CLASICUL CREANGĂ ÎN ACTIVITĂŢILE ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE

Profesor: Rusu Angela

Poveştile lui Creangă au încântat şi încântă generaţii întregi de copii. Aceste opere sunt izvor nesecat de inspiraţie pentru activităţile şcolare şi extraşcolare.

Cuvinte cheie: Ion Creangă, amintiri, copilărie, lectură, concurs.

Invazia de informaţie şi mutaţiile tehnico-ştiinţifice, împreună cu întreagă problematică umană (energia, populaţia, hrana, securitatea) tind să pună modificări de esenţă educaţiei,când omenirea nu poate să uite ce înseamnă spaima, indignarea, violenţa, deznădejdea, Ion Creangă continuă nestingherit de timp şi mentalităţi, să întruchipeze plenitudinea vârstei fără de vârstă. O face nu numai atunci când scrie despre şi pentru copil, descoperindu-i misterioasa lume, ci şi, mai ales, când îl modelează şi ne învaţă să-l modelăm noi înşine, prin educaţie.

Generaţii după generaţii de şcolari au luat cunoştinţă cu încântare şi mult folos de minunatele vremuri şi întâmplări despre care povesteşte, în ale sale „Amintiri din copilărie”, Ion Creangă, cel mai mare cunoscător al sufletului copilului de la ţară şi de pretutindeni.

În ideea că voi trezi interesul pentru lectură elevilor mei am ales ca disciplină opţională Literatura pentru copii. În planificare,unitatii de învăţare „Copilăria” am considerat că trebuie să se regăsească la fiecare clasă, iar „Amintirile din copilărie” au fost textele de bază. La sfârşitul acestei unităţi de învăţare am organizat un concurs literar ,având următoarele obiective:

· să răspundă la întrebări referitoare la textele studiate;

· să recunoască fragmente din textele studiate;

· să recunoască replici ale unor personaje;

· să completeze enunţuri lacunare;

· să imite personaje;

· să identifice sinonime pentru cuvintele date;

· să aşeze în ordinea desfăşurării evenimentelor ideile principale;

· să participe conştient şi activ la activitate;

La începutul orei am asigurat atmosfera propice desfăşurării unei ore de curs. Am menţionat copiilor că vor participa la un concurs literar în care vor fi verificate şi apreciate cu calificative cunoştinţele însuşite în unitatea de învăţare „Copilăria”.

Am afişat în faţa clasei o planşă cu tematica concursului şi am lipit pe tablă cinci plicuri mari cu bilete în interior şi cu numele corespunzătoare probelor prin care vor trece elevii.

Tematica concursului:

· Calul Bălan şi Sfântul Nicolai

· La cireşe

· Pupăza din tei

· La scăldat

· Caprele Irinucăi

Efectivul clasei l-am împărţit în grupe de câte trei elevi. Grupele s-au format în urma tragerii la sorţi. Fiecare elev trebuia să tragă câte un bilet din „Trăistuţa cu surprize” pe care erau scrise câteva cuvinte dintr-un proverb şi trebuia să caute la alţi elevi completarea proverbului. Proverbele au fost luate din textele tematicii de concurs: „De plăcinte râde gura,de vărzare,şi mai tare”, „Lucrul rău nu piere,cu una,cu două” , „Logofete, brânza-n cui, lapte acru-n călămări, chiu şi vai prin buzunări”, „ Se ţine ca râia de om”, „ Dacă-i copil, să se joace ; dacă-i cal să tragă; şi dacă-i popă,să citească”.

Concursul a cuprins şapte probe:

1) Răspunde la întrebare!

Plicul conţinea bilete cu întrebări referitoare la textele cuprinse în tematică. Pentru răspunsul corect fiecare elev a primit un punct.

2) Caută un cuvânt asemănător!

În plic am pus bilete cu cuvinte pentru care elevii trebuia să caute sinonime. Elevii au primit câte un punct pentru fiecare sinonim găsit.

