Dreptul societatilor txt

8/15/2019 Dreptul societatilor txt

1/55

2. Natura juridică a societăţii comerciale3. Constituirea societăţilor comerciale4. Înmatricularea societăţii.5. Efectele încălcării cerinţelor legale de constituire a societăţii.6. Cauzele de nulitate ale societăţii.

1.Cadrul legal Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale este legea cadru aplicabilă tuturor tipurilor de societăţi, cu excepţia dispoziţiilor speciale reglementate înlte legi cu privire la un anumit domeniu de activitate, cum ar fi, spre exemplu, în anumite domenii de activitate ce beneficiază dereglementări speciale: în materie bancară, de asigurări, etc., astfel că prioritate au aceste legi în măsura în care reglementează anumite aspecte. 1.1. Definiţia societăţii comerciale. Sunt elemente care definesc societatea comercială, comune oricărei societăţi şi elemente specifice societăţii comerciale. Societatea comelă se constituie întemeiul unui act constitutiv, încheiat fie sub forma unui înscris unic, fie sub forma a două acte separate, respectiv statut şi contract. Prin contractul încheiat, acţionarii se înţeleg: să pună în comun anumite bunuri, să realizeze împreună o activitate econom

rtă între ei profitul rezultat. Societatea comercială poate fi definită ca o grupare de persoane constituită pe baza unui act constitutiv şi beneficiind de personalitate juridică, în care asociaţii/acţionarii se înţeleg să pună în comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte de comerţ, înpul realizării şi împărţirii profituluirezultat, 1.2. Funcţia economică a societăţii comerciale. Pentru a-şi îndeplinilul său economic, societateacomercială a fost concepută ca un organism autonom , căruia legea i-a conferit personalitate juridică. Prin perfecţionarea tehnicii juridice, în timp au apărut colectivităţi mai mari, cu sutesau chiar mii de persoane necunoscute între ele, care prin capitalurile lor, contribuiau la realizarea unor mari afaceri în toate domeniile de activitate. 2. Natura juridică a societăţii comerciale

2.1. Teoria contractuală. Potrivit concepţiei clasice, societatea s-a considerat ca fiind un contract. Concepţia a fost consacrată şi de art. 1491 C. civ. Teoria contractuală a fost multă vreme unanim acceptată, deoarece constituia expresia autonomiei de voinţă. 2.2 Teoria actului colectiv. Susţine că actul juridic care stă la baza societăţii nu este un contract, ci un act complex sau colectiv, care nu este reglementat de Codulcivil. Nu se consideră un contract, deoarece, potrivit doctrinei un contract sinalagmatic presupune o opoziţie între voinţele părţilor contractante, care urmăresc scopuri divergee (ex. contractul de vânzare-cumpărare). 2.3. Teoria instituţiei. Ideea de contract nu epuizează efectele juridice care rezu

ltă din constituirea societăţii. Contractul nu reglementează numai raporturile dintre asociaţi ci el dă naştere, în condiţiile legii, şi unei persoane juridice. În această concepţie, societatea este o reunire de persoane organizate stabil pe baza unor interese comune. Teoria implică o subordonare a drepturilor şi intereselor asociaţilor faţă de scopul social care trebuie realizat. Chiar dacă societatea comercială nu se reduce la a fi numai un contract, fiind şi o persoană juridică, aceasta are o origine contractuală, care-şi pune amprenta atât asupra constituirii cât şi asupra organizării şi funcţionării ei.3. Constituirea societăţilor comerciale3.1 Actul constitutiv al societăţiiSocietatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contractde societate, iar societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut. Contractul de so

cietate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv.Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al


2/55

unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul. organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii.Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand:a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;

c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.3.2 Actul constitutiv al societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata 4e va cuprinde:a) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice; numarul de inregistrarein registrul comertului sau codul unic de inregistrare, potrivit legii nationale; la societatea in comandita simpla se vor arata asociatii comanditari, asociatii comanditati, precum si reprezentantul fiscal, daca estecazul;b) forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitat

ii principale;d) capitalul social subscris si cel varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii, precum si data la care se va varsa integral capitalul social subscris. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala apartilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociatpentru aportul sau;e) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;f) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;g) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica

-, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;h) durata societatii;i) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.3.3. Actul constitutiv al societăţii pe acţiuni va cuprinde:a) datele de identificare a fondatorilor;b) forma, denumirea şi sediul social;c) obiectul de activitate al societăţii;d) capitalul social subscris; de menţionat că la momentul constituirii băncii, capitalul social trebuievărsat integrale) numărul şi valoarea nominală a acţiunilor

f) dacă sunt mai multe categorii de acţiuni, numărul, valoarea nominală şi drepturile conferite fiecăreicategorii de acţiuni;g) orice restricţie cu privire la transferul de acţiuni;h) datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administraţie, respectiv a primilor membriai consiliului de supraveghere;i) puterile conferite administratorilor şi, după caz, directorilor, şi dacă ei urmează săexerciteîmpreună sau separat;j) datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar;k) clauze privind conducerea, administrarea, funcţionarea şi controlul gestiunii societăţii de către

organele statutare, numărul membrilor consiliului de administraţie sau modul de stabilire a acestui număr;l) puterile de reprezentare conferite administratorilor şi, după caz, directorilor,


3/55

respectiv membrilordirectoratului, şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;m) durata societăţii;n) modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor;o) sediile secundare - sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără peonalitatejuridică -, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru înfiinţ

ulterioară,dacă se are în vedere o atare înfiinţare;p) orice avantaj special acordat, în momentul înfiinţării societăţii sau până în momentulsocietatea este autorizată să îşi înceapă activitatea, oricărei persoane care a participatconstituireasocietăţii ori la tranzacţii conducând la acordarea autorizaţiei în cauză, precum şi ident beneficiarilorunor astfel de avantaje;r) cuantumul total sau cel puţin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire;s) modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.Semnatarii actului constitutiv, precum şi persoanele care au un rol determinant în c

onstituirea societăţiisunt consideraţi fondatori. Legea nr. 31/1990 nu defineşte ce se înţelege prin persoanece au un roldeterminant în constituirea societăţii. Aspectul este important întrucât fondatorii conform art. 32 au anumite drepturi patrimoniale şi nepatrimoniale, distincte de cele ale celorlalţi acţionari. Se observă dinredactarea textului că fondatori pot fi şi persoane care nu sunt semnatari ai actului constitutiv, adicăasociaţi ori acţionari. S-a considerat că intră în sfera acestei noţiuni persoanele care aavut o contribuţiela constituirea societăţii fie din punct de vedere economic, fie juridic etc; trebuie însă făcută distincţiaîntre o contribuţie semnificativă a celor ce se implică pe baza cooperării cu asociaţii în

stituire şipersoanele care oferă o simplă consultanţă sau sunt mandataţi să îndeplinească anumite forNu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentrugestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărtur mincinoasă,dare sau luare de mită, precum şi pentru alte infracţiuni prevăzute de prezenta lege.Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica. Capitalul social este de 90.000 lei. Numarulactionarilor in societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de 2.Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de

200 lei si se divide in partisociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei.In societatea cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.

4. Înmatricularea societăţii.În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau, dacă estecazul , primii membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere ori un împuternicit al acestora vorcere înmatricularea societăţii în registrul comerţului în a cărui rază teritorială îşi vasocietatea(art 36).

4.1 Cererea va fi însoţită de:a) actul constitutiv al societăţii;b) dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv;


4/55

c) dovada sediului declarat şi a disponibilităţii firmei;d) în cazul aporturilor în natură subscrise şi vărsate la constituire, actele privind proprietatea, iar încazul în care printre ele figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;e) actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii şi aprobate de asiaţi;

f) declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, a primilor administratori, respectiv a primilor membriai directoratului şi ai consiliului de supraveghere, şi, dacă este cazul, a cenzorilor, că îndeplinesccondiţiile prevăzute de prezenta lege;g) alte acte sau avize prevăzute de legi speciale în vederea constituirii ; în cazul societăţilor comercialede tip bancar urmează a se face dovada aprobării emise de B.N.R.Controlul legalităţii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului seexercită de justiţie printr-un judecător delegat care poate dispune efectuarea unei expertize, în contul

părţilor, precum şi administrarea altor dovezi.În cazul în care cerinţele legale sunt îndeplinite, judecătorul delegat, prin încheiere, pnunţată în termen de5 zile de la îndeplinirea acestor cerinţe, va autoriza constituirea societăţii şi va dispune înmatricularea ei înregistrul comerţului, în condiţiile prevăzute de legea privind acest registru.Prin cerinţe legale se înţeleg condiţiile de fond şi formă, astfel că potrivit art. 46 cânl constitutiv nucuprinde menţiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziţie imperativă alegii sau când nu s-a îndeplinit o cerinţă legală pentru constituirea societăţii, judecătolegat, dinoficiu sau la cererea oricăror persoane care formulează o cerere de intervenţie, respi

nge cererea deînmatriculare; este exceptat cazul în care asociaţii înlătură astfel de neregularităţiSocietatea comercială este persoană juridică de la data înmatriculării în registrul comerţ care seefectuează în termen de 24 de ore de la data pronunţării încheierii judecătorului delegatin care seautorizează înmatricularea societăţii comerciale.5. Efectele încălcării cerinţelor legale de constituire a societăţii.Neregularităţile pot fi constatate înainte de înmatriculare sau după înmatriculare.Cu privire la prima situaţie, aşa cum am arătat mai înainte, se poate respinge cererea de înmatriculare :- când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevăzute de lege

- actul constitutiv cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziţie imperativă a legii- nu s-a îndeplinit o cerinţă legală pentru constituirea societăţiiTotuşi, când asociaţii înlătură asemenea neregularităţi, judecătorul delegat va lua act îneregularizările efectuate şi va admite cererea de înmatriculare.În cazul în care fondatorii sau reprezentanţii societăţii nu au cerut înmatricularea ei înmen legal,oricare asociat poate cere oficiului registrului comerţului efectuarea înmatriculării, după ce, prin notificaresau scrisoare recomandată, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire.Dacă, totuşi, înmatricularea nu s-a efectuat în termenele prevăzute de alineatul precedent, asociaţii sunt

eliberaţi de obligaţiile ce decurg din subscripţiile lor, după trecerea a 3 luni de la data autentificării actuluiconstitutiv, în afară de cazul în care acesta prevede altfel.


