Economia Serviciilor Cap 3, 4

8/8/2019 Economia Serviciilor Cap 3, 4

http://slidepdf.com/reader/full/economia-serviciilor-cap-3-4 1/149

CAPITOLUL 3.CAPITOLUL 3.

PIAA SERVICIILOR PIAA SERVICIILOR

3.1. Globalizarea pieelor3.1. Globalizarea pieelor

Procesul globalizrii este de dat relativ recent. El s-a manifestat mai ales dupal doilea rzboi mondial i a cunoscut o dezvoltare spectaculoas mai ales dupanii 80 ai secolului trecut, odat cu globalizarea pieelor financiare. Zonele cele

mai ³expuse´ globalizrii au cunoscut cele mai înalte creteri. Între 1987 i2001, ponderea în P.N.B. mondial a Americii Latine a crescut de la 4,1% la5,7%, pentru Asia (fr Japonia), de la 8,8% la 12,2%, în timp ce pentru Africa(zona cel mai puin atins de ³virusul´ globalizrii) aceast pondere a sczut dela 2,4% la 1,5%. Eficiena finanrii private în procesul de globalizare este, deasemenea, demonstrat de fapte: investiiile în rile emergente au crescut de la

13 miliarde dolari pe an între 1981 i 1989 la o medie de 84 miliarde pe an între1990 i 2001. În ceea ce privete Asia, dezvoltarea nu este un mit, ci o realitate.Durata medie a vieii în Coreea de Sud, Thailanda i Malaiezia este acum de 68de ani, fa de 57 în anii '70. În aceeai perioad, rata de alfabetizare a crescut dela 83% la 91% în aceste ri.



VitezaViteza deosebitdeosebit cucu carecare globalizareaglobalizarea aa cuprinscuprins întreagaîntreaga

lumelume ii--aa fcutfcut pe pe uniiunii specialitispecialiti ss apreciezeaprecieze cc ÄÄ...... trimtrimtransformritransformri profunde profunde carecare vor vor rearanjarearanja politica politica ii economiaeconomiasecoluluisecolului urmtor urmtor.. Nu Nu vor vor maimai fifi economiieconomii naionale,naionale, atunciatuncicândcând acestacest proces proces vava fifi încheiatîncheiat.. TotTot ceeaceea cece vava maimai rmânermâne înîncadrulcadrul unor unor graniegranie vor vor fifi oamenii,oamenii, carecare vor vor compunecompune naiunilenaiunile...... ÄÄ..

CuCu altealte cuvinte,cuvinte, tottot ceeaceea cece ineine dede activitateaactivitatea economiceconomicvava aparineaparine uneiunei economiieconomii globale,globale, înîn carecare naionalulnaionalul vava fififoartefoarte greugreu dede identificatidentificat.. ÎnÎn opiniaopinia aceluiaiaceluiai specialist,specialist, bunstarea bunstarea oamenilor oamenilor vava depindedepinde dede succesulsuccesul marilor marilor

corporaiicorporaii ii nunu dede succesulsuccesul fiecreifiecrei naiuninaiuni..



R olulR olul statului,statului, înîn contextulcontextul globalizrii,globalizrii, tindetinde ss seseminimizezeminimizeze.. Dac,Dac, pân pân acumacum câtevacâteva decenii,decenii, elel reprezentareprezenta

principalul principalul actor actor alal relaiilor relaiilor economiceeconomice internaionale,internaionale,regulatorulregulatorul activitiiactivitii economiceeconomice naionale,naionale, sese apreciazapreciaz ccstatulstatul aa pierdut pierdut astziastzi acestacest rolrol înîn favoareafavoarea companiilor companiilor transnaionaletransnaionale..

CuCu toatetoate acestea,acestea, existexist ii opiniiopinii conformconform croracrorainstituiileinstituiile politice politice aleale statuluistatului rmânrmân principala principala forfor înînmodelareamodelarea economieieconomiei mondialemondiale.. EconomiaEconomia mondialmondial esteesteastziastzi tottot maimai politizat, politizat, interdependeneleinterdependenele dintredintre riri suntsunt tottotmaimai mari,mari, nunu numainumai înîn plan plan economic,economic, cici ii politic politic.. EfecteleEfectele balanelor balanelor dede pli, pli, aleale ratelor ratelor dede schimbschimb ii aleale celorlaltecelorlalteaspecteaspecte economiceeconomice suntsunt resimiteresimite înîn economiaeconomia mondialmondial ii prin prin prisma prisma implicaiilor implicaiilor lor lor politice politice..



ÎnÎn afarafar dede acestea,acestea, globalizareaglobalizarea ridicridic ii multemulte altealtecontroversecontroverse.. VolatilitateaVolatilitatea ridicatridicat aa variabilelor variabilelor pieei pieei (rate(rate dedeschimb,schimb, raterate aleale dobânzii,dobânzii, cursulcursul titlurilor)titlurilor) esteeste oo consecinconsecin aa

globalizriiglobalizrii.. LiberalizareaLiberalizarea pieelor pieelor ((8080%% dindin pieele pieele emergenteemergenteauau oo totaltotal convertibilitateconvertibilitate aa monedei,monedei, fafa dede 3737%% înîn 19871987))concomitentconcomitent cucu meninereameninerea unor unor raterate fixefixe dede convertibilitateconvertibilitate auauîncurajatîncurajat speculaiile,speculaiile, carecare auau conduscondus înîn celecele dindin urmurm laladeclanareadeclanarea unor unor adevrateadevrate crizecrize (vezi(vezi crizacriza dindin Asia)Asia).. AlteAlteneajunsurineajunsuri aleale procesului procesului dede globalizareglobalizare aa finanelor finanelor lelereprezintreprezint deficiteledeficitele conturilor conturilor curente,curente, carecare înîn ultimaultima decaddecadauau crescut,crescut, îngreunândîngreunând ii maimai multmult îndatorareaîndatorarea extern,extern, peste pestecapacitateacapacitatea dede finanarefinanare aa acesteiaacesteia dede lala bnci bnci sausau instituiiinstituiimultilateralemultilaterale..

DecalajulDecalajul întreîntre nevoilenevoile dede finanarefinanare pe pe termentermen lunglung iiresurseleresursele disponibiledisponibile aa începutînceput ss fiefie acoperitacoperit dede fondurilefondurilevolatilevolatile pe pe termentermen scurtscurt.. DupDup 19921992,, pieele pieele emergenteemergente auaudevenitdevenit puternic puternic dependentedependente dede pieele pieele dede export,export, maimai alesales cacaurmareurmare aa politicilor politicilor monetaremonetare ii bugetare bugetare..



PânPân lala globalizareaglobalizarea finanelor,finanelor, principalele principalele probleme probleme cecetrebuiautrebuiau avuteavute înîn vederevedere erauerau dede naturnatur macroeconomicmacroeconomic::

inflaie,inflaie, buget, buget, comercomer exterior exterior..DupDup aniianii ''8080,, dezechilibreledezechilibrele cece trebuietrebuie gestionategestionate suntsunt dede

naturnatur microeconomicmicroeconomic ii privesc privesc:: întrireaîntrirea sectoruluisectorului financiar financiar;; evitareaevitarea excesuluiexcesului dede ofertofert financiar,financiar, carecare poate poate conduceconduce lala

operaiunioperaiuni speculativespeculative dede anverguranvergur;; întrireaîntrirea sistemuluisistemului companiilor companiilor private private;; evitareaevitarea dezechilibruluidezechilibrului reformelor reformelor structurale,structurale, înîn sensulsensul cc oo

deschideredeschidere brusc brusc ctrectre exterior exterior poate poate conduceconduce lala unun puternic puternicdeficitdeficit alal balanei balanei dede pli pli;;

modelulmodelul asiaticasiatic dede dezvoltare,dezvoltare, înîn specialspecial neajunsurileneajunsurile salesale..



TheodoreTheodore LevittLevitt aa semnalatsemnalat pentru pentru prima prima datdat

existenaexistena unuiunui fenomen,fenomen, ii anumeanume globalizareaglobalizarea pieelorpieelorlumiilumii ii aa explicatexplicat dindin punct punct dede vederevedere teoreticteoreticstandardizareastandardizarea lala nivelnivel global,global, susinândsusinând cc ÄLumeaÄLumea esteeste

pe pe calecale ss devindevin oo pia pia comun,comun, înîn carecare oamenii,oamenii,indiferentindiferent dede undeunde sunt,sunt, dorescdoresc aibaib aceleaiaceleai produse produse iistiluristiluri dede viavia.. CompaniileCompaniile globaleglobale trebuietrebuie ss treactreac peste pestedeosebiriledeosebirile particulare particulare dintredintre riri ii culturiculturi ii ss seseconcentrezeconcentreze asupraasupra satisfaceriisatisfacerii nevoilor nevoilor universale´universale´..

LevittLevitt considerconsider cc noilenoile tehnologiitehnologii dindin domeniuldomeniultelecomunicaiilor telecomunicaiilor ii transportuluitransportului auau avutavut oo maremarecontribuiecontribuie lala cretereacreterea omogenitiiomogenitii pieei pieei mondialemondiale..



DefinireaDefinirea globalizriiglobalizrii..

PentruPentru fiecarefiecare dintredintre noinoi globalizareaglobalizarea reprezintreprezint altcevaaltceva..

ImplicaiileImplicaiile pe pe carecare acestacest fenomenfenomen lele areare asupraasupra tuturor tuturor componentelor componentelor vieiivieii economiceeconomice ii socialesociale determindetermin apariiaapariianumeroaselor numeroaselor curentecurente dede opinieopinie înîn legturlegtur nunu doar doar cucu cecereprezintreprezint aceasta,aceasta, dar dar ii cucu ceeaceea cece implicimplic eaea..

ÎnÎn încercrileîncercrile dede aa definidefini globalizarea,globalizarea, celcel maimai lala îndemânîndemânmodmod esteeste dede aa oo consideraconsidera sinonimsinonim cucu schimburileschimburile comercialecomercialeîntreîntre naiuninaiuni.. EE oo imensimens greeal,greeal, pentru pentru cc nunu reprezintreprezintrealitatea,realitatea, globalizareaglobalizarea reprezentândreprezentând unun saltsalt cantitativcantitativ iicalitativcalitativ alal uneiunei întregiîntregi ordiniiordinii economiceeconomice internaionaleinternaionale..

GlobalizareaGlobalizarea esteeste oo nounou er,er, înîn carecare nunu sese maimai aplicaplic vechilevechile paradigme paradigme ii analize,analize, oo revoluierevoluie frfr precedent precedent lala scarscarmondialmondial..



Într Într--unun senssens neutru,neutru, globalizareaglobalizarea esteeste unun proces proces dede extindereextindere aatranzaciilor tranzaciilor întreîntre oamenioameni dincolodincolo dede granielegraniele fiecreifiecrei riri ii dedeadâncireadâncire aa interdependenelor interdependenelor întreîntre entitientiti globale,globale, carecare pot pot fifi private, private,instituiiinstituii publice publice sausau guverneguverne.. AcestAcest proces proces esteeste conduscondus dede foreforeeconomiceeconomice (ca(ca liberalizarealiberalizarea schimburilor schimburilor comerciale),comerciale), tehnologicetehnologice(comunicaii,(comunicaii, informaii)informaii) ii politice politice (cderea(cderea comunismului)comunismului)..

GlobalizareaGlobalizarea diferdifer dede celelaltecelelalte formeforme dede intensificareintensificare aainterdependenelor interdependenelor întreîntre naiuni,naiuni, eaea implicimplic unun proces proces calitativ,calitativ, bazat bazatmaimai degrabdegrab pe pe oo pia pia globalglobal consolidatconsolidat aa produciei produciei dede bunuri bunuri iiservicii,servicii, distribuiei,distribuiei, consumului,consumului, decâtdecât pe pe piee piee naionalenaionale autonomeautonome..

EaEa implic,implic, dede asemenea,asemenea, cretereacreterea atâtatât aa riscurilor riscurilor câtcât ii aaoportunitilor oportunitilor pentru pentru indiviziindivizi ii comuniticomuniti înîn transformareatransformarea tradiiilor tradiiilor ii modeluluimodelului dede consum,consum, accentuânduaccentuându--sese mobilitatea,mobilitatea, simultaneitatea,simultaneitatea, pluralismul pluralismul ii cretereacreterea alternativelor alternativelor dede satisfaceresatisfacere aa nevoilor nevoilor..



GlobalizareaGlobalizarea implicimplic cretereacreterea interdependenelor interdependenelor iilegturilor legturilor înîn lumealumea modern,modern, caca urmareurmare aa dezvoltriidezvoltrii frfr

precedent precedent aa fluxurilor fluxurilor dede bunuri bunuri ii servicii,servicii, aa capitalurilor,capitalurilor,

informaiilor,informaiilor, precum precum ii mobilitateamobilitatea ridicatridicat aa persoanelor persoanelor.. ProcesulProcesul esteeste conduscondus dede cuceririlecuceririletehnologice,tehnologice, reducereareducerea costuluicostului tranzaciilor tranzaciilor ii areare dreptdreptactoriactori principali principali -- societilesocietile transnaionaletransnaionale..



Dintr Dintr--oo perspectiv perspectiv maimai practic, practic, globalizareaglobalizareareprezint,reprezint, aaaa cumcum artaarta preedintele preedintele grupulgrupul americanamerican

ABB,ABB, ÄlibertateaÄlibertatea grupuluigrupului meumeu dede aa investiinvesti undeunde ii cândcânddorete,dorete, dede aa produce produce cece dorete,dorete, dede aa sese aprovizionezeaprovizioneze dedeundeunde dorete,dorete, dede ee realizarealiza tottot ceeaceea cece doretedorete cucu câtcât maimai

puine puine piedici piedici posibile posibile legatelegate dede dreptuldreptul munciimuncii ii regulireguli

sociale´sociale´..



ProduciaProducia internaionalinternaional areare maimai multemulte dimensiunidimensiuni..PPrincipalelerincipalele salesale caracteristicicaracteristici globaleglobale pot pot fifi rezumaterezumate astfelastfel::

ValoareaValoarea producieiproduciei realizaterealizate dede societilesocietile transnaionaletransnaionale(societi(societi--mammam ii filiale)filiale) reprezintreprezint unun sfertsfert dindin produsul produsul globalglobalmondial,mondial, dindin carecare oo treimetreime sese realizeazrealizeaz înîn rilerile gazdgazd.. DinDin punct punct dedevederevedere alal structuriistructurii produciei produciei mondiale,mondiale, înîn rilerile dezvoltatedezvoltate domindomin

producia producia dede servicii,servicii, înîn timptimp cece înîn rilerile înîn dezvoltaredezvoltare domindomin producia producia dede bunuri bunuri.. DeDe altfel,altfel, orientareaorientarea investiiilor investiiilor directedirecte lala nivelnivelmondialmondial reflectreflect schimbrileschimbrile survenitesurvenite înîn structurastructura economieieconomieimondialemondiale precum precum ii dinamicadinamica deosebitdeosebit aa sectoruluisectorului teriar teriar înîn toatetoatecategoriilecategoriile dede riri;;



FluxurileFluxurile tehnologicetehnologice joac joac unun rolrol deosebitdeosebit dede importantimportant în în procesulprocesul dede globalizareglobalizare alal producieiproduciei.. TehnologiaTehnologia sese

exportexport prin prin produsele produsele pe pe carecare oo încorporeazîncorporeaz (msurat(msurat prin prin valoareavaloarea exporturilor exporturilor ctrectre filiale)filiale) direct,direct, caca urmareurmare aaînelegerilor înelegerilor contractualecontractuale (msurat(msurat prin prin valoareavaloarea plilor plilor iiîncasrilor încasrilor generategenerate dede acestea)acestea) sausau prin prin intermediulintermediul programelor programelor dede trainingtraining (msurat(msurat prin prin costulcostul resurselor resurselor

antrenateantrenate înîn acesteaceste procese) procese).. UnUn indicator indicator carecare reflectreflect dedeasemeneaasemenea transferultransferul dede tehnologietehnologie îlîl reprezintreprezint royaltyroyalty--urileurileii taxeletaxele dindin contractelecontractele dede licen,licen, carecare auau cunoscutcunoscut ooimportantimportant creterecretere dupdup 19801980.. FluxurileFluxurile dede tehnologietehnologiereprezintreprezint motorulmotorul globalizriiglobalizrii produciei, produciei, iar iar înîn rilerile

dezvoltatedezvoltate continucontinu ss deindein monopolulmonopolul tehnologic,tehnologic,esenialesenial înîn luptalupta pentru pentru pstrarea pstrarea competitivitiicompetitivitii lala nivelnivelinternintern ii internaionalinternaional.. DeDe altfel,altfel, dindin punct punct dede vederevedere alalîncasrilor încasrilor dindin royaltyroyalty ii taxetaxe dede licen,licen, rilerile dezvoltatedezvoltatedeindein peste peste 9898%%..



ÎnÎn strânsstrâns legturlegtur cucu fluxurilefluxurile tehnologice,tehnologice,cercetareacercetarea--dezvoltareadezvoltarea constituieconstituie secretulsecretul succesuluisuccesului în înprocesulprocesul dede globalizareglobalizare.. ActivitateaActivitatea dede cercetarecercetare--dezvoltaredezvoltare continu,continu, îns,îns, ss sese derulezederuleze lala nivelulnivelulcompanieicompaniei mam,mam, adicadic înîn rilerile dede origine,origine, iar iar filialelefilialelecheltuiesccheltuiesc multmult maimai puin puin înîn activitateaactivitatea dede cercetarecercetaredezvoltaredezvoltare decâtdecât firmelefirmele mammam.. AcestAcest lucrulucru esteeste dede naturnaturaa faceface dindin procesul procesul dede globalizareglobalizare oo ³³cale´cale´ dede pstrare pstrare aadecalajelor decalajelor cece existexist întreîntre rilerile dede origineorigine (marea(marea lor lor majoritatemajoritate riri dezvoltate)dezvoltate) ii rilerile gazdgazd înîn dezvoltaredezvoltare..



ComerulComerul internaionalinternaional,, înîn calitatecalitate dede componentcomponent aa procesului procesului dede globalizare,globalizare, esteeste stimulatstimulat dede producia producia global,global,caca urmareurmare aa schimburilor schimburilor comercialecomerciale pe pe carecare lele genereazgenereazsocietilesocietile transnaionaletransnaionale.. SeSe poate poate apreciaaprecia cc globalizareaglobalizarea

procesului procesului dede producie producie esteeste oo consecinconsecin ii aa piedicilor piedicilor ridicateridicate înîn caleacalea comeruluicomerului internaional,internaional, înîn sensulsensul cc firmelefirmeleii--auau transferattransferat producia producia înîn rilerile cucu restriciirestricii înîn caleacaleaschimburilor schimburilor internaionaleinternaionale.. ComerulComerul internaionalinternaional esteeste astziastzidede departedeparte dominatdominat dede societilesocietile transnaionale,transnaionale, apreciinduapreciindu--sese

cc eleele deruleazderuleaz peste peste doudou treimitreimi dindin schimburileschimburile comercialecomercialeinternaionale,internaionale, iar iar comerulcomerul intraintra--firmfirm deinedeine camcam oo treimetreime..



GlobalizareaGlobalizarea producieiproduciei genereazgenereaz oportunitioportuniti dedeangajareangajare,, ceeaceea cece constituieconstituie unun aspectaspect pozitiv pozitiv pentru pentrueconomiaeconomia rilor rilor gazd,gazd, maimai alesales atunciatunci cândcând esteeste vorbavorba dederiri carecare sese confruntconfrunt cucu gravegrave probleme probleme aleale omajuluiomajului..

ÎnÎn strânsstrâns legturlegtur cucu internaionalizareainternaionalizarea produciei, produciei,unun altalt factor factor carecare aa favorizatfavorizat globalizareaglobalizarea îlîl reprezintreprezintcomerulcomerul internaionalinternaional.. ComerulComerul internaional,internaional, caca celcelmaimai vechivechi fluxflux alal circuituluicircuitului mondialmondial aa fostfost devansatdevansat dede

producia producia globalglobal.. ii comerulcomerul internaionalinternaional esteeste puternic puternicdominatdominat dede companiilecompaniile transnaionaletransnaionale..



InstituionalizareaInstituionalizarea comeruluicomerului internaionalinternaional dupdup celcel dede--alaldoileadoilea R zboiR zboi MondialMondial aa avutavut dreptdrept consecinconsecin principal principalreducereareducerea tarifelor,tarifelor, înîn specialspecial lala produsele produsele manufacturate,manufacturate, ceeaceeacece aa permis permis rilor rilor înîn dezvoltaredezvoltare ss câtigecâtige noinoi ii noinoi piee piee..

ValorificareaValorificarea oportunitilor oportunitilor oferiteoferite prin prin prisma prismaglobalizriiglobalizrii ss--aa constituitconstituit într într--unun factor factor dinamizator dinamizator alalcomeruluicomerului internaionalinternaional.. R itmulR itmul mediumediu anualanual dede creterecretere alalexporturilor exporturilor internaionaleinternaionale aa fostfost înîn perioada perioada 19951995 -- 20002000 dede33,,66%% pe pe ansamblulansamblul economieieconomiei mondiale,mondiale, iar iar celcel alal importurilor importurilor

dede 33,,88%%.. CeleCele maimai ridicateridicate ritmuriritmuri lele--auau înregistratînregistrat rilerile înîndezvoltare,dezvoltare, ceeaceea cece demonstreazdemonstreaz oo evoluieevoluie ascendentascendent aa poziiei poziiei lor lor înîn comerulcomerul internaionalinternaional..



CuCu toatetoate acestea,acestea, evoluiaevoluia comeruluicomerului internaionalinternaional înînultimiiultimii aniani aa fostfost marcatmarcat dede crizelecrizele carecare auau avutavut locloc înîndiferitediferite regiuniregiuni aleale lumiilumii.. ProcesulProcesul globalizriiglobalizrii aademonstratdemonstrat oo datdat înîn plus plus cc interdependenteleinterdependentele dintredintre statestatesuntsunt maimai strânsestrânse caca oricândoricând ii cc nimeninimeni nunu esteesteinvulnerabilinvulnerabil înîn faafaa fenomenelor fenomenelor negativenegative carecare afecteazafecteaz oo

regiuneregiune sausau altaalta..

ÎnÎn ceeaceea cece privete privete termeniitermenii schimbului,schimbului, sese constatconstat ooînrutireînrutire aa acestora,acestora, maimai alesales pentru pentru rilerile africane,africane, ceeaceeacece reflectreflect oo adâncireadâncire aa decalajuluidecalajului dintredintre acesteaceste riri iicelecele dezvoltatedezvoltate..



CuCu toatetoate progresele progresele înregistrate,înregistrate, inegalitileinegalitile dintredintre ririsporescsporesc.. DecalajulDecalajul dintredintre veniturileveniturile realizaterealizate dede cincimeacincimea ceaceamaimai bogat bogat aa globuluiglobului ii cincimeacincimea ceacea maimai sracsrac eraera dede 7474 lala 11înîn 19971997,, dede lala 6060 lala 11 înîn 19901990 ii 3030 lala 11 înîn 19601960.. ÎnÎn aniianii ''9090,, ceaceamaimai bogat bogat cincimecincime aa lumiilumii deinea,deinea, comparativcomparativ cucu ceacea maimai

sracsrac cincimecincime aa lumiilumii:: 8686%% dindin PP..II..BB.. mondial,mondial, fafa dede 11%%;; 8282%% dindin pieele pieele mondialemondiale dede export,export, fafa dede 11%%;; 6868%% dindin investiiileinvestiiile strinestrine directe,directe, fafa dede 11%%;;

7474%% dindin liniileliniile mondialemondiale telefonice,telefonice, principalul principalul mijlocmijloc dedecomunicaiecomunicaie dede azi,azi, fafa dede 11,,55%%..



UltimeleUltimele deceniidecenii auau demonstratdemonstrat aceastaceast tendintendin dede concentrareconcentrare aaavuieiavuiei lala nivelulnivelul unorunor ri,ri, corporaiicorporaii ii persoanepersoane::

rilerile membremembre OCDE,OCDE, cucu 1919%% dindin populaia populaia globului,globului, deindein 7171%%

dindin comerulcomerul mondialmondial cucu bunuri bunuri ii servicii,servicii, 5858%% dindin volumulvolumultotaltotal dede investiiiinvestiii strinestrine directedirecte ii 9191%% dindin totalultotalul utilizatorilor utilizatorilor dede internetinternet;;

ceicei maimai bogai bogai 200200 dede oamenioameni aiai globului,globului, ii--auau vzutvzut crescândcrescândavereaaverea maimai multmult decâtdecât dede doudou oriori înîn ultimiiultimii patru patru ani,ani, lala maimai

multmult dede 10001000 dede miliardemiliarde USDUSD.. ActiveleActivele primilor primilor treitrei miliardarimiliardarisuntsunt maimai marimari decâtdecât PIBPIB--urileurile celor celor maimai sracesrace riri aleale lumiilumii iialeale celor celor 600600 dede milioanemilioane dede locuitorilocuitori aiai lor lor;;

valurilevalurile recenterecente dede achiziiiachiziii ii fuziunifuziuni concentreazconcentreaz puterea putereaindustrialindustrial lala nivelulnivelul unor unor megacorporaii,megacorporaii, cucu risculriscul erodriierodriiconcureneiconcurenei.. PrimelePrimele 1010 corporaiicorporaii înîn domeniuldomeniul pesticidelor pesticidelor

controleazcontroleaz 8585%% dindin pia, pia, cucu 3131 miliardemiliarde USD,USD, iar iar primele primele 1010dindin domeniuldomeniul comunicaiilor,comunicaiilor, 8686%% dindin pia, pia, cucu 6262 miliardemiliardeUSDUSD;;

înîn 19931993,, 1010 riri deineaudeineau 8484%% dindin cheltuielilecheltuielile mondialemondiale înîndomeniuldomeniul cercetriicercetrii--dezvoltriidezvoltrii..



ExistExist dindin cece înîn cece maimai multemulte opiniiopinii carecare privesc privesc

globalizareaglobalizarea caca pe pe unun fenomenfenomen aleale cruicrui efecteefecte negativenegativedepescdepesc cucu multmult beneficiilebeneficiile pe pe carecare lele poate poate aduceaduce.. IatIatcâtevacâteva opiniiopinii împotrivaîmpotriva globalizriiglobalizrii::

EsteEste cunoscutcunoscut faptulfaptul cc globalizareaglobalizarea esteeste prezentat prezentat caca cevaceva

pozitiv, pozitiv, asociatasociat cucu progresul progresul umanuman.. MaiMai multmult decâtdecât atât,atât,globalizareaglobalizarea esteeste consideratconsiderat unun proces proces neutru,neutru, cucu uneleuneleelementeelemente negativenegative nefericite,nefericite, dar dar datoratedatorate maimai alesalesadministrriiadministrrii defectuoasedefectuoase aa uneiunei noinoi realitirealiti.. ÎnÎn fond,fond, esteeste oorealitaterealitate crudcrud,, nunu aiai cece ss faci,faci, întotdeauna întotdeauna vorvor fifi învini învini;;aaaa--ii lumealumea.. OricumOricum ar ar fi,fi, globalizareaglobalizarea esteeste unun proces proces

inevitabilinevitabil ii singurasingura soluiesoluie esteeste adaptareaadaptarea..



ImpactulImpactul globalizrii,globalizrii, împreunîmpreun cucu partea partea sasa naionalnaional --neoliberalimulneoliberalimul (cu(cu acelacel triotrio infernalinfernal liberalizare,liberalizare, deregularizarederegularizareii privatizare) privatizare) suntsunt prezente prezente peste peste tottot:: cretereacreterea economiceconomic cucu pierderea pierderea viitoareviitoare aa 4000040000 dede locurilocuri dede muncmunc pe pe anan înîn ultimiiultimii1010 aniani înîn primele primele 100100 dede companiicompanii multinaionale,multinaionale, înclzireaînclzirea planetei, planetei, rzboaierzboaie ii intoleranintoleran;;



TermenulTermenul globalizareglobalizare esteeste multmult preaprea tehnictehnic,, prea preacuratcurat dacdac avemavem înîn vederevedere realitatearealitatea pe pe carecare oo ascundeascunde.. LaLa

oo privire privire maimai atent,atent, globalizareaglobalizarea reprezintreprezint culmeaculmeatendineitendinei dede dominaredominare mondialmondial aa uneiunei vechivechi mentalitimentaliti..GlobalizareaGlobalizarea implicimplic dominareadominarea eliteielitei occidentaleoccidentale (mai(maialesales americane)americane) asupraasupra resurselor resurselor materialemateriale ii umaneumane alealelumiilumii;;



GlobalizareaGlobalizarea sese hrnetehrnete dintrdintr--unun capitalismcapitalismputredputred.. Dar Dar originileoriginile salesale mergmerg dincolodincolo dede mercantilism,mercantilism,strmoulstrmoul capitalismuluicapitalismului.. GlobalizareaGlobalizarea esteeste consecinaconsecina IaIascarscar mondialmondial aa unuiunui mileniumileniu dede colonialismcolonialism proslvit proslvit.. ÎnÎnacestacest sens,sens, globalizatoriiglobalizatorii suntsunt instituiileinstituiile internaionaleinternaionale ii

corporaiilecorporaiile multinaionalemultinaionale carecare par par vechiivechii conchistadori,conchistadori,dar dar cucu serviete,serviete, construindconstruind proiecte proiecte comerciale,comerciale, acorduriacorduridede liber liber schimbschimb ii împrumuturiîmprumuturi condiionatecondiionate..

CuceritoriiCuceritorii lumiilumii dede aziazi suntsunt încînc înîn cutareacutarea aceloraiacelorai

obiectiveobiective dede aa subjugasubjuga întreagaîntreaga populaie populaie ii resurseleresursele pentru pentru scopurilescopurile lor lor grubienegrubiene ii puterea puterea lor lor construitconstruit pe pecrimcrim;;



GlobalizareaGlobalizarea reprezintreprezint ultimulultimul actact alal uneiunei opereopere dede 20002000 dede anianidede concentrareconcentrare aa puteriiputerii ii bogieibogiei înîn mâinilemâinile uneiunei eliteelite supremesupremeaa brbailor brbailor;;

ÎnÎn inimainima globalizriiglobalizrii stst cretereacreterea incredibilincredibil aa capitalurilorcapitalurilorspeculativespeculative dindin 19711971,, carecare facfac bani bani dindin bani bani.. EsteEste oo ruletrulet ruseascruseasclala nivelnivel mondialmondial.. InvestitoriiInvestitorii instituionaliinstituionali auau 210210 000000 miliardemiliardeUSDUSD lala dispoziiadispoziia lor lor.. AceastAceast sumsum reprezintreprezint dede doudou oriori PNBPNB --ulul tuturor tuturor rilor rilor industrializateindustrializate.. ÎntreÎntre 18001800 ii 20002000 dede mldmld.. dolaridolari(dac(dac ar ar fifi înîn monezimonezi dede unun dolar dolar ar ar parcurge parcurge drumuldrumul pân pân lala lunlunii înapoiînapoi dede 6363 dede ori)ori) circulcircul zilniczilnic cucu uniculunicul scopscop dede aa influenainfluenarateleratele dede schimb,schimb, sustrgândusustrgându--sese salariailor salariailor ii mediuluimediului.. AstfelAstfel dedespeculaiispeculaii creazcreaz riscuririscuri enormeenorme ii conducconduc ctrectre unun viitor viitor imprevizibilimprevizibil.. CretereaCreterea numruluinumrului dede crizecrize financiarefinanciare (criza(criza dindinAsiaAsia aa pus pus pe pe drumuridrumuri maimai mulimuli oamenioameni decâtdecât mareamarea crizcriz dindin aniianii

''3030)) reprezintreprezint dovadadovada uneiunei lumilumi dominatdominat dede dolar dolar.. Dar Dar soluiasoluia pe pecarecare oo oferofer pieele pieele:: financiarefinanciare suntsunt noinoi produse produse financiare,financiare, carecare pentru pentru oo sumsum minimminim tete asigurasigur împotrivaîmpotriva riscurilor,riscurilor,transformândtransformând astfelastfel piromanii piromanii înîn ageniageni dede vânzrivânzri.. PieelePieelefinanciarefinanciare auau devenitdevenit oo loterieloterie distructivdistructiv undeunde vrajavraja banilor banilor suntsunt bufoneria bufoneria restuluirestului umanitiiumanitii;;



UnUn bilan bilan alal globalizriiglobalizrii:: cretereacreterea numruluinumrului dederzboaie,rzboaie, cretereacreterea violenei,violenei, degradareadegradarea ireversibilireversibil aa

mediuluimediului.. OO lumelume înîn carecare 3030 milmil.. dede copiicopii pe pe anan sausau 340340dede copiicopii pe pe oror mor mor dede foamefoame;;

OO nounou formform aa colonialismuluicolonialismului corporatist,corporatist, carecareafecteazafecteaz rilerile sracesrace ii pe pe sraciisracii dindin rilerile bogate bogate;;

UnUn proces proces dede rspândirerspândire aa McMc--culturii,culturii, respectivrespectiv dederecunoatererecunoatere aa mrcilormrcilor americaneamericane dede buturi buturircoritoarercoritoare..



GlobalizareaGlobalizarea înseamn,înseamn, îns,îns, ii multemulte oportunitioportuniti::

MobilitateaMobilitatea capitalurilorcapitalurilor conduceconduce lala cretereacretereaaccesuluiaccesului lala fonduri,fonduri, ceeaceea ce,ce, pe pe termentermen lung,lung, poate poateconduceconduce lala oo diminuarediminuare aa diferenelor diferenelor dintredintre statestate;;

InternaionalizareaInternaionalizarea producieiproduciei,, introducereaintroducerea progresului progresului tehnic,tehnic, reducereareducerea costurilor costurilor dede transporttransportcontribuiecontribuie lala scdereascderea costurilor costurilor dede producie, producie, ceeaceea cece

permite permite reducereareducerea preurilor preurilor bunurilor bunurilor ii serviciilor serviciilor iicretereacreterea accesuluiaccesului populaiei populaiei lala bunuri bunuri maimai ieftineieftine;;



R eglementrileR eglementrile internaionaleinternaionale înîn materiematerie dede liberliber

circulaiecirculaie aa mrfurilormrfurilor faciliteazfaciliteaz accesulaccesul dindin cece înîn cece maimailarglarg ctrectre piee piee.. TaxeleTaxele vamalevamale auau cunoscutcunoscut oo reducerereducerecontinucontinu înîn ultimiiultimii ani,ani, IaIa majoritateamajoritatea produselor produselor industrialeindustrialeii multemulte dintredintre rilerile înîn dezvoltaredezvoltare ii--auau schimbatschimbat orientareaorientareadindin riri predominant predominant exportatoareexportatoare dede produse produse primare primare înîn riri

exportatoareexportatoare dede produse produse prelucrate prelucrate;;

SporireaSporirea concureneiconcurenei conduceconduce lala sporireasporirea eficienei,eficienei, ceeaceeacece areare efecteefecte benefice benefice asupraasupra produciei, produciei, diversitiidiversitii dede

bunuri bunuri ii servicii,servicii, lala difuziunedifuziune aa cunotinelor,cunotinelor, aa progresului progresuluii,i, înîn final,final, lala cretereacreterea productivitii productivitii ii satisfacereasatisfacerea câtcât maimai bun bun aa cerinelor cerinelor consumatorilor consumatorilor..



PePe parcursul parcursul dezvoltrii,dezvoltrii, dede lala economiaeconomiainternaionalinternaional lala economiaeconomia global,global, economiaeconomia cunoatecunoategradegrade crescândecrescânde dede integrareintegrare.. ÎnÎn prezent, prezent, economiaeconomiaglobalglobal sese caracterizeazcaracterizeaz prin prin celcel maimai ridicatridicat gradgrad dedeintegrareintegrare aa activitilor activitilor economiceeconomice.. PrincipalelePrincipalele diferenediferene

dintredintre procesul procesul dede globalizareglobalizare dede lala începutulînceputul secoluluisecolului iicelcel dindin prezent prezent constauconstau înîn dimensionareadimensionarea ii ritmulritmul lor lor..LiberalizareaLiberalizarea comeruluicomerului ii aa fluxurilor fluxurilor dede capital,capital, precum precumii reducereareducerea costurilor costurilor dede transporttransport auau dinamizatdinamizat vitezaviteza dedeintegrareintegrare aa pieelor pieelor..



ÎnÎn trecut,trecut, marilemarile btlii btlii comercialecomerciale erauerauconcentrateconcentrate înîn EuropaEuropa dede Vest,Vest, JaponiaJaponia ii SS..UU..AA.. ÎnÎn

prezent, prezent, sese manifestmanifest cretereacreterea roluluirolului economiilor economiilor înîndezvoltaredezvoltare înîn cadrulcadrul comeruluicomerului internaionalinternaional..AmploareaAmploarea acestuiaacestuia aa atinsatins ii regiuniregiuni precum precum AmericaAmericaLatin,Latin, EuropaEuropa dede Est,Est, R usia,R usia, China,China, IndiaIndia ii altealte riri

dindin AsiaAsia ii AfricaAfrica..

LaLa nivelnivel global,global, ss--aa intensificatintensificat concurenaconcurena ii sesemanifestmanifest oo strânsstrâns interdependeninterdependen economiceconomic întreîntre

ri,ri, sese înregistreazînregistreaz unun numr numr maremare dede oportunitioportuniti înîncomerulcomerul internaionalinternaional ii unun potenial potenial frfr precedent precedent pentru pentru cretereacreterea oferteiofertei..



3.3. Caracteristici i particulariti ale pieei serviciilor3.3. Caracteristici i particulariti ale pieei serviciilor

PiaaPiaa serviciilor serviciilor prezint prezint oo serieserie dede caracteristici,caracteristici, ceeaceeacece determindetermin anumiteanumite particulariti particulariti..