3) Recunoaşte fragmentul!

La această probă, elevul desemnat de grupă a extras un bilet în care se afla un fragment dintr-un text din tematică. A primit un punct pentru menţionarea titlului textului din care face parte fragmentul .

4) Cui aparţine replica?

În fiecare bilet s-a aflat replica unui personaj din textele studiate. Elevul desemnat a primit câte un punct pentru identificarea personajului , a textului din care face parte.

5) Lucrează în grup!

Fiecare grupă a primit o fişă pe care a completat-o prin colaborare. S-a acordat câte un punct pentru aşezarea corectă a fiecărei idei principale în parte şi câte un punct pentru fiecare asemănare s-au deosebire identificată.

4) Lupta cu timpul.

La această probă elevii desemnaţi au completat în 30 de secunde enunţurile lacunare scrise. Fiecare răspuns corect a fost notat cu un punct.

5) Imită personajul!

Fiecare elev a primit un punct pentru personajul imitat. La primele două probe au ieşit toţi elevii. Următoarele trei probe s-au împărţit între membrii fiecărei grupe (fiecare la câte una). Proba a cincilea a fost rezolvată prin cooperare , iar cea de a şaptea a fost opţională.

Elevii s-au autoapreciat astfel:

· pentru trei puncte – Suficient;

· pentru patru puncte – Bine;

· pentru cinci puncte – Foarte bine;

Am totalizat împreună cu elevii punctele pentru fiecare grupă (obţinute individual şi colectiv) şi am acordat diplome celor cinci grupe.

La final am făcut aprecieri, observaţii şi am tras concluzii referitoare la comportamentul elevilor în timpul concursului.

Proba nr. 1: Răspunde la întrebare!

1) Ce stricăciuni a produs Nică în grădina mătuşii Mărioara?

2) Care erau instrumentele de pedepsire a copiilor în şcoala din Humuleşti?

3) Ce plan îşi face Nică pentru a fura cireşe?

4) La cine a stat Nică în gazdă la Broşteni?

5) De ce fură Nică pupăza satului?

6) Cum este pedepsit Nică atunci când fuge la scăldat ?

7) Cui vinde Nică pupăza satului?

8) Ce năzbâtie face Nică la Broşteni?

9) Ce dar de şcoală nouă le-a adus moş Fotea, cojocarul satului?

10) Ce dorea Smaranda să ajungă fiul ei?

11) Ce boală a luat Nică de la caprele Irinucăi?

12) Unde era plecat Ion, vărul lui Nică?

13) Câte zile ţine Nică pupăza ascunsă?

14) Cine îl bănuie pe Nică că a furat pupăza?

15) Cum se apără Nică de câini?

Proba nr. 2 Caută un cuvânt asemănător!

„a mă chiti în mine”,

„prăpădanie”,

„a mă căptuşi”,

„jordie”,

„a mânca papara”,

„am şterpelit-o”

„mă şurupesc”

„a cărăbănii”

„hârsita”

„chelfăneală”

„hârbuite”

„chicoteau”

„tupilat”

„păpuşoi”

„blidele”

Proba nr. 3 :Recunoaşte fragmentul!

„Ia poftim de încalecă pe Bălan, jupâneasă! zise părintele, de tot posomorât, să facem pocinog sfântului Nicolai din cuiu”.

„Strânge repede ce mai ai, până nu vine baba, şi hai să fugim cu pluta ceea la frate-meu Vasile,în Borca, zise Dumitru, căci plutele începuse a umbla”.

