„Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF

Colectivul de redacţie:

Redactori:

prof.înv. primar Antochi Claudia

prof.înv. primar Mihalcea Daniela

Coordonatori:

director: prof.Rusu Nicoleta

prof.înv. primar Mihalcea Daniela

prof.înv. primar Antochi Claudia

Colaboratori:

prof.înv. primar Palade Mariana

prof.înv. primar Melinte Aurelia

prof.înv. primar Asaftei Lăcrămioara

prof.înv. preșcolar Bînzar Sorina

educatoare Călin Ionica

prof.înv. primar Costea Virginia

prof.înv. preșcolar Ciubotaru Dana

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ:

PROF. ÎNV. PRIMAR ANTOCHI CLAUDIA

Revista învățământului primar şi preşcolar

de la Şcoala Gimnazială „Ecaterina Teodoroiu” Mărăşeşti

DULCE COPILĂRIE Anul I, nr.2, decembrie 2012

Adresa redacției: ŞCOALA NR. 1 MĂRĂŞEŞTI, JUD. VRANCEA STR. SIRET,NR. 5 tel. 0237260320

PROIECT INIŢIAT DE: PROF. ÎNV. PRIMAR ANTOCHI CLAUDIA PROF. ÎNV. PRIMAR MIHALCEA DANIELA Proiect educaţional avizat de ISJ Vrancea din da-ta de 25.05.2012/nr. 3601

Revista “ Dulce copil

ărie” a fost înregis

trată la

Centrul Naţional IS

SN, Biblioteca Naţională a

României, având codul

ISSN = 2285-231X

ISSN-L = 2285-231X

CUPRINS:

Anul Nou– tradiții și obiceiuri, prof. înv. primar Mihalcea Daniela Pag. 2

Cei mai talentați elevi! Pag. 3-13

Între tradițional și modern, prof. înv. primar Palade Mariana Pag. 14

Metode de intervenție în învățarea matematicii, prof. itinerant și de

sprijin Popa Paula Georgiana

Pag. 15

COPIII DE LA GRĂDINIȚA LIZUCA AU SĂRBĂTORIT CRĂCIUNUL

PRIN MUZICĂ ȘI DANS!

Pag. 16-17

Importanța activităților extracurriculare, prof. înv. primar Antochi Claudia Pag. 18-19

Evaluarea performanțelor școlare la Limba și literatura română, prof înv. primar Asaftei Mirela Lăcrămioara

Pag. 20-21

Anecdote școlare Pag. 22-23

ANUL NOU – TRADIȚII ȘI OBICEIURI

prof. înv. primar Mihalcea Daniela

Din Bucovina și până în Oltenia, din Dobrogea și până în Banat, obiceiul popular al

colindelor trăiește intens în seara de ajun și în zilele de Crăciun, Anul Nou și vestește

Sorcova

Este un obicei practicat mai cu seama de copii. Ei se adună în cete și, în prima zi a anului, pleacă,

încă de dimineață, cu sorcova, mai ales pe la casele cunoscuților, nu din casă-n casă, ca la colindat.

Sorcova se face dintr-o nuia, îmbrăcată în hârtie colorată. Hârtia se taie în șuvițe, iar cu marginea

netăiată se îmbracă nuiaua, dar și cu flori.

Vergelul

În satele unde s-au statornicit bejenari ardeleni (peste 50 de sate), în noaptea de ajun se organizează

Vergelul feciorilor și al fetelor, ceremonial nocturn de aflare a ursitei și a norocului. La casa pe care o

aleg în prealabil, colcerul avea grijă să pregătească un vas mare cu apă (un ciubar), nuiaua pentru

"vergeluit", precum și un butoi cu băutură. În noaptea din ajunul Anului Nou, la un semnal sonor dat

prin bucium sau prin împușcături, tinerii se adunau la casa stabilită și anunțată din timp. Aici, dupa o

mică petrecere, începea Vergelul propriu-zis. Fetele și băieții își aruncau pe masă câte un obiect

personal (nasture, pieptene, foarfece, cuțit etc.) care era aruncat în vasul cu apă neîncepută iar

vergelatorul, un bărbat isteț și bun improvizator, ascuns sub un cearșaf, amesteca obiectele din vas,

invocând divinitatea pentru a le dărui tinerilor noroc și belșug în viață și scoate câte un obiect din apă,

într-un cadru presărat cu glume.

