţia din decembrie 1989 a determinat apariţia unui nou organism politic

Frontul Salvării Naţionale al cărui Consiliu a preluat icircntreaga putere politică fiind

dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim comunist

32 ACTELE CU VALOARE CONSTITUŢIONALĂ ADOPTATE IcircN

PERIOADA CUPRINSĂ IcircNTRE DECEMBRIE 1989 ŞI DECEMBRIE 1991

După revoluţia din decembrie 1989 au fost adoptate pe lacircngă Decretul-lege

nr 21989 care a avut un caracter provizoriu şi alte acte cu valoare constituţională

cum sunt

33 ELABORAREA ŞI ADOPTAREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

Potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr921990 Camera Deputaţilor şi

Senatul reunite icircn şedinţă comună ca Adunare Constituantă desfăşuracircndu-şi

activitatea icircn baza propriului regulament a hotăracirct alegerea unei Comisii pentru

redactarea proiectului Constituţiei Romacircniei

Astfel după elaborarea propriu-zisă a proiectului acesta a fost supus spre

aprobare Adunării Constituante După icircndelungi dezbateri3 şi după ce au fost

aduse anumite amendamente proiectul Constituţiei a fost adoptat cu votul

nominal al membrilor Adunării cvorumul prevăzut de dispoziţiile legale fiind de

două treimi

34 CONŢINUTUL NORMATIV AL CONSTITUŢIEI

Constituţia Romacircniei din 1991 era formată din 152 de articole grupate icircn şapte

titluri

I Principii generale

II Drepturile libertăţile şi icircndatoririle fundamentale titlu care la racircndul său

este structurat icircn patru capitole Dispoziţii comune Drepturile şi libertăţile

fundamentale Icircndatoririle fundamentale şi Avocatul Poporului

III Autorităţile publice titlu care cuprinde următoarele capitole Parlamentul

Preşedintele Romacircniei Guvernul Raporturile Parlamentului cu Guvernul

Administraţia publică Autoritatea judecătorească

IV Economia şi finanţele publice

V Curtea Constituţională

VI Revizuirea Constituţiei

VII Dispoziţii finale şi tranzitorii

Este de subliniat faptul că prin noua Constituţie a Romacircniei s-a prevăzut

icircnfiinţarea unor noi instituţii cum ar fi Avocatul Poporului Curtea

Constituţională Consiliul Legislativ sau Curtea de Conturi

3 Dezbaterea proiectului de Constituţie de către Adunarea Constituantă a icircnceput icircn data de

10 septembrie 1991 şi s-a finalizat prin votarea lui icircn data de 21 noiembrie 1991

4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

41 CONSIDERAŢII GENERALE

Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de

tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că

este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a

trecut societatea

Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor

politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul

dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul

Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia

pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei

din 1991

Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin

referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei

42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei

poate fi iniţiată de

43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine

celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată

44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi

supuse revizuirii

CAPITOLUL II

CARACTERELE STATULUI ROMAcircN

Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt

- stat naţional

- stat suveran şi independent

- stat unitar şi indivizibil

- stat de drept democratic şi social

- stat pluralist

1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta

reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului

2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT

Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi

independenţa

3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL

Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată

4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL

Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este

subordonat dreptului

5 STAT PLURALIST

Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu

dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după

revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice

CAPITOLUL III

RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu

rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi

aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu

icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura

realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără

consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că

rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din

lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo

Nicolae Titulescu4

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ

Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată

de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv

al acestora5

11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul

statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu

ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi

principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii

internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi

asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele

12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE

COORDONARErdquo6

Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a

reglementa raporturile dintre acestea

4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed

Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13

6 D Mazilu opcit p89

La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al

statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii

pentru ele

De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo

iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo

2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca

două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din

punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare

21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ

Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul

internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi

monistă

22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ

ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn

ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite

23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se

supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele

icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un

termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului

7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de

filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea

expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo

juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de

jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman

A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi

Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul

internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51

CAPITOLUL IV

PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA

PARLAMENTULUI

11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a

vorbi

12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o

singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral

2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul

reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării

3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei

sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat

Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru

modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor

administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a

Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali

3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE

9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor

şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii

comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală

organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se

stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul

majorităţii celor prezenţi

Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a

două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea

jurămacircntului de către aceştia

4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin

regulamente proprii

41 GRUPURILE PARLAMENTARE

Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot

organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere

Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10

şi

icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la

constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică

a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile

legislative supuse dezbaterii Camerelor

42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE

PARLAMENTULUI

După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se

desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului

precum şi structurile organizatorice Acestea sunt

- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului

10

Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul

parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice

a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al

Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din

Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi

fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash

prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul

parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49

membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al

Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)

- Biroul permanent al fiecărei Camere

- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului

Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după

constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului

permanent al acesteia

B Birourile permanente ale celor două Camere

Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere

şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru

chestori pentru fiecare birou permanent

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie

comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale

Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune

Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt

următoarele

1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări

2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital

3 Comisia economică industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală

5 Comisia pentru politică externă

6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia

mediului

7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

10 Comisia pentru sănătate publică

11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă

12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi

13 Comisia pentru egalitatea de şanse

14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului

15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii

16 Comisia pentru regulament

Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile

de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele

1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare

2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci

3 Comisia pentru industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii

specifice

5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor

naţionale

6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru

ecologic

7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială

8 Comisia pentru sănătate şi familie

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă

11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi

12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

13 Comisia pentru politică externă

14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii

15 Comisia pentru regulament

16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri

legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete

parlamentare

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru

adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o

propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă

Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

5 1 LEGISLATURA

Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru

care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale

Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese pentru un mandat de 4 ani

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea

parlamentară

Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri

ordinare şi extraordinare

A Sesiunile ordinare

Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an

B Sesiunile extraordinare

Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se

icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea

53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT

Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres

prevăzute de Constituţie

54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate

Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt

publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la

lucrările şedinţei comune

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 6: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

5 Atribuţiile Curţii Constituţionale şi procedura jurisdicţională 130

6 Actele Curţii Constituţionale 141

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE 143

1 Consideraţii generale 143

2 Organizarea şi funcţionarea partidelor politice 144

3 Sisteme de partide politice 145

4 Rolul partidelor politice 146

5 Asocierea partidelor politice 147

6 Alte forme de asociere 148

61 Sindicatele 148

62 Grupurile de presiune 150

Bibliografie 151

CAPITOLUL I

EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND APARIŢIA PRIMELOR ACTE

CONSTITUŢIONALE

Apariţia primei Constituţii a Romacircniei a fost precedată de importante

mişcări sociale şi reforme care au avut loc icircn cele două principate romacircne

Moldova şi Ţara Romacircnească

Primele icircncercări de organizare politică le icircntacirclnim icircn secolul al XVIII lea şi

icircnceputul secolului al XIX lea icircncercări care s-au concretizat icircntr-o serie de

documente adoptate la vremea respectivă cum ar fi de exemplu Aşezămintele lui

Constantin Mavrocordat din 1740 şi 1743 iar mai tacircrziu Pravilniceasca Condică

tipărită de Alexandru Ipsilanti icircn anul 1780

Revoluţia din 1848 arăta Nicolae Bălcescu nu a fost un fenomen efemer

fără trecut şi fără viitor fără altă cauză decacirct voinţa icircntacircmplătoare a unei minorităţi

sau mişcarea generală europeană Revoluţia generală fu ocazia iar nu cauza

revoluţiei care se pierde icircn adacircncul veacurilor2

Tratatul de pace de la Paris din 1856 a marcat icircncheierea războiului din

Crimeea şi a prevăzut

Prin alegerea potrivit dispoziţiilor Convenţiei de la Paris lui Alexandru

Ioan Cuza ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 de către Adunarea Electivă a

Moldovei şi ca domn al Ţării Romacircneşti la 24 ianuarie 1859 de către Adunarea

Electivă a Valahiei s-a realizat icircn fapt unirea celor două principate romacircne

