1. CONCEPTUL DE SERVICIU

Mult timp, importanta activitatilor de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind neglijate de economisti si incadrate in sfera neproductiva.

Acest lucru s-a schimbat in ultimele decenii, deoarece numai serviciile pot crea locuri de munca in numar suficient pt a rezolva sau a limita problema somajului.

Exista mai multe definitii ale conceptului de serviciu.

Definitiile variaza de la cele bazate pe un singur criteriu de diferentiere intre bunuri si servicii, pana la cele detaliate care enunta mai multe caracteristici ale serviciilor.

Majoritatea definitiilor spun ca: „serviciile sunt activitati al caror rezultat este nematerial si deci nu se concretizeaza intr-un produs cu existenta de sine statatoare”.

Asociatia Americana de Marketing defineste serviciul ca fiind: „activitatea oferita la vanzare care produce avantaje si satisfactii fara a antrena un schimb fizic sub forma unui bun.”

Aceste definitii sunt neclare, intrucat exista multe servicii care se concretizeaza in bunuri materiale.

De ex: serviciile cinematografice, editoriale, de informatica, alimentatie publica.

Cand ne referim la materialitatea sau nematerialitatea serviciului, trebuie clarificat daca e vorba de activitatea propriu-zisa, de suporturile sale sau de rezultate.

Serviciul ca act reprezinta prestarea efectiva.

Ca si in cazul fabricarii bunurilor materiale si in cazul serviciilor este nevoie de mana de lucru, de capital tehnic si este necesar un client.

Principala diferenta intre procesul de productie a serviciilor si cel de fabricare a bunurilor materiale consta in faptul ca clientul face parte din sistemul de productie. Acest sistem ar trebui denumit „servucție”.

Dpdv al materialitatii, serviciile pot fi: intangibile pure si diverse combinatii de componente intangibile si tangibile.

In ceea ce priveste serviciile oferite de natura, acestea trebuie privite ca un aport deosebit de important al resurselor naturale la realizarea productiei de servicii, mai ales in domeniul: turismului, ingrijirea sanatatii.

Prin urmare, ca efecte economice, serviciile sunt rezultatul activitatilor sociale utile, prin care se satisfac necesitati materiale si spirituale alea populatiei, intreprinderilor, institutiilor.

Definitia lui T.P. Hill (1977) este una din cele mai apreciate si spune ca serviciile sunt schimbari in conditia unei persoane sau a unui bun, care sunt rezultatul activitatii pe baza de comanda a unei alte unitati economice. In acest sens, confectionarea de bunuri materiale pe baza de comanda (imbracaminte, incaltaminte, mobila) este considerata prestare de serviciu.

2. CARACTERISTICILE SERVICIILOR

Imaterialitatea si intangibilitatea

spre deosebire de produs care exista prin el insusi, serviciul este impalpabil, intangibil, nu poate fi vazut, incercat,

gustat, de aceea serviciile mai sunt denumite si „invizibile”

are consecinte importante asupra schimburilor internationale „invizibile” prin faptul ca serviciile nu pot fi

„surprinse” la trecerea frontierelor si pot ocoli „barierele” vamale (taxe vamale)

Nestocabilitatea si perisabilitatea

neavand o forma materiala, serviciile nu pot fi stocate si pastrate in vederea unui consum ulterior

perisabilitatea determina o serie de neajunsuri in asigurarea echilibrului oferta-cerere si realizarea efectiva a

serviciilor, ele neputand fi pastrate (serviciile odata oferite, dar neutilizate reprezinta pierderi in mijloace umane si

materiale, de ex: oferta de locuri de cazare, mijloace de transport, sala de spectacole)

daca cererea e mai mare decat oferta, aceasta va conduce la cresterea preturilor si la nesatisfacerea cererii pt unii

clienti

3. CARACTERISTICILE SERVICIILOR

Simultaneitatea productiei si consumului serviciului

determina ca necondordanta de timp sau de loc sa se soldeze cu pierderi de oferta sau cu cereri nesatisfacute

serviciul furnizat nu poate fi returnat

Inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului precum si a utilizatorului

sunt strans legate de prezenta si participarea prestatorului

definesc procesul de productie a serviciilor

pt ca un serviciu sa fie prestat sunt necesare 2 conditii:

1. un contact direct intre ofertant si cumparator

2. o participare activa a consumatorului in timpul utilizarii serviciului

ex: serviicile prestate de medic, profesor, actor nu au o existenta de sine statatoare, ci necesita prezenta atat a persoanei

care le executa, cat si a utilizatorului

4. CATEGORII DE SERVICII

Dupa sursele lor de procurare, serviciile se impart in:

servicii marfa (market sau de piata):

- procurate prin acte de vanzare-cumparare prin intermediul pietei

- au un pret stabilit de piata pe baza raportului dintre cerere si oferta

servicii ne-marfa (non-market sau necomerciale): ocolesc relatiile de piata si nu au un pret stabilit; cuprind:

o servicii publice colective: armata, politie, justitie

o servicii publice de care beneficiaza direct indivizii: scoala, asistenta sociala, ocrotirea sanatatii

o servicii furnizate de organizatii non-profit: servicii religioase, de caritate

o servicii self-service (pe care le fac oamenii ei insisi)

Dupa natura nevoilor satisfacute, serviciile se impart in:

servicii private - satisfac nevoi particulare ale indivizilor sau familiilor; furnizate de societati private

servicii publice – activitati autorizate de o autoritate administrativa pt satisfacerea de nevoi sociale in interes

public

Interes public = totalitatea intereselor exprimate de o colectivitate umana cu privire la cerintele de organizare, convietuire, asistenta sociala, transport; = activitati adresate unor nevoi individuale, dar sunt finantate de la bugetul statului, cu mentiunea ca aceste nevoi se afla la granita dintre „individual” si „social”(invatamantul public, sanatate)

Impartirea in „privat” si „public” vizeaza natura prestatorilor, serviciile private fiind furnizate de societati private, iar cele publice fiind oferite de organizatii si institutii publice.

Transportul public poate fi realizat si de societati private si este in cea mai mare parte un serviciu de piata (cu plata).Ex de alte servicii asemanatoare: posta, telecomunicatii, distribuirea apei, electricitatii, gazului; salubritatea

Privatizarea unui nr important de servicii publice (incepand cu transporturile, posta, telecomunicatii, invatamant) ar

conduce la cresterea eficientei acestor activitati si a calitatii prestatiilor.

5. CATEGORII DE SERVICII

Dupa utilizatorul serviciilor, serviicle se impart in:

servicii intermediare (de productie, de afaceri, pt intreprinderi, agenti ec)

- folosesc pt productia bunurilor sau a altor servicii: stocajul, transporturile, distributia; servicii juridice, contabile

- o parte importanta de bunuri (80%) e reprezentata de servicii; acest lucru e valabil pt bunurile de pe piata

interna si in comertul international

Dupa locul unde se desfasoara, serviciile de productie pot fi:

a) servicii integrate ale firmei: reparare si intretinere a utilajelor, de evidenta contabila si financiara

b) servicii prestate de unitati specializate: servicii de leasing, marketing, asigurari

servicii finale (de consum, pt populatie) – contribuie la satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei

- sunt servicii marfa precum: turism, alimentatie publica, spectacole

- si servicii ne-marfa furnizate de: armata, politie, pompieri

Dupa natura nevoilor satisfacute si modul lor de satisfacere, serviciile finale pot fi:

a) servicii pt consumul individual al populatiei – obtinute prin cumparare in cadrul relatiilor de piata

b) servicii publice – finantate prin redistribuirea veniturilor la nivelul bugetelor centrale sau locale, pt nevoi

sociale; pot fi colective (armata, politie, protectia mediului) sau individualizate (invatamant, sanatate, cultura)

Dupa functiile economice indeplinite – functii ce deriva din circuitul productiei

de distributie: transport, comunicatii, comert cu ridicata si cu amanuntul

de afaceri: banci, asigurari, contabilitate, publicitate

sociale: sanatate, educatie, posta

personale: casnice, hoteluri si restaurante, reparatii, ingrijire personala

6. CATEGORII DE SERVICII

Dupa natura efectelor activitatilor de servicii:

servicii materiale – incorporate in bunuri, dar si cele care vizeaza direct productia materiala: transport, distributie,

reparare, intretinerea echipamentelor casnice sau industriale

servicii nemateriale – nu se concretizeaza in bunuri materiale, ele satisfacand nevoile spirituale ale indivizilor

Efectele si utilizatorul direct al serviciilor folosesc drept criterii de structurare a acestora in:

a) servicii care afecteaza bunurile: transport, curatatorie, reparatii

b) servicii care afecteaza persoanele: comunicare, educatie-invatamant, frizerie-coafura, ingrijirea sanatatatii

c) servicii care influenteaza atat conditia bunurilor cat si a persoanelor: serviciile financiare

Dupa modalitatile de furnizare a serviciilor

transferabile (comercializabile) – pot fi schimbate la distanta, pot trece frontierele

Ex: servicii editoriale (incorporate in carti, reviste, ziare), cinematografice (incorporate in filme)

netransferabile (necomercializabile)

Dupa modalitatile de furnizare, serviciile se grupeaza si in:

servicii care necesita deplasarea producatorului (PF sau PJ)

servicii care presupun deplasarea consumatorului la locul ofertei (turisti, studenti)

7. CARACTERTISTICILE CERERII DE SERVICII

Cererea pt servicii reprezinta alaturi de oferta si tarife una din categoriile cele mai importante ale pietei

serviciilor. Este partea solvabila a nevoii sociale reale de servicii care se manifesta pe piata.

CARACTERISTICI ALE CERERII DE SERVICII A POPULATIEI:

1. Cererea acopera numai o parte a nevoilor de consum si anume pe acelea care sunt solvabile

2. Mobilitatea teritoriala a cererii

Dpdv al posibilitatilor de migrare a cererii, serviciile pot fi:

a) servicii care nu admit migrarea cererii: servicii de distributie a apei, gazului, electricitatii; salubritate

b) servicii care permit, in anumite limite, migrarea cererii: comert, reparatii

c) servicii care impun migrarea cererii: serviciile turistice

3. Elasticitatea ridicata a cererii – in functie de factorii ce o influenteaza si de venituri si tarife

- serviciile satisfac, in general, nevoi de ordin secundar sau tertiar si care sunt f sensibile la modificarile veniturilor

si tarifelor

CARACTERISTICI ALE CERERII DE SERVICII PT INTREPRINDERI

1. Unitatile cumparatoare, prin importanta lor – volumul productiei, tehnologia aplicata antreneaza o disparitate

in ceea ce priveste volumul, structura si esalonarea in timp a cererii de marfuri

2. Cererea de servicii destinate consumului intermediar este fermă

3. Cererea are un caracter tehnic

4. Factorii psihologici detin un rol redus in determinarea deciziei de cumparare

8. FACTORII CARE INFLUENTEAZA CEREREA DE SERVICII A POPULATIEI

1. Veniturile si timpul liber

2. Oferta de servicii

3. Tarifele

4. Factorii demografici

5. Concurenta intre bunuri, servicii si self-service

6. Factori psihologici si sociali

1. Veniturile si timpul liber – cresterea venitului si timpului liber influenteaza in acelasi sens cererea de servicii

- pe masura cresterii veniturilor, oamenii dau valoare timpului lor liber, avand tendinta mai mult sa cumpere servicii

decat sa le produca singuri; ex: sa ia masa la restaurant, decat la domiciliu

2. Oferta de servicii – influenteaza cererea care nu se poate manifesta decat in raport cu productia de serviciu

- aparitia de servicii noi il indeamna pe consumator sa apeleze la serviciile respective, iar diversificarea ofertei da

posibilitatea cumparatorilor de a alege si de a-si satisface la un nivel superior cerintele

3. Tarifele – cresterea tarifelor are un impact negativ asupra cererii; reducerea tarifelor poate uneori sa nu conduca la

sporirea cererii, deoarece consumatorii pot asocia acest lucru cu o scadere a calitatii serviciilor

4. Factorii demografici – cresterea populatiei conduce la cresterea cererii de servicii

5. Concurenta intre bunuri, servicii si self-service – serviciile de piata si munca domestica se afla in concurenta pt

satisfacerea unor nevoi precum: alimentatie, transport, reparatii, loisir

- un factor esential este inovatia = aparitia de bunuri si servicii noi, valabil atat pt bunuri, cat si pt servicii