Capra

Jocul caprei se integrează în mod armonios în cortegiul amplu al obiceiurilor legate de sărbătorile

de peste an. Acest animal a intruchipat în societățile ancestrale personificarea prolificității zoologice și

fertilității telurice. Capra, ca personaj mito-zoomorf, cunoscută în toate așezările bucovinene, își

subordonează de cele mai multe ori, în timpul desfășurării jocului, toate celelalte personaje. În unele

sate, jocul acestui animal apare sub forma unor cete de mai multe capre (Ostra) iar în altele animalul

este singur, însoțit doar de cioban, moș și babă. Masca costumului de capră este constituită dintr-un cap

de capră, sculptat în lemn, având maxilarul inferior mobil pentru a fi tras cu o sfoară și a clămpăni în

timpul dansului. Capul este încadrat de două cornițe împodobite cu oglinzi, panglici multicolore,

hurmuz și flori și este fixat într-un băț-suport care se sprijină pe pământ. Persoana care joacă capra este

acoperită cu o țesătură (scoarță sau laicer) peste care sunt cusute năframe sau panglici de mătase, puse

în diagonal, tradițional, capra era îmbrăcată în stuf, aspect întâlnit și astăzi în unele sate (Verești,

Siminicea, Șerbăuți, Siret).

Ursul

Cultul ursului este moștenit de la geto-daci, care îl considerau un animal sacru. Pregătirea măștii-

costum de urs pentru carnavalul de Anul Nou se bucură de o mare atenție. În unele părți, forma capului

de urs se obține întinzând o piele de vițel sau de miel peste o galeată metalică, în timp ce în alte sate

pielea se intinde pe un suport metalic, în așa fel încât redă fizionomia animalului. De la gât în jos,

corpul celui care se mascheaza este acoperit cu o blană de oaie sau cu un cojoc lung, întors pe dos.

Cândva, corpul mascatului era acoperit cu o blană veritabilă de urs, aspect întâlnit foarte rar în zilele

noastre. Pentru obținerea acestui costum, se răsucesc frânghii din paie de ovăz, lungi de aproximativ 40

m care, în dimineața ajunului de An Nou, sunt cusute pe hainele purtătorului, acesta rămânând astfel

echipat pe toată durata purtării costumației.

Calendarul de ceapă

Pentru a vedea cum va fi vremea în fiecare lună din anul care urmează, să vadă de va fi secetă sau

vor fi ploi și ca să știe când să semene și când nu, țăranul hunedorean face ceea ce se cheamă

"Calendarul cepei". Pentru asta, în noaptea de Anul Nou, el ia o ceapă, pe care o desface foaie cu foaie,

așezând fiecare găoace pe masă, în ordine. Prima foaie este pentru luna ianuarie, iar ultima pentru

decembrie. Mai apoi, în fiecare foaie de ceapă se pune câte o jumătate de linguriță de sare pisată. Foile

de ceapă se lasă pe masă, până în dimineața Anului Nou. Iar în cele în care sarea se topește toată,

înseamnă că luna respectivă va fi ploioasă. Iar găoacele care n-au lăsat apă arată că lunile respective

vor fi secetoase.

3

Anul I, nr. 2

În noaptea de Crăciun

Ursu Andra, cls. III A

În noaptea de Crăciun

Vin colindătorii

Să cânte pe la case

Colinde minunate.

Abia aștept Crăciunul,

Să vină Moșul bun,

Cu jucării frumoase

Și dulciuri sănătoase.

Mă pregătesc din timp,

Cu multe poezii,

Să i le spun frumos,

Moșului cel arătos.

Cu barba lui cea albă,

Pare cam “sever”.

Dar el ascunde-un suflet

Imens, să-ncapă-n cer.

CEI MAI TALENTAȚI ELEVI !