2 DEZVOLTAREA CONSTITUŢIONALĂ IcircN PERIOADA 1866 -

1989

21 STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENŢIEI DE LA PARIS

Icircn anul 1864 Alexandru Ioan Cuza a promulgat bdquoStatutul dezvoltător al

Convenţiei de la Parisrdquo cunoscut icircn istorie şi literatura de specialitate sub

denumirea de bdquoStatutul lui Cuzardquo şi legea electorală

22 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1866

AI Cuza a fost obligat să abdice la data de 11 februarie 1866 lăsacircnd o ţară

unită şi deschisă la progres Pe tronul ţării a fost adus un principe străin aşa cum

2 N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953 p264

s-a dorit de adunările ad-hoc din 1857 icircn persoana lui Carol Ludovic de

Hohenzollern ndash Sigmarigen proclamat de corpurile legiuitoare (1 mai 1866)

principe ereditar al Romacircniei sub numele de Carol I

La data de 29 iunie 1866 este adoptată de către Adunarea Constituantă o

nouă constituţie inspirată

23 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1923

Dacircnd expresia noilor realităţi icircntregirii ţării după Marea Unire din 1918 a

fost adoptată icircn ţara noastră Constituţia de la 29 martie 1923

Constituţia din 1923 era o constituţie rigidă deoarece pentru revizuirea ei

potrivit art129 şi 130 se prevedea o procedură greoaie complexă

24 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1938

Constituţia din 1938 este o constituţie elaborată din iniţiativa regelui Carol

al II lea care la 10 februarie 1938 a instaurat dictatura personală

25 CONSTITUŢIILE ADOPTATE IcircN PERIOADA REGIMULUI

COMUNIST

Icircn perioada regimului comunist au fost adoptate trei constituţii Constituţia

Republicii Populare Romacircne din 1948 Constituţia Republicii Populare Romacircne din

1952 şi Constituţia Republicii Socialiste Romacircnia din 1965

3 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1991

3 1 PREMISELE ELABORĂRII UNEI NOI CONSTITUŢII

Revoluţia din decembrie 1989 a determinat apariţia unui nou organism politic

Frontul Salvării Naţionale al cărui Consiliu a preluat icircntreaga putere politică fiind

dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim comunist

32 ACTELE CU VALOARE CONSTITUŢIONALĂ ADOPTATE IcircN

PERIOADA CUPRINSĂ IcircNTRE DECEMBRIE 1989 ŞI DECEMBRIE 1991

După revoluţia din decembrie 1989 au fost adoptate pe lacircngă Decretul-lege

nr 21989 care a avut un caracter provizoriu şi alte acte cu valoare constituţională

cum sunt

33 ELABORAREA ŞI ADOPTAREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

Potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr921990 Camera Deputaţilor şi

Senatul reunite icircn şedinţă comună ca Adunare Constituantă desfăşuracircndu-şi

activitatea icircn baza propriului regulament a hotăracirct alegerea unei Comisii pentru

redactarea proiectului Constituţiei Romacircniei

Astfel după elaborarea propriu-zisă a proiectului acesta a fost supus spre

aprobare Adunării Constituante După icircndelungi dezbateri3 şi după ce au fost

aduse anumite amendamente proiectul Constituţiei a fost adoptat cu votul

nominal al membrilor Adunării cvorumul prevăzut de dispoziţiile legale fiind de

două treimi

34 CONŢINUTUL NORMATIV AL CONSTITUŢIEI

Constituţia Romacircniei din 1991 era formată din 152 de articole grupate icircn şapte

titluri

I Principii generale

II Drepturile libertăţile şi icircndatoririle fundamentale titlu care la racircndul său

este structurat icircn patru capitole Dispoziţii comune Drepturile şi libertăţile

fundamentale Icircndatoririle fundamentale şi Avocatul Poporului

III Autorităţile publice titlu care cuprinde următoarele capitole Parlamentul

Preşedintele Romacircniei Guvernul Raporturile Parlamentului cu Guvernul

Administraţia publică Autoritatea judecătorească

IV Economia şi finanţele publice

V Curtea Constituţională

VI Revizuirea Constituţiei

VII Dispoziţii finale şi tranzitorii

Este de subliniat faptul că prin noua Constituţie a Romacircniei s-a prevăzut

icircnfiinţarea unor noi instituţii cum ar fi Avocatul Poporului Curtea

Constituţională Consiliul Legislativ sau Curtea de Conturi

3 Dezbaterea proiectului de Constituţie de către Adunarea Constituantă a icircnceput icircn data de

10 septembrie 1991 şi s-a finalizat prin votarea lui icircn data de 21 noiembrie 1991

4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

41 CONSIDERAŢII GENERALE

Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de

tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că

este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a

trecut societatea

Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor

politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul

dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul

Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia

pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei

din 1991

Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin

referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei

42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei

poate fi iniţiată de

43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine

celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată

44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi

supuse revizuirii

CAPITOLUL II

CARACTERELE STATULUI ROMAcircN

Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt

- stat naţional

- stat suveran şi independent

- stat unitar şi indivizibil

- stat de drept democratic şi social

- stat pluralist

1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta

reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului

2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT

Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi

independenţa

3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL

Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată

4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL

Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este

subordonat dreptului

5 STAT PLURALIST

Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu

dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după

revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice

CAPITOLUL III

RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu

rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi

aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu

icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura

realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără

consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că

rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din

lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo

Nicolae Titulescu4

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ

Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată

de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv

al acestora5

11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul

statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu

ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi

principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii

internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi

asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele

12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE

COORDONARErdquo6

Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a

reglementa raporturile dintre acestea

4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed

Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13

6 D Mazilu opcit p89

La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al

statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii

pentru ele

De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo

iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo

2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca

două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din

punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare

21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ

Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul

internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi

monistă

22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ

ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn

ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite

23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se

supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele

icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un

termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului

7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de

filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea

expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo

juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de

jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman

A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi

Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul

internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51

CAPITOLUL IV

PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA

PARLAMENTULUI

11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a

vorbi

12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o

singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral

2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul

reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării

3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei

sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat

Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru

modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor

administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a

Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali

3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE

9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor

şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii

comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală

organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se

stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul

majorităţii celor prezenţi

Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a

două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea

jurămacircntului de către aceştia

4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin

regulamente proprii

41 GRUPURILE PARLAMENTARE

Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot

organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere

Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10

şi

icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la

constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică

a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile

legislative supuse dezbaterii Camerelor

42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE

PARLAMENTULUI

După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se

desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului

precum şi structurile organizatorice Acestea sunt

- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului

10

Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul

parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice

a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al

Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din

Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi

fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash

prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul

parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49

membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al

Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)

- Biroul permanent al fiecărei Camere

- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului

Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după

constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului

permanent al acesteia

B Birourile permanente ale celor două Camere

Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere

şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru

chestori pentru fiecare birou permanent

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie

comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale

Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune

Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt

următoarele

1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări

2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital

3 Comisia economică industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală

5 Comisia pentru politică externă

6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia

mediului

7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

10 Comisia pentru sănătate publică

11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă

12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi

13 Comisia pentru egalitatea de şanse

14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului

15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii

16 Comisia pentru regulament

Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile

de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele

1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare

2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci

3 Comisia pentru industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii

specifice

5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor

naţionale

6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru

ecologic

7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială

8 Comisia pentru sănătate şi familie

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă

11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi

12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

13 Comisia pentru politică externă

14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii

15 Comisia pentru regulament

16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri

legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete

parlamentare

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru

adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o

propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă

Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

5 1 LEGISLATURA

Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru

care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale

Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese pentru un mandat de 4 ani

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea

parlamentară

Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri

ordinare şi extraordinare

A Sesiunile ordinare

Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an

B Sesiunile extraordinare

Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se

icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea

53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT

Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres

prevăzute de Constituţie

54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate

Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt

publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la

lucrările şedinţei comune

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 7: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

CAPITOLUL I

EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND APARIŢIA PRIMELOR ACTE

CONSTITUŢIONALE

Apariţia primei Constituţii a Romacircniei a fost precedată de importante

mişcări sociale şi reforme care au avut loc icircn cele două principate romacircne

Moldova şi Ţara Romacircnească

Primele icircncercări de organizare politică le icircntacirclnim icircn secolul al XVIII lea şi

icircnceputul secolului al XIX lea icircncercări care s-au concretizat icircntr-o serie de

documente adoptate la vremea respectivă cum ar fi de exemplu Aşezămintele lui

Constantin Mavrocordat din 1740 şi 1743 iar mai tacircrziu Pravilniceasca Condică

tipărită de Alexandru Ipsilanti icircn anul 1780

Revoluţia din 1848 arăta Nicolae Bălcescu nu a fost un fenomen efemer

fără trecut şi fără viitor fără altă cauză decacirct voinţa icircntacircmplătoare a unei minorităţi

sau mişcarea generală europeană Revoluţia generală fu ocazia iar nu cauza

revoluţiei care se pierde icircn adacircncul veacurilor2

Tratatul de pace de la Paris din 1856 a marcat icircncheierea războiului din

Crimeea şi a prevăzut

Prin alegerea potrivit dispoziţiilor Convenţiei de la Paris lui Alexandru

Ioan Cuza ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 de către Adunarea Electivă a

Moldovei şi ca domn al Ţării Romacircneşti la 24 ianuarie 1859 de către Adunarea

Electivă a Valahiei s-a realizat icircn fapt unirea celor două principate romacircne

2 DEZVOLTAREA CONSTITUŢIONALĂ IcircN PERIOADA 1866 -

1989

21 STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENŢIEI DE LA PARIS

Icircn anul 1864 Alexandru Ioan Cuza a promulgat bdquoStatutul dezvoltător al

Convenţiei de la Parisrdquo cunoscut icircn istorie şi literatura de specialitate sub

denumirea de bdquoStatutul lui Cuzardquo şi legea electorală

22 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1866

AI Cuza a fost obligat să abdice la data de 11 februarie 1866 lăsacircnd o ţară

unită şi deschisă la progres Pe tronul ţării a fost adus un principe străin aşa cum

2 N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953 p264

s-a dorit de adunările ad-hoc din 1857 icircn persoana lui Carol Ludovic de

Hohenzollern ndash Sigmarigen proclamat de corpurile legiuitoare (1 mai 1866)

principe ereditar al Romacircniei sub numele de Carol I

La data de 29 iunie 1866 este adoptată de către Adunarea Constituantă o

nouă constituţie inspirată

23 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1923

Dacircnd expresia noilor realităţi icircntregirii ţării după Marea Unire din 1918 a

fost adoptată icircn ţara noastră Constituţia de la 29 martie 1923

Constituţia din 1923 era o constituţie rigidă deoarece pentru revizuirea ei

potrivit art129 şi 130 se prevedea o procedură greoaie complexă

24 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1938

Constituţia din 1938 este o constituţie elaborată din iniţiativa regelui Carol

al II lea care la 10 februarie 1938 a instaurat dictatura personală

25 CONSTITUŢIILE ADOPTATE IcircN PERIOADA REGIMULUI

COMUNIST

Icircn perioada regimului comunist au fost adoptate trei constituţii Constituţia

Republicii Populare Romacircne din 1948 Constituţia Republicii Populare Romacircne din

1952 şi Constituţia Republicii Socialiste Romacircnia din 1965

3 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1991

3 1 PREMISELE ELABORĂRII UNEI NOI CONSTITUŢII

Revoluţia din decembrie 1989 a determinat apariţia unui nou organism politic

Frontul Salvării Naţionale al cărui Consiliu a preluat icircntreaga putere politică fiind

dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim comunist

32 ACTELE CU VALOARE CONSTITUŢIONALĂ ADOPTATE IcircN

PERIOADA CUPRINSĂ IcircNTRE DECEMBRIE 1989 ŞI DECEMBRIE 1991

După revoluţia din decembrie 1989 au fost adoptate pe lacircngă Decretul-lege

nr 21989 care a avut un caracter provizoriu şi alte acte cu valoare constituţională

cum sunt

33 ELABORAREA ŞI ADOPTAREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

Potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr921990 Camera Deputaţilor şi

Senatul reunite icircn şedinţă comună ca Adunare Constituantă desfăşuracircndu-şi

activitatea icircn baza propriului regulament a hotăracirct alegerea unei Comisii pentru

redactarea proiectului Constituţiei Romacircniei

Astfel după elaborarea propriu-zisă a proiectului acesta a fost supus spre

aprobare Adunării Constituante După icircndelungi dezbateri3 şi după ce au fost

aduse anumite amendamente proiectul Constituţiei a fost adoptat cu votul

nominal al membrilor Adunării cvorumul prevăzut de dispoziţiile legale fiind de

două treimi

34 CONŢINUTUL NORMATIV AL CONSTITUŢIEI

Constituţia Romacircniei din 1991 era formată din 152 de articole grupate icircn şapte

titluri

I Principii generale

II Drepturile libertăţile şi icircndatoririle fundamentale titlu care la racircndul său

este structurat icircn patru capitole Dispoziţii comune Drepturile şi libertăţile

fundamentale Icircndatoririle fundamentale şi Avocatul Poporului

III Autorităţile publice titlu care cuprinde următoarele capitole Parlamentul

Preşedintele Romacircniei Guvernul Raporturile Parlamentului cu Guvernul

Administraţia publică Autoritatea judecătorească

IV Economia şi finanţele publice

V Curtea Constituţională

VI Revizuirea Constituţiei

VII Dispoziţii finale şi tranzitorii

Este de subliniat faptul că prin noua Constituţie a Romacircniei s-a prevăzut

icircnfiinţarea unor noi instituţii cum ar fi Avocatul Poporului Curtea

Constituţională Consiliul Legislativ sau Curtea de Conturi

3 Dezbaterea proiectului de Constituţie de către Adunarea Constituantă a icircnceput icircn data de

10 septembrie 1991 şi s-a finalizat prin votarea lui icircn data de 21 noiembrie 1991

4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

41 CONSIDERAŢII GENERALE

Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de

tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că

este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a

trecut societatea

Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor

politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul

dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul

Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia

pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei

din 1991

Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin

referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei

42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei

poate fi iniţiată de

43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine

celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată

44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi

supuse revizuirii

CAPITOLUL II

CARACTERELE STATULUI ROMAcircN

Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt

- stat naţional

- stat suveran şi independent

- stat unitar şi indivizibil

- stat de drept democratic şi social

- stat pluralist

1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta

reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului

2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT

Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi

independenţa

3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL

Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată

4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL

Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este

subordonat dreptului

5 STAT PLURALIST

Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu

dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după

revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice

CAPITOLUL III

RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu

rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi

aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu

icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura

realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără

consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că

rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din

lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo

Nicolae Titulescu4

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ

Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată

de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv

al acestora5

11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul

statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu

ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi

principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii

internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi

asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele

12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE

COORDONARErdquo6

Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a

reglementa raporturile dintre acestea

4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed

Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13

6 D Mazilu opcit p89

La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al

statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii

pentru ele

De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo

iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo

2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca

două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din

punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare

21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ

Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul

internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi

monistă

22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ

ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn

ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite

23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se

supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele

icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un

termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului

7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de

filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea

expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo

juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de

jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman

A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi

Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul

internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51

CAPITOLUL IV

PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA

PARLAMENTULUI

11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a

vorbi

12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o

singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral

2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul

reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării

3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei

sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat

Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru

modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor

administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a

Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali

3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE

9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor

şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii

comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală

organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se

stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul

majorităţii celor prezenţi

Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a

două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea

jurămacircntului de către aceştia

4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin

regulamente proprii

41 GRUPURILE PARLAMENTARE

Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot

organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere

Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10

şi

icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la

constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică

a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile

legislative supuse dezbaterii Camerelor

42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE

PARLAMENTULUI

După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se

desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului

precum şi structurile organizatorice Acestea sunt

- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului

10

Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul

parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice

a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al

Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din

Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi

fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash

prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul

parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49

membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al

Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)