6. Factori psihologici si sociali – gusturile, preferintele, aspiratiile indivizilor, schimbarile sociale influenteaza

cererea de servicii atat ca volum cat si ca structura;

- dezvoltarea oraselor a condus la cresterea nevoilor pt infrastructura si servicii aferente

- comunicarea si calatoriile au condus la cresterea nivelului aspiratiilor

9. FACTORII CARE INFLUENTEAZA CEREREA DE SERVICII A INTREPRINDERILOR

1. Cresterea complexitatii stiintifice si tehnice interne (procesele de prod. a bunurilor si serviciilor) cuprinde:

cresterea complexitatii suporturilor materiale ale productiei (masini, utilaje)

cresterea complxitatii sistemelor de productie – se refera la cresterea gradului de flexibilitate tehnica a acestor

sisteme productive

2. Cresterea complexitatii externe este determinata de mai multe variabile:

fizice si tehnice – inovatiile stiintifice, sistele de informare si comunicare

economice – segmentarea si internationalizarea pietelor

sociale – segmentarea clientelei

institutionale – reglementari fiscale si contabile

FACTORII CARE INFLUENTEAZA CEREREA DE SERVICII INTERNATIONALE

Cererea de servicii internationale a cunoscut in ultimele decnii un dinamism deosebit, ca urmare a interactiunii unor

factori precum:

cresterea veniturilor si modificarea cheltuielilor de consum ale populatiei – conduc la cresterea turismului

international

cresterea si liberalizarea comertului cu bunuri – dezvolatarea transportului, asigurari, servicii bancare

progresul stiintific si tehnic – conduc la dezvoltarea serviciilor de inginerie, informatica, tehnologie

expansiunea activitatilor corporatiilor multinationale si transnationale – dezvoltarea serviciilor de studiere a

pietei, transport, telecomunicatii

substituirea si industrializarea importurilor – cresterea serviciilor de inginerie, consultanta, comunicatii

10. METODE DE CERCETARE A CERERII DE SERVICII PE PIATA MONDIALA

Piata mondiala = o multime de piete nationale separate, fiecare cu caracteristicile sale unice, determinate de

dezvoltarea economica, de obiceiuri, cultura, legi, reglementari, practici de afaceri

Pt a obtine avantaje in afacerile internationale sunt necesari 3 factori:

a) riscurile – firmele care opereaza in strainatate isi asuma riscuri de natura comerciala (cercetarea temeinica a

pietelor pt a nu pierde capitalul investit) si politica (decizii guvernamentale, razboaie, revolutii)

b) reglementarile – restrictiile date de guverne pot interzice intrarea, pot avea costuri mari de intrare si iesire;

guvernul poate controla mixul de mk, forma de organizare

c) competitia locala – firmele locale pot influenta succesul unei companii straine in tara respectiva

- compania straina trebuie sa caute cai de diferentiere fata de competitori

Pt cercetarea pietelor straine se folosesc metode directe si indirecte.

Sursele de informatii pt cercetarile indirecte pot fi:

interne – sursele proprii ale firmei, documente oficiale ale guvernului, ministere, banci, organizatii financiare

externe – surse din tari importatoare si potential importatoare, tiparituri sau pagini de Internet editate de organisme

economice regionale, UE; organisme internationale (FMI, OMC, OMT)

11. CARACTERISTICILE OFERTEI DE SERVICII

Oferta de servicii este reprezentata de productia de servicii destinata comercializarii pe piata. Datorita

caracteristicior nemateriale si nestocabile, imbraca forma livrarilor de marfuri in cadrul relatiilor contractuale

dintre furnizori si utilizatori.

1. Capacitatea organizatorica a furnizorilor de servicii de a satisface in anumite conditii de calitate, structura si

termene cerintele beneficiarilor cuprinde:

forta de munca (personalul)

baza tehnica (suportul material)

sistemul de relatii intre prestatori si utilizatori

2. Relatia stransa intre client si organizatie – clientul se identifica adesea cu intreprinderea, spunand „aceasta este

compania mea”

- imaginea intreprinderii de servicii este un factor cheie de reusita, deoarece clientii doresc sa se identifice cu o

întreprindere care se bucura de o reputatie buna

3. Raporturile intreprinderii cu clientela – pt clientul unei firme de servicii, persoana cea mai importanta este cea

care se gaseste in contact cu el;

- organizarea intreprinderii este „piramida inversa” in care toate sistemele lucreaza pt pesoana din prima linie – pt

client.