PrincipalelePrincipalele caracteristicicaracteristici aleale pieei pieei serviciilor serviciilor suntsunt::diversitatea,diversitatea, includereaincluderea doar doar aa serviciilor serviciilor marf,marf,dificultateadificultatea evalurilor evalurilor cantitativecantitative privind privind structurastructura ii

dinamicadinamica pieei pieei..



Diversitatea,Diversitatea, prim prim caracteristiccaracteristic aa pieei pieei serviciilor serviciilor esteestedeterminatdeterminat dede::

a)a) diversitateadiversitatea categoriilorcategoriilor dede serviciiservicii carecare determindetermin oostructurstructur complexcomplex aa pieei pieei serviciilor serviciilor.. Astfel,Astfel, piaa piaaserviciilor serviciilor dede afaceriafaceri esteeste constituitconstituit dindin::

piaa piaa serviciilor serviciilor dede cercetarecercetare;; piaa piaa serviciilor serviciilor ITIT;;

piaa piaa serviciilor serviciilor profesionale, profesionale, carecare sese poate poate structurastructuraastfelastfel::

piaa piaa serviciilor serviciilor juridice juridice;; piaa piaa serviciilor serviciilor dede arhitecturarhitectur etcetc..



diversitateadiversitatea moduluimodului dede manifestaremanifestare aa

concureneiconcurenei.. ÎnÎn practic practic sese întâlnescîntâlnesc maimai multemulteformeforme dede concurenconcuren (de(de lala concurenaconcurena perfect perfect lalaconcurenaconcurena dede monopol)monopol).. ConcurenaConcurena ceacea maimaievident,evident, areare loc,loc, dede regul,regul, întreîntre întreprinderiîntreprinderi carecareapar apar pe pe pia pia cucu bunuri bunuri identiceidentice sausau difereniatedifereniatenesemnificativ,nesemnificativ, destinatedestinate satisfaceriisatisfacerii aceloraiacelorai nevoinevoi..ÎnÎn acestacest caz,caz, difereniereadiferenierea dintredintre concureniconcureni seserealizeazrealizeaz prin prin imagineaimaginea dede marc,marc, pe pe carecare fiecarefiecare sesestrduietestrduiete ss oo confereconfere produselor produselor proprii, proprii, utilizândutilizând

mijloacemijloace ii tehnicitehnici corespunztoarecorespunztoare.. DeDe aceea,aceea, eaeaesteeste cunoscutcunoscut subsub denumireadenumirea dede concurenconcuren dedemarcmarc..



ÎntreprinderileÎntreprinderile sese pot pot concuraconcura însîns ii prin prinoferireaoferirea dede produse produse similare,similare, carecare satisfacsatisfac înîn msurmsurdiferitdiferit aceeaiaceeai nevoienevoie;; înîn acestacest caz,caz, competiiacompetiia seserealizeazrealizeaz prin prin difereniereadiferenierea calitativcalitativ aa produselor produselor.. DeDeregul,regul, astfelastfel dede produse produse suntsunt substituibilesubstituibile înîn consumconsum..

ProductoriiProductorii alctuiescalctuiesc împreunîmpreun oo industrie,industrie, iar iar concurenaconcurena dintredintre eiei sese numetenumete concurenaconcurena lala nivelnivel dedeindustrieindustrie.. ÎnÎn ambeleambele situaii,situaii, înîn carecare întreprinderileîntreprinderile seseadreseazadreseaz decideci aceloraiacelorai nevoi,nevoi, cucu produse produse similaresimilare (sau(sauidentice),identice), areare locloc oo concurenconcuren directdirect..



ExistExist numeroasenumeroase situaiisituaii înîn carecare aceeaiaceeai nevoienevoie poate poatefifi satisfcutsatisfcut înîn maimai multemulte moduri,moduri, cucu serviciiservicii diferitediferite.. DeDe

pild, pild, nevoianevoia dede petrecere petrecere aa timpuluitimpului liber liber sese poate poate

satisfacesatisface prin prin vizionareavizionarea unuiunui filmfilm sausau prin prin practicarea practicareaunor unor sporturisporturi:: întreprinderileîntreprinderile carecare presteaz presteaz acesteaceste doudoucategoriicategorii dede serviciiservicii ii satisfacsatisfac aceeaiaceeai nevoie,nevoie, oferindoferindfiecarefiecare altalt serviciu,serviciu, sese aflafl înîn relaierelaie dede concurenconcuren..ConcurenaConcurena dintredintre acesteaceste firmefirme sese numetenumete concurenconcuren

formalformal..



ÎnÎn sfâritsfârit toatetoate întreprinderileîntreprinderile acionândacionând înîn cadrulcadrul pieei pieei îiîi disputdisput practic practic aceleaiaceleai veniturivenituri alealeconsumatorilor consumatorilor.. ConcurenaConcurena dintredintre eleele areare lala baz bazcategoriacategoria dede nevoinevoi creiacreia ii sese adreseazadreseaz produsul, produsul, fiecarefiecare

dispunândudispunându--ii întâietateaîntâietatea înîn satisfacereasatisfacerea acesteiaacesteia.. DeDe pild, pild, oo întreprindereîntreprindere turisticturistic sese aflafl înîn concurenconcuren cucu unauna profilat profilat pe pe vânzareavânzarea dede bunuri bunuri dede folosinfolosin îndelungat,îndelungat,anumiteanumite categoriicategorii dede cumprtoricumprtori fiindfiind obligaiobligai lala nivelulnivelulmaimai redusredus alal veniturilor veniturilor ss optezeopteze întreîntre cumprareacumprarea unor unor

bunuri bunuri ii efectuareaefectuarea uneiunei cltoriicltorii turisticeturistice.. Concurena,Concurena, privit privit înîn acestacest mod,mod, sese numetenumete concurenconcuren genericgeneric..



OO altalt caracteristiccaracteristic aa pieei pieei serviciilor serviciilor sese referrefer lalaincludereaincluderea numainumai aa serviciilorserviciilor marfmarf.. ServiciileServiciile publice publicesausau serviciileserviciile nonmarketnonmarket satisfacsatisfac oo parte parte semnificativsemnificativ aacereriicererii dede serviciiservicii dindin partea partea populaiei, populaiei, dar dar ii cerereacerereamanifestatmanifestat dede întreprinderiîntreprinderi.. Astfel,Astfel, existexist categoriicategorii dedeserviciiservicii carecare suntsunt atâtatât serviciiservicii publice publice câtcât ii serviciiservicii marfmarf(sntate,(sntate, învmântînvmânt etc)etc)..



DificultateaDificultatea evalurilorevalurilor cantitativecantitative privindprivind

structurastructura ii dinamicadinamica pieeipieei serviciilorserviciilor reprezintreprezint ooaltalt caracteristiccaracteristic aa pieeipieei serviciilorserviciilor ii rezultrezult dindinintangibilitateaintangibilitatea serviciilor serviciilor.. DeDe regul,regul, evaluareaevaluareaserviciilor serviciilor esteeste realizatrealizat calitativcalitativ ii vizeazvizeaz atâtatât serviciulserviciulînîn sinesine câtcât ii consecineleconsecinele acestuiaacestuia.. DeDe exemplu,exemplu, înîn cazulcazul

serviciilor serviciilor medicale,medicale, exprimrileexprimrile cantitativecantitative vizeazvizeazintensitateaintensitatea prestrii prestrii serviciilor serviciilor:: numrulnumrul dede spitale,spitale,numr numr dede persoane persoane internate,internate, numrulnumrul dede zilezile dedespitalizare,spitalizare, numrulnumrul dede medicimedici lala 10001000 dede locuitori,locuitori, etcetc..Dar,Dar, dacdac nene propunem propunem ss evalumevalum calitateacalitatea actuluiactuluimedical,medical, preocuprile preocuprile sese compliccomplic deoarecedeoarece necesitnecesitelaborareaelaborarea uneiunei metodologiimetodologii unanimunanim acceptatacceptat ii validatvalidat..



CuCu toatetoate acesteaceste dificulti,dificulti, suntsunt categoriicategorii dede serviciiserviciicarecare prin prin specificulspecificul lor lor sese pot pot evaluaevalua numainumai cantitativcantitativ.. DeDe

exemplu,exemplu, serviciileserviciile dede telecomunicaiitelecomunicaii pentru pentru carecare sese pot potdeterminadetermina indicatoriindicatori privind privind intensitatea/traficulintensitatea/traficul (numrul(numruldede abonai),abonai), sausau evaluareaevaluarea calitiicalitii (durata(durata mediemedie aa uneiuneiconvorbiri)convorbiri)..



ÎnÎn general,general, piaa piaa serviciilor serviciilor esteeste oo pia pia imperfectimperfect dindin punct punct dede vederevedere alal moduluimodului dede manifestaremanifestare aa concureneiconcurenei..PrintrePrintre particularitileparticularitile pieeipieei serviciilorserviciilor rezultaterezultate dindinmodulmodul dede manifestaremanifestare aa concureneiconcurenei enumermenumerm::

neomogenitateaneomogenitatea majoritiimajoritii serviciilor serviciilor;;

afectareaafectarea atomicitiiatomicitii;; existenaexistena unor unor bariere bariere lala ptrunderea ptrunderea (lansarea)(lansarea) pe pe pia pia;; limitarealimitarea transpareneitransparenei..



Neomogenitatea majoritii serviciilor,Neomogenitatea majoritii serviciilor, este determinateste determinatde:de:

inseparabilitatea unor servicii de persoanainseparabilitatea unor servicii de persoana prestatorului i respectiv a utilizatorului. prestatorului i respectiv a utilizatorului. imaterialitatea serviciilor;imaterialitatea serviciilor;

În general acelai serviciu este specific fiecruiÎn general acelai serviciu este specific fiecrui prestator. De exemplu, calitatea actului medical este prestator. De exemplu, calitatea actului medical estedeterminat de pregtirea de specialitate a medicului, dedeterminat de pregtirea de specialitate a medicului, deexperiena i talentul acestuia. Totui sunt servicii, careexperiena i talentul acestuia. Totui sunt servicii, caredei consumul serviciului nu necesit prezenadei consumul serviciului nu necesit prezena

prestatorului, calitatea este specific fiecrui furnizor (de prestatorului, calitatea este specific fiecrui furnizor (deexemplu, serviciile de editare).exemplu, serviciile de editare).



AfectareaAfectarea atomicitiiatomicitii esteeste determinatdeterminat dedenetransferabilitateanetransferabilitatea unuiunui serviciuserviciu.. DeDe exemplu,exemplu, dacdac într într--oo

localitatelocalitate existexist prestaii prestaii pentru pentru serviciiservicii dede acelaiacelai felfel(restaurante,(restaurante, cabinetecabinete medicale),medicale), piaa piaa sese poate poate deplasadeplasasprespre oo concurenconcuren monopolist,monopolist, dacdac existexist unun singur singur

prestator prestator (un(un singur singur restaurantrestaurant sausau unun singur singur cabinetcabinetmedical)medical).. ÎnÎn acesteaceste condiii,condiii, acesteaceste unitiuniti prestatoare prestatoare dedeserviciiservicii particip particip pe pe pia pia înîn calitatecalitate dede monopolmonopol..



ExistenaExistena unorunor barierebariere lala ptrundereaptrunderea (lansarea)(lansarea) pepe

piapia aa serviciilorserviciilor

PtrundereaPtrunderea (lansarea)(lansarea) pe pe pia pia aa unor unor serviciiservicii esteestecondiionatcondiionat dede oo serieserie dede restricii,restricii, cece pot pot fifi dede naturnatur birocratic birocratic sausau economiceconomic..





LimitareaLimitarea transpareneitransparenei reprezintreprezint oo altalt particularitate particularitateaa pieei pieei serviciilor serviciilor ii esteeste cauzatcauzat dede::

imaterialitateaimaterialitatea serviciilor serviciilor;; perisabilitatea perisabilitatea serviciilor serviciilor..

AceastAceast particularitate particularitate aa pieei pieei serviciilor serviciilor limiteazlimiteazaccesulaccesul lala informaiiinformaii ii poate poate afectaafecta raportulraportul cererecerere--ofert,ofert,înîn sensulsensul dezechilibrriidezechilibrrii acesteiaacesteia.. PentruPentru eliminareaeliminarea într într--oo

proporie proporie câtcât maimai maremare aa efectelor efectelor negativenegative aleale acestor acestor cauzecauze cece determindetermin limitarealimitarea transparenei,transparenei, întreprinderileîntreprinderile

îiîi stabilescstabilesc strategiistrategii difereniate,difereniate, precum precum:: perceperea perceperea dedetarifetarife difereniate,difereniate, acordareaacordarea dede diferitediferite faciliti,faciliti, lansarealansareaunor unor pachete pachete dede serviciiservicii etcetc..



Dar Dar suntsunt serviciiservicii aa cror cror pia pia prezint prezint trsturiletrsturile uneiuneiconcureneconcurene perfecte perfecte:: atomicitateaatomicitatea participanilor, participanilor,

omogenitateaomogenitatea produselor, produselor, accesibilitatea,accesibilitatea, fluiditateafluiditatea iimobilitateamobilitatea factorilor factorilor dede producie producie.. EsteEste cazulcazul pieei pieeiserviciilor serviciilor dede multiplicaremultiplicare aa documentelor,documentelor, developrideveloprifotofoto etcetc..



3.4. Cererea de servicii3.4. Cererea de servicii

3.4.1. Coninutul i formele de manifestare3.4.1. Coninutul i formele de manifestare

a cererii de servicii a cererii de servicii

NevoiaNevoia dede consumconsum reprezintreprezint ansamblulansamblul necesitilor necesitilor oamenilor,oamenilor, unitilor unitilor economice,economice, instituiilor,instituiilor, decideci aa

tuturor tuturor agenilor agenilor economicieconomici existeniexisteni pe pe pia pia.. AceastaAceasta poate poate fifi definitdefinit ii caca oo dorindorin dede satisfaceresatisfacere nscutnscutdintr dintr--oo exigenexigen naturalnatural sausau dindin adeziuneaadeziunea lala exigeneleexigeneledede comportamentcomportament aleale societii,societii, carecare incitincit lala oo aciuneaciune ii

carecare esteeste satisfcutsatisfcut prin prin intermediulintermediul consumuluiconsumului.. DeDeasemenea,asemenea, nevoianevoia dede consumconsum reprezintreprezint oo lipslips perceput perceput

privind privind posedarea posedarea sausau consumulconsumul unuiunui bun bun oarecareoarecare..



Nevoia Nevoia dede consumconsum sese poate poate exprimaexprima printr printr--oo cererecereresolvabilsolvabil individualindividual sausau colectivcolectiv.. AnsamblulAnsamblultrebuinelor trebuinelor cece daudau coninutulconinutul categorieicategoriei dede nevoienevoie dedeconsumconsum apareapare ii sese formeazformeaz într într--unun cadrucadru general,general,

concret,concret, creatcreat dede producia producia socialsocial.. PrinPrin volum,volum, structurstructurii diversitate,diversitate, producia producia determindetermin dimensiuniledimensiunile iicomplexitateacomplexitatea sistemuluisistemului dede nevoinevoi..



ÎnÎn raportraport cucu producia producia cece sese realizeazrealizeaz efectiv,efectiv, sese pot potdeosebideosebi urmtoareleurmtoarele categoriicategorii dede nevoinevoi::

nevoinevoi efectiveefective carecare pot pot fifi satisfcutesatisfcute pe pe baza baza potenialului potenialului dede producie producie actualactual disponibildisponibil înîn economieeconomie;;

nevoinevoi latentelatente carecare ar ar putea putea fifi satisfcute,satisfcute, deoarecedeoarece existexisttehnologiiletehnologiile necesare,necesare, dar dar carecare încînc nunu ss--auau manifestatmanifestat efectivefectiv pe pe parcursul parcursul procesului procesului economiceconomic pân pân înîn prezent prezent;;

nevoinevoi virtualevirtuale carecare suntsunt clar clar formulate,formulate, dar dar aa cror cror satisfaceresatisfacerenunu esteeste posibil posibil înîn prezent prezent datoritdatorit lipseilipsei tehnologiilor tehnologiilor

corespunztoarecorespunztoare..



AnsamblulAnsamblul nevoilor nevoilor dede consumconsum productiv productiv sausauneproductivneproductiv aleale agenilor agenilor economici,economici, instituiilor instituiilor ii

populaiei, populaiei, privite privite lala scarascara întregiiîntregii societisocieti formeazformeaznevoianevoia socialsocial.. Nevoile Nevoile socialesociale existenteexistente lala unun momentmoment

datdat sese manifestmanifest pe pe pia pia subsub formaforma cereriicererii dede bunuri bunuri iiserviciiservicii dar dar nunu trebuietrebuie confundateconfundate nevoilenevoile umaneumane cucucererea,cererea, deoarecedeoarece cerereacererea reflectreflect aceleacele nevoinevoi carecare sese pot potsatisfacesatisface prin prin intermediulintermediul pieei pieei..



Nevoile Nevoile dede consumconsum pot pot fifi clasificateclasificate dupdup diferitediferitecriteriicriterii.. Astfel,Astfel, dupdup gradulgradul dede necesitatenecesitate sese pot potdistingedistinge::

nevoinevoi dede prim prim necesitatenecesitate;;

nevoinevoi dede necesitatenecesitate mediemedie;;

nevoinevoi dede luxlux..



ÎnÎn funciefuncie dede posibilitateaposibilitatea dede aa produceproduce bunurile bunurile iiserviciileserviciile necesarenecesare satisfaceriisatisfacerii nevoilor,nevoilor, acesteaacestea pot pot fifi::

nevoinevoi solvabile,solvabile, cândcând existexist posibilitatea posibilitatea realreal dede aa lele procura procura;;

nevoinevoi nesolvabile,nesolvabile, carecare nunu pot pot fifi satisfcutesatisfcute datoritdatorit lipseilipsei puterii puterii dede cumprarecumprare necesarenecesare..



DinDin punct punct dede vederevedere alal raporturilorraporturilor dintredintre nevoinevoi,,existexist::

nevoinevoi carecare sese completeazcompleteaz (principale(principale ii complementare)complementare);; nevoinevoi carecare sese asociazasociaz;; nevoinevoi carecare sese excludexclud reciprocreciproc..

ÎnÎn funciefuncie dede motivulmotivul formativformativ,, nevoilenevoile sese împartîmpart înîn:: nevoinevoi dede baz baz aleale existeneiexistenei (hran,(hran, îmbrcminteîmbrcminte etc)etc);; nevoinevoi generategenerate dede procesul procesul dede producie producie (materii(materii prime, prime,

materiale,materiale, combustibilicombustibili etc)etc)..