- Biroul permanent al fiecărei Camere

- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului

Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după

constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului

permanent al acesteia

B Birourile permanente ale celor două Camere

Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere

şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru

chestori pentru fiecare birou permanent

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie

comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale

Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune

Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt

următoarele

1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări

2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital

3 Comisia economică industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală

5 Comisia pentru politică externă

6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia

mediului

7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

10 Comisia pentru sănătate publică

11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă

12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi

13 Comisia pentru egalitatea de şanse

14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului

15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii

16 Comisia pentru regulament

Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile

de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele

1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare

2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci

3 Comisia pentru industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii

specifice

5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor

naţionale

6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru

ecologic

7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială

8 Comisia pentru sănătate şi familie

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă

11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi

12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

13 Comisia pentru politică externă

14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii

15 Comisia pentru regulament

16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri

legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete

parlamentare

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru

adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o

propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă

Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

5 1 LEGISLATURA

Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru

care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale

Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese pentru un mandat de 4 ani

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea

parlamentară

Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri

ordinare şi extraordinare

A Sesiunile ordinare

Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an

B Sesiunile extraordinare

Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se

icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea

53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT

Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres

prevăzute de Constituţie

54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate

Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt

publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la

lucrările şedinţei comune

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 8: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

s-a dorit de adunările ad-hoc din 1857 icircn persoana lui Carol Ludovic de

Hohenzollern ndash Sigmarigen proclamat de corpurile legiuitoare (1 mai 1866)

principe ereditar al Romacircniei sub numele de Carol I

La data de 29 iunie 1866 este adoptată de către Adunarea Constituantă o

nouă constituţie inspirată

23 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1923

Dacircnd expresia noilor realităţi icircntregirii ţării după Marea Unire din 1918 a

fost adoptată icircn ţara noastră Constituţia de la 29 martie 1923

Constituţia din 1923 era o constituţie rigidă deoarece pentru revizuirea ei

potrivit art129 şi 130 se prevedea o procedură greoaie complexă

24 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1938

Constituţia din 1938 este o constituţie elaborată din iniţiativa regelui Carol

al II lea care la 10 februarie 1938 a instaurat dictatura personală

25 CONSTITUŢIILE ADOPTATE IcircN PERIOADA REGIMULUI

COMUNIST

Icircn perioada regimului comunist au fost adoptate trei constituţii Constituţia

Republicii Populare Romacircne din 1948 Constituţia Republicii Populare Romacircne din

1952 şi Constituţia Republicii Socialiste Romacircnia din 1965

3 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1991

3 1 PREMISELE ELABORĂRII UNEI NOI CONSTITUŢII

Revoluţia din decembrie 1989 a determinat apariţia unui nou organism politic

Frontul Salvării Naţionale al cărui Consiliu a preluat icircntreaga putere politică fiind

dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim comunist

32 ACTELE CU VALOARE CONSTITUŢIONALĂ ADOPTATE IcircN

PERIOADA CUPRINSĂ IcircNTRE DECEMBRIE 1989 ŞI DECEMBRIE 1991

După revoluţia din decembrie 1989 au fost adoptate pe lacircngă Decretul-lege

nr 21989 care a avut un caracter provizoriu şi alte acte cu valoare constituţională

cum sunt

33 ELABORAREA ŞI ADOPTAREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

Potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr921990 Camera Deputaţilor şi

Senatul reunite icircn şedinţă comună ca Adunare Constituantă desfăşuracircndu-şi

activitatea icircn baza propriului regulament a hotăracirct alegerea unei Comisii pentru

redactarea proiectului Constituţiei Romacircniei

Astfel după elaborarea propriu-zisă a proiectului acesta a fost supus spre

aprobare Adunării Constituante După icircndelungi dezbateri3 şi după ce au fost

aduse anumite amendamente proiectul Constituţiei a fost adoptat cu votul

nominal al membrilor Adunării cvorumul prevăzut de dispoziţiile legale fiind de

două treimi

34 CONŢINUTUL NORMATIV AL CONSTITUŢIEI

Constituţia Romacircniei din 1991 era formată din 152 de articole grupate icircn şapte

titluri

I Principii generale

II Drepturile libertăţile şi icircndatoririle fundamentale titlu care la racircndul său

este structurat icircn patru capitole Dispoziţii comune Drepturile şi libertăţile

fundamentale Icircndatoririle fundamentale şi Avocatul Poporului

III Autorităţile publice titlu care cuprinde următoarele capitole Parlamentul

Preşedintele Romacircniei Guvernul Raporturile Parlamentului cu Guvernul

Administraţia publică Autoritatea judecătorească

IV Economia şi finanţele publice

V Curtea Constituţională

VI Revizuirea Constituţiei

VII Dispoziţii finale şi tranzitorii

Este de subliniat faptul că prin noua Constituţie a Romacircniei s-a prevăzut

icircnfiinţarea unor noi instituţii cum ar fi Avocatul Poporului Curtea

Constituţională Consiliul Legislativ sau Curtea de Conturi

3 Dezbaterea proiectului de Constituţie de către Adunarea Constituantă a icircnceput icircn data de

10 septembrie 1991 şi s-a finalizat prin votarea lui icircn data de 21 noiembrie 1991

4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

41 CONSIDERAŢII GENERALE

Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de

tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că

este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a

trecut societatea

Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor

politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul

dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul

Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia

pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei

din 1991

Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin

referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei

42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei

poate fi iniţiată de

43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine

celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată

44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi

supuse revizuirii

CAPITOLUL II

CARACTERELE STATULUI ROMAcircN

Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt

- stat naţional

- stat suveran şi independent

- stat unitar şi indivizibil

- stat de drept democratic şi social

- stat pluralist

1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta

reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului

2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT

Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi

independenţa

3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL

Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată

4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL

Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este

subordonat dreptului

5 STAT PLURALIST

Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu

dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după

revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice

CAPITOLUL III

RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu

rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi

aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu

icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura

realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără

consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că

rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din

lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo

Nicolae Titulescu4

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ

Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată

de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv

al acestora5

11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul

statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu

ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi

principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii

internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi

asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele

12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE

COORDONARErdquo6

Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a

reglementa raporturile dintre acestea

4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed

Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13

6 D Mazilu opcit p89

La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al

statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii

pentru ele

De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo

iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo

2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca

două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din

punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare

21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ

Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul

internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi

monistă

22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ

ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn

ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite

23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se

supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele

icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un

termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului

7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de

filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea

expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo

juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de

jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman

A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi

Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul

internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51

CAPITOLUL IV

PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA

PARLAMENTULUI

11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a

vorbi

12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o

singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral

2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul

reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării

3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei

sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat

Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru

modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor

administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a

Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali

3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE

9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor

şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii

comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală

organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se

stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul

majorităţii celor prezenţi

Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a

două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea

jurămacircntului de către aceştia

4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin

regulamente proprii

41 GRUPURILE PARLAMENTARE

Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot

organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere

Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10

şi

icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la

constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică

a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile

legislative supuse dezbaterii Camerelor

42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE

PARLAMENTULUI

După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se

desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului

precum şi structurile organizatorice Acestea sunt

- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului

10

Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul

parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice

a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al

Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din

Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi

fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash

prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul

parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49

membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al

Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)

- Biroul permanent al fiecărei Camere

- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului

Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după

constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului

permanent al acesteia

B Birourile permanente ale celor două Camere

Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere

şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru

chestori pentru fiecare birou permanent

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie

comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale

Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune

Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt

următoarele

1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări

2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital

3 Comisia economică industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală

5 Comisia pentru politică externă

6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia

mediului

7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

10 Comisia pentru sănătate publică

11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă

12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi

13 Comisia pentru egalitatea de şanse

14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului

15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii

16 Comisia pentru regulament

Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile

de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele

1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare

2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci

3 Comisia pentru industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii

specifice

5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor

naţionale

6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru

ecologic

7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială

8 Comisia pentru sănătate şi familie

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă

11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi

12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

13 Comisia pentru politică externă

14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii

15 Comisia pentru regulament

16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri

legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete

parlamentare

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru

adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o

propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă

Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

5 1 LEGISLATURA

Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru

care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale

Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese pentru un mandat de 4 ani