4

Desenele elevelor:

Olteanu Carmen

Ursu Andra

Clasa a III-a A

Școala Gimnazială „Ecaterina

Teodoroiu”- Mărășești


5

Omul de zăpadă

— -compunere-

A sosit iarna. Copiii se joacă

făcând oameni de zapadă și dându-se cu

sania. Karina, Teodora, Marius și Dan au plănuit să facă un Om de zapadă. Și-au

dat întâlnire pe derdeluș.

-Teo, tu ce ai adus pentru Omul de zăpadă? întreabă Karina.

-Am adus cărbuni pentru ochi și nasturi, morcov pentru nas și o cratiță pentru

pălărie.

-Hai să vedem ce au adus și băieții!

-Marius, ce ai adus?

-Am adus mărgele.

-Ce să facem cu ele?

-Mă gândeam să gătim Omul de zăpadă, să fie mai original.

-Are dreptate! spune Dan. Eu am adus un fular viu colorat. O să facem cel mai

vesel Om de zăpadă.

Zis și făcut! Copiii s-au pus pe treabă. Omul de zăpadă i-a atras și pe ceilalți

copiii care au încins veseli o horă în jurul lui. Era atâta bucurie pe chipurile lor!

Omul de zăpadă zâmbea ștrengărește, încântat că a provocat atâta veselie în sufletele

ființelor care îi erau atât de dragi: copiii!

Ursu Andra, cls. a III-a A


6

DULCE COPILĂRIE


7


8

În ceea ce priveşte desfăşurarea activităților extracurriculare s-au organizat :

-programe artistice-serbări şcolare (8 Martie- Ziua Mamei, 9 mai- Ziua Europei, 1 iunie- Ziua Copilului ,

Serbarea Abecedarului, Carnavalul personajelor de poveste) ;

-excursii tematice-„Mausoleul de la Mărăşeşti”,”În vizită la clasele gimnaziale”,”Plantele şi viețuitoarele din

apropierea râului Siret”

S-au derulat pe parcursul semestrului proiecte educaționale :

a)”Şcoala Părinților”

b)”9 mai-ziua Europei”

c)”1 iunie- Ziua Copilului”

d) „ Copil ca tine sunt şi eu”

e) înființarea revistei şcolare „ Dulce copilărie” în colaborare cu Şcoala nr. 1 Mărăşeşti

Participarea la simpozioane şi întâlnirile cu colegi din alte județe au adus prestigiu şcolii şi au făcut ca

numele acesteia să fie cunoscut prin numeroase parteneriate educaționale județene, interjudețene şi naționale.

Elevii ciclului primar au participat la concursul naționale:”Smart”,”Voinicel”, şi altele unde au obținut

premii şi mențiuni.


9

Paic Relu Rafael, clasa a IV-a A

În dumbravă

Apus de soare


10

DULCE COPILĂRIE

Fluturi în noapte- Paic Relu Rafael

Liniștea pădurii– Paic Relu Rafael


11

Anul I, nr. 2


12


13


14

ÎNTRE TRADIŢIONAL ŞI MODERN...

Prof. înv. primar PALADE MARIANA

ŞCOALA PRIMARĂ „ SIRETU”- MĂRĂŞEŞTI

Activitatea instructiv-educativă se desfăşoară în baza unor

finalităţi, este pusă în practică prin intermediul unui sistem de metode

şi procedee, apelează la o serie de mijloace tehnice de realizare, iar rezultatele sunt verificate şi evaluate

prin strategii specifice. Curriculum-ul şcolar integrează toate aceste componente, dintre care o poziţie

centrală revine metodelor care fac posibilă atingerea finalităţilor educaţionale.

Metodologia didactică actuală este orientată către implicarea activă şi conştientă a elevilor în

procesul propriei formări şi stimularea creativităţii acestora. În acest context, prefacerile pe care le cunosc

metodele de învăţământ cunosc câteva direcţii definitorii. Relaţia dinamică-deschisă constă în raporturile în

schimbare ce se stabilesc între diferitele metode. Diversitatea metodelor este impusă de complexitatea

procesului de învăţare, fiecare metodă trebuie să fie aleasă în funcţie de registrul căruia i se raportează.