4. Diferentierea/asemanarea – absenta barierelor „materiale” si implicarea consumatorului in productia serviciilor

conduce la „diferentierea” acestora, fiecare producator putand sa-si conceapa „oferta” intr-o maniera proprie.

- datorita imaterialitatii este greu de a proteja serviciul pe plan juridic, riscul de imitatie al concurentilor fiind mare

5. Numele serviciului (marca) – contribuie la difuzarea serviciilor; are 4 caracteristici:

originalitate – nume particular, distinctiv; nr restrans de acronime si semne

pertinență – numele sa evoce serviciul si sa-l situeze in spiritul clientului

ușurința de memorizare – originalitatea, pertinenta si simplitatea numelui faciliteaza memorizarea

suplețe – alegerea numelui trebuie sa tina cont de evolutia strategiei intreprinderii

6. Element potential – oferta depinde si se adapteaza permanent in functie de cerere;

- cercetatorii de mk studiaza nevoile de servicii si iau masuri pt a transforma cererea potentiala in cerere efectiva

- in cadrul ofertei exista o serie de elemente ce ii confera un grad inalt de rigiditate, iar altele o anumita

flexibilitate

7. Dimensionarea ofertei de servicii se face, de regula, in conditii de risc – rezulta din caracterul nestocabil al

serviciilor

- exista mai multe metode pt luarea celor mai bune decizii:

maximin = maximizarea minimului de rezultat

minimax = minimizarea maximului de regret

calculul speranței matematice = nivelul cererii care are cea mai mare probabilitate de realizare

12. CARACTERISTICILE PIETEI SERVICIILOR

Piata serviciilor este formata din cele doua laturi corelative: cererea si oferta. Nevoile de consum pt servicii apar

sub forma cererii, iar productia sub forma ofertei, iar din confruntatea celor doua laturi rezulta tranzactiile prin actele de

vanzare-cumparare.

1. Piata serviciilor NU include in totalitate sfera serviciilor – exista si servicii non-marfa sau non-market, precum:

servicii publice si private care nu se comercializeaza, dar si servicii „gratuite” pe care si le fac oamenii lor insisi

2. Comensurarea indicatorilor prin care se exprima dimensiunile si dinamica pietei, este mai dificila in cazul

serviciilor decat in cazul bunurilor

3. Modul de manifestare a concurentei – exista 5 conditii ale concurentei pure si perfecte (omogenitatea,

atomicitatea, intrarea libera in ramura, libera circulatie a capitalurilor, transparenta) care NU sunt respectate in

cadrul pietei serviciilor.

serviciile nu sunt omogene, ci eterogene

atomicitatea este afectata, fiecare producator dispune de o mica putere de monopol

in multe sectoare ale serviciilor intrarea libera in ramura si libera circulatie a capitalurilor sunt ingradite

de costurile mari de intrare sau de iesire de pe piata

in cazul pietei serviciilor, transparenta este limitata de caracterul imaterial al acestora, serviciile spre

deosebire de bunuri, neputand fi „cercetate” de concurenti pt a descoperi noile tehnologii de productie

o toate aceste caracteristici ale pietei serviciilor ne aduc in fata unor structuri ale pietei caracterstice

concurentei imperfecte

13. EXTERNALIZARE – INTERNALIZARE

Criterii de alegere a solutiei interne sau externe:

Unul dintre criteriile importante de alegere intre cele 2 solutii il reprezinta costurile de productie

problemele de protectie a informatiilor: cunostinte, modalitati de productie, savoir-faire, elemente de strategie

reprezinta atuurile principale ale firmei

In practica, se pot constata urmatoarele tipuri de comportamente si de reactii din partea intreprinderilor:

recursul „dezordonat” – firmele apeleaza la prestatori de servicii fara reguli sau precautii

recursul „reglementat” – firmele constientizeaza pericolul si cauta sa-l limiteze

recursul „organizat” – proceduri specifice pt prestatorii externi; de ex: prestatorii nu pot avea acces in

întreprindere decat la „vorbitor”

recursul „durabil” – firmele cauta sa reduca riscurile stabilind cu prestatorii de servicii relatii continue si durabile

recursul „quasi-integrat” – contracte pe termen lung, retele cu prestatorii de servicii

recursul la „a refuza” - unele firme isi interzic orice recurs la prestatorii de servicii, in anumite domenii

14. TIPOLOGIA SERVICIILOR PENTRU INTREPRINDERI

Tipologia serviciilor pt intreprinderi cuprinde o gama extrem de diversa de activitati, unele „clasice” cu o vechime de

sute de ani si altele „moderne” cu o istorie mai recenta si ritmuri spectaculoase de evolutie.

Gruparea serviciilor pentru productie

1. Servicii administrative, financiar-contabile si de personal

birouri de consultanta juridica si fiscala: avocati, notari

birouri de contabilitate: expertiza contabila, gestiune si control

birouri de consultanta financiara si economica

birouri de audit extern

institutii de formare a personalului

societati de recrutare a personalului

societati de servicii financiare = servicii de factoring: facturi, plati salarii

societati prestatoare de servicii birocratice: traducere, posta, dactilografiere

2. Servicii de gestiune a productiei bunurilor materiale diverse

societati de inginerie industriala, a fabricatiei propriu-zise

societati de organisme de cercetare-dezvoltare

societati de masurare si control al calitatii

societati de recuperare si reciclare a unor bunuri

3. Servicii comerciale

societati specializate in studii de marketing, de comportament al consumatorului

societati de creatie, de servicii publicitare

societati comerciale angrosiste

societati de intermediere comerciala

societati de promovare a exporturilor si a distributiei din strainatate

societati de servicii post-vanzare

societati de marci si brevete

4. Servicii logistice, de comunicare si transport

birouri de investigare si organizare

societati de servicii si consiliere in informatica

societati de transport: rutier, feroviar, naval, aerian

intermediari ai transporturilor: delegati, agenti vamali

depozite, antrepozite

agentii de voiaj

agenti imobiliari

agentii de locatie mobiliara

societati de leasing

societati de arhitectura: experti in urbanism, arhitecti

5. Servicii publice, prestate de firme cum ar fi:

societati de salubrizare, de intretinere a cladirilor

societati de protectie, de securitate

societati de restaurare industriala

15. COMERTUL

Comertul este una dintre cele mai vechi indeletniciri omenesti si joaca un rol important, atat fata de producator,

cat si in raport cu utilizatorii.

detine ponderi de 10-20% in crearea PIB

7-12% din totalul populatiei active din Europa lucreaza in comert

Exportul – una din cele mai eficiente modalitati de valorificare a productiei si de crestere a avutiei unei tari

Importul – o sursa de diversificare si complementare a ofertei interne de bunuri de productie sau de consum

SUA – cei mai mari exportatori si importatori ai lumii

In ultimele decenii, cresterea exploziva a Internetului a revolutionat si activitatea comerciala, comertul electronic

determinand schimbari radicale in economie, atat la nivel national, cat si mondial.

Comertul electronic = o gama larga de servicii prin: cataloage electronice, sisteme suport de preluare comenzi,

logistica si tranzactii; informatia circula direct intre agentii implicati (vanzator, cumparator, banca,

transportator) fara a mai utiliza suportul de hartie, imprimanta sau fax.

Avantajele comertului electronic:

cresterea vitezei de comunicare

reducerea costurilor (posta, mesagerie)

intarirea relatiilor cu clientii sau furnizorii

Modele de afaceri in comertul electronic: magazinele electronice, aprovizionarea electronica, furnizorii de servicii de

brokeraj.

Livrarea = activitate de rutina ce cade in responsabilitatea functionarilor

In cadrul comertului electronic, livrarea devine singurul segment in care firmele se pot diferentia cu adevarat, fiind acea

„competenta esentiala”

Pt prima data in istoria afacerilor, comertul electronic separa vanzarea de cumparare.

Vanzarea e terminata cand comanda a fost primita si platita.

Cumpararea este terminata doar cand obiectul achizitiei a fost livrat si cand se satisface cerinta cumparatorului.

16. TRANSPORTURILE

Transporturile = latura a activitatii economice a societatii omenesti, aparuta odata cu aceasta si care

influenteaza toate laturile vietii economico-sociale

rol economic: dezvoltarea transporturilor a permis formarea pietei nationale si mondiale, dezvoltarea comertului pe

plan intern si international.

rol social: satisfacerea necesitatilor de deplasare si de comunicare ale oamenilor

1. Transporturile rutiere de persoane si marfuri sunt realizate de un nr mare de intreprinderi mici si mijlocii

Transportul rutier de marfuri

capacitatea mijloacelor de transport auto este relativ redusa, in comparatie cu cea a trenurilor de marfa sau a navelor

comerciale, iar costurile sunt foarte ridicate in comparatie cu transportul feroviar si naval

eficienta transportului auto se realizeaza pe distante scurte

Transportul rutier de persoane: automobil, tramvai, autobuz, troleibuz, maxi-taxi, metrou

mobilitate ridicata

accesibilitate pana in cele mai izolate regiuni

costuri mai reduse in comparatie cu transportul aerian

2. Transportul feroviar – efectuat de intreprinderi f mari, apartinand statului (situatie de monopol natural)

transportul e asigurat la preturi mai mici fata de transportul rutier si aerian, dar mai mari decat pretul

transportului naval si pe conducte

datorita vitezelor mari, termenele de transport sunt reduse

nu poate asigura mereu transportul direct de la furnizor la beneficiar, necesitand combinarea cu un alt mijloc de

transport, ceea ce duce la cresterea costurilor

3. Transportul maritim – realizat de un nr limitat de firme mijlocii si mari

au interese in strainatate

asigura derularea a 75-80% din totalul traficului mondial de marfuri

4. Transportul fluvial

se situeaza pe locu 2 dupa transporturi maritime in privinta costurilor de transport, fiind de 2-3 ori mai ieftine

decat transportul feroviar si cu muuult mai ieftine decat cel rutier si aerian

capacitate mare de transport

prezinta riscuri mai mici de navigatie fata de transportul maritim

este mai lent decat alte mij de transport

5. Transportul aerian de pasageri si marfa a cunoscut pe plan mondial o dezvoltare rapida.

rapiditatea transportului

confort si siguranta a zborului

Se imparte in:

a) servicii regulate – pot fi prestate de societati publice sau private

b) servicii neregulate (charter) – curse organizate direct, evitandu-se opririle intermediare si schimbarea

aparatelor, oferindu-se in acelasi timp anumite facilitati de plata

c) servicii de taxi aerian – servicii charter furnizate cu avioane private adaptate la grupuri mici (4-18 persoane) si

sunt folosite mai ales in calatorii de afaceri

17. SERVICIILE DE INTERMEDIERE FINANCIARA

Leasingul s-a dezvoltat in ultimele decenii ca metoda de finantare pe termen mediu si lung

Este o operațiune economică și juridică prin care o parte, numită locator/finanțator, transmite dreptul de

folosință asupra unui bun aflat în proprietatea sa unei alte părți, numită utilizator, la solicitarea acesteia și

pentru o anumită perioadă de timp, contra unei sume periodice, numită rată.

Operatiunile de leasing = un pachet de servicii pe care le ofera societatea de leasing partenerilor lor producatori

de marfuri sau furnizori de servicii.

Exista leasing financiar si operational.

Avantaje:

utilizatorul nu depune nici o garantie, fapt necesar la cumpararea in rate sau cu bani creditati

ratele platite de utilizator pe durata contractului de leasing sunt cheltuieli si sunt deductibile

durata de rambursare a ratelor este mai mare in cazul leasingului

Dezavantaje:

pana la incheierea contractului, bunul apartine firmei de leasing, dar raspunderea in caz de avarie sau deteriorare a

obiectului este a utilizatorului

in caz de faliment al firmei de leasing, utilizatorul pierde orice drept asupra bunurilor luate in leasing

18. SERVICIILE PT POPULATIE: CONTINUT, ROL SI STRUCTURA

Serviciile destinate populatiei au rolul de a satisface multitudinea trebuintelor oamenilor si de a stimula

dezvoltarea personalitatii umane.