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea

parlamentară

Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri

ordinare şi extraordinare

A Sesiunile ordinare

Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an

B Sesiunile extraordinare

Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se

icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea

53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT

Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres

prevăzute de Constituţie

54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate

Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt

publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la

lucrările şedinţei comune

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 9: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

cum sunt

33 ELABORAREA ŞI ADOPTAREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

Potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr921990 Camera Deputaţilor şi

Senatul reunite icircn şedinţă comună ca Adunare Constituantă desfăşuracircndu-şi

activitatea icircn baza propriului regulament a hotăracirct alegerea unei Comisii pentru

redactarea proiectului Constituţiei Romacircniei

Astfel după elaborarea propriu-zisă a proiectului acesta a fost supus spre

aprobare Adunării Constituante După icircndelungi dezbateri3 şi după ce au fost

aduse anumite amendamente proiectul Constituţiei a fost adoptat cu votul

nominal al membrilor Adunării cvorumul prevăzut de dispoziţiile legale fiind de

două treimi

34 CONŢINUTUL NORMATIV AL CONSTITUŢIEI

Constituţia Romacircniei din 1991 era formată din 152 de articole grupate icircn şapte

titluri

I Principii generale

II Drepturile libertăţile şi icircndatoririle fundamentale titlu care la racircndul său

este structurat icircn patru capitole Dispoziţii comune Drepturile şi libertăţile

fundamentale Icircndatoririle fundamentale şi Avocatul Poporului

III Autorităţile publice titlu care cuprinde următoarele capitole Parlamentul

Preşedintele Romacircniei Guvernul Raporturile Parlamentului cu Guvernul

Administraţia publică Autoritatea judecătorească

IV Economia şi finanţele publice

V Curtea Constituţională

VI Revizuirea Constituţiei

VII Dispoziţii finale şi tranzitorii

Este de subliniat faptul că prin noua Constituţie a Romacircniei s-a prevăzut

icircnfiinţarea unor noi instituţii cum ar fi Avocatul Poporului Curtea

Constituţională Consiliul Legislativ sau Curtea de Conturi

3 Dezbaterea proiectului de Constituţie de către Adunarea Constituantă a icircnceput icircn data de

10 septembrie 1991 şi s-a finalizat prin votarea lui icircn data de 21 noiembrie 1991

4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

41 CONSIDERAŢII GENERALE

Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de

tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că

este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a

trecut societatea

Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor

politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul

dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul

Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia

pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei

din 1991

Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin

referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei

42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei

poate fi iniţiată de

43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine

celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată

44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi

supuse revizuirii

CAPITOLUL II

CARACTERELE STATULUI ROMAcircN

Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt

- stat naţional

- stat suveran şi independent

- stat unitar şi indivizibil

- stat de drept democratic şi social

- stat pluralist

1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta

reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului

2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT

Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi

independenţa

3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL

Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată

4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL

Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este

subordonat dreptului

5 STAT PLURALIST

Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu

dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după

revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice

CAPITOLUL III

RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu

rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi

aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu

icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura

realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără

consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că

rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din

lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo

Nicolae Titulescu4

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ

Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată

de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv

al acestora5

11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul

statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu

ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi

principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii

internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi

asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele

12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE

COORDONARErdquo6

Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a

reglementa raporturile dintre acestea

4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed

Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13

6 D Mazilu opcit p89

La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al

statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii

pentru ele

De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo

iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo

2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca

două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din

punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare

21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ

Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul

internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi

monistă

22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ

ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn

ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite

23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se

supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele

icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un

termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului

7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de

filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea

expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo

juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de

jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman

A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi

Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul

internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51

CAPITOLUL IV

PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA

PARLAMENTULUI

11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a

vorbi

12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o

singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral

2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul

reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării

3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei

sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat

Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru

modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor

administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a

Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali

3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE

9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor

şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii

comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală

organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se

stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul

majorităţii celor prezenţi

Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a

două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea

jurămacircntului de către aceştia

4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin

regulamente proprii

41 GRUPURILE PARLAMENTARE

Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot

organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere

Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10

şi

icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la

constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică

a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile

legislative supuse dezbaterii Camerelor

42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE

PARLAMENTULUI

După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se

desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului

precum şi structurile organizatorice Acestea sunt

- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului

10

Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul

parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice

a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al

Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din

Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi

fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash

prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul

parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49

membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al

Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)

- Biroul permanent al fiecărei Camere

- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului

Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după

constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului

permanent al acesteia

B Birourile permanente ale celor două Camere

Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere

şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru

chestori pentru fiecare birou permanent

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie

comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale

Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune

Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt

următoarele

1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări

2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital

3 Comisia economică industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală

5 Comisia pentru politică externă

6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia

mediului

7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

10 Comisia pentru sănătate publică

11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă

12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi

13 Comisia pentru egalitatea de şanse

14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului

15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii

16 Comisia pentru regulament

Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile

de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele

1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare

2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci

3 Comisia pentru industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii

specifice

5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor

naţionale

6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru

ecologic

7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială

8 Comisia pentru sănătate şi familie

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă

11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi

12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

13 Comisia pentru politică externă

14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii

15 Comisia pentru regulament

16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri

legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete

parlamentare

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru

adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o

propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă

Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

5 1 LEGISLATURA

Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru

care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale

Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese pentru un mandat de 4 ani

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea

parlamentară

Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri

ordinare şi extraordinare

A Sesiunile ordinare

Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an

B Sesiunile extraordinare

Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se

icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea

53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT

Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres

prevăzute de Constituţie

54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate

Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt

publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la

lucrările şedinţei comune

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 10: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI

41 CONSIDERAŢII GENERALE

Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de

tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că

este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a

trecut societatea

Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor

politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul

dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul

Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia

pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei

din 1991

Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin

referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei

42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei

poate fi iniţiată de

43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine

celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată

44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi

supuse revizuirii

CAPITOLUL II

CARACTERELE STATULUI ROMAcircN

Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt

- stat naţional

- stat suveran şi independent

- stat unitar şi indivizibil

- stat de drept democratic şi social

- stat pluralist

1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta

reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului

2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT

Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi

independenţa

3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL

Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată

4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL

Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este

subordonat dreptului

5 STAT PLURALIST

Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu

dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după

revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice

CAPITOLUL III

RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu

rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi

aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu

icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura

realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără

consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că

rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din

lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo

Nicolae Titulescu4

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ

Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată

de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv

al acestora5

11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul

statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu

ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi

principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii

internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi

asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele

12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE

COORDONARErdquo6

Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a

reglementa raporturile dintre acestea

4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed

Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13

6 D Mazilu opcit p89

La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al

statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii

pentru ele

De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo

iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo

2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca

două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din

punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare

21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ

Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul

internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi

monistă

22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ

ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn

ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite

23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se

supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele

icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un

termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului

7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de

filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea

expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo

juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de

jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman

A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi

Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul

internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51

CAPITOLUL IV

PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA

PARLAMENTULUI

11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a

vorbi

12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o

singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral

2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul

reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării

3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei

sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat

Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru

modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor

administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a

Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali

3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE

9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor

şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii

comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală

organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se

stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul

majorităţii celor prezenţi

Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a

două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea

jurămacircntului de către aceştia

4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin

regulamente proprii

41 GRUPURILE PARLAMENTARE

Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot

organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere

Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10

şi

icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la

constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică

a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile

legislative supuse dezbaterii Camerelor

42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE

PARLAMENTULUI

După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se

desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului

precum şi structurile organizatorice Acestea sunt

- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului

10

Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul

parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice

a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al

Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din

Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi

fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash

prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul

parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49

membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al

Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)