Amplificarea caracterului formativ al metodelor presupune punerea accentului pe relaţiile sociale pe care le

are elevul în procesul de culturalizare şi formare a personalităţii. Reevaluarea permanentă a metodelor

tradiţionale vizează adaptarea lor în funcţie de necesităţi şi raportarea lor la evoluţia ştiinţei.

V. Guţu oferă o imagine fidelă asupra antitezei care se creează între metodele tradiţionale şi cele

moderne utilizate în predare. Metodele tradiţionale au următoarele caracteristici:

•pun accentul pe însuşirea conţinutului, vizând, în principal, latura informativă a educaţiei;

•sunt centrate pe activitatea de predare a profesorului, elevul fiind văzut ca un obiect al instruirii;

•sunt predominant comunicative, verbale şi livreşti;

•sunt orientate, în principal, spre produsul final;

•au un caracter formal, sunt rigide şi stimulează competiţia;

•stimulează motivaţia extrinsecă pentru învăţare;

•relaţia profesor-elev este autocratică, disciplina şcolară fiind impusă.

La polul opus, metodele moderne se caracterizează prin următoarele note:

•acordă prioritate dezvoltării personalităţii elevilor, vizând latura formativă a educaţiei;

•sunt centrate pe activitatea de învăţare a elevului, acesta devenind subiect al procesului

educaţional;

•sunt centrate pe acţiune, pe învăţarea prin descoperire;

•sunt orientate spre proces;

•sunt flexibile, încurajează învăţarea prin cooperare şi capacitatea de autoevaluare la elevi;

•stimulează motivaţia intrinsecă;

•relaţia profesor-elev este democratică, bazată pe respect şi colaborare, iar disciplina derivă din

modul de organizare a lecţiei.

Din toate cele menţionate rezultă faptul că profesorul trebuie să-şi schimbe concepţia şi metodologia

instruirii şi educării, să coopereze cu elevii, să devină un model real de integrare socio-profesională şi

educaţie permanentă, să se implice în deciziile educaţionale, să asigure un învăţământ de calitate.

Pregătirea managerială a profesorului, însuşirea culturii manageriale, nu numai cea tradiţională

psihopedagogică şi metodică, pot asigura înţelegerea şi aplicarea relaţiei autoritate-libertate, ca nou sens al

educaţiei, prin predare-învăţare şi rezolvarea altor situaţii din procesul educaţional şcolar.

15

Motto: „Lucrurile sunt grele până li se descoperă taina.”

(P. Calderon)

METODE DE INTERVENȚIE ÎN ÎNVĂȚAREA MATEMATICII

Profesor itinerant si de sprijin,

Popa Paula - Georgiana

Depistarea dificultăților de învățare

La fel cum unii elevi au dificultăţi de învăţare a limbajului, ei pot avea dificultăţi de învăţare a matematicii.

Aceste dificultăţi provin deseori din aplicarea greşită a metodelor pedagogice, din încapacitatea profesorului de a

evalua gradul de înţelegere a elevului pentru o anumită sarcină, bazându-se pe rezolvări mecanice, în detrimentul

celor logice, pe necunoaşterea terminologiei matematice, etc.

Următoarele elemente constituie obstacole pentru elevii cu dificultăţi de învăţare a matematicii:

noţiuni fundamentale, cum ar fi aproape-departe, mic-mare, sus-jos, primul-ultimul şi noţiuni despre mărimi

dimensionale, de formă său de timp;

scrierea cifrelor 3,5,7,9 şi a simbolurilor operaţiilor matematicii;

cunoşterea simbolurilor numerice şi a semnelor ce reprezinta operaţiile matematice, mai mare, mai mic;

ordonarea numerelor pentru efectuarea unei operaţii şi etapele rezolvării unei probleme;

noţiuni ca: mai mult, mai puţin, cât, ce lungime, ce grosime, ce distanţă. Elevii care nu stăpânesc aceste noţiuni nu

vor şti ce operaţie să aplice într-o problemă;

reprezentarea mentala a ideilor şi a relaţiilor matematice;

refuzul de a învăţa matematica.