5/55

Dacă un asociat a cerut îndeplinirea formalităţilor de înmatriculare, nu se va mai putea pretinde de niciunul dintre ei eliberarea de obligaţiile ce decurg din subscripţie.În cazul unor neregularităţi constatate după înmatriculare, societatea este obligată să iai pentruînlăturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatării acelor neregularităţi. Dacă soctea nu se

conformează, orice persoană interesată poate cere tribunalului să oblige organele societăţ, sub sancţiuneaplăţii de daune cominatorii, să le regularizeze.Dreptul la acţiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data înmatriculăriisocietăţii.6. Cauzele de nulitate ale societăţii.Nulitatea unei societăţi înmatriculate în registrul comerţului poate fi declarată de tribul numai atuncicând:a) lipseşte actul constitutiv sau nu a fost încheiat în formă autentică, în situaţiile pre la art. 5 alin.

(6);b) toţi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societăţii;c) obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice;d) lipseşte încheierea judecătorului delegat de înmatriculare a societăţii;e) lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a societăţii;f) actul constitutiv nu prevede denumirea societăţii, obiectul său de activitate, aporturile asociaţilor saucapitalul social subscris;g) s-au încălcat dispoziţiile legale privind capitalul social minim, subscris şi vărsat;h) nu s-a respectat numărul minim de asociaţi, prevăzut de lege.Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată

înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal.Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii a devenit irevocabilă, statea încetează fărăefect retroactiv şi intră în lichidare. Dispoziţiile legale privind lichidarea societăţiloca urmare a dizolvării seaplică în mod corespunzător.Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii se vor numi şi lichidatorii societăTribunalul va comunica hotărârea judecătorească oficiului registrului comerţului, care, după menţionare,o va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare în Partea a IV-a, în extras. Declararea nulităţiisocietăţii nu aduce atingere actelor încheiate în numele său.

Nici societatea şi nici asociaţii nu pot opune terţilor de bună-credinţă nulitatea societăSOCIETATEA IN NUME COLECTIv1. Noţiunea societăţii in nume colectiv:2. Conţinutul contractului de societate:3 . Obiectul de activitate4 . Capitalul social5. Aportul asociatilor6. Conducerea societatii7. Controlul societatii8. Participarea asociatilor la beneficii si la pierderi9. Continutul actului constitutiv10. Modificarea actului constitutiv

11. Excluderea si retragerea asociatilor12. Fuziunea si divizarea societătii13. Dizolvarea societăţii


6/55

14. Lichidarea societatii1. Noţiunea societăţii in nume colectiv:Legea nr 31/1990 cuprinde anumite elemente care exprimă esenţa societăţii in nume colectiv. Potrivit art3 din lege ,societatea in nume colectiv este acea formă de societate ale cărei obligaţii sociale suntgarantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitata si solidară a legii.

Această formă de societate este potrivită pentru realizarea unor afaceri mici,in careasociaţii realizeazăactivitatea si işi asumă toate riscurile.Datorită structurii sale,societatea in nume colectiv este considerată forma tipică a societătilor de persoane.2. Conţinutul contractului de societate:Contractul de societate cuprinde anumite clauze:- clauze referitoare la asociati- clauze referitoare la atributele de identificare a societatii care se constituie clauzele referitoare laelementele structurale ale societatii nou infiintate si la functionarea acesteia2.1 Asociaţii

S.N.C. este utilizata ca instrument juridic pentru implicarea in afaceri comerciale, atat de catre persoanele fizice, cat si de catre persoanele juridice.2.1.1 a) Asociaţi persoane fiziceIn aceasta ipoteza, constituirea unei S.N.C. reprezinta optiunea catorva prieteni, colegi sau cunoscutiapropiati. Uneori, S.N.C. se infatiseaza ca o societate familiala, constituita intre membrii aceleasi familii(parinti si copii sau frati si surori ori rude de grad mai indepartat), iar alteori este uzuala in cadrul uneianumite profesiuni (caz in care se constituie cu participarea unor membri ai aceluiasi corp profesional). Avantaje!! - simplitatea formalitatilor de constituire- simplitatea mecanismului de functionareDezavantaje!! responsabilitatea nelimitata a asociatilor pentru datoriilesociale

retinere de a-si asumariscurile inevitabile pe care le implicaorice afacere comerciala2.1.2 .b) Asociaţi persoane juridiceO S.N.C. poate fi valabil infiinţată chiar de către asociaţii persoane juridice. O societate de societaticomerciale are o personalitate juridica distincta de societatile asociat, iar capitalul sau social este formatcu participare de capital de catre toate societatile asociat.2.2. NUMĂR DE ASOCIAŢILegea nu cere un minim de asociati pentru constituirea societatii in nume colectiv, dar pentru ca nureglementeaza posibilitatea ca o asemenea societate sa functioneze ca societate

unipersonala rezulta capentru constituirea unei societati in nume colectiv sunt necesari cel putin doisubiecti de drept (asociati).Se constituie prin contract de societate. Contractul de societate trebuie să se incheie in formă autentică şisă cuprindă elementele prevăzute de art 7 din legea 31/1990.2.2 FIRMA SAU DENUMIREA SOCIETĂŢIIEste principalul atribut de identificare a oricarei societati somerciale, inclusiv a S.N.C.Legea 26/1990 consacra regula potrivit careia denumirea S.N.C. este formata dinnumele si prenumeletuturor asociatilor, sau numai a unora dintre ei, urmate de mentiunea ¹societatein nume colectivº.²

2.3 EMBLEMAEmblema nu constituie un atribut obligatoriu de identificare a societatilor comerciale, asa cum se cere in


7/55

cazul denumirii sau firmei.Firma este obligatorie, emblema are caracter facultativ.O societate comercialapoate avea o singura firma (denumire), dar poate avea mai multe embleme.2.4.SEDIUL SOCIALEste un element de identificare si un element de stabilitate al societatilor comerciale. Societatilecomerciale trebuie sa dispuna de un sediu local principal, loc unde isi desfasoa

ra activitatea cu caracter depermanenta principalele organe de conducere ale societatilor comerciale.3 OBIECTUL DE ACTIVITATE.a).In actul constitutiv trebuie stabilita activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare societatea in vedereaobtinerii de profit: productie, comercializare, prestari de servicii, tranzactii, intermedieri, etc.b).Obiectul de activitate trebuie sa fie bine determinat, cu stabilirea domeniului principal, a activitatiiprincipale si a activitatilor secundare.c).Obiectul de activitate se stabileste potrivit clasificarii activitatilor dineconomia nationala - CAEN,

aprobat prin Hotararea Guvernului Romaniei nr.656/1997.d).Obiectul de activitate stabilit, trebuie sa fie posibil licit si moral.4 . CAPITALUL SOCIALLegea nu cere si nu fixeaza pentru aceasta forma de societate nici un minim de capital. Asociatii au libertatea sa stabileasca, dupa propriile lor interese, valoarea capitalului social.Imprejurarea legitimeaza concluzia ca S.N.C. ar putea fi infiintata fara capital sau cu capital simbolic, dar in astfel de conditii,, eanu si-ar putea justifica calitatea de societate comerciala si nu ar putea tindespre realizarea scopului propus.In concluzie, putem spune ca S.N.C. trebuie sa dispuna de un capital rezonabil in functie si in raport cu obiectul de activitate, prestabilit de fondatori si in functie de scopul avut de acestia la infiintare.

5. APORTUL ASOCIATILORAportul asociatilor poate fi realizat in numerar (obligatoriu),in natura sau increante. Prestantele in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social.Asociatii se pot obliga insa la prestatii in munca cu titlu de APORT SOCIAL in schimbul acestuia avand dreptul sa participe la impartirea beneficiilor si a activului social, ramanand insa obligati sa participe la pierderi(art.15 alin.5 din Legea 31/1990)

6. CONDUCEREA SOCIETATIIProcesul decizional privind activitatea societatii apartine tuturor asociatilor.Conform art.77 alin.1 din Legea 31/1990 republicata, asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a

capitalului social pot alege unul sau mai multi administratori dintre ei, fixandu-le puterile, duratainsarcinarii si eventuala lor remuneratie, afara numai daca prin actul constitutiv nu se dispuune altfel.Iar alin.2 al al articolului mentionat dispune: ¹Cu aceeasi majoritate asociatii pot decide asupra revocariiadministratorilor sau asupra limitarii puterilor lor, afara de cazul in care administratorii au fost numiti prinactul constitutivº.Conform art.76 si 78 din Legea 31/1990 republicata, asociatii hotarasc si asupra divergentelor ivite intreadministratori.Administratorii desemnati pot manifesta initiativa oricaror operatiuni comercial

e care se circumscriuobiectului de activitate al societatii, fara sa aiba nevoie in acest sens de acordul posibil al celorlalti


8/55

asociti.Desemnarea administratorilor, indiferent de modul in care este realizata, trebuie operata inRegistrul Comertului, deoarece pe aceasta cale, actul juridic de numire a administratorilor devineopozabil atat fata de societate, cat si fata de terti.Administratorul este obligat sa indeplineasca personalatributiile si insarcinarile aferente functiei sale.

Functiile administratorului inceteaza in urmatoarele imprejurari:-expirarea termenului duratei mandatului incredintat;-decesul administratorului;-demisia administratorului-dizolvarea societatii7. CONTROLUL SOCIETATIIEste exercitat de cenzori cu toate ca nu exista dispozitii legale in acest sens, dar de vreme ce legea nici nuinterzice numirea de cenzori, nimic nu se opune ca adunarea generala a asociatilor sa decida numirea unorcenzori care sa exercite un control financiar cu privire la modul cum administratorii gestioneaza

patrimoniul social.In cazul numirii de cenzori, criteriile si conditiile pentru a fi desemnat intr-o atare functie sunt aceleasi casi in cazul S.R.L.Fiind vorba de o facultate a A.G.A. si nu de o obligatie, ei pot decide ca societatea sa functioneze faracenzori.Competenta desemnarii si revocarii cenzorilor revine adunarii generale a asociatilor. Desemnareacenzorilor poate fi facuta chiar prin actul constitutiv al societatii.Calitatea de cenzor poate fi incredintata unui asociat, dar legea nu interzice ca aceasta calitate sa fieatribuita si unei terte persoane care are cunostinte de specialitate in domeniul

contabilitatii si care vaactiona ca cenzor independent.

Cenzorul trebuie sa aibă cetătenia română.8. PARTICIPAREA ASOCIATILOR LA BENEFICII SI LA PIERDERIModul de impartire a beneficiilor si de suportare a pierderilor inregistrate desocietati se stabileste prinactul constitutiv al societatii (art.7 din Legea nr.31/1990).8.1.Regula este ca: dividendele se vor plati asociatilor in proportie cu cota lor de participare la capitalul social.8.2 Exceptie Asociatii au facultatea sa stipuleze prin contractul de societate ca dividendele se distribuie asociatilor tinandu-se seama de gradul de participare al fiecaruia dintre ei la realizarea activitatii comerciale a societatii sau l

a administrarea societatii. Nici un asociat nu poate fi exclus de la beneficii sau exonerat de a suporta pierderile.9. CONTINUTUL ACTULUI CONSTITUTIVActul constitutiv al unei S.N.C. va cuprinde in principal:a)-numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor, persoanelor fizice;denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor, persoane juridice. La societatea in comandita simpla se vor arata asociatii comanditari si asociatii comanditati;b)-forma, denumirea, sediu si, daca este cazul, emblema societatii;c)-obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;d)-capitalul social subscris si cel varsat, cu mentionarea aportului fiecarui as

ociat, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii, precum si data la care se va varsa integral capitalul social subscris. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a par


9/55

tilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau:e)-asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;f)-partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;g)-sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unita

ti fara personalitate juridica-, atunci cand se infiinteaza odata cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;h)-durata societatii;i)-modul de divolvare si de lichidare a societatii10. MODIFICAREA ACTULUI CONSTITUTIVActul constitutiv se poate modifica de catre asociati cu respectarea conditiilor de fond si forma prevazute pentru incheierea lui. Actul aditional modificator,va cuprinde textul integral al prevederilor modificate din actul constitutiv.Daca se face mai multe modificari la actul constitutiv, acesta se va actualiza cu toate modificarile la zi.11. EXCLUDEREA SI RETRAGEREA ASOCIATILOR

a) Poate fi exclus din societate:-asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;-asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se servestede semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora;b).Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat.c).Asociatul exclus are dreptul la beneficii si raspunde de pierderi pana in ziua excluderii.d).Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la suma de bani care sa reprezinte valoarea acestei parti stabilita de asociati sau de un expert.e).Un asociat se poate retrage din societate:-in cazurile prevazute in actul constitutiv;

-cu acordul tuturor celorlalti asociati;-prin hotarare a tribunalului, cand actul constitutiv nu prevede retragerea si nici nu exista acordul celorlalti asociati.f).Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc de asociati ori de un expert, iar in caz de neintelegere de tribunal.12. FUZIUNEA SI DIVIZAREA SOCIETĂTIIa) Societatea poate fuziona cu una sau mai multe societati existente.b) Fuziunea se face fie prin absorbtia unei societati, fie prin contopirea cu alte societati rezultand o societate noua.c).Divizarea societatii poate avea loc:-prin deprinderea unei parti din patrimoniu si transmiterea catre una sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta;

-prin impartirea intregului patrimoniu al societatii intre doua sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta.d) In acest caz, societatea care se divide, isi inceteaza existenta.13. DIZOLVAREA SOCIETĂŢII13.1 a) Cauze generale de dizolvare si reguli comune de lichidare aplicabile tuturor societăţilor comerciale13.2 b) Cauze speciale:Art. 224 din Legea 31/1990: S.N.C. se dizolva prin:falimentul unuia dintre asociati, incapacitatea unui asociat,excluderea unui sau unor asociati,retragerea din societate a unui asociat,decesul unui asociat.Cele de mai sus constituie cauze de dizolvare numai atunci cind, datorita acestora, numarul asociatilor s-a redus la unul singur. Exceptie in cazul cind existaclauza de continuare cu mostenitorii sau asociatul unic ramas hotaraste continua

rea societatii sub forma de SRL cu asociat unic.14.LICHIDAREA SOCIETATIILichidarea S.N.C. este supusa regulilor generale de lichidare a societatilor com


10/55

erciale reglementata de Leg nr.31/1990 precum şi de prevederile contractului de societate , in măsura in care nu sunt incompatibile cu lichidarea societăţii.

SOCIETĂŢILE PE ACŢIUNI1. Reguli speciale privitoare la societăţile pe acţiuni2. Constituirea simulantă şi prin subscripţie publică3.Administratorii societăţii comerciale pe acţiuni

4. Dispoziţii comune sistemului unitar şi sistemului dualist.5. Auditul financiar, auditul intern şi cenzorii6.Acţiunile7. Drepturile şi obligaţiile acţionarilor1. Reguli speciale privitoare la societăţile pe acţiuni1.1 Elementele specifice contractului de societate1.1.1Aportul acţionarilor. În sens juridic, prin aport se înţelege obligaţia pe care şi-oumă fiecare acţionar de a aduce în societate o valoare patrimonială. Aportul trebuie să existe în materialitatea lui şi nu trebuie să fie fictiv sau să nu aibo valoare derizorie.De precizat că nu se confundă aportul acţionarilor cu capitalul social, întrucât cel din urmă este cuantificarea în monedă a tuturor aporturilor (spre exemplu, în cazul constituirii unei societăţi cu răspundere limitată prin aport în natură şi în

).Dacă există aporturi în natură, avantaje rezervate fondatorilor, operaţiuni încheiate de fdatori în contul societăţii ce se constituie şi pe care aceasta urmează să le ia asupra sacând se solicită înmatricularea, judecătorul delegat numeşte, în termen de 5 zile de la înstrarea cererii, unul sau mai mulţi experţi din lista experţilor autorizaţi.Nu pot fi numiţi experţi:- rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv ori soţii acelora care au constituit aporturi în natură sau ai fondatorilor;Affectio societatis- persoanele care primesc, sub orice formă, pentru funcţiile pe care le îndeplinesc, altele decât acea de expert, un salariu sau o remuneraţie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi în natură..1.1.2. reprezintă intenţia acţionarilor de a desfăşura în comun o activitatea comercială copul de a obţine beneficii şi de a le împărţi. În esenţă, affectio societatis presupune in

e a participa la constituirea unei societăţi comerciale prin aducerea unui aport, iar ulterior de a desfăşura o activitate în comun, concretizată în luarea deciziilor.1.1.3.Realizarea şi împărţirea beneficiilor. Scopul înfiinţării societăţii comerciale şi d activităţi comerciale este obţinerea de beneficii. Aprobarea bilanţului şi a contului de profit şi pierderi si stabilirea dividendelor este de competenţa adunării generale ordinare a acţionarilor (art. 111 alin. 2 lit. a din Legea nr. 31/1990), care seîntruneşte cel puţin o dată pe an, în termen de cel mult cinci luni de la încheierea exerclui financiar. Dacă până în momentul stabilirii de către adunarea generală ordinară a acţior a dividendelor, acestea au natura unor drepturi sociale, după adoptarea hotărârii dividendele se transformă într-un dreptde creanţă al fiecărui acţionar faţă de societate.

Dividendele se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobăriisituaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercială va plăti daune-interese pentru perioada de întârziere, la nivelul dobânzii legale, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acţionaror care a aprobat situaţia financiară aferentă exerciţiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare. Importanţa stabilirii scadenţei este dată de faptul că de la aceadată, pe de o parte, acţionarul poate formula, în termenul de prescripţie general de 3 ani, acţiune în pretenţii faţă de societate, iar pe de altă parte de la această dată societatorează dobânzi.2. Constituirea simulantă şi prin subscripţie publică.2.1 .Constituirea simultană se realizează în cazul în care formarea capitalului social se face în acelaşi timp cu încheierea actelor constitutive, respectiv există doi acţionari

care prin aporturile lor subscriu întreg capitalul social, efectuează vărsăminte de minim 30% din capitalul social subscris şi îndeplinescformalităţile prevăzute de Legea nr. 31/1990 (întocmirea actelor constitutive, înmatricula


11/55

rea societăţii).2.2.Constituirea prin subscripţie publică se realizează în cazul în care acţionarii nu disn de sumele necesare pentru a subscrie şi vărsa capitalul social, astfel că se apeleazăprin întocmirea unei oferte de subscriere adresată publicului.· Întocmirea prospectului de emisiune; prospectul de emisiune trebuie să conţină sub sancţnea nulităţii următoarele date: forma, denumirea, sediul şi emblema societăţii, obiectul dactivitate,

capitalul social subscris şi vărsat, numărul şi valoarea acţiunilor, durata societăţii, avjele rezervatefondatorilor, modul de dizolvare şi lichidare a societăţii etc. Prospectul de emisiune se semnează de cătrefondatori.

· Autorizarea publicării prospectului de emisiune de către judecătorul delegat la oficiulregistrului comerţului din judeţul în care societatea va avea sediul.· Publicarea prospectului de emisiune în Monitorul Oficial şi/sau în presă;· Subscrierea acţiunilor constă în manifestarea de voinţă a unei persoane care dorind să dacţionar subscrie şi efectuează vărsământul în schimbul unui anumit număr de acţiuni coresportului.

Subscrierea se face pe unul sau mai multe exemplare ale prospectului de emisiune vizat de cătrejudecătorul delegat şi trebuie să conţină numele şi prenumele ori denumirea, domiciliul orsediulsubscriitorului, numărul în litere al acţiunilor subscrise, data subscrierii, declaraţie expresă căsubscriitorul cunoaşte şi acceptă prospectul de emisiune, semnătura subscriitorului.Subscriitorul trebuie conform Legii nr. 31/1990 să efectueze un vărsământ în numerar ce constă în minimjumătate din valoarea acţiunilor subscrise, urmând ca diferenţa să fie vărsată în maxim 12calculatede la data înmatriculării societăţii pentru acţiunile emise pentru un aport în numerar sauel mult 2 ani

pentru acţiunile emise pentru un aport în natură (art. 9 alin. 2).· Validarea subscripţiei şi aprobarea actelor constitutive ale societăţii de către adunareconstitutivă.După încheierea subscripţiei este convocată adunarea constitutivă a subscriitorilor care are ca scopaprobarea actelor constitutive. Convocarea se publică cu minim 15 zile înainte de data fixată în MonitorulOficial şi în două ziare precizându-se locul, data ţinerii adunării şi ordinea de zi.Adunarea este legală dacă sunt prezenţi jumătate plus unul din numărul subscriitorilor, iar hotărârile seiau cu votul majorităţii simple a celor prezenţi.

3.Administratorii societăţii comerciale pe acţiuni3.1.Sistemul unitar3.1.2 Desemnarea administratorilor. Societatea pe acţiuni este administrată de unulsau mai mulţi administratori, numărul acestora fiind totdeauna impar. Când sunt mai mulţi administratori, ei constituie un consiliu de administraţie. Societăţile pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii lale de auditare sunt administrate de cel puţin 3 administratori.Desemnarea sau numirea administratorului se face în mod diferit în funcţie de cum această operaţiune areloc la constituirea societăţii comerciale sau ulterior, în timpul funcţionării societăţii.1 Numirea administratorului este de competenţa adunării generale a acţionarilorMembrii comitetului de direcţie şi directorii unei societăţi pe acţiuni nu vor putea fi,

fără autorizarea consiliului de administraţie, administratori, membrii ai comitetuluide direcţie, cenzorisau asociaţi cu răspundere nelimitată în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiec


12/55

ici nu vor putea exercita acelaşi comerţ sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocării şi răspunderii pentru daune.3De asemenea, potrivit art.144 din Legea nr.31/1990, administratorul care are într-o anumită operaţiunedirect sau indirect, interese contrare intereselor societăţii trebuie să înştiinţeze despraceasta pe ceilalţi

administratori şi cenzori şi să nu ia parte la nici o deliberare privitoare la această operaţiune. Aceeaşiobligaţie o are administratorul în cazul în care, într-o anumită operaţiune, ştie că suntsate soţia,rudele sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv. Administratorul care nu a respectat acesteinterdicţii va răspunde de daunele ce au rezultat pentru societate. 3.1.4.Administratorii neexecutivi şi directorii societăţii. În cazul în care într-o societe peacţiuni are loc delegarea atribuţiilor de conducere către directori,

Astfel, consiliul de administraţie poate delega conducerea societăţii unui

a sau mai multordirectori, numind pe unul dintre ei director general; directorii pot fi numiţi dintre administratori sau dinafara consiliului de administraţi;. director al societăţii pe acţiuni este numai acea persoană căreia i-au fostdelegate atribuţii de conducere a societăţii, iar orice altă persoană, indiferent de denumirea tehnică apostului ocupat în cadrul societăţii, este exclusă de la aplicarea normelor Legii nr. 31/1990 cu privire ladirectorii societăţii pe acţiuni. În cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei oigaţii legalede auditare financiară, delegarea conducerii societăţii în conformitate cu art. 143 alin

. 1 este obligatorie. Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor măsurilor aferente conducerii societăţii, în limiteleobiectului de activitate al societăţii şi cu respectarea competenţelor exclusive rezervate de lege sau deactul constitutiv consiliului de administraţie şi adunării generale a acţionarilor. Modul de organizare aactivităţii directorilor poate fi stabilit prin actul constitutiv sau prin decizie a consiliului de administraţie. Consiliul de administraţie este însărcinat cu supravegherea activităţii directorilor şi oceadministrator poate solicita directorilor informaţii cu privire la conducerea oper

ativă a societăţii. Directorii vor informa consiliul de administraţie în mod regulat şi cuprinzător asupraoperaţiunilor întreprinse şi asupra celor avute în vedere. Directorii pot fi revocaţi oricând de către consiliul de administraţie. În cazul în carevocareasurvine fără justă cauză, directorul în cauză este îndreptăţit la plata unor daune-interes 3.1.5.Adminsitratorii independenţi. Prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale aacţionarilor se poate prevedea că unul sau mai mulţi membri ai consiliului de administraţie trebuie să fieindependenţi. Un administrator nu este considerat independent în special dacă:a) este director al societăţii sau al unei societăţi controlate de către aceasta ori a înd

linit o astfel defuncţie în ultimii 5 ani;b) este salariat al societăţii sau al unei societăţi controlate de către aceasta ori a avu


13/55


14/55

adunării generale a acţionarilor, în conformitate cu art. 114. Consiliul de administraţie reprezintă societatea în raport cu terţii şi în justiţie. În lneistipulaţii contrare în actul constitutiv, consiliul de administraţie reprezintă societatea prin preşedintele său.Prin actul constitutiv, preşedintele şi unul sau mai mulţi administratori pot fi împuterniciţi să reprezinte

societatea, acţionând împreună sau separat. O astfel de clauză este opozabilă terţilor. Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezintă societatea doar acţionând împreună potîmputernici pe unul dintre ei să încheie anumite operaţiuni sau tipuri de operaţiuni. În cazul în care consiliul de administraţie deleagă directorilor atribuţiile de conducere a societăţiiîn conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta societatea aparţine directorului general. Consiliul de administraţie înregistrează la registrul comerţului numele persoanelor împuternicitesă reprezinte societatea, menţionând dacă ele acţionează împreună sau separat. Acestea depregistrul

comerţului specimene de semnătură. 3.1.7.Limitele puterilor administratorilor. Potrivit art. 150, dacă prin actul constitutiv nu se1dispune altfel şi sub rezerva dispoziţiilor art. 44 , sub sancţiunea nulităţii, administratorul va putea, înnume propriu, să înstrăineze, respectiv să dobândească, bunuri către sau de la societate,o valoarede peste 10% din valoarea activelor nete ale societăţii, numai după obţinerea aprobării adunării generaleextraordinare, în condiţiile prevăzute la art. 115.1 De asemenea, dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel şi sub rezerva dispoz

iţiilor art. 44 ,sub sancţiunea nulităţii, administratorul va putea, în nume propriu, să înstrăineze, respe sădobândească, bunuri pentru sine de la societate, numai după obţinerea aprobării adunării geraleextraordinare, în condiţiile prevăzute la art. 115. Aceste două limitări nu se aplică şi operaţiunilor de închiriere sau leasing. Valoarea se va calcula prin raportare la situaţia financiară aprobată pentru anul financiarprecedent celui în care are loc operaţiunea ori, după caz, la valoarea capitalului social subscris, dacă oasemenea situaţie financiară nu a fost încă prezentată şi aprobată.

Prevederile art. 150 sunt aplicabile şi operaţiunilor în care una dintre părţi este soţuladministratorului ori rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, dacăoperaţiunea este încheiată cu o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anteriormenţionate este administrator sau director ori deţine, singură sau împreună, o cotă de celuţin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu excepţia cazului în care una dintre societăţile comerciale respectiveeste filiala celeilalte. 3.1.8.Interdicţii. Este interzisă creditarea de către societate a administratorilor acesteia, prinintermediul unor operaţiuni precum:a) acordarea de împrumuturi administratorilor;

b) acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către societatecu aceştia de operaţiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executare de l


15/55

ucrări;c) garantarea directă ori indire

ctă, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor,concomitentă ori ulterioară acordării împrumutului;d) garantarea directă ori indirectă, în tot sau în parte, a executării de către administrari a oricăror alteobligaţii personale ale acestora faţă de terţe persoane;

e) dobândirea cu titlu oneros ori plata, în tot sau în parte, a unei creanţe ce are drept obiect un împrumutacordat de o terţă persoană administratorilor ori o altă prestaţie personală a acestora. Aceste interdicţii sunt aplicabile şi operaţiunilor în care sunt interesaţi soţul sau soţrudele oriafinii până la gradul al IV-lea inclusiv ai administratorului; de asemenea, dacă operaţiunea priveşte osocietate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator orideţine, singură sau împreună cu una dintre persoanele sus-menţionate, o cotă de cel puţindinvaloarea capitalului social subscris.

Interdicţiile de mai sus nu se aplică:a) în cazul operaţiunilor a căror valoare exigibilă cumulată este inferioară echivalentulu lei al sumeide 5.000 de euro;b) în cazul în care operaţiunea este încheiată de societate în condiţiile exercitării cureactivităţii4sale, iar clauzele operaţiunii nu sunt mai favorabile persoanelor menţionate la art. 144 alin. 1 şi 2 decâtcele pe care, în mod obişnuit, societatea le practică faţă de terţe persoane. 3.1.9.Răspunderea administratorilor. Membrii consiliului de administraţie îşi vor exercitamandatul cu loialitate, în interesul societăţii. Administratorul nu încalcă această obliga

dacă, înmomentul luării unei decizii de afaceri, el este în mod rezonabil îndreptăţit să considereacţionează îninteresul societăţii şi pe baza unor informaţii adecvate. Membrii consiliului de administraţie nu au voie să divulge informaţiile confidenţiale şisecretelede afaceri ale societăţii, la care au acces în calitatea lor de administratori. Aceastăobligaţie le revine şidupă încetarea mandatului de administrator. Administratorii sunt răspunzători de îndeplinirea tuturor obligaţiilor, potrivit prevederilor art. 72şi 73.

Administratorii răspund faţă de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele îndeplinite dedirectori sau de personalul încadrat, când dauna nu s-ar fi produs dacă ei ar fi exercitat supraveghereaimpusă de îndatoririle funcţiei lor. Administratorii sunt solidar răspunzători cu predecesorii lor imediaţi dacă, având cunoşteneregulile săvârşite de aceştia, nu le comunică cenzorilor sau, după caz, auditorilor intei şi auditoruluifinanciar. În societăţile care au mai mulţi administratori răspunderea pentru actele săvârşite sau pomisiuni nu se întinde şi la administratorii care au făcut să se consemneze, în registruldeciziilor

consiliului de administraţie, împotrivirea lor şi au încunoştinţat despre aceasta, în scrie cenzori sauauditorii interni şi auditorul financiar.


16/55

3 Potrivit art. 144 administratorul care are într-o anumită operaţiune, direct sau indirect, interesecontrare intereselor societăţii trebuie să îi înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi adminori şi pe cenzorisau auditori interni şi să nu ia parte la nicio deliberare privitoare la această operaţiune. Această obligaţie o

are administratorul în cazul în care, într-o anumită operaţiune, ştie că sunt interesate sau soţia sa,rudele ori afinii săi până la gradul al IV-lea inclusiv. Administratorul care nu a respectat aceste interdicţii răspunde pentru daunele care au rezultatpentru societate. 3.1.10.Revocarea administratorului Revocarea administratorilor se face de către adunareagenerală a acţionarilor în condiţiile de cvorum şi majoritatea prevăzută de lege pentru lu hotărârilorde către acest organ de decizie al societăţii (art.112 din Legea nr.31/1990) indiferent dacă administratorii

au fost desemnaţi prin actul constitutiv sau ulterior prin adunarea generală a acţionarilorPornind de la caracterul intuitu personae al calităţii de administrator, în toate cazurile avem de a face cu orevocare ad nutum, în sensul că aceasta poate interveni oricând şi independent de voinţa sau de vreo culpăcontractuală a administratorului, fiind atributul exclusiv al organului de decizie al societăţii, competent sănumească ori să revoce administratorul.

Cu privire la revocarea ad nutum a administratorilor s-a pronunţat atât doctrina cât şi jurisprudenţareţinând că în timp ce un mandat obişnuit este revocabil prin natura lui, mandatul administratorilor unei

societăţi comerciale este revocabil nu numai prin natura, ci chiar prin esenţa lui.Administratorul care consideră revocarea abuzivă nu poate formula acţiune de reintegrare în funcţie cinumai acţiune în pretenţii pentru daune interese compensatorii dacă prin revocare i-au fost aduse anumiteprejudicii (art.391 C. com. - ¹mandantul sau mandatarul care, fără justă cauză, prin revocarea saurenunţarea sa întrerupe executarea mandatului, răspunde de daune intereseº). Cu toate acestea acţionariipot prevedea în actul constitutiv că nu se datorează daune interese compensatorii în caz de revocare. 3.2.Sistemul dualist.

Conform art. 153 prin actul constitutiv se poate stipula că societatea pe acţiuni este administratăde un directorat şi de un consiliu de supraveghere. 3.2.1. Directoratul. Conducerea societăţii pe acţiuni revine în exclusivitate directoratului, careîndeplineşte actele necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii, cu excepţia celorrezervate de lege în sarcina consiliului de supraveghere şi a adunării generale a acţionarilor. Directoratulîşi exercită atribuţiile sub controlul consiliului de supraveghere. Directoratul este format din unul sau mai mulţi membri, numărul acestora fiind totdeauna impar.Când este un singur membru, acesta poartă denumirea de director general unic. În cazul

societăţilor peacţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare, directoratul este


17/55


18/55

a) exercită controlul permanent asupra conducerii societăţii de către directorat;b) numeşte şi revocă membrii directoratului;c) verifică conformitatea cu legea, cu actul constitutiv şi cu hotărârile adunării generale a operaţiunilorde conducere a societăţii;d) raportează cel puţin o dată pe an adunării generale a acţionarilor cu privire la activitatea de

supraveghere desfăşurată. Consiliul de supraveghere se întruneşte cel puţin o dată la 3 luni. Preşedintele convoacăonsiliulde supraveghere şi prezidează întrunirea. De asemenea, consiliul de supraveghere esteconvocat în oricemoment la cererea motivată a cel puţin 2 dintre membrii consiliului sau ai directoratului; consiliul se vaîntruni în cel mult 15 zile de la convocare. Dacă preşedintele nu dă curs cererii de convocare a consiliului,autorii cererii pot convoca ei înşişi consiliul, stabilind ordinea de zi a şedinţei. Membrii directoratului pot fi convocaţi la întrunirile consiliului de supraveghere, însă ei nu au

drept de vot în consiliu. La fiecare şedinţă se va întocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participanţilor,ordinea de zi, ordinea deliberărilor, deciziile luate, numărul de voturi întrunite şi opiniile separate.Procesul-verbal este semnat de către preşedintele de şedinţă şi de către cel puţin un altprezent alconsiliului. Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocaţi oricând de adunarea generală a acţionarilor,cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul voturilor acţionarilor prezenţi.

4. Dispoziţii comune sistemului unitar şi sistemului dualist.

4.1. Durata mandatului. Durata mandatului administratorilor, respectiv al membrilordirectoratului şi ai consiliului de supraveghere, este stabilită prin actul constitutiv, ea neputând depăşi 4ani. Ei sunt reeligibili, când prin actul constitutiv nu se dispune altfel. Durata mandatului primilor membri ai consiliului de administraţie, respectiv al primilor membriai consiliului de supraveghere, nu poate depăşi 2 ani. Pentru ca numirea unui administrator, respectiv a unui membru al directoratului sau al consiliuluide supraveghere, să fie valabilă din punct de vedere juridic, persoana numită trebuiesă o accepte în mod

expres, iar această persoană trebuie să încheie o asigurare pentru răspundere profesională 4.2. Numirea de persoane fizice şi persoane juridice. Directorii societăţii pe acţiuni, însistemul unitar, respectiv membrii directoratului, în sistemul dualist, sunt persoane fizice. O persoană juridică poate fi numită administrator sau membru al consiliului de supraveghere alunei societăţi pe acţiuni. Odată cu această numire, persoana juridică este obligată să îşiunreprezentant permanent, persoană fizică; acesta este supus aceloraşi condiţii şi obligaţiiare aceeaşirăspundere civilă şi penală ca şi un administrator sau membru al consiliului de supraveghere, persoană

fizică, ce acţionează în nume propriu, fără ca prin aceasta persoana juridică pe care o reintă să fieexonerată de răspundere sau să i se micşoreze răspunderea solidară. Când persoana juridică


19/55


20/55

a numirea saurevocarea preşedinţilor acestor organe se iau cu votul majorităţii membrilor consiliului. Membrii consiliului de administraţie, ai directoratului sau ai consiliului de supraveghere pot fireprezentaţi la întrunirile organului respectiv doar de către alţi membri ai săi. Un membru prezent poate

reprezenta un singur membru absent. Actul constitutiv poate dispune că participarea la reuniunile consiliului de administraţie, aledirectoratului sau ale consiliului de supraveghere poate avea loc şi prin intermediul mijloacelor decomunicare la distanţă, precizând felul acestora. Totodată, actul constitutiv poate limita felul deciziilorcare pot fi luate în aceste condiţii şi poate prevedea un drept de a se opune la o astfel de procedură în favoarea unui număr determinat de membri ai organului respectiv. Potrivit art. 153 în actul constitutiv poate prevedea ca, în cazuri excepţionale, justificate prinurgenţa situaţiei şi prin interesul societăţii, deciziile consiliului de administraţie sau

le directoratului potfi luate prin votul unanim exprimat în scris al membrilor, fără a mai fi necesară o întrunire a respectivuluiorgan. Nu se poate recurge la această procedură în cazul deciziilor consiliului de administraţie sau aledirectoratului referitoare la situaţiile financiare anuale ori la capitalul autorizat. 4.6. Limitele puterilor. Consiliul de administraţie, respectiv directoratul, va putea să încheie actejuridice în numele şi în contul societăţii, prin care să dobândească bunuri pentru aceastainstraineze sa inchirieze sa schimbe ori sa constituie in garanzie bunuri aflate in patrimoniul societatii a caror valoare depaseste jumatate din valoarea contabila a activelor societatii la data incheierii actului juridic numai cu aprobare

a generala a actionarilor data in conditiilt art 153 4.7. Acţiunea în răspundere. Potrivit art. 155 alin. 1, acţiunea în răspundere contra fondatorilor,administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului şi consiliului de supraveghere, precumşi a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societăţii de aceştia prin încălcareaîndatoririlor lor faţă de societate, aparţine adunării generale, care va decide cu majoritatea prevăzută laart. 112. Adunarea generală desemnează cu aceeaşi majoritate persoana însărcinată să exercite acţiujustiţie. Când adunarea generală decide cu privire la situaţia financiară anuală, poate luo hotărâre

referitoare la răspunderea administratorilor sau directorilor, respectiv a membrilor directoratului şiconsiliului de supraveghere, chiar dacă această problemă nu figurează pe ordinea de zi. Dacă adunarea generală decide să pornească acţiune în răspundere contra administratorilorrespectiv a membrilor directoratului, mandatul acestora încetează de drept de la data adoptării hotărârii şiadunarea generală, respectiv consiliul de supraveghere, va proceda la înlocuirea lor. Dacă acţiunea se porneşte împotriva directorilor, aceştia sunt suspendaţi de drept din fue pânăla rămânerea irevocabilă a hotărârii. Dacă adunarea generală decide să pornească acţiune îcontra membrilor consiliului de supraveghere cu majoritatea prevăzută la art. 115 alin. 1, mandatul

membrilor respectivi ai consiliului de supraveghere încetează de drept. Adunarea generală va proceda laînlocuirea lor.


21/55

Acţiunea în răspundere împotriva membrilor directoratului poate fi exercitată şi de cătresiliulde supraveghere, în urma unei decizii a consiliului însuşi. Dacă decizia este luată cu o majoritate de douătreimi din numărul total de membri ai consiliului de supraveghere, mandatul membrilor respectivi aidirectoratului încetează de drept, consiliul de supraveghere procedând la înlocuirea lor

. Dacă adunarea generală nu introduce acţiunea în răspundere prevăzută la de art. 155 şi nidăcurs propunerii unuia sau mai multor acţionari de a iniţia o asemenea acţiune, acţionarii reprezentând,individual sau împreună, cel puţin 5% din capitalul social au dreptul de a introduce o acţiune îndespăgubiri, în nume propriu, dar în contul societăţii, împotriva oricărei persoane prevăz art. 155alin. (1); persoanele care exercită acest drept trebuie să fi avut deja calitatea de acţionar la data la care afost dezbătută în cadrul adunării generale problema introducerii acţiunii în răspundere; c

uielile dejudecată vor fi suportate de acţionarii care au introdus acţiunea şi în caz de admitere, acţionarii au dreptulla rambursarea de către societate a sumelor avansate cu acest titlu. După rămânerea irevocabilă a hotărâriiinstanţei de admitere a acţiunii promovată de acţionari, adunarea generală a acţionarilor,espectivconsiliul de supraveghere, va putea decide încetarea mandatului administratorilor, directorilor şimembrilor consiliului de supraveghere, respectiv al membrilor directoratului, şi înlocuirea acestora.

5. Auditul financiar, auditul intern şi cenzorii

Societatea pe acţiuni trebuie să aibă trei cenzori şi tot atâţia supleanţi, dacă prin actstitutivnu se prevede un număr mai mare; în toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar. Cel puţinunul dintre ei trebuie să fie contabil autorizat în condiţiile legii sau expert contabil. Cenzorii se aleg la început de adunarea constitutivă, iar durata mandatului lor este de 3 ani şi pot fi realeşi.

Cenzorii pot fi acţionari, cu excepţia cenzorului expert contabil sau contabil autorizat, care poatefi terţ ce exercită profesia individual ori în forme asociative. Nu pot fi cenzori, iar dacă au fost aleşi, decad din mandatul lor:

a) rudele sau afinii până la al patrulea grad inclusiv sau soţii administratorilor;b) persoanele care primesc sub orice formă, pentru alte funcţii decât aceea de cenzor, un salariu sau oremuneraţie de la administratori sau de la societate sau ai căror angajatori sunt în raporturi contractualesau se află în concurenţă cu aceasta;c) persoanele cărora le este interzisă funcţia de membru al consiliului de administraţie, respectiv al14consiliului de supraveghere şi directoratului, în temeiul art. 153 ;d) persoanele care, pe durata exercitării atribuţiilor conferite de această calitate,au atribuţii de controlîn cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii publice, cu excepţia s

ituaţiilor prevăzuteexpres de lege.. Potrivit art. 160, cenzorii sau, după caz, auditorii interni sunt obligaţi să suprave


22/55

gheze gestiuneasocietăţii, să verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţăele, dacăacestea din urmă sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcutconform regulilorstabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Cu privire la toate aceste aspecte, precum

şi asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situaţiile financiare şi repartizareaprofitului, cenzorii vor prezenta adunării generale un raport amănunţit.Întinderea şi efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului, iar revocarea lor se va putea face numai de adunarea generală, cu votul cerut la adunările extraordinare.

6.Acţiunile 6.1.Noţiune. Acţiunile reprezintă fracţiuni egale ale capitalului social ce conferă posesorului încalitatea sa de acţionar, drepturi patrimoniale şi nepatrimoniale. 6.2.Natura juridică. În încercarea de a analiza natura juridică a acţiunilor, se impune m

ai întâi astabili dacă acestea îndeplinesc toate condiţiile titlurilor comerciale de valoare. Or, aşa cum s-a observat şi îndoctrină acestea nu îndeplinesc două din condiţiile titlurilor comerciale de valoare: autonomia şi literalitatea. Astfel, acţiunile nu sunt independente faţă de actul juridic în care îşi au izvorul, resptiv actulconstitutiv, iar dobânditorul unor astfel de acţiuni nu dobândeşte un drept nou, cum este cazul la cambie. Înprivinţa literalităţii se observă că în cazul acţiunilor întinderea drepturilor nu rezultăin din cuprinsultitlului, ci pentru a se stabili ce drepturi patrimoniale şi nepatrimoniale conferăanumite acţiuni trebuie

observate actele constitutive. Pentru aceste argumente se consideră că acţiunile nu sunt titluri comerciale de valoare perfecte, eleputând fi caracterizate ca titluri corporative (societare) sau de participaţie. Natura juridică a acţiunilor, la purtător sau nominative, este aceea de bunuri mobile incorporale. Din această natură, rezultă că acţiunile nasc un drept de creanţă al posesorului faţă dee, iar nuun drept de proprietate corespunzător asupra unei părţi din bunurile societăţii. Spre exemplu în cazulsocietăţilor pe acţiuni, acţionarul care se retrage are dreptul de obţine contravaloarea acţiunilor pe care le

posedă, la valoarea medie determinată de un expert (art. 134 alin. 1). Acest drept de creanţă nu trebuie înţeles ca un simplu drept de creanţă, întrucât calitatacţionarconferă, în baza actului constitutiv şi a legilor în domeniu, o serie de drepturi patrimoniale şi nepatrimoniale. 6.3.Conţinutul acţiunilor Acţiunile vor cuprinde: a) denumirea şi durata societăţii; b) data actului constitutiv, numărul din registrul comerţului sub care este înmatriculată societatea,codul unic de înregistrare şi numărul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a făcutpublicarea; c) capitalul social, numărul acţiunilor şi numărul lor de ordine, valoarea nominală a acţ

nilor şivărsămintele efectuate; d) avantajele acordate fondatorilor.


23/55

Acţiunile trebuie să poarte semnătura a doi administratori, când sunt mai mulţi sau a uniculuiadministrator, condiţie ce este menită să ateste autenticitate acţiunii respective; existenţa datelor înscrisepe o acţiune poate fi probată prin orice alt mijloc de probă. Dacă în cazul cambiei, acest caracter conduce la certitudinea dreptului de creanţă (a datelor), în

cazul acţiunii lipsa acestei literalităţi presupune că datele sunt doar cu caracter informativ. 6.4.Caracterele acţiunilor. 1. Acţiunile sunt fracţiuni ale capitalului social şi au o anumită valoare nominală. 2. Acţiunile sunt fracţiuni egale ale capitalului social 3. Acţiunile sunt indivizibile, adică o acţiune nu poartă obiectul divizării între mai muposesori. 4. Acţiunile sunt titluri negociabile, putând fi transmise în condiţiile legii în funcţiee tipul societăţii(Legea nr. 31/1990 sau Legea nr. 297/2004). 6.5. Condiţii pentru emiterea de acţiuni. Pentru emiterea de acţiuni trebuie respectate următoarele condiţii:

1. acţiunile pot fi emise doar după înmatricularea societăţii la registrul comerţului; 2. acţiunile nu pot fi emise pentru o sumă mai mică decât valoarea nominală; 3. emiterea de acţiuni pentru majorarea capitalului social este interzisă dacă nu aufost achitate întotalitate acţiunile din emisiunea precedentă. 4. acţiunile nu vor putea fi emise pentru o sumă mai mică decât valoarea nominală. Acţiuneneplătite în întregime sunt întotdeauna nominative. 6.6.Categorii de acţiunilor

1. După modul de transmitere, potrivit art. 91 din Legea nr. 31/1990, acţiunile sunt nominative şila purtător. 6.6.1.Acţiunile nominative se caracterizează prin faptul că se menţionează numele, prenum

ele,domiciliul ori denumirea, sediul acţionarului. Dimpotrivă, în cazul acţiunilor la purtător nu este identificatacţionarul. Felul acţiunilor va fi determinat prin actul constitutiv, iar în caz contrar ele vor fi nominative.Acţiunile nominative pot fi emise în formă materială, pe suport hârtie, sau în formă dematlizată, caz în carese înregistrează în registrul acţionarilor. În cazul în care nu a emis şi nu a eliberat acţiuni în formă materială, societatea, din ou sau lacererea acţionarilor, eliberează câte un certificat de acţionar cuprinzând toate datele a

rătate mai sus laconţinutul acţiunilor (art. 93 alin. 2şi 3), precum şi numărul, categoria şi valoarea nomală a acţionarilor,proprietate a acţionarului, poziţia la care acesta este înscris în registrul acţionarilornumărul de ordine alacţiunilor. Acţiunile nominative pot fi convertite în acţiuni la purtător şi invers, prin hotărârea ai generaleextraordinare a acţionarilor. 6.6.2. În funcţie de drepturile conferite, acţiunile se clasifică în acţiuni ordinare şii preferenţiale. Acţiunile ordinare sunt cele care conferă acţionarilor drepturile prevăzute în Legea nr.31/1990

sau alte legi speciale ori în actul constitutiv. Acţiunile preferenţiale sunt cele care conferă titularilor alte drepturi decât cele ale titularilor


24/55

acţiunilor ordinare. Astfel, potrivit art. 95 din Legea nr. 31/1990, societatea poate emite acţiuni preferenţiale cu dividend prioritar fără drept de vot. Titularii unor astfel de acţiuni au dreptul la un dividend prioritar prelevat asuprabeneficiului distribuibil înaintea oricărei alte prelevări şi au toate celelalte drepturi recunoscute acţionarilor cedeţin acţiuni ordinare, cu excepţia dreptului de a participa şi de a vota în adunările gen

ale. Acţiunile cu dividend prioritar nu pot depăşi o pătrime din capitalul social şi au aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunileordinare. Reprezentanţii, administratorii şi cenzorii societăţii nu pot fi titulari de acţiuni cu dividend prioritar fără drept de vot. Acţiunile preferenţiale şi acţiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie în cealaltă prin hotărârea adunării generale extraordinare a acţionarilor. 7. Drepturile şi obligaţiile acţionarilor 7.1.Dreptul de a participa la adunările generale ale acţionarilor îl au toţi acţionarii,cuexcepţia celor ce deţin acţiuni preferenţiale cu dividend prioritar fără drept de vot. Acţionarii participă fie direct, fie prin reprezentanţi care trebuie să aibă şi ei calita

a de acţionari,iar mandatul trebuie să aibă caracter special.: - administratorii şi funcţionarii societăţii nu pot reprezenta pe acţionari, sub sancţiun nulităţiihotărârii, dacă fără votul acestora, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută - administratorii nu pot vota, în baza acţiunilor ce le posedă, nici personal, nici prin mandatar,descărcarea gestiunii lor sau o problemă în care persoana sau administraţia lor ar fi în discuţi

- acţionarul, care într-o anumită operaţiune are fie personal, fie ca mandatar al altei persoane uninteres contrar aceluia al societăţii, va trebui să se abţină de la deliberări privind aceoperaţiune

- exerciţiul dreptului de vot este suspendat pentru acţionarii care nu sunt la curent cu vărsăminteleajunse la scadenţă (art. 101 alin. 3) 7.2.Dreptul de vot. Potrivit art. 101 din Legea nr. 31/1990 orice acţiune plătită dă dreptul laun vot în adunarea generală, dacă prin actul constitutiv nu s-a prevăzut altfel. Prin actul constitutiv sepoate limita numărul voturilor aparţinând acţionarilor care posedă mai mult decât o acţiun Aşa cum arătat mai sus există situaţii când anumiţi acţionari pierd acest drept la vot fintru oanumită operaţiune, fie pentru o anumită perioadă de timp. Dacă acţiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de ace

ste acţiuniaparţine uzufructuarului în adunările generale ordinare şi nudului proprietar în adunărileenerale ordinare(art. 124 alin. 1) Dacă asupra acţiunilor sunt constituite garanţii reale mobiliare, dreptul de vot aparţineproprietarului. 7.3.Dreptul de informare presupune dreptul acţionarilor de a avea acces la toateinformaţiilesocietăţii astfel încât să cunoască activitatea acesteia, iar pe de altă parte, în mod coror,administratorii şi cenzorii societăţii au obligaţia de a informa acţionarii cu privire laaceastă activitate.

Astfel: - adminsitratorii sunt obligaţi să pună la dispoziţia acţionarilor registrele societăţiiibereze,


25/55

la cerere, pe cheltuiala acestora, extrase de pe ele (art. 178 alin.1) - acţionarii pot consulta şi pot solicita consiliului de administraţie, copii de pe situaţiile financiareanuale, care împreună cu rapoartele administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari sunt depuse lasediul societăţii şi al sucursalelor cu cel puţin 15 zile înainte de ţinerea adunării gene (art. 184)

- acţionarii pot cere instanţei să desemneze un expert care să verifice anumite operaţiuni dingestiunea societăţii, iar raportul astfel întocmit va fi pus la dispoziţia cenzorilor societăţii pentru a fianalizat şi a se lua măsurile ce se impun. 7.4.Dreptul la dividende. Cota-parte din profit ce se plăteşte fiecărui acţionar constituie dividend, care se plăteşte acestora proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. 7.5.Dreptul asupra unei părţi din lichidarea societăţii. Potrivit art. 268 după terminarealichidării, lichidatorii întocmesc situaţia financiară finală , arătând partea ce se cuvinecărei acţiuni din

repartizarea activului societăţii, însoţită de raportul cenzorilor sau, după caz, de raporl auditorilorfinanciari.

1.. Adunarea generală a acţionarilor este organul de conducere şi decizie alsocietăţii prin intermediul căreia se asigură participarea tuturor acţionarilor la viaţa sietăţiiAdunarea generală a fost definită ca fiind întrunirea acţionarilor la o dată determinată,-un locdeterminat, pentru a lua hotărâri în ce priveşte mersul societăţii.

2.Formarea voinţei sociale. Aşa cum am precizat, organul suprem de conducere şi de dec

izie al unei societăţi comerciale pe acţiuni este adunarea generală a acţionarilor în cadr căreia acţionarii pe baza votului exprimă voinţa societăţii. Exprimarea liberă a voinţeiilor are ca scop formarea voinţei societăţii.2.1.Principiul majorităţii. Formarea voinţei societăţii este rezultatul aplicării principiui majorităţii înadunarea generală, astfel că voinţa societăţii, într-un anumit moment, este dată de acţione deţinmajoritatea de capital în acel moment; astfel că voinţa majorităţii constituie voinţa soci,2.2.Majoritatea de capital. Hotărârile sunt luate cu majoritatea voturilor deţinute de acţionarii prezenţisau reprezentaţi (art. 115 alin. 2), însă majoritatea nu este una de persoane, ci este

o majoritate de capital.2.3.Prezumţii absolute. Aplicarea principiului majorităţii a determinat conturarea unor prezumţiiabsolute (denumite de unii autori principii), respectiv

- adunarea generală are o competenţă absolută, atribuţiile adunărilor generale ordinare şiextraordinare, aşa cum sunt stabilite de art. 111 şi 113, privind toate aspectele activităţii societăţii saumodificările actului constitutiv; competenţa adunării generale este limitată de dispoziţiile legale şi dedispoziţiile din actul constitutiv;- voinţa adunării generale este voinţa societăţii;- hotărârile adunării generale sunt obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat

parte laadunare sau au votat contra (art. 132 alin. 1); este o aplicare a principiului pacta sunt servanda


26/55

(convenţiile trebuie respectate) menţionat în art.969 alin.1 C.civ."convenţiile legal făcute au putere de legeîntre părţile contractante ".2.3.Abuzul de drept. Supremaţia principiului majorităţii este estompată de instituţia abuzului de drept.Abuzul de drept nu este altceva decât consecinţa încălcării principiului din dreptul civil al îmbinării intereselor individuale cu interesele colective. Cum am precizat, aces

t principiu din dreptul civil are oconsacrare expresă în materia societăţilor comerciale, art. 136 prevăzând că acţionarii trsă-şiexercite drepturile cu bună-credinţă, cu respectarea drepturilor şi a intereselor legitime ale societăţii şi alecelorlalţi acţionari.Aşadar, în cadrul unei societăţi comerciale va exista abuz de drept ori de câte ori exercitarea drepturilorsubiective de către un acţionar este în neconcordanţă ori cu interesul social ori încalcălt dreptsubiectiv al unui acţionar. Adagiul formulat de Ulpian neminem laedit qui suo iure utitur (pe nimeni nu vatămă

cel care sefoloseşte de dreptul său) îşi păstrează valabilitatea şi în dreptul actual, în sensul că,subiectiveste exercitat în conformitate cu anumite principii stabilite de lege şi morală, atunci această exercitare nulezează pe nimeni. După cum se observă, este vorba numai despre exercitarea dreptuluisubiectiv, nu şi dedreptul subiectiv în sine, care nu poate fi susceptibil de a produce o vătămare. Dreptul subiectiv trebuie să fie exercitat potrivit cu scopul său economic şi social. Adagiul nu are valoare decât dacă toate aceste principii ale exercitării drepturilorsubiective civilesunt respectate. Orice încălcare a acestora constituie un abuz de drept care vatămă pe ceilalţi. Abuzul de

drept se sancţionează fie într-un mod pasiv, prin refuzul concursului forţei de constrângere a statului, fieîntr-un mod activ, prin promovarea împotriva titularului dreptului abuziv exercitata unei acţiuni înrăspundere civilă de către persoana vătămată de respectivul abuz de drept.Abuzul de drept aduce în prim plan folosirea maliţioasă a dreptului (malitiis non estindulgentum) şiintervine atunci când titularul dreptului acţionează având în vedere mai mult, ¹ofensele şgubeleº pecare le produce, decât avantajele pe care i le poate oferi dreptul său2.4.. Instituţia abuzul de drept a conturat în materiadreptului societăţilor comerciale principiul protecţiei investitorilor ce are ca scop

ocrotirea drepturiloracţionarilor minoritari prin recunoaşterea legală a unor drepturi speciale.Evident că instituţia abuzului de drept are o anumită specificitate în această materie, ce rezultă din poziţiapersoanelor implicate. Dacă în dreptul civil limita în care trebuie exercitate anumite drepturi subiectiveeste perceptibilă şi cu uşurinţă ¹cel care exercită drepturile cu băgare de seamă, fără adenţesau neglijenţe, nu va fi răspunzător de pagubeº, în dreptul societăţilor comerciale exercia drepturilorde către un acţionar trebuie să coabiteze cu drepturile legitime ale celorlalţi acţionari, indiferent de poziţiacelui dintâi. Tocmai poziţia dominantă a unor acţionari ce deţin majoritatea, creează difi

ltăţi de interpretare aexistenţei unui abuz de drept; Spre exemplu, putem considera ca fiind abuzivă o hotărâre a A.G.A. prin


27/55


28/55

incidenţa sancţiunii prevăzute de art. 128 alin. 2, impunându-se interpretarea de la caz la caz.Interpretarea este firească odată ce observăm că suntem în sfera de interacţiune a principlui libertăţiiconvenţiilor cu alte două principii specifice dreptului societăţilor prevăzute de art. 128: principiullibertăţii de vot şi caracterul esenţial al dreptului de vor la care nu se poate renunţa.

3.Categorii de adunări3.1. Enumerare. Sunt trei tipuri de adunări generale: ordinare, extraordinare şi constitutive.Ceea ce diferenţiază adunările generale ordinare de cele extraordinare este "obiectulsau materia supusădeliberării şi nu timpul când adunarea este convocată", respectiv în cele ordinare se hotă aspectelegate de activitatea curentă a societăţii, în timp ce în cadrul adunărilor extraordinarehotărăsc aspecteleimportante ce implică modificarea actelor constitutive. Pornind de la această diferenţiere adunarea

ordinară a fost definită ca fiind adunarea care are drept obiect gestiunea normală a societăţii, iar adunareaordinară ca fiind cea care are ca obiect chestiuni excepţionale, neprevăzute, precum şimodificarea actelorconstitutive.3.2. Atribuţii. În afară de dezbaterea altor probleme înscrise la ordinea de zi, adunarea generală este obligată

a) să discute, să aprobe sau să modifice situaţiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate deconsiliul de administraţie, respectiv de directorat şi de consiliul de administraţie,de cenzori sau, după caz,de auditorul financiar, şi să fixeze dividendul;

3.2.1. Rolul adunării în întocmirea situaţiilor financiare. Potrivit art. 28 alin. 3 din Legea contabilităţiinr. 82/1991 situaţiile financiare anuale includ bilanţul, contul de profit şi pierdere, politicile contabile şinotele explicative.Cum textul se referă doar la situaţiile financiare anuale, înseamnă că celelalte situaţiiimestriale,semestriale nu trebuie aprobate de adunarea ordinară. De asemenea, nu intră în competenţa adunăriiordinare aprobarea situaţiilor financiare întocmite cu ocazia fuziunii, divizării etc, acestea urmând a fiaprobate de adunarea extraordinară care este competentă să aprobe operaţiunile în cauză.

Puterea adunării ordinare în privinţa aprobării situaţiilor financiare anuale este nelimitată în sensul căpoate dispune reexaminarea anumitor registre, poate solicita refacerea bilanţuluipe alte baze, poatereduce dividendul etc., dar, toate acestea, cu respectarea reglementărilor contabile care stau la bazaîntocmirii bilanţului şi a contului de profit şi pierdere; aceste posibilităţi rezultă şilitatea adunăriigenerale de organ suprem, dar şi din formularea textului de lege care precizează explicit că adunareagenerală ordinară este obligată să discute, să aprobe sau să modifice situaţiile financiaruale.Puterea nelimitată a adunării generale sub aspectul verificării cu ocazia adunării a sit

uaţiilor financiareanuale este evidentă, astfel că dacă odată cu discutarea acestora se contată nereguli atunci poate lua o


29/55

hotărâre referitoare la răspunderea administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului şiconsiliului de supraveghere, chiar dacă această problemă nu figurează pe ordinea de zi (art. 153 alin. 3).Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însoţite de raportulcenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari (art. 163 alin. 3).

3.2.2. Condiţiile de stabilire a dividendelor. Beneficiile ce urmează a fi repartizate sub formă dedividende trebuie să fie reale şi utile, astfel că nu se vor putea distribui dividende decât din profiturideterminate potrivit legii (art. 67 alin. 3), adică:- să existe profit net, adică veniturile totale să fie mai mari decât cheltuielile totale- când se constată o pierdere a activului net, capitalul social trebuie reîntregit sau redus înainte de a seputea face vreo repartizare sau distribuire de profit (art. 69)- să fie constituite rezervele legale, astfel că din profitul societăţii se va prelua în fiecare an cel puţin 5%

pentru formarea fondului de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social(art. 183 alin. 1), iar dacă după constituire fondul de rezervă se micşorează, acesta va fi completat;interdicţia de a se distribui dividende înainte de asigurarea rezervei mine este prevăzută şi în art. 15 alin. 1lit. a) a Directivei a II-a a Comunităţilor Economice Europene; de asemenea, trebuie constituie rezervelestatutare în măsura în care sunt prevăzute în actul constitutiv.- în cazul societăţilor pe acţiuni constituite prin subscripţie publică să se fi prelevatdin profitul net cerevine fondatorilor potrivit art. 32; această cotă nu poate depăşi 6% din profitul net şinu poate fi acordată

pe o perioadă mai mare de 5 ani de la constituirea societăţi3.2.3. Cuantum. Dividendele se distribuie asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalulsocial vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel.Nu este suficient ca adunarea generală să stabilească generic că există beneficii, fiind necesar a se hotărîce sumă urmează a se distribui sub formă de dividende, precum şi cuantumul acestora pentru fiecareacţiune; nu este necesar a se preciza cuantumul dividendelor când procentul ce urmează a fi distribuitfiecărui acţionar este menţionat în actul constitutiv.Adunarea generală nu poate stabili un nivel fix al dividendelor, întrucât acestea se s

tabilesc anual înfuncţie de profitul realizat şi numai adunarea generală prin raportare la situaţia financiară respectivă, înfuncţie de reinvestirea sau nu a profitului, constituirea de rezerve etc, stabileşte cuantumul dividendelor;în acest sens art. 348 din Legea franceză a societăţilor comerciale din 1966 interzice menţionarea înstatute a unui dividend fix sau a unui interval valoric, considerând nescrisă o astfel de clauză. Clauza destabilire a unui dividend fix este periculoasă, căci înfrânge ideea că un profit există de măsura încare activitatea comercială a generat un astfel de profit, în caz contrar plata unui astfel de dividend fix s-ar

face din capitalul social, încălcându-se astfel principiul intangibilităţii capitalului social. Tot legat de cuantumul dividendelor mai precizăm următoarele:- dividendele acţiunilor din aceeaşi clasă sunt egale pentru fiecare acţiune în parte


30/55

- nu se pot stabili dividende mai mari pentru anumite acţiuni, spre exemplu, celedeţinute de acţionarulmajoritar.3.2.4 .Termenul de plată. Dacă până în momentul stabilirii de către adunarea generală ordiacţionarilor a dividendelor, acestea au natura unor drepturi sociale, după adoptarea hotărârii dividendelese transformă într-un drept de creanţă al fiecărui acţionar faţă de societate.

Importanţa stabilirii scadenţei este dată de faptul că de la această dată, pe de o parte,onarul poateformula, în termenul de prescripţie general de 3 ani, acţiune în pretenţii faţă de societaiar pe de altăparte de la această dată societatea datorează dobânzi. După stabilirea dividendelor de căt adunareagenerală, pentru valorificarea acestora acţionarii au deschisă calea unei acţiuni în realizare împotrivasocietăţii, fiind inadmisibilă acţiunea în constarea dreptului la dividende.Dividendele se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală asociaţilor sau, după caz, stabilit prin legispeciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale

aferente exerciţiuluifinanciar încheiat.Dacă societatea nu plăteşte dividendele în termenul stabilit sau după expirarea termenului de 6 luni,aceasta va plăti daune-interese pentru perioada de întârziere, la nivelul dobânzii legale, dacă prin actulconstitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acţionarilor care a aprobat situaţia financiară aferentăexerciţiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare. Nu este posibilă cumularea dobânzilorlegale stabilite de art. 67 cu alte despăgubiri, acest cumul fiind prevăzut doar în mod excepţional.De asemenea, după trecerea termenului de plată acţionarul devenind creditor al societăţii

poate promovaorice acţiune pentru încasarea creanţei, inclusiv formularea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei .3.2.5. Drepturile creditorilor personali ai acţionarului. Tot de la data hotărârii adunării prin care s-afixat dividendele se naşte şi dreptul creditorilor personali ai acţionarului care potpopri aceste sume debani, întrucât potrivit art. 66 alin. 1 pe durata societăţii, creditorii asociatului pot să-şi exercite drepturilelor numai asupra părţii din beneficiile cuvenite asociatului după bilanţul contabil. Dupăadoptareahotărârii, adunarea generală nu poate să revină asupra acesteia, indiferent de cvorum sau

justificare; atâttimp cât acea hotărâre a produs efecte faţă de un terţ, drepturile acestuia sunt născute intaneu de ladata hotărârii adunării (dacă poprirea era deja înfiinţată) sau de la data la care a înfiirirea.Singura posibilitate ca dreptul creditorilor personali să fie în vreun fel afectat este de a se anula hotărâreaadunării generale a acţionarilor în temeiul art. 132.O întrebare legată de drepturile creditorilor personali ne-a fost prilejuită de o speţă citată de I.L.Georgescu în care Curtea de Casaţie din Italia a decis că dacă un creditor particular al asociatului a popritbeneficiile cuvenite acestuia este lipsită de temei hotărârea adunării generale prin car

e se decide căbeneficiile sunt destinate majorării capitalului

Documents

Dreptul societatilor txt