„Apoi, dar, mai rămâi sănătoasă, mătuşa Mărioară!(…..) şi-mi pare rău că nu-i văru Ion acasă, că tare-aş fi avut plăcere să ne scăldăm împreună… Dar în gândul meu:<<Ştii c-am nimerit-o? Bine că nu-s acasă; şi de n-ar veni degrabă, şi mai bine-ar fi!>>”

„Dă pace băietului, moşule, zise un humuleştean de-ai noştri, că-i feciorul lui Ştefan a Petrei,gospodar de la noi din sat, ţi-i găsi beleaua cu dânsul pentru asta…”

„Dumnezeu să te înzilească,Ionică, dragul mamei, şi să-ţi deie toate darurile sale cele bogate, dacă te-i purta cum văd că te porţi de-o bucată de vreme încoace!”

Proba nr. 4: Cui aparţine replica?

„Aşa a fi, n-a fi aşa, zise mama, vreau să-mi fac băietul popă, ce ai tu?

„Nu-i acasă Ion s-a dus cu moşu-tău Vasile, sub cetate, la chiuă din Codreni, s-aducă nişte sumani.

„Na! satură-te de cireşe! De-amu să ştii că ţi-ai mâncat liftria de la mine, spânzuratului! Oare multe stricăciuni am să mai plătesc eu, pe urma ta?”

„Taci, leliţă, că te-am căptuşit eu! Îi mai pupa tu şi pe dracul de acum!”

„Iaca pozna, c-am scăpat-o”.

Proba nr. 5:Lucrează în grup!

Fişă de lucru în grup

1) Aşează ideile principale în ordinea desfăşurării evenimentelor:

(….) Nică se ascunde în păpuşoi unde era să-l muşte câinii lui Trăsnea.

(….) Mama îl roagă pe Nică să stea cu copilul pentru că are treabă.

(….) Băiatul încearcă să ajungă acasă pe uliţe dar este dezbrăcat.

(….) Nică iî promite mamei că o ajută , dar fuge la scăldat.

2) Găseşte două asemănări şi deosebiri între copilăria ta şi copilăria lui Nică.

Proba nr 6:Lupta cu timpul

1) Şcoala din Humuleşti a fost înfiinţată de …………………

2) Nică se duce în grădina mătuşii Mărioara ca să……………

3) Ceasornicul satului Humuleşti era……………………….

4) Scaunul pe care erau pedepsiţi copii din Humuleşti se numea………………….

5) …………………….era o zgâtie de fată ageră la minte, colegă a lui Nică.

6) În grădina mătuşii Mărioara, Nică se culcă la pământ ……………………

7) În casa Irinucăi , Nică se umple de ………………

Dramatizările unor poveşti sau povestiri în care elevii să joace rolurile personajelor reprezintă o modalitate de a-i determina pe elevi să citească .

În „Amintirile” lui Creangă fiecare copil se regăseşte pe sine, cu aventurile, bucuriile, necazurile sale,descoperind că viaţa trebuie luată în serios chiar de la frumoasa vârstă a copilăriei. Deşi sunt incluse în programele şcolare încă de la clasele mici, cuprind prea multă experienţă de viaţă şi înţelepciune ca să fie recomandate pentru lectură doar copiilor şi preadolescenţilor. Adulţii şi îndeosebi persoanele de vârsta a treia, aplecându-se din nou asupra povestirii, retrăiesc emoţii de mult estompate şi constată cu surprindere că din nou, ca şi cu multe decenii în urmă,se pot împăca cu gândul că şirul evocărilor ia sfârşit tocmai când totul devenise şi mai interesant.

Ion Creangă, scriitor şi educator deopotrivă, el a pledat prin tot ceea ce a gândit, înfăptuit şi dăruit copilăriei, dintr-o adâncă resimţită nevoie a „protecţiei omului împotriva primejdiilor ce ameninţă libertatea şi demnitatea” (M. Debesse).

Bibliografie:Creangă, Ion Amintiri din copilărie, Editura Prometeu, Bucureşti, 1996Aanei, Genilia, Irimia, Violeta- Cristina, „Literatura pentru copii”, Editura Aramis 2003Nebun , Mihai „Ion Creangă – dascăl de suflet al naţiunii române” Învăţământul primar nr. 4/ 1992