Problema drogurilor

( referat )

Consumul de droguri dateaza din vremuri imemoriale. Drogurile erau consumate fie in practici magice si religioase, fie in scop terapeutic. Astfel, ele an devenit "cancerul" ce ameninta toate statele lumii. Consumul lor era limitat la anumite arii geografice sau culturale, fiind folosite de comunitati restranse.

Dar au venit descoperirile geografice si s-au dezvoltat societatile omenesti, aparand noi cai si mijloace de comunicatie, comertul a crescut, descoperirile stiintei si tehnicii au fost utilizate pe larg. Toate acestea au dus la scurtarea distantelor, la contactul dintre oameni, la schimburi culturale, dar si la utilizarea drogurilor acolo unde nu se cunosteau.

Marile puteri au incurajat, chiar direct, "molima" in loc sa o curme in faza incipienta. Un exemplu edificator este existenta celor doua "razboaie ale opiului", in urma carora Anglia, Franta, Rusia si SUA au inrobit China si au deschis drumul "ciumei albe". Franta, cu ajutorul Spaniei, a permis culturile de "kif" din Maroc.

Situatia s-a agravat, astfel ca in 1906 in China si Filipine s-a interzis cultivarea macului opiaceu intrucat era -utilizat si in alte scopuri decat cele medicale.

In 1912, la Haga a fost semnata prima "Conventie internationala asupra stupefiantelor", act juridic international ce incepe cooperarea statelor lumii pentru controlul stupefiantelor. Aceasta a intrat in vigoare pe 11 februarie 1915. Tarile semnatare isi asumau obligatia sa controleze importul si exportul de opiu manufacturat, sa supravegheze comertul cu opiu medicinal si cu derivatele acestuia.

A urmat Primul Razboi Mondial care a intarziat aplicarea conventiei. In 1919 s-a infiintat de catre puterile invingatoare Liga Natiunilor, care a statuat in art. 23 al actului de infiintare constituirea "Comitetului consultativ pentru traficul asupra opiului si alte droguri periculoase".

Dupa Primul Razboi Mondial, toate statele semnatare ale Tratatului de la Versailles s-au angajat sa aplice conventia elaborata in 1912.

Pe 19 februarie 1925 s-a semnat la Geneva "Conventia Internationala a Opiului" ce prevedea ca guvernele sa prezinte anual statistici cu productia de opiu, frunze do coca, cantitatile de droguri fabricate intern, importul si exportul de stupefiante si stocurile existente.

Tot la Geneva s-a semnat, pe 16 iunie 1936 si "Conventia pentru suprimarea traficului ilicit de droguri periculoase" ce intra in vigoare la 26 septembrie 1939 si care cerea statelor semnatare sa pedepseasca sever traficantii.

In 1945 s-a infiintat Organizatia Natiunilor Unite prin Carta adoptata la Conferinta de la San Francisco si si-a asumat responsabilitatile Ligii Natiunilor pentru controlul si combaterea traficului de droguri.

In februarie 1946 - Organizatiei Natiunilor Unite a creat Comisia pentru Stupefiante compusa din 15 membri si care a ajuns in 1 in 1970 sa numere 30 de persoane.

Asa s-a semnat la 11 decembrie 1946 "Protocolul din 1946" la Lake Succes - New York ce a adus amendamente si "Acordului privind controlul asupra consumului de opiu fumat in Extremul Orient" semnat la Bangkok pe 27 noiembrie 1931.

0rganizatia Mondiala a Sanatatii a fost creata in 1946 la New York. La 19 noiembrie 1948 s-a semnat Protocolul de la Paris ce a intrat in vigoare la 1 decembrie 1949. 0rganizatia Mondiala a Sanatatii este autorizata sa supuna controlului international orice drog nou, in special pe cele sintetice si care nu puteau fi controlate prin dispozitiile Conventiei din 1931.