ÎnÎn funciefuncie dede caracterulcaracterul lor,lor, nevoilenevoile pot pot fifi:: materiale,materiale,spiritualespirituale ii socialesociale.. Nevoile Nevoile suntsunt diferitediferite ii înîn funciefuncie dede naturanatura valoriivalorii dede

întrebuinare întrebuinare,, carecare lele asigurasigur procesul procesul dede satisfaceresatisfacere.. OO serieseriedintredintre acesteaceste nevoi,nevoi, cumcum suntsunt celecele dede hran,hran, implicimplic

consumareaconsumarea bunurilor bunurilor materiale,materiale, iar iar altelealtele sese satisfacsatisfac prin prinintermediulintermediul anumitor anumitor serviciiservicii,, cumcum suntsunt celecele dede transport,transport,comunicaii,comunicaii, instruire,instruire, culturcultur etcetc..

CerereaCererea reprezintreprezint dorinadorina dede aa intraintra înîn posesia posesia unuiunui produs produs(bun(bun sausau serviciu)serviciu) lala carecare sese adaugadaug posibilitatea posibilitatea ii

disponibilitateadisponibilitatea dede aa plti plti preul preul cerutcerut pentru pentru acestaacesta..



PrinPrin cerereacererea dede serviciiservicii sese satisfacesatisface partea partea principal principal

aa nevoiinevoii dede consum,consum, serviciileserviciile procurându procurându--sese ii prin prinintermediulintermediul pieei, pieei, astfelastfel încât,încât, cerereacererea dede serviciiservicii esteestedeterminatdeterminat dede treitrei condiiicondiii esenialeeseniale dede existenexisten::

disponibilitateadisponibilitatea dede aa cumpracumpra serviciulserviciul respectivrespectiv;; existenaexistena dorineidorinei clientuluiclientului dede aa consumaconsuma într într--oo anumitanumit

cantitatecantitate unun serviciuserviciu;; posibilitatea posibilitatea dede aa achiziionaachiziiona serviciulserviciul respectiv,respectiv,

determinatdeterminat înîn principal principal dede solvabilitateasolvabilitatea consumatoruluiconsumatorului..



CerereaCererea dede serviciiservicii poate poate fifi întâlnitîntâlnit înîn diversediverse dedeformeforme dede manifestaremanifestare,, datoritdatorit arieiariei foartefoarte largilargi dedecuprindere,cuprindere, dinamismului,dinamismului, mobilitiimobilitii ii complexitiicomplexitiisectoruluisectorului dede serviciiservicii..

Astfel,Astfel, dindin punctul punctul dede vederevedere alal solvabilitiisolvabilitii,, cerereacerereadede serviciiservicii poate poate fifi::

cererecerere efectivefectiv,, carecare sese manifestmanifest pe pe pia pia ii carecare poate poate fifi satisfcutsatisfcut;; acestacest tiptip dede cererecerere îndeplineteîndeplinetedoudou condiiicondiii ii anumeanume:: existenaexistena pe pe pia pia aa serviciuluiserviciuluiii capacitateacapacitatea cumprtoruluicumprtorului dede aa plti plti pentru pentru serviciulserviciulrespectivrespectiv;;

cerereacererea potenialpotenial,, reprezentatreprezentat dede nevoilenevoile reale,reale, dar dar carecare nunu poate poate fifi satisfcutsatisfcut datoritdatorit incapacitiiincapacitii unuiaunuiadintredintre ceicei doidoi ageniageni economicieconomici dede aa asiguraasigura producerea producereai/saui/sau comercializareacomercializarea ii consumulconsumul..



DupDup modulmodul dede manifestaremanifestare în în timptimp,, cerereacererea dedeserviciiservicii poate poate fifi:: cererecerere curentcurent specificspecific serviciilor serviciilor cece prezint prezint unun

gradgrad sporitsporit dede necesitatenecesitate pentru pentru unauna sausau maimai multemultecategoriicategorii dede consumatoriconsumatori (de(de exempluexemplu:: serviciileserviciile dedetransport,transport, serviciileserviciile dede învmântînvmânt etcetc..));;

cererecerere sezoniersezonier specificspecific serviciilor serviciilor aa cror cror

necesitatenecesitate sausau posibilitate posibilitate dede consumconsum apar apar cucu ooanumitanumit periodicitate periodicitate (de(de exempluexemplu:: serviciileserviciile dedeturismturism dede pe pe litoral,litoral, serviciiservicii dede închiriereînchiriere aaechipamentelor echipamentelor sportivesportive pentru pentru schischi etcetc..));;

cererecerere ocazionalocazional sausau nounou carecare sese manifestmanifest numainumai

înîn anumiteanumite condiiicondiii determinatedeterminate dede ocaziiocazii sausauevenimenteevenimente cucu caracter caracter dede excepieexcepie pentru pentruconsumatoriconsumatori (de(de exempluexemplu:: serviciileserviciile dede renovarerenovare aauneiunei locuine,locuine, serviceservice--ulul pentru pentru bunurile bunurile dede uzuzîndelungatîndelungat etc)etc)..



DupDup gradulgradul dede corelarecorelare cucu ofertaoferta,, cerereacererea dedeserviciiservicii poate poate fifi:: cererecerere satisfcutsatisfcut carecare înîn timpultimpul manifestriimanifestrii pe pe

pia pia întâlneteîntâlnete oo ofertofert echivalentechivalent atâtatât dindin punct punct dede

vederevedere cantitativcantitativ câtcât ii structuralstructural;; cererecerere nesatisfcutnesatisfcut carecare esteeste reprezentatreprezentat dede aceaacea

nevoianevoia socialsocial pentru pentru carecare înîn momentulmomentul manifestriimanifestrii pe pe pia pia nunu existexist corespondencoresponden cucu ofertaoferta dedeserviciiservicii..



IdentificareaIdentificarea cereriicererii nesatisfcutenesatisfcute prezint prezint oo deosebitdeosebitimportanimportan pentru pentru întreprinztori,întreprinztori, deoarecedeoarece pe pe baza bazaacesteiaacesteia îiîi pot pot fundamentafundamenta deciziadecizia dede dezvoltaredezvoltare aaafacerilor,afacerilor, oferindoferind pe pe pia pia tocmaitocmai serviciileserviciile pentru pentru carecare ss--

aa manifestatmanifestat cererea,cererea, dar dar pentru pentru carecare pe pe pia pia nunu ss--aaregsitregsit oo ofertofert echivalentechivalent..



DinDin punctul punctul dede vederevedere alal manifestriimanifestrii în în timptimp,,cerereacererea dede serviciiservicii poate poate fifi:: cererecerere constantconstant carecare sese meninemenine relativrelativneschimbatneschimbat pentru pentru oo perioad perioad dede timptimp maimai

îndelungatîndelungat (de(de exempluexemplu:: serviciileserviciile medicalemedicale pentru pentru bolile bolile cardiovasculare,cardiovasculare, serviciileserviciile dede paz paz ii protecie protecieoo unor unor obiectiveobiective importanteimportante etc)etc);;

cererecerere descresctoaredescresctoare carecare sese manifestmanifest înîn cazulcazulserviciilor serviciilor aa cror cror intensitateintensitate aa cereriicererii aa devenitdevenitinferioarinferioar serviciilor serviciilor concurenteconcurente sausau serviciilor serviciilor carecaresatisfacsatisfac aceleaiaceleai nevoi,nevoi, dar dar lala unun nivelnivel superior superior (de(deexempluexemplu:: serviciileserviciile pentru pentru repararearepararea înclmintei)înclmintei);;

cererecerere cresctoarecresctoare carecare sese manifestmanifest înîn cazulcazulserviciilor serviciilor pentru pentru carecare influenainfluena factorilor factorilor determinanideterminani areare dreptdrept rezultatrezultat sporireasporirea solicitrilor solicitrilor dindin partea partea consumatorilor consumatorilor (de(de exempluexemplu:: serviciileserviciile dedecreditarecreditare oferiteoferite dede instituiileinstituiile bancare) bancare)..



ÎnÎn funciefuncie dede agentulagentul economiceconomic carecare exprimexprim

cerereacererea dede servicii,servicii, sese deosebescdeosebesc:: cererecerere individualindividual carecare sese manifestmanifest dindin partea partea unuiunui

individ,individ, întreprindereîntreprindere sausau instituieinstituie pentru pentru unun anumitanumitserviciuserviciu;;

cererecerere agregatagregat carecare reprezintreprezint pe pe dede oo parte parteînsumareaînsumarea tuturor tuturor cererilor cererilor individualeindividuale dede pe pe piaa piaaunuiunui serviciuserviciu într într--oo perioad perioad dede timptimp ii pe pe dede altalt

parte parte reprezintreprezint ansamblulansamblul cheltuielilor cheltuielilor realizaterealizate înîn

cadrulcadrul uneiunei economiieconomii naionalenaionale pentru pentru procurarea procurareaserviciilor serviciilor..



3.4.2. Factori de influen ai cererii de servicii 3.4.2. Factori de influen ai cererii de servicii

IdentificareaIdentificarea ii studiereastudierea factorilor factorilor dede influeninfluen aiaicereriicererii dede serviciiservicii reprezintreprezint oo etapetap importantimportant înîn

procesul procesul complexcomplex dede evaluareevaluare cantitativcantitativ ii calitativcalitativ aaserviciilor serviciilor.. R ezultateleR ezultatele obinuteobinute dindin acestacest demersdemers tiinifictiinificconstituieconstituie oo baz baz înîn fundamentareafundamentarea investiiilor investiiilor înîn acestacestdomeniu,domeniu, precum precum ii înîn fundamentareafundamentarea politicilor politicilor dede pia pia

aleale ofertanilor ofertanilor dede serviciiservicii..



FactoriiFactorii dede influeninfluen aiai cereriicererii dede serviciiservicii sese pot pot grupagrupaînîn doudou marimari categoriicategorii:: factorifactori generaligenerali ii factorifactori specificispecifici..

3.4.2.1. Factori generali ai cererii de servicii3.4.2.1. Factori generali ai cererii de servicii

DinDin aceastaceast categoriecategorie dede factorifactori aiai cereriicererii dede serviciiserviciifacfac parte parte:: tarifeletarifele practicate, practicate, veniturileveniturile consumatorului,consumatorului,tarifeletarifele serviciilor serviciilor substituibilesubstituibile ii complementare,complementare,

preferinele preferinele consumatoruluiconsumatorului ii factorulfactorul timptimp..



TarifeleTarifele practicatepracticate constituieconstituie unun factor factor puternic puternic dede influeninfluen alal cereriicererii dede servicii,servicii, deoarecedeoarece

cândcând tarifultariful unuiunui serviciuserviciu crete,crete, consumatorulconsumatorul vavacumpracumpra oo cantitatecantitate maimai micmic dindin serviciulserviciul respectivrespectiv..ExistExist doudou explicaiiexplicaii pentru pentru aceastaaceasta.. ÎnÎn primul primul rând,rând,alocândalocând unun tarif tarif maimai maremare pentru pentru unun serviciuserviciu pe pe carecareînainteînainte îlîl cumpracumpra cucu multmult maimai puin, puin, vava reducereduce vizibilvizibil oo

parte parte dindin venitulvenitul susu..AA douadoua situaiesituaie intervineintervine cândcând consumatorulconsumatorulrspunderspunde creteriicreterii tarifuluitarifului unuiunui serviciuserviciu înîn strânsstrânslegturlegtur cucu altealte servicii,servicii, acestaacesta trecândtrecând cucu uurinuurin lalaînlocuireaînlocuirea serviciuluiserviciului respectivrespectiv cucu unun altulaltul pe pe carecare îiîi

permite permite ss îlîl plteasc plteasc lala acelaiacelai pre pre pe pe carecare îlîl alocaalocaserviciuluiserviciului anterior anterior.. ÎnÎn generalgeneral sese poate poate afirmaafirma cccerereacererea pentru pentru unun serviciuserviciu esteeste inversinvers proporional proporional cucutariful,tariful, înîn condiiilecondiiile menineriimeninerii unuiunui nivelnivel constantconstant

pentru pentru ceilaliceilali factorifactori..



Modificrile cererii de servicii în funcie de tarifeleModificrile cererii de servicii în funcie de tarifele practicate depind de: practicate depind de:

nivelul iniial al tarifului;nivelul iniial al tarifului;

calitatea serviciului respectiv;calitatea serviciului respectiv; raportul existent între calitatea i tariful serviciuluiraportul existent între calitatea i tariful serviciului

respectiv;respectiv;

elasticitatea cererii în raport cu tariful practicat.elasticitatea cererii în raport cu tariful practicat.



VeniturileVeniturile consumatoruluiconsumatorului reprezintreprezint unun altalt factor factor dede influeninfluen aa cereriicererii dede serviciiservicii.. ÎnÎn funciefuncie dede evoluiaevoluia

cereriicererii,, determinatdeterminat dede modificareamodificarea veniturilor veniturilor consumatorului,consumatorului, serviciileserviciile pot pot fifi::

serviciiservicii normalenormale,, aa cror cror cererecerere cretecrete sausau scadescade înînaceeaiaceeai direciedirecie cucu venitulvenitul consumatoruluiconsumatorului;;

serviciiservicii inferioareinferioare,, aa cror cror cererecerere evolueazevolueaz înîn senssenscontrar contrar veniturilor veniturilor consumatoruluiconsumatorului..



EfecteleEfectele influeneiinfluenei veniturilor veniturilor consumatoruluiconsumatoruluiasupraasupra cereriicererii dede serviciiservicii poate poate fifi diferit,diferit, înîn funciefuncie dede mediulmediul

economicoeconomico--socialsocial înîn carecare sese manifestmanifest cerereacererea pentru pentru ununserviciuserviciu sausau altulaltul..

TarifeleTarifele serviciilorserviciilor substituibilesubstituibile

ServiciileServiciile substituibilesubstituibile suntsunt aceleacele serviciiservicii carecare satisfacsatisfacnevoinevoi similaresimilare.. DacDac tarifultariful lala unulunul dintredintre serviciiservicii

cretecreteareare

locloc sporireasporirea cereriicererii lala serviciulserviciul substituibilsubstituibil.. ÎnÎn funciefuncie dedegradulgradul dede substituibilitatesubstituibilitate,, serviciileserviciile pot pot fifi::

perfectperfect substituibilesubstituibile atunciatunci cândcând utilitateautilitatea serviciuluiserviciuluisubstituitsubstituit esteeste aproximativaproximativ egalegal cucu ceacea aa substituentuluisubstituentului;;

parialparial substituibilesubstituibile atunciatunci cândcând substituireasubstituirea sese realizeazrealizeazdoar doar într într--oo anumitanumit proporie proporie..

FoarteFoarte importantimportant esteeste ss sese cunoasccunoasc disponibilitateadisponibilitateaconsumatoruluiconsumatorului dede aa substituisubstitui unun serviciuserviciu cucu altulaltul..



TarifeleTarifele serviciilorserviciilor complementarecomplementare influeneazinflueneaz nivelulnivelul iievoluiaevoluia cereriicererii dede serviciiservicii înîn senssens contrar contrar.. PrincipalaPrincipalacaracteristiccaracteristic aa serviciilor serviciilor complementarecomplementare sese referrefer lalamanifestareamanifestarea utilitiiutilitii serviciilor serviciilor consumateconsumate împreun,împreun, iar iar cretereacreterea tarifuluitarifului lala unulunul dintredintre servicii,servicii, diminueazdiminueaz

consumulconsumul ambelor ambelor serviciiservicii..

ÎnÎn funciefuncie dede gradulgradul dede complementaritatecomplementaritate serviciileserviciile pot potfifi::

strictstrict complementarecomplementare,, înîn cazulcazul croracrora gradulgradul dede

complementaritatecomplementaritate esteeste apropiatapropiat dede 11;; parialparial complementarecomplementare,, carecare auau unun gradgrad dede

complementaritatecomplementaritate diferitdiferit dede 11..



PreferinelePreferinele consumatoruluiconsumatorului pentru pentru unun anumitanumit serviciuserviciuinflueneazinflueneaz directdirect evoluiaevoluia cererii,cererii, astfel,astfel, dacdac vor vor cretecrete preferinele preferinele cumprtorilor cumprtorilor pentru pentru unun serviciu,serviciu, cerereacererea totaltotal pentru pentru acelacel serviciuserviciu vava cretecrete..

PreferinelePreferinele consumatoruluiconsumatorului pot pot fifi identificateidentificate prin princercetricercetri dede marketingmarketing ii înîn generalgeneral rmânrmân constanteconstante pe pe

perioade perioade maimai îndelungateîndelungate dede timptimp.. AcestAcest factor factor prezint prezintanumiteanumite valenevalene:: evideniazevideniaz anumiteanumite aspecteaspecte calitativecalitative cucu influeneinfluene asupraasupra

cereriicererii dede serviciiservicii;; stst lala baza baza criteriilor criteriilor dede segmentaresegmentare aa oferteiofertei dede serviciiservicii;;

permite permite evaluareaevaluarea cantitativcantitativ aa cereriicererii dede servicii,servicii, desigur desigur înînurmaurma unor unor analizeanalize complexecomplexe aa restriciilor restriciilor dede naturnaturfinanciar,financiar, înîn principal principal..



FactorulFactorul timptimp reprezintreprezint unun factor factor maimai puin puinimportantimportant înîn evaluareaevaluarea cereriicererii dede servicii,servicii, maimai alesales dacdacavemavem înîn vederevedere simultaneitateasimultaneitatea produciei produciei iiconsumuluiconsumului.. AcestAcest factor factor prezint prezint interesinteres doar doar înînmsuramsura necesitiinecesitii pregtirii pregtirii necesitiinecesitii pregtirii pregtirii

productorului productorului pentru pentru aa fifi capabilcapabil dede aa oferioferi unun anumitanumitserviciuserviciu..



33..44..22..22.. Factori Factori specifici specifici dede influeninfluen aiai cereriicererii dede

servicii servicii

SectorulSectorul teriar teriar esteeste deosebitdeosebit dede vastvast ii prezint prezint unungradgrad ridicatridicat dede complexitatecomplexitate.. DeDe aceea,aceea, concomitentconcomitentcucu aciuneaaciunea factorilor factorilor cucu caracter caracter general,general, cerereacererea dede

serviciiservicii esteeste influenatinfluenat ii dede oo serieserie dede factorifactori cucucaractercaracter specificspecific.. SpecificitateaSpecificitatea factorilor factorilor dedeinflueninfluen sese difereniazdifereniaz pe pe principalele principalele categoriicategorii dedeserviciiservicii::

serviciiservicii prestate prestate înîn specialspecial pentru pentru populaie populaie;; serviciiservicii prestate prestate înîn specialspecial pentru pentru întreprinderiîntreprinderi;; serviciiservicii internaionaleinternaionale..



Factorii specifici cererii de servicii a populaieiFactorii specifici cererii de servicii a populaiei

± ± din aceast categorie fac parte urmtorii factori:din aceast categorie fac parte urmtorii factori:factorii demografici, factorii sociofactorii demografici, factorii socio--culturali,culturali,raportul timp liber raportul timp liber--venituri.venituri.

PrincipaliiPrincipalii factori demograficifactori demografici cu influencu influendirect asupra structurii i dinamicii cererii dedirect asupra structurii i dinamicii cererii deservicii a populaiei sunt:servicii a populaiei sunt:

numrul populaiei;numrul populaiei;

structura pe sexe i pe grupe de vârst a populaiei;structura pe sexe i pe grupe de vârst a populaiei; repartiia teritorial a populaiei, atât din punct de vedererepartiia teritorial a populaiei, atât din punct de vedere

numeric cât i al structurii pe sexe i pe grupe de vârst.numeric cât i al structurii pe sexe i pe grupe de vârst.



FactoriiFactorii demograficidemografici privind privind populaia populaia dede pân pân lala 1919aniani influeneazinflueneaz înîn modmod directdirect evoluiaevoluia serviciilor serviciilor dedeeducaieeducaie ii dede învmânt,învmânt, înîn specialspecial primar, primar, gimnazialgimnazial ii

licealliceal.. LaLa cealaltcealalt extremextrem sese regseteregsete populaia populaia dede vârstavârstaaa IIIIII--aa carecare exercitexercit oo influeninfluen puternic puternic asupraasupraserviciilor serviciilor dede sntatesntate.. CretereaCreterea durateiduratei mediimedii dede viaviacontribuiecontribuie lala cretereacreterea cereriicererii pentru pentru serviciileserviciile turisticeturistice..



DintreDintre factoriifactorii sociosocio--culturaliculturali cece influeneazinflueneazcerereacererea dede serviciiservicii sese evideniazevideniaz schimbrileschimbrile sociale,sociale,urbanismulurbanismul ii apartenenaapartenena lala unun anumitanumit mediumediu culturalculturalcece dispunedispune dede tradiii,tradiii, obiceiuriobiceiuri ii mentalitimentaliti proprii proprii..

AceastAceast influeninfluen sese poate poate observaobserva însîns ii înîn senssenscontrar,contrar, deoarecedeoarece ii serviciileserviciile pot pot influenainfluena evoluiaevoluiafactorilor factorilor sociosocio--culturaliculturali.. DeDe exemplu,exemplu, dezvoltareadezvoltareamijloacelor mijloacelor ii cilor cilor dede comunicaiecomunicaie contribuiecontribuie

substanialsubstanial lala cretereacreterea ii diversificareadiversificarea nevoilor nevoilor consumatorilor consumatorilor dede serviciiservicii..



Raportul timp liberRaportul timp liber--veniturivenituri influeneaz evoluiainflueneaz evoluiacantitativ i structural a cererii de servicii. În practic, încantitativ i structural a cererii de servicii. În practic, în

funcie de raportul timp liber funcie de raportul timp liber--venituri, consumatorii se pot aflavenituri, consumatorii se pot aflaîn urmtoarele situaii:în urmtoarele situaii:

venituri mari i timp liber limitatvenituri mari i timp liber limitat ± ± situaie specificsituaie specific populaiei de vârst medie, care este preocupat în principal de populaiei de vârst medie, care este preocupat în principal de

activitatea profesional i este mare consumatoare de servicii;activitatea profesional i este mare consumatoare de servicii; venituri mari i timp libervenituri mari i timp liber ± ± în aceast situaie se regsete oîn aceast situaie se regsete o

mic categorie a populaiei care este preocupat de petrecereamic categorie a populaiei care este preocupat de petrecereacât mai agreabil a timpului liber (servicii turistice, servicii decât mai agreabil a timpului liber (servicii turistice, servicii dedivertisment etc);divertisment etc);

venituri micivenituri mici ± ± situaie specific unei anumite categorii desituaie specific unei anumite categorii deconsumatori, care sunt nevoii s renune la anumite serviciiconsumatori, care sunt nevoii s renune la anumite serviciisau s le substituie. Aceti consumatori contribuie la formareasau s le substituie. Aceti consumatori contribuie la formareacererii de servicii de prim necesitate.cererii de servicii de prim necesitate.



FactoriiFactorii specificispecifici cereriicererii dede serviciiservicii pentrupentru

întreprinderi întreprinderi LaLa identificareaidentificarea ii analizaanaliza acestor acestor factorifactori dede influeninfluen aiai

cereriicererii dede serviciiservicii sese impuneimpune cucu necesitatenecesitate cunoatereacunoatereacelor celor doudou elementeelemente fundamentalefundamentale aleale mediuluimediuluiîntreprinderiiîntreprinderii:: mediulmediul intern,intern, carecare sese aflafl subsub controlulcontrolul

directdirect alal managementuluimanagementului întreprinderiiîntreprinderii ii mediulmediulextern,extern, cucu celecele doudou componente,componente, micromediulmicromediul iimacromediulmacromediul.. ComplexitateaComplexitatea mediuluimediului internintern reprezintreprezintrezultatulrezultatul efectelor efectelor tehnologiilor tehnologiilor modernemoderne asupraasupraorganizaiei,organizaiei, dede lala mecanizaremecanizare pân pân lala automatizareautomatizare iicibernetizarecibernetizare.. R eferitor R eferitor lala dinamismuldinamismul mediuluimediului externexterntrebuietrebuie subliniatsubliniat înîn modmod deosebitdeosebit aportulaportul pe pe carecare ll--auauavutavut amplificareaamplificarea concurenei,concurenei, forafora furnizorilor furnizorilor dede

bunuri bunuri ii serviciiservicii precum precum ii forafora clienilor clienilor..



FactoriiFactorii specificispecifici cereriicererii dede serviciiservicii internaionaleinternaionale --dindin cadrulcadrul acesteiacestei categoriicategorii dede factorifactori facfac parte parte::

cretereacreterea veniturilor veniturilor ii modificareamodificarea cheltuielilor cheltuielilor dede

consumconsum aleale populaiei populaiei;; dezvoltareadezvoltarea ii liberalizarealiberalizarea comeruluicomerului cucu bunuri bunuri;; evoluiaevoluia progresului progresului tiinifictiinific ii tehnictehnic;; expansiuneaexpansiunea activitiiactivitii companiilor companiilor multinaionalemultinaionale..



CretereaCreterea veniturilor veniturilor ii modificareamodificarea cheltuielilor cheltuielilor dedeconsumconsum aleale populaiei populaiei auau oo influeninfluen puternic puternic asupraasupraserviciilor serviciilor internaionale,internaionale, caca urmareurmare aa modificrilor modificrilor

preferinelor preferinelor ii aa stiluluistilului dede viavia aleale diverselor diverselor categoriicategoriidede consumatoriconsumatori..

DezvoltareaDezvoltarea ii liberalizarealiberalizarea comeruluicomerului cucu bunuri bunuri aadeterminatdeterminat dezvoltareadezvoltarea serviciilor serviciilor complementarecomplementare(service,(service, transport,transport, asigurri,asigurri, serviciiservicii bancare bancare etc)etc)..

EvoluiaEvoluia progresului progresului tehnicotehnico--tiinifictiinific aa conduscondus lalaamplificareaamplificarea serviciilor serviciilor privind privind transferultransferul dede tehnologie,tehnologie,serviciilor serviciilor dede inginerieinginerie ii informatic,informatic, aa serviciilor serviciilor dede

protecie protecie aa informaiilor informaiilor..



ExpansiuneaExpansiunea activitiiactivitii companiilor companiilor multinaionalemultinaionaleareare caca efecteefecte dinamismuldinamismul serviciilor serviciilor dede cercetarecercetare aa

pieelor, pieelor, cretereacreterea serviciilor serviciilor dede telecomunicaii,telecomunicaii, aaserviciilor serviciilor bancare bancare etcetc..



3.4.3. Studierea cererii de servicii 3.4.3. Studierea cererii de servicii

ÎnÎn celecele cece urmeazurmeaz sese vor vor preciza preciza principalele principalelecategoriicategorii dede metodemetode utilizateutilizate înîn studiereastudierea cereriicererii dedeserviciiservicii aa populaiei, populaiei, precum precum ii rezultatelerezultatele uneiunei analizeanalize aasatisfaceriisatisfacerii cereriicererii populaiei populaiei pentru pentru serviciiservicii..

3.4.3.1. Metode utilizate în studierea cererii de servicii3.4.3.1. Metode utilizate în studierea cererii de servicii

PentruPentru studiereastudierea cereriicererii dede serviciiservicii existexist oo palet paletlarglarg dede metode,metode, carecare dede faptfapt ii--auau doveditdovedit valabilitateavalabilitatea iiînîn cazulcazul bunurilor bunurilor dede consumconsum.. SpreSpre deosebiredeosebire dede acestea,acestea,înîn cazulcazul serviciilor serviciilor dificultateadificultatea întâmpinatîntâmpinat sese referrefer lalacalitateacalitatea informaiilor informaiilor privind privind cerereacererea dede servicii,servicii,dificultatedificultate cauzatcauzat dede complexitatea,complexitatea, diversitateadiversitatea iicaracteristicilecaracteristicile serviciilor serviciilor..



ÎnÎn funciefuncie dede modalitateamodalitatea dede abordareabordare ii modulmodul dederezolvare,rezolvare, metodelemetodele dede studierestudiere aa cereriicererii dede serviciiservicii sese pot potgrupagrupa astfelastfel::

metodemetode analiticeanalitice;; metodemetode statisticestatistice;; metodemetode normativenormative..



MetodeleMetodele analiticeanalitice sese bazeaz bazeaz pe pe unun instrumentar instrumentar matematic,matematic, cucu ajutorulajutorul cruiacruia sese obinobin soluiisoluii optimeoptime laladiferitelediferitele obiectiveobiective stabilite,stabilite, înîn funciefuncie dede valorilevalorile

parametrilor parametrilor avuiavui înîn vederevedere.. ÎnÎn cazulcazul situaiilor situaiilor deosebitdeosebitdede complexe,complexe, înîn activitateaactivitatea practic practic dede studierestudiere aa cereriicereriidede serviciiservicii suntsunt utilizateutilizate tehniciletehnicile dede simulare,simulare, carecare vor vor aveaavea caca rezultatrezultat obinereaobinerea maimai multor multor soluiisoluiicorespunztoarecorespunztoare scenariilor scenariilor..



MetodeleMetodele statisticestatistice suntsunt utilizateutilizate înîn analizaanaliza seriilor seriilor dede date,date, cece caracterizeazcaracterizeaz evoluiaevoluia cereriicererii efectiveefectiveexprimateexprimate dede consumatoriiconsumatorii dede serviciiservicii înîn anumiteanumite perioade perioadedede timptimp..





3.4.3.2. Rezultatele analizei satisfacerii cererii de3.4.3.2. Rezultatele analizei satisfacerii cererii de servicii a populaiei servicii a populaiei

SatisfacereaSatisfacerea cereriicererii populaiei populaiei pentru pentru diverselediversele

categoriicategorii dede serviciiservicii ss--aa realizatrealizat înîn urmaurma prelucrrii prelucrrii ii analizeianalizei informaiilor informaiilor obinuteobinute înînurmaurma studieriistudierii diferitelor diferitelor materialemateriale elaborateelaborate dedeInstitutulInstitutul Naional Naional dede StatisticStatistic ii auau vizatvizat::

posibilitile posibilitile dede satisfaceresatisfacere aa nevoilor nevoilor dede consumconsumaleale gospodriilor,gospodriilor, pe pe totaltotal ii pe pe categoriicategorii dedegospodrii,gospodrii, înîn anulanul 20052005;;



nivelulnivelul cheltuielilor cheltuielilor totaletotale dede consum,consum, pe pe destinaiidestinaii ii

categoriicategorii dede gospodrii,gospodrii, înîn anulanul 20052005;; nivelulnivelul ii structurastructura cheltuielilor cheltuielilor pentru pentru plata plata serviciilor,serviciilor, pe peregiuni,regiuni, dupdup nivelulnivelul dede instruireinstruire aa capuluicapului dede familie,familie, pe pecategoriicategorii dede gospodrii,gospodrii, înîn aniianii 20042004 ii 20052005;;

dinamicadinamica cheltuielilor cheltuielilor totaletotale dede consumconsum ii aa cheltuielilor cheltuielilor

pentru pentru plata plata salariilor salariilor pe pe categoriicategorii dede gospodrii,gospodrii, înîn anulanul20052005;; ponderea ponderea cheltuielilor cheltuielilor pentru pentru plata plata serviciilor serviciilor înîn

cheltuielilecheltuielile totaletotale dede consum,consum, pe pe mediimedii dede reziden,reziden, pe pecategoriicategorii dede gospodrii,gospodrii, înîn aniianii 20042004ii 20052005;;

ponderea ponderea cheltuielilor cheltuielilor efectuateefectuate cucu plata plata serviciilor serviciilor înîncheltuielilecheltuielile bneti bneti dede consumconsum aleale gospodriilor,gospodriilor, înîn aniianii19991999--20042004;;



structurastructura cheltuielilor cheltuielilor totaletotale dede consumconsum alealegospodriilor,gospodriilor, înîn aniianii 20032003--20042004;;

structurastructura cheltuielilor cheltuielilor totaletotale dede consumconsum înîn anulanul 20042004;;

ponderea ponderea cheltuielilor cheltuielilor efectuateefectuate cucu plata plata serviciilor serviciilor înîncheltuielilecheltuielile totaletotale aleale gospodriilor,gospodriilor, înîn aniianii 20032003--20042004;;

ponderea ponderea cheltuielilor cheltuielilor cucu plata plata serviciilor serviciilor înîn

cheltuielilecheltuielile totaletotale aleale gospodriilor,gospodriilor, grupategrupate dupdupnumrulnumrul persoanelor persoanelor înîn anulanul 20042004..



Posibilitatea de satisfacere a nevoilor de consum alePosibilitatea de satisfacere a nevoilor de consum ale

gospodriilor, pe categorii de gospodrii, în anulgospodriilor, pe categorii de gospodrii, în anul20052005

ÎnÎn anulanul 20052005,, pe pe ansamblulansamblul gospodriilor,gospodriilor, 4545,,66%% dindin

totalultotalul acestoraacestora auau fcutfcut fafa cheltuielilor cheltuielilor înîn raportraport cucuvenitulvenitul netnet lunar lunar realizatrealizat.. CategoriileCategoriile dede gospodriigospodrii înîncadrulcadrul croracrora acestacest procent procent aa fostfost peste peste nivelulnivelul realizat,realizat, înînmedie,medie, suntsunt:: gospodriilegospodriile dede patroni patroni ((8282,,66%%)) iigospodriilegospodriile dede salariaisalariai ((5656,,33%%)).. CelelalteCelelalte categoriicategorii dede

gospodriigospodrii ss--auau situatsituat subsub nivelulnivelul mediumediu realizatrealizat (lucrtori(lucrtori pe pe contcont propriu propriu înîn activitiactiviti neagricoleneagricole 4040,,55%%,, pensionari pensionari4242,,66%%,, agricultoriagricultori 3232,,22%% ii omeriomeri 2222,,00%%))..



DinDin totalultotalul gospodriilor gospodriilor carecare nunu auau pututputut faceface fafa

cheltuielilorcheltuielilor în în raportraport cucu venitulvenitul realizatrealizat ((5454,,44%%),), oo proporie proporie dede 1919,,66%% nunu auau putut putut plti plti lala timptimp oo serieserie dedeserviciiservicii (chirii(chirii 11,,55%% dindin totalultotalul gospodriilor gospodriilor carecare ss--ar ar aflaaflaînîn imposibilitateaimposibilitatea dede aa plti plti servicii,servicii, întreinereaîntreinerea locuineilocuinei3535,,11%%,, energieenergie electricelectric 1818,,22%%,, telefonultelefonul 66,,44%%,,abonamentulabonamentul radioradio--TVTV 77,,22%%)).. PePe categoriicategorii dede gospodriigospodrii

acesteaceste procente procente variazvariaz ii suntsunt prezentate prezentate înîn anexaanexa nr nr.. 33..



ÎnÎn anexaanexa nr nr.. 44 esteeste prezentat prezentat structurastructura cheltuielilor cheltuielilor pentru pentru plata plata serviciilor serviciilor pe pe regiuniregiuni ii categoriicategorii dede serviciiservicii::serviciiservicii legatelegate dede locuinlocuin (energie(energie electric,electric, ap,ap,canalizare,canalizare, salubritatesalubritate ii serviciiservicii comunale),comunale), serviciiservicii dedesntate,sntate, serviciiservicii dede transport,transport, serviciiservicii dede telefonie,telefonie,abonamenteabonamente radioradio--TV,TV, serviciiservicii dede educaieeducaie ii serviciiserviciituristiceturistice..



DupDup nivelulnivelul dede instruireinstruire aa capuluicapului dede familiefamilie,, celecelemaimai micimici cheltuielicheltuieli lunarelunare pentru pentru plata plata serviciilor serviciilor înîn anulanul20052005 ss--auau înregistratînregistrat înîn cadrulcadrul gospodriilor gospodriilor înîn carecare capulcapuldede familiefamilie aa avutavut unun nivelnivel primar primar dede instruire,instruire, dede 7676,,55 lei,lei,comparativcomparativ cucu 206206,,66 leilei înîn gospodriilegospodriile undeunde capulcapul dedefamiliefamilie aa avutavut unun nivelnivel secundar secundar dede instruireinstruire ii dede 440440,,11leilei înîn cadrulcadrul gospodriilor gospodriilor undeunde capulcapul dede familiefamilie aa avutavut unun

nivelnivel superior superior dede instruireinstruire (vezi(vezi anexaanexa nr nr.. 55))..



PePe categoriicategorii dede gospodrii,gospodrii, dupdup statutulstatutul

ocupaionalocupaional alal capuluicapului dede familie,familie, nivelulnivelul cheltuielilor cheltuielilor pentru pentru plata plata serviciilor serviciilor variazvariaz dede lala 525525,,11 leilei lunar lunar pe pe oogospodriegospodrie înîn anulanul 20052005,, lala 7979,,44 leilei înîn cazulcazul gospodriilor gospodriilor dede agricultoriagricultori (anexa(anexa nr nr.. 66))..





Cheltuielile totale de consum reale i cheltuielile pentruCheltuielile totale de consum reale i cheltuielile pentru

plata serviciilor, pe categorii de gospodrii, dupplata serviciilor, pe categorii de gospodrii, dupstatutul ocupaional al capului de gospodrie, pestatutul ocupaional al capului de gospodrie, pemedii, în anii 2004 i 2005medii, în anii 2004 i 2005

CheltuielileCheltuielile totaletotale dede consum,consum, pe pe ansamblulansamblulgospodriilor gospodriilor înîn anulanul 20052005 auau fostfost cucu 55,,44%% maimai marimaridecâtdecât în în anulanul anterioranterior,, iar iar cheltuielilecheltuielile pentru pentru plataplataserviciilorserviciilor auau înregistrat înregistrat oo creterecretere dede 1111,,00%%.. CeleCele maimaiintenseintense dinamicidinamici aleale cheltuielilor cheltuielilor pentru pentru plata plata serviciilor serviciilor

ss--auau constatatconstatat lala gospodriilegospodriile dede salariaisalariai ((1212,,44%%),), omeriomeri((1616,,33%%)) ii pensionari pensionari ((1010,,66%%),), aaaa cumcum reiesereiese dindin anexaanexanr nr.. 88..



PePe mediilemediile urbanurban ii rural,rural, ponderea ponderea cheltuielilor cheltuielilor cucu plata plataserviciilor serviciilor înîn cheltuielilecheltuielile totaletotale dede consumconsum aa crescutcrescut cucu11,,22%% pe pe ansamblulansamblul gospodriilor,gospodriilor, creterecretere cece ss--aadifereniatdifereniat pe pe celecele doudou mediimedii:: urbanurban (+(+11,,11%%)) ii ruralrural(+(+00,,88%%),), vezivezi anexaanexa nr nr.. 99..

PePe categoriicategorii dede gospodrii,gospodrii, dupdup statutulstatutul ocupaionalocupaionalalal capuluicapului dede familie,familie, ponderea ponderea cheltuielilor cheltuielilor cucu plata plataserviciilor serviciilor aa fostfost dede 2424,,00%% înîn anulanul 20052005 fafa dede 2222,,88%% înînanulanul 20042004.. ÎnÎn gospodriilegospodriile dede patroni patroni ponderea pondereacheltuielilor cheltuielilor pentru pentru plata plata serviciilor serviciilor ss--aa redusredus dede lala 3232,,33%%lala 2929,,88%%.. AceastAceast constatareconstatare sese remarcremarc ii înîn cazulcazulgospodriilor gospodriilor dede omeriomeri (de(de lala 2121,,99%% lala 2020,,88)) sausau dede

pensionari pensionari (de(de lala 2323,,88%% lala 2222,,00%%),), conformconform anexeianexei nr nr.. 1010..



PondereaPonderea cheltuielilor cu plata serviciilor în cheltuielilecheltuielilor cu plata serviciilor în cheltuielilebneti de consum, în cheltuielile totale de consum pebneti de consum, în cheltuielile totale de consum pe

categorii de gospodriicategorii de gospodrii

ÎnÎn perioada perioada 19991999--20042004,, pondereaponderea cheltuielilorcheltuielilor cucu

plataplata serviciilorserviciilor în în cheltuielilecheltuielile bnetibneti dede consumconsum alealegospodriilorgospodriilor aa variatvariat pe pe ansamblulansamblul gospodriilor,gospodriilor, dede lala2525,,55%% înîn anulanul 19991999,, lala 2828,,33%% înîn anulanul 20022002.. PePe categoriicategoriidede gospodriigospodrii situaiesituaie sese prezint prezint astfelastfel:: salariaisalariai (de(de lala2525,,22%% înîn anulanul 19991999,, lala 3030,,00%% înîn anulanul 20022002),), agricultoriagricultori(de(de lala 2020,,66%% înîn anulanul 19991999 lala 1616,,11%% înîn anulanul 20012001),), omeriomeri(de(de lala 2424,,11%% înîn anulanul 19991999,, lala 2828,,11%% înîn anulanul 20032003)) ii

pensionari pensionari (de(de lala 2727,,99%% înîn anulanul 20032003 lala 2626,,77%% înîn anulanul20042004),), anexaanexa nr nr.. 1111..



StructuraStructura cheltuielilor cheltuielilor totaletotale dede consumconsum inclusivinclusiv aa cheltuielilor cheltuielilor pentru pentru plata plata serviciilor serviciilor înîn anulanul 20042004 esteeste prezentat prezentat înîn anexaanexanr nr.. 1212,, iar iar ponderea ponderea cheltuielilor cheltuielilor cucu plata plata serviciilor serviciilor înîncheltuielilecheltuielile totaletotale aleale gospodriilor gospodriilor înîn aniianii 20032003 ii 20042004,, esteeste prezentat prezentat înîn anexaanexa 1313..

PondereaPonderea cheltuielilor cheltuielilor cucu plata plata serviciilor serviciilor înîn cheltuielilecheltuielile totaletotalealeale gospodriilor,gospodriilor, grupategrupate dupdup numrulnumrul persoanelor persoanelor înîn anulanul20042004 sese prezint prezint înîn anexaanexa nr nr.. 1414,, iar iar structurastructura cheltuielilor cheltuielilor totaletotale dede consumconsum aleale gospodriilor,gospodriilor, inclusivinclusiv principalele principalelecategoriicategorii dede serviciiservicii sese prezint prezint înîn anexaanexa nr nr.. 1515..



3.5. Oferta de servicii3.5. Oferta de servicii

OfertaOferta dede servicii,servicii, înîn termeniitermenii dede baz baz economici,economici,reprezintreprezint câtcât dede multmult ii cece anumeanume poate poate oferioferi piaa piaaserviciilor,serviciilor, oo definiiedefiniie destuldestul dede simplsimpl înîn aparen,aparen, dar dar cucumultemulte implicaiiimplicaii ii conotaiiconotaii dede ordinordin economiceconomic pe pe piaa piaa dedeconsumconsum aa serviciilor serviciilor..



3.5.1. Categorii de oferte ale serviciilor 3.5.1. Categorii de oferte ale serviciilor

ÎnÎn literaturaliteratura dede specialitatespecialitate sese regsescregsesc doudoumodalitimodaliti dede prezentare prezentare aa oferteiofertei dede serviciiservicii:: ofertaofertaindividualindividual dede serviciiservicii ii ofertaoferta agregatagregat..

OfertaOferta individualindividual reprezintreprezint ofertaoferta dede serviciiservicii lala nivelulnivelul unuiunui singur singur agentagent

economiceconomic;; cantitilecantitile dintr dintr--unun serviciuserviciu pe pe carecare unun agentagent economiceconomic

lele pune pune lala dispoziiadispoziia clienilor clienilor sprespre vânzarevânzare..



PentruPentru caca oo întreprindereîntreprindere prestatoare prestatoare dede serviciiservicii ss--iiformezeformeze oo ofertofert dede serviciiservicii trebuietrebuie îndepliniteîndeplinite maimai multemulte

condiiicondiii:: disponibilitateadisponibilitatea producerii producerii unuiunui anumitanumit serviciuserviciu;;

oriceorice agentagent economiceconomic areare libertatealibertatea dede aa întreprindeîntreprindesausau nu,nu, oo afacereafacere înîn domeniuldomeniul serviciilor,serviciilor, ii ceceanumeanume;;

capabilitateacapabilitatea întreprinderiiîntreprinderii dede aa produce produce unun anumitanumitserviciu,serviciu, carecare necesitnecesit resurseresurse umaneumane cucu oo pregtire pregtire

profesional profesional dede specialitate,specialitate, resurseresurse materiale,materiale,resurseresurse informaionaleinformaionale ii tehnologice,tehnologice, precum precum ii

resurseresurse financiarefinanciare.. ÎnÎn celecele maimai frecventefrecvente cazuricazuriîntreprindereaîntreprinderea trebuietrebuie ss facfac dovadadovada capabilitiicapabilitiisalesale dede aa presta presta unun anumitanumit serviciuserviciu:: brevet, brevet,autorizaie,autorizaie, licenlicen etcetc.;.;



managementmanagement performantperformant carecare ss asigureasigurerecuperarearecuperarea costurilor costurilor necesitatenecesitate dede producerea producerea ii

comercializareacomercializarea serviciuluiserviciului dindin veniturileveniturile realizaterealizatedindin aceastaceast activitateactivitate ii obinereaobinerea dede profit profit..

OfertaOferta agregatagregat

reprezintreprezint cantitilecantitile totaletotale dede serviciiservicii puse puse lala dispoziiadispoziiaconsumatorilor consumatorilor finalifinali sausau utilizatorilor utilizatorilor lala unun momentmoment datdat;;

esteeste constituitconstituit dindin oferteleofertele individualeindividuale aleale tuturor tuturor întreprinderilor întreprinderilor prestatoare prestatoare..



3.5.2. Particulariti ale ofertei de servicii 3.5.2. Particulariti ale ofertei de servicii

ParticularitileParticularitile oferteiofertei dede serviciiservicii rezultrezult dindincaracteristicilecaracteristicile acestoraacestora.. ÎnÎn celecele cece urmeazurmeaz vor vor fifi prezentate prezentate particulariti particulariti aleale ofertei,ofertei, cece sese regsescregsesc lalamajoritateamajoritatea serviciilor serviciilor..



NetransferabilitateaNetransferabilitatea oferteiofertei derivderiv dindin nematerialitateanematerialitateaii nestocabilitateanestocabilitatea serviciilor serviciilor.. ServiciileServiciile nefiindnefiind materialematerialeii stocabile,stocabile, nicinici nunu sese pot pot transferatransfera dede pe pe oo pia pia pe pe altaalta..DeDe exemplu,exemplu, serviciileserviciile hotelierehoteliere dede cazare,cazare, nunu sese pot pottransferatransfera înîn altalt localitatelocalitate undeunde cerereacererea esteeste maimai maremare sausauinvers,invers, cândcând cerereacererea pentru pentru cazarecazare esteeste foartefoarte mare,mare, peste pestenumrulnumrul locurilor locurilor dede cazare,cazare, nunu sese pot pot transferatransfera astfelastfel dedeserviciiservicii dindin altealte localitilocaliti..



DificultateaDificultatea protecieiproteciei juridice juridice aa serviciuluiserviciului rezultrezult dindinnematerialitateanematerialitatea ii intangibilitateaintangibilitatea unor unor serviciiservicii.. AcesteAcestedoudou caracteristicicaracteristici aleale serviciilor serviciilor creeazcreeaz condiiilecondiiile dedecreterecretere aa posibilitilor posibilitilor dede imitareimitare aleale acestoraacestora.. DatoritDatorit

nematerialitiinematerialitii ii participrii participrii cumprtoruluicumprtorului lala producerea producerea serviciului,serviciului, prestatorul prestatorul poate poate foartefoarte uor uor ss--ii particularizeze particularizeze oferta,oferta, astfelastfel încâtîncât atâtatât teoreticteoretic câtcât ii practic practic existexist realereale posibiliti posibiliti dede aa prezenta prezenta unun altaltserviciuserviciu.. ProteciaProtecia juridic juridic sese limiteazlimiteaz înîn astfelastfel dede cazuricazuri

lala marcmarc..



Implicarea consumatorului în producerea serviciuluiImplicarea consumatorului în producerea serviciului

genereaz:genereaz:

producerea unor servicii personalizate, ceea ce poate producerea unor servicii personalizate, ceea ce poatecrea dificulti pentru prestator;crea dificulti pentru prestator;

un sistem aparte de relaii stabilite între prestator iun sistem aparte de relaii stabilite între prestator iconsumator, cu consecine benefice pentru ambeleconsumator, cu consecine benefice pentru ambele

pri. pri.



ÎnÎn acesteaceste condiiicondiii prestatorul prestatorul (servicii(serviciimedicale,medicale, învmântînvmânt etcetc..)) areare posibilitatea posibilitatea ssvalorificevalorifice relaiilerelaiile cucu clieniiclienii sisi pentru pentruîntrireaîntrirea relaiilor relaiilor cucu acetia,acetia, înîn scopulscopuldobândirii,dobândirii, menineriimeninerii ii chiar chiar consolidriiconsolidrii

poziiei poziiei pe pe piaa piaa serviciuluiserviciului respectivrespectiv..



OrganizareaOrganizarea producieiproduciei ii structurareastructurarea întreprinderii întreprinderii pornindpornind dede lala consumatorconsumator esteestedeterminatdeterminat dede::

inseparabilitateainseparabilitatea serviciuluiserviciului dede prestator prestator ii consumator consumator;; simultaneitateasimultaneitatea produciei produciei ii consumuluiconsumului;; nematerialitateanematerialitatea serviciuluiserviciului;; nestocabilitateanestocabilitatea serviciuluiserviciului;; intensificareaintensificarea concureneiconcurenei pe pe piaa piaa serviciilor serviciilor..

PersoanaPersoana carecare oferofer serviciulserviciul esteeste ceacea maimai importantimportant pentru pentru client,client, oferinduoferindu--ii acestuiaacestuia satisfaciasatisfacia ateptatateptat..





3.5.3. Factori de influen ai ofertei de servicii 3.5.3. Factori de influen ai ofertei de servicii

OfertaOferta dede serviciiservicii sese aflafl subsub influenainfluena unuiunuicomplexcomplex dede factorifactori cucu aciuneaciune concomitentconcomitent.. CeiCei maimaiimportaniimportani factorifactori dintredintre acetia,acetia, suntsunt enumeraienumerai înîncontinuarecontinuare::

VolumulVolumul ii structurastructura cereriicererii influeneazinflueneaz ofertaoferta dede

serviciiservicii ii poate poate aveaavea maimai multemulte formeforme dede manifestaremanifestare..



CerereaCererea nesatisfcutnesatisfcut,, carecare pentru pentru oo perioad perioad dedetimptimp nunu aa regsitregsit oo ofertofert echivalentechivalent.. ImportantImportant dindinacestacest punct punct dede vederevedere esteeste cunoatereacunoaterea atâtatât cantitativcantitativii structural,structural, câtcât ii aa localizriilocalizrii înîn timptimp ii spaiuspaiu aacereriicererii nesatisfcutenesatisfcute.. OrientareaOrientarea investitorilor investitorilor pentru pentru

iniiereainiierea ii dezvoltareadezvoltarea afacerilor afacerilor înîn direciadirecia prestrii prestriiserviciilor serviciilor carecare auau fostfost solicitatesolicitate dede ctrectre consumatoriconsumatoriii carecare nunu auau putut putut fifi satisfcutesatisfcute datoritdatorit lipseilipsei ofertei,ofertei,ar ar fifi foartefoarte benefic, benefic, atâtatât pentru pentru prestatori, prestatori, carecare auautoatetoate anseleansele dede aa obineobine profit, profit, câtcât ii pentru pentru

consumatori,consumatori, carecare îiîi satisfacsatisfac oo nevoienevoie socialsocial..



ManifestareaManifestarea cereriicererii efectiveefective influeneazinflueneaz volumulvolumul oferteiofertei

pentru pentru unun anumitanumit serviciu,serviciu, dar dar ii tarifeletarifele percepute percepute dede prestatorii prestatorii carecare activeazactiveaz pe pe piaa piaa respectivrespectiv.. CerereaCererea potenialpotenial reprezintreprezint unun factor factor dede influeninfluen

deosebitdeosebit dede importantimportant aa oferteiofertei dede serviciiservicii.. PentruPentru cacacerereacererea potenial potenial ss fiefie transformattransformat înîn cererecerere efectiv,efectiv, seseimpuneimpune cunoatereacunoaterea elementelor elementelor constitutiveconstitutive aleale cereriicererii

poteniale, poteniale, precum precum ii aa cauzelor cauzelor pentru pentru carecare nevoianevoia socialsocialnunu ss--aa exprimatexprimat într într--oo astfelastfel dede cererecerere.. PrintrePrintre acesteacestecauze,cauze, sese pot pot enumeraenumera:: lipsalipsa mijloacelor mijloacelor financiare,financiare,

inexistenainexistena ofertanilor ofertanilor dede serviciiservicii carecare constituieconstituie obiectulobiectulnevoiinevoii sociale,sociale, calitateacalitatea serviciilor,serviciilor, tarifeletarifele acestora,acestora,raportulraportul pre pre--calitatecalitate etcetc..



CretereaCreterea volumuluivolumului ii diversificriidiversificrii cereriicereriiefectiveefective dede serviciiservicii sese poate poate realizarealiza prin prin::

reducereareducerea tarifelor tarifelor;;

îmbuntireaîmbuntirea raportulraportul calitatecalitate ± ± pre pre;; cretereacreterea numruluinumrului dede prestatori prestatori;;

informareainformarea permanent permanent aa consumatorilor consumatorilor

privind privind ofertaoferta dede serviciiservicii..



CosturileCosturile dede producieproducie reprezintreprezint unun factor factor deosebitdeosebit dede importantimportant maimai alesales pentru pentru debutuldebutuluneiunei afaceriafaceri înîn domeniuldomeniul serviciilor serviciilor (de(deexemplu,exemplu, înîn telecomunicaii,telecomunicaii, cabinetecabinete

stomatologice,stomatologice, saloanesaloane dede coafurcoafur--cosmeticcosmeticetc)etc).. ExistExist însîns ii serviciiservicii pentru pentru carecare costurilecosturiledede producie producie nunu prezint prezint oo asemeneaasemeneaimportanimportan (de(de exemplu,exemplu, serviciileserviciile dedeconsultan,consultan, traduceritraduceri etc)etc)..



TarifulTariful dede piapia alal serviciuluiserviciului constituieconstituie ununfactor factor dede influeninfluen aa oferteiofertei dede serviciiservicii ii

prezint prezint oo serieserie dede particulariti particulariti determinatedeterminatedede caracteristicilecaracteristicile serviciilor serviciilor.. DeDe regul,regul, tarifultarifulunuiunui serviciuserviciu esteeste determinatdeterminat înîn ceacea maimai maremare

proporie proporie dede ctrectre consumator consumator.. R ezultatulR ezultatulconfruntriiconfruntrii cereriicererii cucu ofertaoferta esteeste maimai puin puin

determinantdeterminant ii aceastaceast situaiesituaie îlîl avantajeazavantajeaz pe peconsumator consumator..



intainta ofertanilor ofertanilor dede serviciiservicii oo reprezintreprezint câtigareacâtigareacelor celor maimai marimari profituri profituri posibile posibile.. EiEi vor vor presta presta oriceoriceserviciuserviciu carecare esteeste profitabil profitabil..

R elaiaR elaia dintredintre cantitateacantitatea oferitoferit ii pre pre esteeste exprimatexprimat prin prin legealegea ofertei,ofertei, potrivit potrivit creiacreia cantitateacantitatea dindin oriceorice produs produs pe pe carecare oo firmfirm oo vava produce produce ii oo vava oferioferi spresprevânzarevânzare esteeste înîn relaierelaie pozitiv pozitiv cucu preul preul produsului, produsului,

adicadic vava cretecrete cândcând preul preul produsului produsului cretecrete ii scadescadecândcând preul preul produsului produsului scadescade..



UnUn aspectaspect deosebitdeosebit dede importantimportant înîn analizaanaliza tarifului,tarifului,caca factor factor dede influeninfluen aa ofertei,ofertei, sese referrefer lalaelasticitateaelasticitatea oferteiofertei înîn funciefuncie dede tarif tarif (EQ/T)(EQ/T)..ElasticitateaElasticitatea oferteiofertei evideniazevideniaz înîn cece msurmsurcantitateacantitatea dede serviciiservicii oferitoferit rspunderspunde modificriimodificrii dedetarif tarif interveniteintervenite pe pe piaa piaa dede consumconsum..



DeDe--aa lungullungul timpului,timpului, economitiieconomitii auau dezvoltatdezvoltat oomsurmsur numericnumeric aa fenomenuluifenomenului dede elasticitate,elasticitate,cunoscutcunoscut subsub denumireadenumirea dede coeficientcoeficient dedeelasticitateelasticitate,, pentru pentru aa exprimaexprima câtcât maimai clar clar gradulgradul

diferitdiferit dede rspunsrspuns alal prestatorilor prestatorilor lala schimbrileschimbrile dedetarif tarif (pre)(pre) aleale diferitelor diferitelor serviciiservicii (produse)(produse).. OfertaOferta sese poate poate gsigsi înîn urmtoareleurmtoarele situaiisituaii:: ofertofert elasticelastic iiofertofert inelasticinelastic..

OfertaOferta elasticelastic inter ineinter ine înîn moment lmoment l înîn carecare



OfertaOferta elasticelastic intervineintervine înîn momentulmomentul înîn carecaremodificareamodificarea cantitiicantitii oferiteoferite esteeste maimai maremare decâtdecât

modificareamodificarea tarifuluitarifului.. FirmeleFirmele suntsunt dispusedispuse ss creasccreasc producia producia dede serviciiservicii destuldestul dede repederepede înîn momentulmomentul înîn carecaretarifeletarifele cresccresc.. ÎnÎn acestacest punct, punct, eleele trebuietrebuie ss dispundispun dedeforfor dede muncmunc disponibildisponibil dar dar ii dede maini,maini, utilajeutilaje aflateaflateînîn numr numr suficientsuficient dede maremare ii înîn bune bune condiiicondiii..

OfertaOferta inelasticinelastic esteeste întâlnitîntâlnit înîn situaiilesituaiile înîn carecaremodificareamodificarea procentual procentual aa cantitiicantitii oferiteoferite areare locloc într într--unun

procent procent maimai sczutsczut decâtdecât modificareamodificarea procentual procentual aa

tarifuluitarifului.. LaLa oo scderescdere aa tarifuluitarifului firmelefirmele suntsunt dispusedispuse ssîiîi micorezemicoreze cantitateacantitatea dede serviciiservicii oferitoferit..

CoeficientulCoeficientul dede elasticitateelasticitate aa oferteiofertei înîn funciefuncie dede tarif tarif sese



calculeazcalculeaz cucu urmtoareaurmtoarea formul,formul, cucu ajutorulajutorul creiacreia putem putem interpretainterpretaii analizaanaliza câtcât dede sensibilsensibil esteeste modificareamodificarea oferteiofertei unuiunui anumitanumit

serviciuserviciu lala oo modificaremodificare procentual procentual aa tarifuluitarifului::



Astfel,Astfel, înîn cazulcazul ofertei,ofertei, putem putem întâlniîntâlni urmtoareleurmtoarelesituaiisituaii:: dacdac EQ/PEQ/P >> 11,, ofertaoferta esteeste elastic,elastic, adicadic sese modificmodific

înîn acelaiacelai senssens cucu tariful,tariful, dar dar maimai intensintens (cu(cu altealtecuvintecuvinte ofertaoferta esteeste sensibilsensibil lala modificrilemodificrile dede pre) pre);; cucucâtcât elasticitateaelasticitatea oferteiofertei esteeste maimai mare,mare, cucu atâtatât

prestatorii prestatorii dede serviciiservicii suntsunt maimai sensibilisensibili lala modificrilemodificriledede tarif tarif;; dacdac EQ/PEQ/P == 11,, ofertaoferta esteeste unitar,unitar, adicadic sese modificmodific înîn

acelaiacelai senssens cucu preul preul ii cucu aceeaiaceeai intensitateintensitate;;

dacdac EQ/PEQ/P <<11>>00 ofertaoferta esteeste inelasticinelastic adicadic sesemodificmodific înîn acelaiacelai senssens cucu preul, preul, dar dar maimai lentlent (oferta(ofertanunu esteeste sensibilsensibil lala modificrilemodificrile carecare intervinintervin lala tarifultarifulserviciului)serviciului)..

DeDe regulregul înîn cazulcazul serviciilorserviciilor coeficientulcoeficientul dede elasticitateelasticitate



DeDe regul,regul, înîn cazulcazul serviciilor,serviciilor, coeficientulcoeficientul dede elasticitateelasticitateaa oferteiofertei dede serviciiservicii esteeste supraunitar supraunitar înîn raportraport cucu tarifeletarifele iinegativnegativ înîn raportraport cucu veniturileveniturile..

TarifulTariful ii cantitateacantitatea serviciilorserviciilor substituibilesubstituibile reprezintreprezint alialifactorifactori cucu influeninfluen puternic puternic asupraasupra oferteiofertei dede serviciiservicii..ServiciileServiciile substituibilesubstituibile suntsunt aceleacele serviciiservicii carecare satisfacsatisfac aceleaiaceleaicategoriicategorii dede nevoinevoi ii carecare pot pot fifi înlocuiteînlocuite cucu altealte serviciiservicii (de(deexempluexemplu dacdac unun consumator consumator doretedorete ss sese deplasezedeplaseze dintr dintr--oo

localitatelocalitate înîn alta,alta, acestaacesta poate poate apelaapela lala serviciileserviciile uneiunei firmefirme dedetransporttransport feroviar,feroviar, lala serviciileserviciile uneiunei firmefirme dede transporttransport aerianaeriansausau lala serviciileserviciile uneiunei firmefirme dede transporttransport rutier)rutier).. DeDe asemeneaasemenea ii produsele produsele substituibilesubstituibile pot pot contribuicontribui substanialsubstanial lala satisfacereasatisfacereacereriicererii pentru pentru bunuri bunuri carecare pot pot fifi oferiteoferite directdirect prin prin procesul procesul dede producie producie industrialindustrial sausau prin prin prestarea prestarea dede serviciiservicii (de(de

exemplu,exemplu, confeciile,confeciile, caca rezultatrezultat alal industrieiindustriei uoareuoare sausau cacarezultatrezultat alal prestrii prestrii unuiunui serviciuserviciu lala comand)comand).. AcesteAceste doudoucategoriicategorii dede bunuri bunuri sese gsescgsesc înîn raporturiraporturi dede concurenconcuren iiinflueneazinflueneaz ofertaoferta dede serviciiservicii înîn senssens contrar contrar..

PreurilePreurile ii cantitilecantitile dede serviciiservicii complementarecomplementare determindetermin



PreurilePreurile ii cantitilecantitile dede serviciiservicii complementarecomplementare determindeterminoo influeninfluen directdirect asupraasupra oferteiofertei serviciilor serviciilor.. AceastAceast influeninfluen poate poate fifi pozitiv pozitiv sausau negativnegativ.. DeDe exemplu,exemplu, unun hotel,hotel, pe pe lânglâng

serviciileserviciile dede cazarecazare ii masmas poate poate oferioferi ii diversediverse serviciiserviciicomplementare,complementare, cumcum ar ar fifi:: închiriereaînchirierea unor unor slisli dede conferine,conferine,transport,transport, serviciiservicii dede curierat,curierat, serviciiservicii dede vânzarevânzare dede suvenirurisuveniruri..Astfel,Astfel, cucu câtcât cantitateacantitatea dede serviciiservicii complementarecomplementare esteeste maimaimare,mare, ofertaoferta dede serviciiservicii vava fifi maimai bogat bogat.. DeDe asemenea,asemenea, esteestecunoscutcunoscut faptulfaptul c,c, cucu câtcât preul preul serviciilor serviciilor dede cazarecazare esteeste maimaimicmic ii ofertaoferta dede serviciiservicii complementarecomplementare vava fifi maimai redusredus..

DeDe exemplu,exemplu, oo cantitatecantitate redusredus dede bunuri bunuri dede uzuzîndelungatîndelungat necesitnecesit dezvoltareadezvoltarea serviciilor serviciilor dede service,service, iar iar ooofertofert bogat bogat dede astfelastfel dede bunuri bunuri ii lala preuri preuri accesibileaccesibile

populaiei populaiei poate poate aveaavea efecteefecte negativenegative asupraasupra niveluluinivelului oferteioferteidede serviciiservicii dede serviceservice..



ServiciileServiciile complementarecomplementare pot pot influenainfluena ofertaoferta dede

serviciiservicii pe pe msuramsura instaurriiinstaurrii ii generalizriigeneralizrii unor unor raporturiraporturi dede asociareasociare..

Taxele,Taxele, impoziteleimpozitele ii subveniilesubveniile auau ii eleele oo

influeneazinflueneaz semnificativsemnificativ asupraasupra oferteiofertei dede serviciiservicii..Astfel,Astfel, cretereacreterea taxelor taxelor vava conduceconduce lala micorareamicorareaoferteiofertei dede serviciiservicii înîn schimbschimb reducereareducerea acestoraacestora vavacontribuicontribui substanialsubstanial lala cretereacreterea oferteiofertei dede serviciiservicii..

DeDe asemenea,asemenea, majorrilemajorrile sausau micorrilemicorrile subveniilor subveniilor determindetermin modificrimodificri aleale oferteiofertei dede serviciiservicii înîn acelaiacelaisenssens..

NumrulNumrul prestatorilorprestatorilor dede serviciiservicii reprezintreprezint unun altalt



NumrulNumrul prestatorilorprestatorilor dede serviciiservicii reprezintreprezint unun altaltfactor factor carecare influeneazinflueneaz ofertaoferta dede serviciiservicii.. ÎnÎn funciefuncie

dede numrulnumrul prestatorilor prestatorilor existeniexisteni pe pe oo pia, pia, sese creazcreazdiferitelediferitele tipuritipuri dede concuren,concuren, dede lala monopolmonopol lalaconcurenaconcurena perfect perfect.. PentruPentru aa putea putea faceface oo analizanaliz câtcâtmaimai bun bun aa numruluinumrului dede ofertani,ofertani, sese recomandrecomand caca

aceastaaceasta ss nunu fiefie efectuatefectuat pe pe ansamblulansamblul pieei pieeiserviciilor,serviciilor, fiindfiind necesarnecesar oo analizanaliz pentru pentru fiecarefiecarecategoriecategorie dede serviciiservicii oferite,oferite, înîn scopulscopul reflectriireflectriioportunitilor oportunitilor dede afaceriafaceri înîn domeniuldomeniul serviciilor serviciilor ii

satisfaceriisatisfacerii câtcât maimai deplindeplin aa nevoilor nevoilor consumatorilor consumatorilor..



FactorulFactorul timptimp îndeplineteîndeplinete unun rolrol maimai puin puin importantimportant înînraportulraportul dintredintre cerereacererea ii ofertaoferta dede servicii,servicii, dacdac sese areare înînvederevedere faptulfaptul c,c, înîn general,general, serviciileserviciile sese consumconsum înînmomentulmomentul producerii producerii lor lor.. CuCu toatetoate acestea,acestea, factorulfactorul timptimp

prezint prezint importanimportan maimai alesales pentru pentru aceleacele categoriicategorii dedeserviciiservicii carecare necesitnecesit pregtirea pregtirea prestatorului prestatorului cucu multmult timptimpînainteînainte dede aa presta presta serviciulserviciul..

Desigur,Desigur, prezentarea prezentarea acestor acestor factorifactori dede influeninfluen aa oferteioferteidede serviciiservicii areare unun caracter caracter general,general, urmândurmând caca înîn funciefunciedede specificulspecificul fiecreifiecrei categoriicategorii dede serviciiservicii ss sese cunoasccunoascii ss sese analizezeanalizeze ii aliali factori,factori, înîn vedereavederea creriicrerii

posibilitilor posibilitilor dede dezvoltaredezvoltare aa afacerilor afacerilor înîn acestacest domeniudomeniuii dede satisfaceresatisfacere aa nevoilor nevoilor populaiei populaiei..

3.5.4. Tendine în evoluia ofertei de servicii3.5.4. Tendine în evoluia ofertei de servicii



3.5.4. Tendine în evoluia ofertei de servicii 3.5.4. Tendine în evoluia ofertei de servicii

SfâritulSfâritul secoluluisecolului XXXX ii începutulînceputul secoluluisecolului XXIXXI auaufostfost marcatemarcate dede oo serieserie dede tendinetendine înîn evoluiaevoluia oferteiofertei dedeserviciiservicii::

cretereacreterea înîn ritmritm superior superior aa oferteiofertei dede serviciiservicii înîn raportraport cucuofertaoferta celorlaltecelorlalte sectoaresectoare;;

asociereaasocierea respectivrespectiv disociereadisocierea oferteiofertei dede bunuri bunuri ii dedeserviciiservicii;; cretereacreterea roluluirolului ii importaneiimportanei calitiicalitii înîn domeniuldomeniul

serviciilor serviciilor;; dinamicidinamici difereniatedifereniate pe pe categoriicategorii dede serviciiservicii..



CretereaCreterea în în ritmritm superiorsuperior aa oferteiofertei dede serviciiservicii în înraportraport cucu ofertaoferta celorlaltecelorlalte sectoaresectoare reprezintreprezint oo tendintendinînregistratînregistrat atâtatât pe pe piaa piaa româneascromâneasc câtcât ii pe pe piaa piaa

internaionalinternaional.. DezvoltareaDezvoltarea sectoruluisectorului teriar teriar aa fostfostfavorizatfavorizat dede dezvoltareadezvoltarea economieieconomiei înîn ansamblu,ansamblu, carecare aaavutavut efecteefecte pozitive pozitive asupraasupra niveluluinivelului dede trai,trai, ceeaceea cece aadeterminatdeterminat înîn finalfinal apariiaapariia ii diversificareadiversificarea nevoiinevoii socialesociale

pentru pentru serviciiservicii..

AceastAceast tendintendin esteeste susinutsusinut dede:: cretereacreterea ponderiiponderii populaieipopulaiei ocupateocupate înîn sectorulsectorul serviciilorserviciilor înîn



cretereacreterea ponderii ponderii populaiei populaiei ocupateocupate înîn sectorulsectorul serviciilor serviciilor înînR omânia,R omânia, dede lala 3131,,11%% înîn anulanul 19961996,, lala 3434,,0909%% înîn anulanul 20022002 iilala 3737,,22%% înîn anulanul 20042004;;

ponderea ponderea serviciilor serviciilor lala creareacrearea produsului produsului internintern brut brut înînR omâniaR omânia aa crescutcrescut dede lala 4444,,88%% înîn anulanul 19991999,, lala 4545,,33%% înîn anulanul20042004;; ponderea ponderea agriculturii,agriculturii, vântoriivântorii ii silviculturiisilviculturii aa sczutsczutdede lala 1313,,33%% înîn anulanul 19991999,, lala 1212,,88%% înîn anulanul 20042004;; ponderea ponderea

industrieiindustriei aa evoluatevoluat dede lala 2424,,88%% înîn anulanul 19991999,, lala 2525,,11%% înîn anulanul20042004;; ponderea ponderea construciilor construciilor aa crescutcrescut dede lala 11,,44%% înîn anulanul19991999,, lala 66,,00%% înîn anulanul 20042004;;

contribuiacontribuia serviciilor serviciilor lala realizarearealizarea valoriivalorii adugateadugate brute brute aa

înregistratînregistrat oo tendintendin dede creterecretere înîn anulanul 20032003,, fafa dede anulanul19991999,, atâtatât înîn rilerile dezvoltate,dezvoltate, câtcât ii înîn rilerile estest--europeneeuropene.. DeDeexemplu,exemplu, AustriaAustria (de(de lala 6666,,88%% lala 6767,,55%%),), FranaFrana (de(de lala 7171,,66%%lala 7373,,66%%),), GermaniaGermania (de(de lala 6868,,44%% lala 7070,,33%%),), LetoniaLetonia (de(de lala6868,,66%% lala 7070,,99%%),), UngariaUngaria (de(de lala 6161,,77%% lala 6666,,11%%),), BulgariaBulgaria(de(de lala 5555,,99%% lala 5858,,66%%),), R omâniaR omânia (de(de lala 5050,,88%% lala 5858,,11%%)) etcetc..



AsociereaAsocierea respectivrespectiv disociereadisocierea oferteiofertei dede bunuribunuri ii dede

serviciiservicii prezint prezint tendinetendine contradictoriicontradictorii înîn prezent, prezent, dar dar datoritdatoritdesfurriidesfurrii ii dinamismuluidinamismului fenomenelor fenomenelor economicoeconomico--socialesocialedindin prezent, prezent, acesteaceste tendinetendine suntsunt considerateconsiderate normalenormale.. AceastAceaststarestare dede faptfapt sese datoreazdatoreaz::

intensificriiintensificrii ptrunderii ptrunderii progresului progresului tehnictehnic înîn toatetoatedomeniiledomeniile societiisocietii;;

creteriicreterii niveluluinivelului dede traitrai ii respectivrespectiv aa calitiicalitii vieiivieii;;

diversificriidiversificrii nevoilor nevoilor socialesociale..



TendinaTendina dede disocieredisociere aa oferteiofertei dede serviciiservicii dede ofertaoferta dede bunuri bunurisese manifestmanifest:: între între ofertaoferta dede serviciiservicii ii ofertaoferta dede bunuribunuri,, dede exempluexemplu

serviciulserviciul dede softwaresoftware sese vindeavindea împreunîmpreun cucu calculatorul,calculatorul,

însîns înîn prezent, prezent, acestacest serviciuserviciu sese produce produce ii sesecomercializeazcomercializeaz separat,separat, deveninddevenind chiar chiar oo activitateactivitatedistinctdistinct;;

în în interiorulinteriorul oferteiofertei dede serviciuserviciu,, dede exemplu,exemplu, dezvoltareadezvoltareaserviciilor serviciilor dede cateringcatering înîn cadrulcadrul serviciilor serviciilor dede alimentaiealimentaie

public public..



TendinaTendina dede asociereasociere ss--aa remarcatremarcat ii aa fostfost determinatdeterminat dederaporturileraporturile dede complementaritatecomplementaritate dintredintre bunuri bunuri ii servicii,servicii, iinumainumai dintredintre serviciiservicii::

ofertaoferta dintredintre bunuri bunuri ii serviciiservicii:: dede exemplu,exemplu, transportul,transportul,

montarea,montarea, efectuareaefectuarea serviciilor serviciilor dede întreinereîntreinere înîn perioada perioada dedegaraniegaranie ii postgaranie postgaranie;;

înîn interiorulinteriorul oferteiofertei dede serviciiservicii:: dede exemplu,exemplu, decorareadecorarealocuinei,locuinei, zugrvit,zugrvit, montatmontat faiana,faiana, aer aer condiionatcondiionat sausau producerea producerea dede mobilier mobilier nou,nou, etcetc..



CretereaCreterea roluluirolului ii importaneiimportanei calitiicalitii serviciilorserviciilor devinedevineunun obiectivobiectiv esenialesenial înîn cadrulcadrul oricreioricrei economiieconomii dede pia pia.. PePe oo pia pia competitiv,competitiv, înîn carecare firmelefirmele sese întrecîntrec înîn produse, produse, serviciiserviciiii preuri, preuri, calitateacalitatea constituieconstituie unauna dintredintre condiiilecondiiile necesarenecesarecâtigriicâtigrii unuiunui avantajavantaj competitivcompetitiv.. DacDac vor vor primi primi calitateacalitatea

ateptat,ateptat, consumatoriiconsumatorii îiîi vor vor arataarata loialitatealoialitatea lor lor apelândapelând înînmodmod repetatrepetat lala serviciileserviciile aceluiaiaceluiai prestator prestator sausau recomandândrecomandândserviciileserviciile acestuiaacestuia rudelor rudelor ii prietenilor prietenilor.. DeDe asemenea,asemenea,concurenaconcurena puternic puternic îiîi vava determinadetermina pe pe prestatorii prestatorii dede serviciiserviciiss adopteadopte oo atitudineatitudine dede conectareconectare ii adaptareadaptare lala mediulmediul

economicoeconomico--social,social, aflataflat într într--unun permanent permanent dinamismdinamism..



DinamiciDinamici difereniatedifereniate pepe categoriicategorii dede serviciiservicii ± ± dindin analizaanalizadinamiciidinamicii produsului produsului internintern brut brut pe pe categoriicategorii dede resurseresurse înîn anulanul20042004 fafa dede anulanul 19981998 ss--auau înregistratînregistrat urmtoareleurmtoarele::

intermedieriintermedieri financiarefinanciare 146146,,88%%,, tranzaciitranzacii imobiliare,imobiliare, închirieriînchirieriii activitiactiviti dede serviciiservicii prestate prestate înîn principal principal întreprinderilor întreprinderilor 144144,,88%%,, comercomer 142142,,33%%,, transport,transport, depozitaredepozitare ii comunicaiicomunicaii127127,,99%%,, administraieadministraie public public ii aprareaprare 124124,,00%%,, învmântînvmânt113113,,44%%..



33..66.. PreurilePreurile dede consumconsum aleale serviciilorserviciilor

Nivelul Nivelul preurilor preurilor dede consumconsum aleale serviciilor serviciilor esteeste

rezultatulrezultatul uneiunei operaiunioperaiuni deosebitdeosebit dede complexecomplexe ii dificiledificiledatoritdatorit diversitiidiversitii serviciilor serviciilor (categorii,(categorii, claseclase etc),etc),simultaneitiisimultaneitii producerii producerii ii consumuluiconsumului serviciilor,serviciilor, etcetc..



ÎnÎn literaturaliteratura dede specialitatespecialitate suntsunt recunoscuterecunoscute maimaimultemulte metodemetode cantitativecantitative dede stabilirestabilire aa tarifelor tarifelor serviciilor serviciilor

pe pe piee piee cucu concurenconcuren imperfectimperfect::

MetodaMetoda marjeimarjei dede profitprofit adugatadugat lala costuricosturi ± ± esteeste ceaceamaimai simplsimpl metodmetod ii oferofer celecele maimai redusereduse garaniigaranii productorului productorului;; profitul profitul realizatrealizat esteeste egalegal cucu profitul profitul planificat planificat ii nunu sese ineine contcont dede cumprtorulcumprtorul potenial, potenial, dedecerinelecerinele sausau dede posibilitile posibilitile financiarefinanciare aleale acestuiaacestuia;;

MetodaMetoda praguluipragului dede rentabilitaterentabilitate pornetepornete dede lala ipote aipote a



MetodaMetoda praguluipragului dede rentabilitaterentabilitate ± ± pornete pornete dede lala ipotezaipotezaunuiunui asemeneaasemenea tarif,tarif, astfelastfel încâtîncât veniturileveniturile realizaterealizate dindin

prestarea prestarea unuiunui anumitanumit volumvolum dede serviciiservicii ss fiefie egalegal cucuvaloareavaloarea costurilor costurilor;; aceastaceast metodmetod sese poate poate aplicaaplica înîn doudouproceduriproceduri::

determinareadeterminarea produciei produciei minimeminime care,care, lala unun tarif tarif dat,dat,asigurasigur oo activitateactivitate rentabilrentabil;;

determinareadeterminarea tarifului tarifului minimminim,, carecare pentru pentru oo anumitanumit

producie, producie, asigurasigur rentabilitatearentabilitatea activitiiactivitii..

MetodaMetoda costuluicostului marginalmarginal egalegal cucu venitulvenitul marginalmarginal ± ±

ii dd ii dd iliili ii



reprezintreprezint oo metodmetod apropiatapropiat dede ceacea carecare sese utilizeazutilizeaz pe pe oo pia pialiberliber ii sese aplicaplic celcel maimai bine bine înîn condiiilecondiiile înîn carecare productorul productorul

deinedeine pe pe pia pia oo poziie poziie relativrelativ monopolistmonopolist..SpreSpre deosebiredeosebire dede celelaltecelelalte metode,metode, aceastaaceasta ineine seamaseama atâtatât dedecomportamentulcomportamentul consumatoruluiconsumatorului câtcât ii dede celcel alal productorului productorului..

IndiciiIndicii preurilorpreurilor dede consumconsum aiai serviciilorserviciilor

ÎnÎn perioada perioada 19991999--20042004,, preurile preurile dede consumconsum pe pe ansamblulansamblul bunurilor bunurilor ii serviciilor serviciilor auau înregistratînregistrat oo tendintendin dede scderescdere,, dedelala 145145,,88%% înîn anulanul 19991999,, fafa dede anulanul 19981998,, lala 111111,,99%% înîn anulanul

20042004,, fafa dede aulaul 20032003.. AceeaiAceeai tendintendin dede scderescdere aa indicilor indicilor preurilor preurilor dede consumconsum ss--aa constatatconstatat ii înîn cazulcazul serviciilor,serviciilor, dede lala184184,,00%% lala 114114,,77%%..

DinDin analizanaliz rezultrezult cc înîn cazulcazul serviciilor,serviciilor, preurile preurile dedeconsumconsum auau înregistratînregistrat dinamicidinamici superioaresuperioare bunurilor bunurilor dede

ii l il i 20032003



consum,consum, cucu excepiaexcepia anuluianului 20032003..

CeaCea maimai susinutsusinut dinamicdinamic aa preurilor preurilor dede consumconsum ss--aa înregistratînregistrat lalaurmtoareleurmtoarele serviciiservicii::

chirii,chirii, dede 30003000,,33%% înîn anulanul 19991999;; ap,ap, canal,canal, salubritate,salubritate, dede 194194,,77%% înîn anulanul 20002000;; cinematografe,cinematografe, teatre,teatre, muzee,muzee, cheltuielicheltuieli cucu învmântulînvmântul ii turism,turism, dede

197197,,77%% înîn anulanul 19991999;; telefon,telefon, dede 190190,,33%% înîn anulanul 19991999;; abonamentabonament radioradio--TV,TV, dede 197197,,66%% înîn anulanul 19991999,, fafa dede anulanul precedent precedent..

OO altalt concluzieconcluzie desprinsdesprins dindin analizaanaliza informaiilor informaiilor prezentate prezentate înîn tabelultabelul urmtor urmtor sese referrefer lala faptulfaptul cc indiciiindicii

preurilor preurilor dede consumconsum pentru pentru servicii,servicii, pentru pentru toattoat perioada perioada19991999--20042004,, auau înregistratînregistrat nivelulnivelul peste peste 100100,, ceeaceea cece înseamnînseamncc preurile preurile dede consumconsum aleale serviciilor serviciilor ,, caca valorivalori absolute,absolute, auaucrescutcrescut înîn fiecarefiecare anan..



3.7. Conjunctura serviciilor3.7. Conjunctura serviciilor



AnchetaAncheta dede conjuncturconjunctur înîn serviciiservicii sese bazeaz bazeaz pe pe estimrileestimrilemanagerilor managerilor dede întreprinderi,întreprinderi, cucu privire privire lala tendinatendina dede evoluieevoluie aaactivitiiactivitii economiceeconomice.. AnchetaAncheta ss--aa efectuatefectuat pe pe unun eantioneantion dede10931093 ageniageni economici,economici, reprezentativreprezentativ pe pe ansamblulansamblul sectoruluisectorului..MrimeaMrimea eantionuluieantionului aa fostfost stabilitstabilit astfelastfel încâtîncât eroareaeroarea dedeestimareestimare maximmaxim admisadmis esteeste ±±55%% pe pe totaltotal sector sector.. SS--aa utilizatutilizatsondajulsondajul stratificatstratificat simplusimplu aleator,aleator, iar iar variabilelevariabilele dede stratificarestratificare

suntsunt activitateaactivitatea ii mrimeamrimea întreprinderiiîntreprinderii.. PentruPentru obinereaobinerearezultatelor rezultatelor agregate,agregate, rspunsurilerspunsurile întreprinderilor întreprinderilor suntsunt ponderate ponderatecucu variabilavariabila dede selecie,selecie, respectivrespectiv cifracifra dede afaceriafaceri.. ProporiaProporiaalternativealternative lor lor dede evoluieevoluie (cretere,(cretere, stabilitate,stabilitate, scdere)scdere) reprezintreprezintpondereaponderea întreprinderilor întreprinderilor (care(care auau alesales alternativaalternativarespectiv)respectiv) în în volumulvolumul dede activitateactivitate alal sectoruluisectorului.. DiferenaDiferena

procentual procentual întreîntre alternativealternative lele extremeextreme ((%% creterecretere -- %% scdere)scdere)constituieconstituie soldulsoldul conjuncturalconjunctural,, carecare exprimexprim tendinatendina dede evoluieevoluieaa indicatorilor indicatorilor fafa dede perioada perioada dede referinreferin.. AncheteleAnchetele dedeconjuncturconjunctur suntsunt realizaterealizate înîn cofinanare,cofinanare, cucu contribuiacontribuia ComisieiComisieiEuropeneEuropene -- DGECFDGECF11N N (Bruxelles)(Bruxelles)..



ConformConform estimrilor estimrilor dindin lunaluna aprilieaprilie 20062006,, manageriimanagerii dindinsectorulsectorul dede serviciiservicii prognozeaz prognozeaz unun trendtrend ascendentascendent alal cereriicereriidede serviciiservicii (cifra(cifra dede afaceri)afaceri) înîn trimestrultrimestrul IIII 20062006,, pe pe totaltotal

activitateactivitate (sold(sold conjuncturalconjunctural ++2525%%)).. AceastAceast tendintendin esteestesemnalatsemnalat atâtatât dede întreprinderileîntreprinderile mijlociimijlocii ((5050--249249 salariai)salariai) carecareauau înregistratînregistrat unun soldsold conjuncturalconjunctural dede ++3838%% câtcât ii dedeîntreprinderileîntreprinderile micimici ((11--4949 salariai)salariai) cucu unun soldsold conjuncturalconjunctural dede++3434%%..





SituaiaSituaia economiceconomic dindin acestacest sector,sector, înîn ultimeleultimele treitrei luni,luni, aa fostfostapreciatapreciat caca fiindfiind bun bun (sold(sold conjuncturalconjunctural ++ 1010%%)).. Numrul Numrul dedesalariaisalariai dindin sectorulsectorul dede serviciiservicii vava continuacontinua ss--ii meninmenintendinatendina dede stabilitatestabilitate ((8787%% dindin opinii)opinii)..

ÎnÎn estimareaestimarea cereriicererii dede serviciiservicii înîn trimtrim.. IIII 20062006,, pe pe primul primul loclocsese aflafl societilesocietile dede hotelurihoteluri ii restauranterestaurante (sold(sold conjuncturalconjunctural++5959%%),), urmateurmate dede unitileunitile dede închiriereaînchirierea mainilor mainilor iiechipamentelor echipamentelor frfr operator operator (sold(sold conjuncturalconjunctural ++5757%%),), dede

unitileunitile cucu activitiactiviti anexeanexe ii auxiliareauxiliare dede transport,transport, activitiactivitialeale ageniilor ageniilor dede turismturism (sold(sold conjuncturalconjunctural ++5555%%)) ii unitileunitiledede eliminareaeliminarea deeurilor deeurilor ii aa apelor apelor uzateuzate;; asanare,asanare, salubritatesalubritateetcetc..(sold(sold conjuncturalconjunctural ++5454%%))..

PentruPentru lunilelunile iulieiulie--septembrieseptembrie 20062006,, estimrileestimrile cereriicererii dedeserviciiservicii cucu soldurilesoldurile conjuncturaleconjuncturale celecele maimai marimari ss--auau



înregistratînregistrat lala::

activitiactiviti conexeconexe ii auxiliareauxiliare dede transport,transport, activitiactiviti alealeagenilor agenilor dede turismturism (+(+8484%%),), fenomenfenomen firescfiresc dacdac avemavem înînvederevedere cc înîn acesteaceste luniluni activitileactivitile dede transporttransport ii turismturismsuntsunt deosebitdeosebit dede intenseintense;;

închiriereaînchirierea mainilor mainilor ii aa echipamentelor echipamentelor frfr operator operator

(+(+6060%%));; hotelurihoteluri ii restauranterestaurante (+(+4444%%)).. DupDup opiniaopinia managerilor,managerilor, preurile preurile dede vânzarevânzare sausau dede

facturarefacturare aleale prestaiilor prestaiilor vor vor aveaavea oo evoluieevoluie ascendentascendent(sold(sold conjuncturalconjunctural ++ 1111 %%)).. CreteriCreteri maimai semnificativesemnificative suntsunt

ateptateateptate înîn sectorulsectorul dede hotelurihoteluri ii restauranterestaurante (sold(soldconjuncturalconjunctural ++3333%%),), unitileunitile cucu activitiactiviti anexeanexe iiauxiliareauxiliare dede transport,transport, activitiactiviti aleale ageniilor ageniilor dede turismturism(sold(sold conjuncturalconjunctural ++2626%%)) ii seleciaselecia ii plasarea plasarea foreiforei dedemuncmunc (sold(sold conjuncturalconjunctural ++2626%%))..

ÎnÎn trimestrultrimestrul IIII 20062006,, 4141 %% dintredintre respondenirespondeni auaull dif idif i dd li ili i î b i iiî b i ii i i iii i ii dd



semnalatsemnalat diferitediferite cauzecauze dede limitarelimitare aa îmbuntiriiîmbuntirii activitiiactivitii dedeserviciiservicii..

DintreDintre principalele principalele cauze,cauze, cerereacererea insuficientinsuficient ((4444%%dindin opinii)opinii) continucontinu ss aibaib ceacea maimai însemnatînsemnat pondere, pondere,problemeprobleme financiarefinanciare ((3030%% dindin opinii),opinii), lipsalipsa spaiuluispaiului sausau aaechipamentelor echipamentelor ((66%% dindin opinii),opinii), lipsalipsa foreiforei dede muncmunc ((44%% dindin

opinii)opinii) ii altealte cauze,cauze, concurenaconcurena neloial,neloial, lipslips licenelicene dedetransporttransport etcetc.. ((1616%% dindin opinii)opinii)..

DinDin analizaanaliza conjuncturalconjunctural aa evoluieievoluiei cereriicererii dede servicii,servicii,dupdup mrimeamrimea întreprinderii,întreprinderii, tendinetendine dede creterecretere maimai pronunate pronunate

sese înregistreazînregistreaz lala întreprinderileîntreprinderile mijlociimijlocii (cu(cu 5050--249249 salariai)salariai)carecare auau unun soldsold conjuncturalconjunctural dede ++3838%% ii lala întreprinderileîntreprinderile micimici(sold(sold conjuncturalconjunctural ++3434%%))..



PrincipalelePrincipalele cauzecauze carecare afecteazafecteaz derulareaderulareacorespunztoarecorespunztoare aa activitiiactivitii dede serviciiservicii lala întreprinderileîntreprinderile mici,mici, cucu



pp pp ,,unun numr numr cuprinscuprins întreîntre 11--4949 salariaisalariai suntsunt::

cerereacererea insuficieninsuficien ((4949%%));; probleme probleme financiarefinanciare ((2929%%));;lipsalipsa spaiuluispaiului sausau aa echipamentelor echipamentelor ((66%%));;lipsalipsa foreiforei dede muncmunc ((33%%));;altealte cauzecauze ((1313%%))..

ManageriiManagerii întreprinderilor întreprinderilor mijlociimijlocii ((5050--249249 salariai),salariai),apreciazapreciaz cc prin prin specificulspecificul activitiiactivitii dede servicii,servicii, existexist anumiianumiifactorifactori carecare restricioneazrestricioneaz activitateaactivitatea acestuiacestui sector sector::

cerereacererea insuficientinsuficient ((3232%%));; probleme probleme financiarefinanciare ((3030%%));;lipsalipsa spaiuluispaiului sausau aa echipamentelor echipamentelor ((33%%));;altealte cauzecauze ((3535%%))..



IndicatorulIndicatorul dede confidenconfiden reprezintreprezint mediamedia aritmeticaritmetic aasoldurilor soldurilor conjuncturaleconjuncturale pentru pentru urmtoareleurmtoarele treitrei componentecomponente::apreciereaaprecierea situaieisituaiei economice,economice, apreciereaaprecierea ii estimareaestimarea cereriicererii dede

serviciiservicii..



IndicatorulIndicatorul dede confidenconfiden esteeste mediamedia aritmeticaritmetic aa soldurilor soldurilor conjuncturaleconjuncturale pentru pentru treitrei componentecomponente:: apreciereaaprecierea situaieisituaieieconomice,economice, apreciereaaprecierea ii estimareaestimarea cereriicererii dede serviciiservicii..



economice,economice, apreciereaaprecierea ii estimareaestimarea cereriicererii dede serviciiservicii..

ÎnÎn concluzie,concluzie, indicatorulindicatorul dede confidenconfiden mediumediu pentru pentru R omâniaR omâniaareare valorivalori superioaresuperioare fafa dede mrimilemrimile realizaterealizate pentru pentru rilerile UniuniiUniuniiEuropeneEuropene ii aa celor celor dindin zonazona dede influeninfluen Euro,Euro, ceeaceea cece indicindic oosituaiesituaie negativnegativ.. CuCu toatetoate cc indicatorulindicatorul dede confidenconfiden mediumediu pentru pentru R omâniaR omânia esteeste dede 2828,, lala felfel caca înîn cazulcazul BulgarieiBulgariei ii aceastaceastcomparaiecomparaie esteeste defavorabildefavorabil R omânieiR omâniei deoarecedeoarece mediamedia realizatrealizat ss--aa obinutobinut prin prin soldurisolduri conjuncturaleconjuncturale aflateaflate într într--unun intervalinterval foartefoarte larglarg((11 ii 5454),), ceeaceea cece denotdenot opiniiopinii foartefoarte variatevariate datoritdatorit complexitiicomplexitiiii dificultilor dificultilor întâmpinateîntâmpinate înîn activitateaactivitatea practic practic.. ÎnÎn cazulcazulBulgariei,Bulgariei, acestacest intervalinterval esteeste maimai restrânsrestrâns ((1515--4242))..

IndicatoriiIndicatorii dede conjuncturconjunctur înîn servicii,servicii, pe pe ramuriramuri dede activitate,activitate, înînlunaluna iunieiunie 20062006 suntsunt prezentai prezentai înîn anexaanexa nr nr.. 1616,, iar iar înîn anexaanexa nr nr.. 1717sese prezintprezint indicatorulindicatorul dede confidenconfiden înîn serviciiservicii pentrupentru rilerile UniuniiUniunii

Documents

Economia Serviciilor Cap 3, 4