- Biroul permanent al fiecărei Camere

- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului

Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după

constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului

permanent al acesteia

B Birourile permanente ale celor două Camere

Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere

şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru

chestori pentru fiecare birou permanent

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie

comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale

Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune

Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt

următoarele

1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări

2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital

3 Comisia economică industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală

5 Comisia pentru politică externă

6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia

mediului

7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

10 Comisia pentru sănătate publică

11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă

12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi

13 Comisia pentru egalitatea de şanse

14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului

15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii

16 Comisia pentru regulament

Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile

de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele

1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare

2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci

3 Comisia pentru industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii

specifice

5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor

naţionale

6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru

ecologic

7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială

8 Comisia pentru sănătate şi familie

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă

11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi

12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

13 Comisia pentru politică externă

14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii

15 Comisia pentru regulament

16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri

legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete

parlamentare

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru

adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o

propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă

Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

5 1 LEGISLATURA

Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru

care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale

Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese pentru un mandat de 4 ani

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea

parlamentară

Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri

ordinare şi extraordinare

A Sesiunile ordinare

Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an

B Sesiunile extraordinare

Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se

icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea

53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT

Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres

prevăzute de Constituţie

54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate

Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt

publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la

lucrările şedinţei comune

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 11: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

CAPITOLUL II

CARACTERELE STATULUI ROMAcircN

Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt

- stat naţional

- stat suveran şi independent

- stat unitar şi indivizibil

- stat de drept democratic şi social

- stat pluralist

1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta

reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului

2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT

Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi

independenţa

3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL

Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată

4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL

Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este

subordonat dreptului

5 STAT PLURALIST

Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu

dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după

revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice

CAPITOLUL III

RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu

rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi

aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu

icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura

realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără

consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că

rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din

lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo

Nicolae Titulescu4

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ

Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată

de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv

al acestora5

11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul

statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu

ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi

principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii

internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi

asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele

12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE

COORDONARErdquo6

Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a

reglementa raporturile dintre acestea

4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed

Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13

6 D Mazilu opcit p89

La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al

statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii

pentru ele

De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo

iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo

2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca

două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din

punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare

21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ

Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul

internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi

monistă

22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ

ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn

ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite

23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se

supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele

icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un

termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului

7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de

filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea

expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo

juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de

jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman

A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi

Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul

internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51

CAPITOLUL IV

PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA

PARLAMENTULUI

11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a

vorbi

12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o

singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral

2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul

reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării

3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei

sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat

Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru

modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor

administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a

Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali

3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE

9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor

şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii

comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală

organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se

stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul

majorităţii celor prezenţi

Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a

două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea

jurămacircntului de către aceştia

4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin

regulamente proprii

41 GRUPURILE PARLAMENTARE

Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot

organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere

Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10

şi

icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la

constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică

a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile

legislative supuse dezbaterii Camerelor

42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE

PARLAMENTULUI

După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se

desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului

precum şi structurile organizatorice Acestea sunt

- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului

10

Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul

parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice

a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al

Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din

Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi

fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash

prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul

parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49

membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al

Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)

- Biroul permanent al fiecărei Camere

- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului

Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după

constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului

permanent al acesteia

B Birourile permanente ale celor două Camere

Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere

şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru

chestori pentru fiecare birou permanent

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie

comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale

Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune

Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt

următoarele

1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări

2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital

3 Comisia economică industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală

5 Comisia pentru politică externă

6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia

mediului

7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

10 Comisia pentru sănătate publică

11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă

12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi

13 Comisia pentru egalitatea de şanse

14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului

15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii

16 Comisia pentru regulament

Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile

de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele

1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare

2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci

3 Comisia pentru industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii

specifice

5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor

naţionale

6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru

ecologic

7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială

8 Comisia pentru sănătate şi familie

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă

11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi

12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

13 Comisia pentru politică externă

14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii

15 Comisia pentru regulament

16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri

legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete

parlamentare

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru

adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o

propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă

Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

5 1 LEGISLATURA

Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru

care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale

Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese pentru un mandat de 4 ani

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea

parlamentară

Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri

ordinare şi extraordinare

A Sesiunile ordinare

Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an

B Sesiunile extraordinare

Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se

icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea

53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT

Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres

prevăzute de Constituţie

54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate

Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt

publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la

lucrările şedinţei comune

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 12: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

CAPITOLUL III

RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu

rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi

aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu

icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura

realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără

consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că

rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din

lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo

Nicolae Titulescu4

1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ

Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată

de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv

al acestora5

11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul

statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu

ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi

principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii

internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi

asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele

12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE

COORDONARErdquo6

Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a

reglementa raporturile dintre acestea

4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed

Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13

6 D Mazilu opcit p89

La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al

statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii

pentru ele

De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo

iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo

2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca

două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din

punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare

21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ

Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul

internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi

monistă

22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ

ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn

ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite

23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se

supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele

icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un

termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului

7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de

filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea

expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo

juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de

jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman

A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi

Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul

internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51

CAPITOLUL IV

PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA

PARLAMENTULUI

11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a

vorbi

12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o

singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral

2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul

reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării

3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei

sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat

Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru

modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor

administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a

Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali

3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE

9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor

şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii

comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală

organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se

stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul

majorităţii celor prezenţi

Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a

două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea

jurămacircntului de către aceştia

4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin

regulamente proprii

41 GRUPURILE PARLAMENTARE

Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot

organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere

Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10

şi

icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la

constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică

a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile

legislative supuse dezbaterii Camerelor

42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE

PARLAMENTULUI

După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se

desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului

precum şi structurile organizatorice Acestea sunt

- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului

10

Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul

parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice

a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al

Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din

Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi

fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash

prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul

parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49

membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al

Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)

- Biroul permanent al fiecărei Camere

- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului

Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după

constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului

permanent al acesteia

B Birourile permanente ale celor două Camere

Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere

şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru

chestori pentru fiecare birou permanent

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie

comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale

Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune

Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt

următoarele

1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări

2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital

3 Comisia economică industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală

5 Comisia pentru politică externă

6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia

mediului

7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

10 Comisia pentru sănătate publică

11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă

12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi

13 Comisia pentru egalitatea de şanse

14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului

15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii

16 Comisia pentru regulament

Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile

de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele

1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare

2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci

3 Comisia pentru industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii

specifice

5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor

naţionale

6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru

ecologic

7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială

8 Comisia pentru sănătate şi familie

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă

11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi

12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

13 Comisia pentru politică externă

14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii

15 Comisia pentru regulament

16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri

legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete

parlamentare

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru

adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o

propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă

Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

5 1 LEGISLATURA

Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru

care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale

Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese pentru un mandat de 4 ani

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea

parlamentară

Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri

ordinare şi extraordinare

A Sesiunile ordinare

Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an

B Sesiunile extraordinare

Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se

icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea

53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT

Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres

prevăzute de Constituţie

54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate

Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt

publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la

lucrările şedinţei comune

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 13: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al

statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii

pentru ele

De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo

iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo

2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL

Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca

două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din

punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare

21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ

Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul

internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi

monistă

22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ

ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn

ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite

23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se

supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele

icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un

termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului

7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de

filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea

expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo

juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de

jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman

A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi

Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul

internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51

CAPITOLUL IV

PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA

PARLAMENTULUI

11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a

vorbi

12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o

singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral

2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul

reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării

3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei

sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat

Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru

modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor

administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a

Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali

3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE

9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor

şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii

comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală

organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se

stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul

majorităţii celor prezenţi

Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a

două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea

jurămacircntului de către aceştia

4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin

regulamente proprii

41 GRUPURILE PARLAMENTARE

Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot

organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere

Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10

şi

icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la

constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică

a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile

legislative supuse dezbaterii Camerelor

42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE

PARLAMENTULUI

După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se

desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului

precum şi structurile organizatorice Acestea sunt

- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului

10

Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul

parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice

a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al

Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din

Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi

fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash

prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul

parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49

membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al

Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)

- Biroul permanent al fiecărei Camere

- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului

Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după

constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului

permanent al acesteia

B Birourile permanente ale celor două Camere

Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere

şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru

chestori pentru fiecare birou permanent

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie

comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale

Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune

Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt

următoarele

1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări

2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital

3 Comisia economică industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală

5 Comisia pentru politică externă

6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia

mediului

7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

10 Comisia pentru sănătate publică

11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă

12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi

13 Comisia pentru egalitatea de şanse

14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului

15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii

16 Comisia pentru regulament

Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile

de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele

1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare

2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci

3 Comisia pentru industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii

specifice

5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor

naţionale

6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru

ecologic

7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială

8 Comisia pentru sănătate şi familie

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă

11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi

12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

13 Comisia pentru politică externă

14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii

15 Comisia pentru regulament

16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri

legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete

parlamentare

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru

adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o

propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă

Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

5 1 LEGISLATURA

Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru

care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale

Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese pentru un mandat de 4 ani

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea

parlamentară

Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri

ordinare şi extraordinare

A Sesiunile ordinare

Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an

B Sesiunile extraordinare

Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se

icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea

53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT

Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres

prevăzute de Constituţie

54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate

Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt

publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la

lucrările şedinţei comune

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 14: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

CAPITOLUL IV

PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA

PARLAMENTULUI

11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a

vorbi

12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o

singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral

2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI

Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul

reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării

3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei

sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat

Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru

modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor

administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a

Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali

3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE

9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor

şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii

comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală

organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se

stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul

majorităţii celor prezenţi

Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a

două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea

jurămacircntului de către aceştia

4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin

regulamente proprii

41 GRUPURILE PARLAMENTARE

Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot

organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere

Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10

şi

icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la

constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică

a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile

legislative supuse dezbaterii Camerelor

42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE

PARLAMENTULUI

După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se

desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului

precum şi structurile organizatorice Acestea sunt

- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului

10

Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul

parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice

a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al

Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din

Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi

fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash

prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul

parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49

membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al

Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)

- Biroul permanent al fiecărei Camere

- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului

Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după

constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului

permanent al acesteia

B Birourile permanente ale celor două Camere

Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere

şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru

chestori pentru fiecare birou permanent

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie

comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale

Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune

Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt

următoarele

1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări

2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital

3 Comisia economică industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală

5 Comisia pentru politică externă

6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia

mediului

7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

10 Comisia pentru sănătate publică

11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă

12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi

13 Comisia pentru egalitatea de şanse

14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului

15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii

16 Comisia pentru regulament

Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile

de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele

1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare

2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci

3 Comisia pentru industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii

specifice

5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor

naţionale

6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru

ecologic

7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială

8 Comisia pentru sănătate şi familie

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă

11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi

12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

13 Comisia pentru politică externă

14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii

15 Comisia pentru regulament

16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri

legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete

parlamentare

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru

adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o

propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă

Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

5 1 LEGISLATURA

Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru

care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale

Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese pentru un mandat de 4 ani

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea

parlamentară

Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri

ordinare şi extraordinare

A Sesiunile ordinare

Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an

B Sesiunile extraordinare

Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se

icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea

53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT

Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres

prevăzute de Constituţie

54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate

Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt

publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la

lucrările şedinţei comune

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 15: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor

şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii

comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală

organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se

stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul

majorităţii celor prezenţi

Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a

două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea

jurămacircntului de către aceştia

4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin

regulamente proprii

41 GRUPURILE PARLAMENTARE

Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot

organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere

Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10

şi

icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la

constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică

a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile

legislative supuse dezbaterii Camerelor

42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE

PARLAMENTULUI

După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se

desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului

precum şi structurile organizatorice Acestea sunt

- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului

10

Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul

parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice

a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al

Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din

Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi

fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash

prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul

parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49

membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al

Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)

- Biroul permanent al fiecărei Camere

- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului

Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după

constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului

permanent al acesteia

B Birourile permanente ale celor două Camere

Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere

şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru

chestori pentru fiecare birou permanent

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie

comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale

Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune

Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt

următoarele

1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări

2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital

3 Comisia economică industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală

5 Comisia pentru politică externă

6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia

mediului

7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

10 Comisia pentru sănătate publică

11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă

12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi

13 Comisia pentru egalitatea de şanse

14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului

15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii

16 Comisia pentru regulament

Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile

de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele

1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare

2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci

3 Comisia pentru industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii

specifice

5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor

naţionale

6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru

ecologic

7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială

8 Comisia pentru sănătate şi familie

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă

11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi

12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

13 Comisia pentru politică externă

14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii

15 Comisia pentru regulament

16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri

legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete

parlamentare

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru

adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o

propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă

Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

5 1 LEGISLATURA

Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru

care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale

Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese pentru un mandat de 4 ani

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea

parlamentară

Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri

ordinare şi extraordinare

A Sesiunile ordinare

Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an

B Sesiunile extraordinare

Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se

icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea

53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT

Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres

prevăzute de Constituţie

54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate

Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt

publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la

lucrările şedinţei comune

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 16: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

- Biroul permanent al fiecărei Camere

- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului

Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după

constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului

permanent al acesteia

B Birourile permanente ale celor două Camere

Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere

şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru

chestori pentru fiecare birou permanent

C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere

Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie

comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale

Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune

Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt

următoarele

1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări

2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital

3 Comisia economică industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală

5 Comisia pentru politică externă

6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia

mediului

7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

10 Comisia pentru sănătate publică

11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă

12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi

13 Comisia pentru egalitatea de şanse

14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului

15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii

16 Comisia pentru regulament

Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile

de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele

1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare

2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci

3 Comisia pentru industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii

specifice

5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor

naţionale

6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru

ecologic

7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială

8 Comisia pentru sănătate şi familie

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă

11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi

12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

13 Comisia pentru politică externă

14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii

15 Comisia pentru regulament

16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri

legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete

parlamentare

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru

adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o

propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă

Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

5 1 LEGISLATURA

Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru

care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale

Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese pentru un mandat de 4 ani

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea

parlamentară

Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri

ordinare şi extraordinare

A Sesiunile ordinare

Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an

B Sesiunile extraordinare

Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se

icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea

53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT

Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres

prevăzute de Constituţie

54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate

Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt

publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la

lucrările şedinţei comune

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 17: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci

3 Comisia pentru industrii şi servicii

4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii

specifice

5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor

naţionale

6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru

ecologic

7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială

8 Comisia pentru sănătate şi familie

9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă

11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi

12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională

13 Comisia pentru politică externă

14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii

15 Comisia pentru regulament

16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri

legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete

parlamentare

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru

adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o

propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă

Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

5 1 LEGISLATURA

Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru

care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale

Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese pentru un mandat de 4 ani

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea

parlamentară

Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri

ordinare şi extraordinare

A Sesiunile ordinare

Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an

B Sesiunile extraordinare

Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se

icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea

53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT

Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres

prevăzute de Constituţie

54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate

Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt

publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la

lucrările şedinţei comune

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 18: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o

propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă

Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI

5 1 LEGISLATURA

Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru

care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale

Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese pentru un mandat de 4 ani