Unele cuvinte au mai multe semnificaţii, cât, rest iar altele pot fi sursă de confuzie- sumă, deîmpărţit. Unii elevi

sunt capabili să efectueze operaţiile matematice, dar nu ajung la rezultatul corect deoarece nu pot înţelege

enunţurile.

Printre dificultăţile observate la elevii cu dificultăţile de învăţare a matematicii sunt:

la adunările numerelor de două cifre, în loc să adune întâi unităţile şi apoi zecile, adună mai întâi zecile şi apoi

unităţile său adună toate cifrele în acelaşi timp;

încep să efectueze adunările şi scăderile din partea stânga, nu din dreapta;

la scădere, ei efectuează scăderea cifrei mai mici din cea mai mare, indiferent de poziţia acestora;

ei nu îşi dau seama prea bine de rolul cifrei 0 întru-un calcul;

la adunările de numere de două şi trei cifre, nu ştiu ce să facă dacă suma a două cifre depăşeşte zece;

într-o problemă, nu ştiu ce operaţie să foloseasca în calcul.

Aceste dificultăţi pot fi depistate urmarind următoarele aspecte:

erorile comise de elev;

motivele pentru care apar;

modul de rezolvare.

În majoritatea cazurilor, dificultăţile se pot depaşi reluând învăţarea unui concept de bază pe care nu l-a înţeles,

depistând mai întâi motivele pentru care nu a putut să o facă.

16

COPIII DE LA GRĂDINIȚA LIZUCA AU SĂRBĂTORIT CRĂCIUNUL PRIN MUZICĂ ȘI DANS!

17

18

Importanța activităților extracurriculare

prof. înv. primar Antochi Claudia,

Școala Primară Siretu- Mărășești

Nivelul şi volumul cunoştinţelor care se transmit elevilor, numărul exerciţiilor pentru formarea

deprinderilor, cantitatea şi durata efortului cerut la lecţii şi activităţile extraşcolare trebuie să corespundă

posibilităţilor pe care le au elevii şi celor pe care le are fiecare elev în parte. Cadrul didactic trebuie să

cunoască particularităţile vârstei şcolare mici pentru a putea alege mijloacele educative cele mai potrivite

pentru dezvoltarea lor. Dacă el ştie prin ce se caracterizează memoria, imaginaţia, gândirea, sentimentele,

voinţa elevilor va ţine seamă de aceste particularităţi în activitatea sa.

Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu

viaţa. Pentru a-l face pe copil să depăşească în şcoală „greutăţile greu de învins”, important este să nu

uităm că una din trebuinţele principale ale copilului este jocul. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv –

educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci

rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse

informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe .Prin faptul că în

asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se

autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască

elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal

al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. În legătură cu dezvoltarea creativităţii

copiilor, pot fi date cadrelor didactice următoarele îndrumări: gândirea creativă şi învăţarea din proprie

iniţiativă trebuie încurajate prin laudă, toleranță faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi

şi de a găsi modul de rezolvare. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă,

abilități de rezolvare a problemelor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă

important ca profesorul însuşi să fie creativ.

Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la

dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor școlarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.

Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi

dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi

soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul

copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Scopul activităţilor

extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi

bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul

şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi

corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru

informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi

maximizeze potenţialul intelectual.

Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu

epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al

copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru,

numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv. Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case

memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi

istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor

naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul

istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi

naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare,

întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.

19

Anul I, nr. 2

Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face

cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea

cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă

de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra

dezvoltării elevilor. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass media şi

ne referim la televizor, calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea

copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de

toate slabi dezvoltaţi intelectual. Se ştie că începand de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o

serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest

gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii,

tabere, colonii. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale, copiii se confruntă cu

realitatea și percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în

principal pe viața în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, școlarii își pot forma sentimentul de respect și

dragoste față de natură, față de om și realizarile sale.