serviciile destinate populatiei se regasesc mai ales in sfera consumului, dar si in sfera distributiei

servicii pt populate: invatamant, sanatate, cultura, turism sunt in acelasi timp servicii pt productie, deoarece

formeaza, intretin, refac fizic si psihic forta de munca

1. Dupa natura relatiilor economice si financiare, serviciile pt populatie se divid in:

servicii de piata: procurate prin vanzare-cumparare: transporturi, posta, turism, reparatii

servicii non-market: cu titlu gratuit sau quasi-gratuit, cu finantare de la bugetul de stat: invatamant public,

cultura, activitati sportive

2. Dupa caracteristicile beneficiarului, exista 2 grupe ale serviciilor pt populatie:

servicii personale la care cetatenii apeleaza in mod direct, prin relatii de cumparare

servicii colective = „utilitati publice”: ordine publica, iluminat public, protectia mediului, aparare nationala

3. Dpdv existential, serviciile din sfera consumului se impart in:

servicii independente

servicii asociate bunurilor

4. In functie de continutul activitatii, serviciile pt populatie pot fi:

servicii cu caracter industrial

servicii cu caracter neindustrial

5. Dupa nivlul de dezvoltare si importanta pt consumul populatiei, serviciile pot fi:

organizate ca ramuri distincte ale economiei

organizate ca activitati separate in interiorul unor sectoare

19. SERVICIILE PUBLICE FINANTATE DE LA BUGET

Serviciile de invatamant reprezinta pt toate tarile lumii, unul din serviciile cele mai importante din categoria celor

finantate de la buget.

are rolul de a forma cadrele calificate necesare ramurilor economiei, de a realiza educarea oamenilor, contribuind la

dezvoltarea societatii, la cresterea economica

calitatea invatamantului cuprinde: forta de munca, programele de invatamant, perfectionarea „formatorilor”,

modernizarea bazei tehnice, materiale

Serviciile de sanatate publica au drept scop asigurarea starii de sanatate a populatiei, mentinerea si refacerea

capacitatii fortei de munca.

Starea de sanatate a populatiei este determinata de:

dezvoltarea economico-sociala

structura consumului

standardul igienei individuale

gradul de cultura

serviciile de sanatate

Asistenta de sanatate publica este garantata de stat si finantata din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele

asigurarilor sociale de sanatate sau din contributiile directe ale utilizatorilor.

asistenta medicala primara – cabinete medicale de stat sau private

asistenta medicala de specialitate – cabinete medicale, spitale, centre de diagnostic si tratament de stat sau private

asistenta medicala de urgenta – se asigura la toate nivelurile de asistenta medicala

20. CRITERII DE EVALUARE A EFICIENTEI SI INDICATORI DE EXPRIMARE A EFICIENTEI

SERVICIILOR

Principalele criterii de evaluare a eficientei in sectorul serviciilor:

a) rentabilitatea – capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit sau venit net

- se masoara cu indicatorii absoluti si relativi

b) nivelul costurilor

c) eficienta utilizarii factorilor de productie – exprima nivelul productiei pe unitatea de factori de productie

d) eficienta investitiilor

e) eficienta sociala – masurarea calitatii serviciilor

21. CAILE DE CRESTERE A EFICIENTEI ECONOMICE IN SFERA SERVICIILOR

Au in vedere doua directii principale de sporire a eficientei economice:

1. Cresterea veniturilor – maximizarea veniturilor

2. Rationalizarea cheltuielilor – ceea ce nu presupune neaparat minimizarea cheltuielilor

1. Cresterea veniturilor poate fi realizata prin:

cresterea C.A, a incasarilor, a valorii adaugate de servicii – prin cresterea cantitativa a productiei

modificarea structurii activitatii – prin utilizarea unor strategii de specializare sau de diversificare a

productiei

activitati de intermediere (comerciale) – depinde de marimea cotelor de adaos comercial (comision) si de

structura vanzarilor

2. Rationalizarea cheltuielilor – semnifica situatii in care si o crestere a unei cheltuieli poate sa aduca un efect

superior, ceea ce ii confera eficacitate

Obiectivul rationalizarii cheltuielilor poate fi obtinut prin:

cresterea productivitatii factorilor de productie

eficientei de alocare