In mai -iunie 1953, s-a adoptat la Now York "Protocolul asupra opiului"ce viza limitarea si reglementarea culturilor de mac, productia, comertul en-gros si utilizarea opiului. Doar 7 tari erau autorizate sa exporte opiu: Grecia, Bulgaria, India, Turcia, Iran, Jugoslavia si URSS.

Pe 30 noiembrie 1961 la Organizatia Natiunilor Unite s-a adoptat "Conventia unica asupra stupefiantelor"ce urmareste trei obiective principale:

a)codificarea dreptului tratatelor multilaterale existente in materie de stupefiante;

b) extinderea controlului asupra culturilor de plante din care sunt extrase stupefiantele "naturale" ca: opium, hasis si frunzele de coca;

c)simplificarea mecanismului de control international.

Potrivit prevederilor conventiei si sub rezerva dispozitiilor constitutionale ale fiecarui stat contractant, exista ob1igatia adoptarii masurilor penale necesare pentru ca productia, cultura, fabricarea, extractia, prepararea, detinerea, oferta, punerea in vanzare oferirea, mijlocirea, expedierea, transportul, importul si exportul de stupefiante, care nu sunt in conformitate cu dispozitiile conventiei sa fie incriminate ca infractiuni grave si pedepsite adecvat, in special cu inchisoarea sau alte pedepse.

Aceste infractiuni, mentionate mai sus, fie ca sunt comise de conationali sau de straini, vor fi urmarite de statul pe teritoriul caruia se gaseste traficantul, daca extradarea sa nu este acceptata, conform legilatiei statului caruia i-a fost adresata cererea de extradare.

Dupa efectele produse asupra sanatatii omului drogurile pot fi clasificate in urmatoarele categorii:

1. depresive (calmantele, analgezicele, sedativele, tranchilizantele) in care se cuprind opiul si alcaloizii sai, unele substante de sinteza cum sunt morfina si heroina;

2.halucinogene (cannabisul, cocaina si opiul)

3.stimulante (substante care provoaca dupa administrare o stare de excitare mintala sau musculara) in categoria carora intra frunzele de coca, cocaina si amfetaminele.

Pentru stavilirea abuzului de stupefiante si stapanirea acestui flagel, lupta impotriva drogurilor a luat amploare manifestandu-se pe diferite planuri:

-in 1971 a fost creat un fond al Natiunilor Unite destinat luptei contra drogurilor, cu scopul de a veni in sprijinul tarilor care erau lipsite de resursele necesare pentru combaterea traficului si consumului ilicit de stupefiante

- la 21 februarie 1971 conferinta ONU tinuta la Viena, a aprobat adoptarea unei noi conventii internationale denumita "Conventia internationala asupra substantelor psihotrope" avand ca scop sa impiedice fabricarea si distribuirea substantelor psihotrope (stimulante, tranchilizante si halucinogene).

- In 1981 s-a adoptat "Strategia internationala pentru controlul abuzului de droguri", ce viza pe o perioada de 5 ani : 1981-1986 lupta antidrog, control, abuz, trafic, tratament, reabilitare si substituirea de culturi.

- ONU a adoptat pe 14 decembrie 1984 "Declaratia asupra controlului traficului si a abuzului de droguri".

Organul International de Control a Stupefiantelor - OCIS - s-a infiintat in 1961, fiind compus din 13 membri desemnati cu titlu personal in calitatea de experti. Au ca sarcina principala supravegherea si comercializarea drogurilor, astfel incat acestea sa fie disponibile in toate statele in scop medical si pentru cercetari stiintifice.

Romania in calitate de membra a comunitatii internationale s-a alaturat luptei contra traficului de droguri, aderand la Conventia de la Geneva din 1925 privind combaterea opiului, Conventia de la Geneva din 1931 privind limitarea fabricarii si distribuirii stupefiantelor si Conventia de la New York din 1961.

Prim legea nr. 118 din 1992 Romania a aderat la Conventia internationala asupra substantelor psihotrope semnata la Viena in 1971.