Bibliografie:

1. Creţu, C., Psihopedagogia succesului, Iaşi: Polirom, 1997

2. Iucu, Romiţa B., Instruirea şcolară: perspective teoretice şi aplicative, Iaşi:Polirom, 2008

Sălăvăstru, D. Psihologia educaţiei, Iaşi: Polirom, 2004

20

EVALUAREA PERFORMANȚELOR ŞCOLARE

LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Prof. înv. primar Asaftei Mirela Lăcrămioara

Şcoala Primară „Siretu” Mărăşeşti

Evaluarea este un proces complex care presupune compararea

rezultatelor activităţii instructiv-educative cu obiectivele planificate(evaluarea calităţii), cu resursele utilizate

(evaluarea eficienţei) sau cu rezultatele anterioare (evaluarea progresului). Evaluarea constituie o activitate de

colectare, organizare şi interpretare a datelor obţinute prin intermediul instrumentelor de evaluare în scopul:

- emiterii unor judecăţi de valoare asupra rezultatelor măsurării;

- adoptării unei decizii educaţionale fundamentate pe concluziile desprinse din interpretarea şi aprecierea

rezultatelor şcolare.

Forme şi tipuri de evaluare:

- evaluarea iniţială – se face la începutul unei etape de instruire prin teste docimologice, concursuri şi are

scopul de a dezvălui cunoştinţele, capacităţile, capacităţile şi atitudinile elevului la începutul unei perioade de

învăţare.

- evaluarea formativă – permite situarea elevului în timpul învăţării, în funcţie de obiectivele pe care

învăţarea le desemnează, cu scopul de a se diagnostica eventualele dificultăţi şi de a le remedia.

- evaluarea sumativă- stabileşte un bilanţ final al unei etape de învăţământ.Situând elevul în raport cu

obiectivele, certifică faptul că obiectivele au fost/nu au fost atinse.

Calificativele se acordă pe baza descriptorilor de performanţă.

TEST clasa a II-a

Capacitatea: de receptarea a mesajului oral

Subcapacitatea: identificarea cuvintelor, utilizarea cuvintelor;

Obiective operaţionale:

O1. să identifice cuvintele într-un text;

O2.să găsească sinonimele, antonimele unor cuvinte date;

O3.să alcătuiască propoziţii cu cuvintele date;

O4. să clasifice cuvintele după ceea ce exprimă sau denumesc.

1. Separaţi cuvintele din textul următor:

Pomulsecunoaştedupăroadeşiomuldupăfapte.

2.Scrie cuvintele cu aceleşi înţeles din textul următor:

a) ,,Zăpada a acoperit drumurile.Fulgii de nea s-au aşezat într-un strat gros.Într-o sanie uşoară moşul soseşte pe la casele copiilor. Bătrânul le împarte cadourile.Copiii sună veseli din clopoţei şi îl colindă pe moş.’’

b) Alege din textul de mai sus antonimele (cuvintele cu sens opus) următoarelor cuvinte: a descoperit, a plecat, trişti, grea, tânăr.

3.Construieşte două propoziţii în care cuvântul mare să aibă sensuri diferite.

4. Completează cu câte două exemple din textul de la exerciţiul 1:

nume:…………………………

acţiuni:……………………….

21

însuşiri:………………………

înlocuitori ai numelui:……….

cuvinte de legătură:………….

Descriptori de performanţă:

F.B.

- identifică într-o propoziţie cuvintele;

- utilizează categoriile semantice (sinonime, antonime);

- construieşte enunţuri cu diferite cuvinte date;

- clasifică după ceea ce exprimă sau denumesc cuvintele.

B.

- identifică într-un text cuvintele (minim două erori);

- utilizează categoriile semantice (sinonime, antonime) având perechile date;


- clasifică marea majoritate a cuvintelor după ceea ce exprimă sau denumesc.

S.

- identifică într-un text cuvintele (minim patru erori);

- utilizează cu ezitări categoriile semantice (sinonime, antonime) având perechile date;


- clasifică doar unele cuvinte după ceea ce exprimă sau denumes

22

ANECDOTE ȘCOLARE

Profesorul: – Peştii pot vedea şi auzi?