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea

parlamentară

Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri

ordinare şi extraordinare

A Sesiunile ordinare

Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an

B Sesiunile extraordinare

Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se

icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea

53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT

Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres

prevăzute de Constituţie

54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate

Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt

publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la

lucrările şedinţei comune

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 19: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

6 MANDATUL PARLAMENTAR

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi

prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de

urgenţă

7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale

mandatului deputaţilor şi senatorilor

a) imunităţi

b) incompatibilităţi

c) indemnizaţii

Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi

semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte

iresponsabilitatea lor

Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a

proteja independenţa deputatului sau senatorului

Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă

de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege

8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii

exerciţiului suveranităţii naţionale

81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale

acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape

1 iniţiativa legislativă

2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de

către comisiile parlamentare

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 20: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a

camerei competente să o dezbată

4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei

competente

5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei

6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile

art75 alin(4) şi (5) din Constituţie

7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor

8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea

legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin

constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice

helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea

prelucrarea de informaţii date şi documente

Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt

83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite

autorităţi publice sau organizaţii sociale11

şi se realizează icircn următoarele moduri

84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU

NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi

publice

11

Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt

supuse unui control parlamentar specializat

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 21: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

9 ACTELE PARLAMENTULUI

Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte

politice

91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI

A Legea

Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat

Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi

ordinare

Legile constituţionale sunt

Legile organice sunt actele

Legile ordinare sunt

B Hotăracircri

Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele

sale

C Regulamentele parlamentare

Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor

două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor comune

D Moţiuni

Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora

icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă

Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de

moţiuni

9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI

Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop

este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 22: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

CAPITOLUL V

PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI

1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia

Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de

şef al statului este preşedintele

Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn

vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din

Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din

Constituţie

2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot

universal direct secret şi liber exprimat12

3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească

funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi

şi succesive (art81 alin4)

Durata mandatului este de 5 ani

4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI

41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL

ROMAcircNIEI

Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele

al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului

a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid

12

Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi

completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr60803 septembrie 2009

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 23: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau

privată

42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de

imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care

se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător

Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său

5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate

icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea

acestora13

51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA

Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei

următoarele atribuţii

52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei

53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA

FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii

54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII

ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul

13

A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie

Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a

treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII

p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat

p732 I Rusu opcit p501 şa

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 24: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării

Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii

55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit

art91 din Constituţie următoarele atribuţii

56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)

b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)

6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI

ROMAcircNIEI

Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi

de natură politică şi de natură penală

61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din

Constituţiei Romacircniei

62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta

săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare

7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI

Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale

sunt decretele

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 25: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

CAPITOLUL VI

GUVERNUL ROMAcircNIEI

1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI

Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit

art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice

Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin

lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu

organismele sociale interesate

2 COMPONENŢA GUVERNULUI

Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi

miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de

stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi

icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere

3 IcircNVESTITURA

Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării

partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu

există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament

4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial

De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14

este incompatibilă şi cu

14

Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn

exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi

sancţionarea corupţiei

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 26: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine

primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia

6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI

Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic

pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală

8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui

membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 27: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

CAPITOLUL VII

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn

principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre

puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti

să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor

2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor

judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate

care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc

3 MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public potrivit Constituţiei15

icircşi exercită atribuţiile prin procurori

constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a

Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă

instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn

sistemul organelor judecătoreşti

4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei

Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din

Constituţie sunt

5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI

Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie

evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii

15

Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului

Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere

nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -

MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 28: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

CAPITOLUL VIII

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie

1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind

verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei

Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16

2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-

JURISDICŢIONAL

Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional

Caracterul politic al acesteia rezultă din

3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE

31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat

de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători

sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei

32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către

aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani

Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit

33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII

CONSTITUŢIONALE

16

Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 29: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi

prelungit sau reicircnnoit

4 STATUTUL JUDECĂTORILOR

Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele

obligaţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA

JURISDICŢIONALĂ

Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn

Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele

atribuţii

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea

acestora la sesizarea

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri

internaţionale la sesizarea

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la

sesizarea

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi

ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial

excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile

publice la cererea

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei

şi confirmă rezultatele sufragiului

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 30: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea

funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi

Guvernului

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a

Preşedintelui Romacircniei

i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru

organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia

j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de

către cetăţeni

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui

partid politic

l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii

6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale

Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 31: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

CAPITOLUL IX

PARTIDELE POLITICE

1 CONSIDERAŢII GENERALE

Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol

important icircn cadrul sistemului politic al acestuia

Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele

politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia

Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003

2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-

teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri

care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau

profesionale

3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn

sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist

4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE

Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin

platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor

curente opinii de natură să influenţeze electoratul

5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE

Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să

se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 32: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

6 ALTE FORME DE ASOCIERE

61 SINDICATELE

Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn

scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi

convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele

colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale

culturale şi sportive ale membrilor acestora

Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor

nr54200317

62 GRUPURILE DE PRESIUNE

Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le

desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn

conformitate cu interesele lor

17

Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 33: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

BIBLIOGRAFIE

A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn

Revista consilierilor juridici din armată nr12004

N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953

C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti

2006

C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie

revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005

D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion

Bucureşti 1993

M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia

Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004

M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei

ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003

M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi

jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000

M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida

Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul

Oficialrdquo Bucureşti 1992

DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed

Universul Juridic Bucureşti 2009

I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn

dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed

Europa Nova Bucureşti 1996

I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995

L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii

internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII

Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia

pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991

V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept

Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 34: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses

Universitaires de France Paris 1988

N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI

Bucureşti 1993

GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic

Bucureşti 2009

A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck

Bucureşti 2003

G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1981

G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 1965

DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003

K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998

G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex

Bucureşti 2008

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a

instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex

Bucureşti 2001

C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741

ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998

A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed

bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994

A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993

H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000

C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990

M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed

Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001

D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999

R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003

R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional

public EdAll Bucureşti 1997

J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008

I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul

IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 35: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti

1997

I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare

comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti

1995

D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură

şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994

A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex

Bucureşti 2002

JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre

oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958

I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti

2001

V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de

drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976

NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967

C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed

Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001

G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a

revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999

G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi

instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi

1999

Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989

Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989

Constituţia Romacircniei republicată

Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233

din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991

Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al

Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965

Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii

Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952

Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I

nr87bis13041948

Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la

această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la

Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin

Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr14313071995

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 36: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea

grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea

neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată

de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi

PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13

octombrie 2009

Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului

administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr914 din 09 noiembrie 2006

Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la

sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999

privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I nr33630042008

Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de

soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi

Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele

Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17

februarie 2005

Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea

propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003

Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei

ales la data de 30 noiembrie 2008

Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice

publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954

Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune

Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990

Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de

Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de

specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr2814021990

Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui

Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990

Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor

politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei nr931121989

Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008

Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr2816012007

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 37: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul

Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată

icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005

Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2312012004

Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004

Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost

aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin

hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003

Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr 7305022003

Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr2517012003

Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului

Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr16402042001

Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004

Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007

Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare

icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale

icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin

Legea nr742005

Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr8729041996

Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I

nr64316072004

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de

Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial

al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi

culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat

icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974

OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 38: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr29630042002

OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004

pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al

Romacircniei Partea I nr60803092009

OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi

desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008

Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24

octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25

octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea

nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului

regulament)

Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei

Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

nr 35 din 16 ianuarie 2006

Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului

aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat

şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul

Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale

aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale

şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale

Page 39: DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE Ifile.ucdc.ro/cursuri/D_1_N12_Drept_constitutional_si_institutii... · Sisteme de partide politice .....145 4. Rolul partidelor politice

TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE

1 Constituţiile romacircne

2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991

3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii

4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne

5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul

internaţional şi dreptul intern)

6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului

7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor

omului

9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor romacircni

10 Avocatul Poporului

11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei

12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei

13 Controlul parlamentar

14 Actele Parlamentului Romacircniei

15 Mandatul parlamentar

16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar

17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta

18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului

19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei

20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia

21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională

22 Practica Curţii Constituţionale