Elevul: - Da.

Profesorul: Dar mirosi?

Elevul: - Numai când nu sunt proaspeţi.

-În ce grupă animală clasificăm şarpele cu ochelari? întrebă profesorul.

-În cea a animalelor cu vedere slabă, răspunse un elev.

-De ce ţi-ai intitulat poezia Scrisoarea a VI-a? întrebă conducătorul cenaclului pe elevul Ştefănescu.

-Păi, celelalte au fost scrise de Eminescu şi dumneavoastră aţi spus să fim originali şi să nu imităm pe alţii.

-Mihăiţă, anul trecut când am fost la voi, tot grămada asta de cărţi era în mijlocul camerei! constată

unchiul.

-Aşa-i, eu pun în raft numai cărţile pe care le-am citit.

-Ce ai de gând să te faci, Fănele, când vei fi mare? Inginer ca tatăl tău, sau medic ca maică-ta? se interesă

bunicul.

-Nici una, nici alta, ci pensionar ca dumneata.

23

-Nu înţeleg de ce latina îţi pune atâtea probleme: doar e o limbă moartă.

-Da, tăticule, dar profesorii trăiesc.

-Unde-i Londra pe harta Europei? întrebă profesorul.

-N-o văd din cauza ceţii, răspunse elevul.

-Spune o propoziţie în care să fie şi cuvântul ou!

-Am mâncat o prăjitură.

-Păi, unde-i oul?

-În prăjitură.

Ionel: Tată, de ce plânge îngrijitorul de animale de la Grădina zoologică?

Tata: Pentru că a murit cel mai mare elefant.

Ionel: Aşa de mult iubea elefantul?

Tata: Nu, Ionele! Dar directorul l-a pus să-i sape groapa. Şi ce groapă adâncă!

Mama: Silvia, ce-ai vrea să-ţi cumpăr de ziua ta? Nu pot să mă hotărăsc, aşa că m-am gândit să zici tu.

Alege: patine, rachetă de tenis sau telefon mobil?

Silvia: Mami, cumpără-le pe toate şi apoi am să aleg …

24

PROVERBE - ZICATORI - GHICITORI

Prietenul la nevoie se cunoaste.

Decat prietenia ignorantului, mai bine dusmania invatatului.

Cei care se potrivesc, lesne se imprietenesc.

Un cerc de prieteni nu se face cu compasul.

Rana facuta de un prieten nu se vindeca niciodata.

Dojeneste-ti prietenii in taina si lauda-i in public.

Prietenia adevarata nu se stinge niciodata.

Fara prietenie nu e dragoste, fara dragoste nu e prietenie.

Prietenii vin si pleaca dar dusmanii se aduna.

Prietenul vechi este ca vinul : pe cat se invecheste pe-atat mai cu gust se bea.

Două fete-mi poartă salbă

Una-i neagră, alta-i albă.

Ne-ncetat se tot alungă

Şi nu pot să se ajungă.

( Ziua şi noaptea )

Am o cloşcă,

C-o aripă neagră şi una albă.

Cu cea neagră îşi adună puii,

Cu cea albă îi împrăştie.

( Ziua şi noaptea )

Doisprezece fraţi aleargă

Anul cât este de lung;

Fug de zor prin lumea-ntreagă,

Niciodată nu se-ajung.

( Lunile anului )

Ce se leaga cu gura

Si nu se dezleaga cu mana?

(vorba)

Îti vorbeste

Si turceste,

Si-orice limba nimereste.

(ecoul)

Urăm tuturor elevilor şi cadrelor didactice

multă sănătate și multe bucurii în anul

2013!

Colectivul de redacţie

Imagini preluate din albumele Şcolii Gimnaziale „Ecaterina

Teodoroiu”, Şcolii Primare Siretu Mărăşeşti, Grădiniței

Lizuca, Google clipart, site-ul didactic.ro

Răspunderea pentru conţinutul referatelor aparţine autorilor.

Mulțumim tuturor pentru colaborare!

site: scoala1marasesti.doomby.com

Documents

„Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF