Upload
ani-circu
View
846
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
Specializarea: ECONOMIA TURSIMULUI ŞI SERVICIILOR
Grupa: 8262
PROIECTECONOMIE MONDIALA
“BELGIA “
Îndrumător: prof. Simona Balasescu
Student:
- 2006/2007 –
Cuprins
Cap.1: Prezentarea generala..............................................................3Cap. 2: Economia Belgiei..................................................................6
2.1 Politica comerciala a Belgiei.....................................................62. 1. 1 Comertul exterior.............................................................72. 1. 2 Reglementarea comertului exterior...................................82. 1. 3 Pârghii de stimulare a exportului......................................82. 1. 4 Schimburile comerciale Belgia-Romania.........................9
2.2 Indicatori Macroeconomici.....................................................102.3 Politica monetară a Belgiei.....................................................11
2.3.1. O politică monetară europeană.........................................112.3.2. Emiterea de bancnote şi monezi.......................................12
2.4 Ramuri ale economiei Belgiei foarte bine dezvoltate.............13Cap. 3 : Apartenenţa Belgiei la structuri si organizatii internaţionale..........................................................................................................13
3.1. Neutralitatea iniţială...............................................................133.2. Uniunea Europeană................................................................143.3. NATO.....................................................................................153.4. Integrarea subregională cu Olanda şi Luxemburg.................153.5. Federalismul Belgiei şi relaţiile internaţionale......................153.6. Fostele colonii........................................................................15
2
Belgia
Cap.1: Prezentarea generala
Belgia este o mică ţară situată în Europa de Vest, care se învecinează cu Ţările de
Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Franţa şi Marea Nordului.(vezi fig.1)
Capitala tarii este Brussel sau Bruxelles si este situata in nord-estul tarii.
Teritoriul Belgiei are o întindere de 30.510 km² şi ocupa locul 148 in lume; se
împarte din punct de vedere geografic în trei regiuni: câmpia costieră în nord-vest, platoul
central şi ţinuturile muntoase ale Ardenilor din sud-est.
Belgia are unul dintre cele mai dens populate teritorii din Europa. Totalul populatiei
atinge 10.5 milioane locuitori cu o densitate de 342 locuitori pe km². Are 3 limbi oficiale:
olandeza (forma scrisă comună a dialectelor flamande), care este folosită de 55% din
populaţie, în Flandra şi Brussel; franceza, care este folosită de 44%, în Comunitatea Valonia-
Brussel, şi germana, care este utilizată doar de 1% din locuitori, în Comunitatea germanofonă
din estul Valoniei. Capitala ţării este oficial bilingvă (franceză-olandeza). Pe lângă acestea,
Comunitatea Valonia-Brussel recunoaşte şi limbile regionale: limba valonă (majoritară),
picardina, luxemburgheza , brusselara, câmpeneana, galmeza (stinsă în 2002).
Belgia este o monarhie constitutionala condusa de regele Albert al II-lea.
Organizarea politică belgiană este complexă. Sistemul federal se împarte în organisme care nu
corespund doar zonelor geografice, ci şi lingvistice. Şefia statului este deţinută de monarh, ale
cărui activităţi sunt de fapt ceremoniale. Şefia guvernului o are Primul Ministru Guy
Verhofstadt , care coordonează un număr maxim de 15 miniştri cu afiliaţie la partidul său sau
la coaliţia de la putere. Puterea legislativă se bazează pe un parlament bicameral compus din
3
150 de reprezentanţi şi 71 de senatori. În Belgia nu există partide politice naţionale, atât timp
cât partidele tind să se limiteze la regiunea lingvistică a electoratului lor. Totuşi un singur
partid apare atât la francofoni cât şi la flamanzi, însă fără a avea o organizare naţională:
Partidul Verde (ÉCOLO/GROEN!).
În Flandra, şi Brusselul/Bruxelles-ul flamand, principalele partide sunt: Interesul
Flamand (Vlaams Belang - ex-Vlaams Blok [Blocul Flamand]) (VB), Flamanzii Liberali şi
Democraţi (VLD) şi Partidul Flamand Creştin-Democrat (CD&V).
În Valonia şi Brusselul/Bruxelles-ul francofon, principale partide sunt: Centrul
Democrat Umanist (cdH), Partidul Social (PS) şi Mişcarea Reformatoare a Belgiei (MR).
Partidul Verde (ECOLO/GROEN!) este încă un partid important în Belgia.
Sistemul federal e compus din trei regiuni autonome: Valonia, cu capitala la Namur;
Flandra, cu capitala la Antwerpen/Anvers; şi Brussel/Bruxelles. În învăţămînt şi cultură,
există trei comunităţi: Comunitatea Flamandă, cu autoritate în Flandra şi Brussel;
Comunitatea Valonia-Brussel; şi Comunitatea Germanofonă, cu autoritate în estul Valoniei
(în jurul oraşului Eupen).
Belgia se împarte în 3 regiuni federale:
* Flandra se împarte în 5 provincii:
o Anvers,
o Limburg,
o Flandra de Est,
o Flandra de Vest,
o Brabantul Flamand
* Valonia se împarte în 5 provincii:
o Brabantul Valon,
o Namur,
o Liège,
o Hainaut,
o Luxemburg
4
* Regiunea Capitalei Bruxelles, regiunea capitală.
Fiecare provincie se subdivide în "arondismente" ori raioane, iar raioanele în comune. (fig 1)
Cap. 2: Economia Belgiei
Economia belgiana este caracterizata prin puternica productivitate, o slaba inflatie,
un calm social si o stabilitate politica, la origine de o mare prosperitate economica.
Somajul este sub media europeana si continua sa scada. Exportul constituie doua treimi din produsul national brut
2.1 Politica comerciala a Belgiei
În zona euro performanţa economică a Belgiei s-a situat deasupra mediei încă din
anul 2002 si a continuat acest trend şi în anul 2005.
La sfârşitul anului 2005 creşterea PIB înregistra 1,4%, potrivit cifrelor furnizate de
Banca Naţională a Belgiei. Pentru anul 2006 Biroul Federal de Planificare prevede o creştere
a PIB de 2,2%.
Pe întreg parcursul anului 2005 rata inflaţiei a fost menţinută între 1% şi 1,5%, cu o
tendinţă de creştere datorată cresterii preţului petrolului, care afectează preţurile bunurilor şi
5
serviciilor. Creşterea medie a preţurilor in anul 2005 a fost de 2,9% şi se estimează că va
rămâne aceeaşi în anul 2006, în timp ce se asteaptă ca inflaţia să atingă 1,8%.
Crearea de locuri de muncă in anul 2005 a înregistrat un declin faţă de anul 2004, dar
se previzionează o accelerare a acesteia în anul 2006.
Investiţiile în domeniul afacerilor au crescut în anul 2005 în medie cu 3,9%, dar vor
ajunge în 2006 la cca 2,9%.
Studiul Băncii Naţionale a Belgiei indică un trend ascendent în sectorul imobiliar,
datorat în principal unei dobănzi avantajoase a creditului ipotecar(1,4% în 2005 şi
2,7% în 2006).
Investitiile guvernamentale vor fi însă factorul determinant al cresterii economice,
tinând cont de ciclul investitiilor locale, generat de alegerile din 2006.
Potrivit studiului Băncii Naţionale a Belgiei, primele 100 de firme belgiene,
clasificate după cifra de afaceri sunt repartizate geografic astfel :
44 % în regiunea Bruxelles
49 % în Flandra
7 % în Valonia
Pe sectoare de activitate, primele cele mai mari 100 de firme belgiene se regăsesc
astfel :
12% în industria alimentară
10% în industria chimică
4% în metalurgie şi prelucrarea metalelor
6% în domeniul fabricării echipamentelor electrice şi electronice
12% în alte industrii manufacturiere
7% în domeniul energiei şi apelor
32 % în domeniul comertului
11% în domeniul transportului
1% au activităţi financiare
5% în domeniul imobiliar
6
2. 1. 1 Comertul exterior
Faţă de zona euro Belgia a cunoscut şi în acest domeniu o creştere mai substantială,
deşi performanta exportului a dezamăgit în prima jumătate a anului 2005.Această diminuare
este un rezultat al scăderii cererii externe adresată Belgiei, în special cea emanând de la
parteneri din zona euro. Aprecierea cursului euro, care a culminat la sfârsitul anului 2005 şi
creşterea preţului petrolului au influienţat schimburile din zonă.
Potrivit Biroului Federal de Planificare, în 2006 exportul va creşte cu 50%, în timp
ce în 2005 crescuse cu doar 2,2%.
In cifre absolute comerţul exterior al Belgiei s-a situat în 2005 faţă de 2004, după
cum urmează:
TOTAL IMPORT EXPORT(mil.€)
Nov. 2005 11166,1 234 207,1 245 373,2
Nov. 2004 16161,1 209 578,7 225 739 ,8
2. 1. 2 Reglementarea comertului exterior
Organismul belgian competent să elibereze
- licenţe de export,de import şi de tranzit
- certificat internaţional de import si certificat de verificare a livrărilor
- documente de supraveghere
este Administration du Potentiel economique, cu două sedii distincte : pentru produse
industriale şi pentru produse agricole.
Câteva măsuri cu aplicabilitate în prezent :
- importul de produse siderurgice originare din fosta URSS şi din China sunt supuse unor
limitări cantitative ;
- importul de produse siderurgice originare din toate ţările terţe face obiectul
unei supravegheri de preţ şi cantitate ;
- 161 categorii de produse textile sunt fie liberalizate, fie supravegheate, fie contingentate ;
- armele, munitiile, produsele strategice şi produsele nucleare fac obiectul unei proceduri
speciale de control ;
- importul şi exportul cărbunelui cocsificabil din/în ţări din afara Uniunii Europene se
efectuează pe bază de licenţe
7
2. 1. 3 Pârghii de stimulare a exportului
Există două instrumente principale cu acoperire federală : împrumutul de stat şi
creditul cadru(între bănci belgiene şi bănci din ţara beneficiară).
Instrumentele regionale de finanţare a exportului sunt mult mai numeroase şi se
constituie din :
- ajutoare pentru prospectarea pietelor din afara Uniunii Europene ;
- o contributie de50% din participarea la târguri şi expoziţii internaţionale ;
- suportarea a 50% din cheltuielile de promovare, dar nu mai mult de o dată intr-un interval de
trei ani ;
- plata a 50%din onorariul unor experti de comerţ exterior
- suportarea a 50% din cheltuielile de formarea a cadrelor de comerţ exterior
In aceeaşi categorie de pârghie de stimulare a comertului exterior, legislatia belgiana
încadrează şi Office National du Ducroire, stabiliment public care îşi îndeplineşte această
atribuţie prin asigurarea riscurilor legate de export.Instrumentele utilizate de OND sunt :
- polita globală
- poliţa specifică pentru întreprinderi mici şi mijlocii
- poliţa multinaţională
- asigurarea contractelor de credit
- asigurarea mărfii expediate în consignaţie ,sau expusă la târguri internaţionale
Odată cu apartenenţa Belgiei la piaţa europeană unică, formalităţile vamale au cunoscut
schimbări radicale în sensul simplificării, ca urmare a înlăturării frontierelor fiscale.
2. 1. 4 Schimburile comerciale Belgia-Romania
Un tablou sintetic al structurii geografice a comertului exterior al Belgiei indică
faptul că acesta se realizează în proportie de 74,3% cu cele 15 ţări ale Uniunii Europene, 4,4%
cu SUA, 2,9% cu noile state membre ale UE, 8,6% cu Asia, 4,3% cu restul Europei 2%,iar
diferenţa de 4% cu alte state.
După 1991 schmburile comerciale bilaterale au cunoscut un trend ascendent,
situăndu-se în anul 2005, după cum urmează :
8
- export …346,00 mil.€
- import …554,70 mil.€
In comertul exterior al României Belgia detine locul 15 în ierarhia partenerilor
comerciali.
Structura schimburilor de marfuri dintre cele două tări se prezintă astfel :
Export
- produse textile 45%
-maşini şi echipamente electrice 15%
- mobilă şi produse din lemn 11%
- cauciuc şi mase plastice 10%
- metale 4%
-echipament de transport 3%
- alte produse 12%
Import
- produse textile 22%
- produse chimice şi farmaceutice 21%
- echipament de transport 15%
- maşini şi aparate electrice 10%
- metale 8%
- mase plastice 8%
- alte produse 16%
Investiţiile belgiene în România nu depăşesc cu mult 50 mil. Euro, iar societaţile
românesti cu capital belgian se cifrează la cca 1100. Domeniile în care Belgia a investit sunt :
distributia produselor alimentare(participare majoritară laMega Image)
producţia de bere(Blaj, Baia Mare, Galaţi, Ploieşti)
productia de conducte din material plastic(Miercurea Ciuc)
productia de spumă poliuretanică(Sibiu)
producerea de subansamble pentru maşini unelte(la Cluj Napoca)
9
2.2 Indicatori Macroeconomici
PIB total = 316,2 miliarde $- anul 2006PIB /loc = 29.707 $/loc
Principalele previzii economice relative pentru Belgia
(variatia in %)
Sursa PIB Inflaţia2006 2007 2006 2007
Bureau federal al Planului(a) 2,7 2,2 1,9 1,9OCDE (b) 2,5 2,4 2,2 1,9Comisia UE (c) 2,3 2,1 2,4 2,1
(a) Previzii oficiale ale Institutului de Conturi Nationale, Buget Economic 2007 (control bugatar), septembrie 2006.(b) Perspective economice ale OCDE, nr 79, versiune preliminară, mai 2006
(c) Comisia europeană, primavara 2006.
2.3 Politica monetară a Belgiei
Banca Naţională a Belgiei este considerată banca centrală a acestei ţări începând cu
anul 1850. Este membră a sistemului central european bancar.
Guvernatorul băncii naţionale este membru al Consiliului Guvernator, principalul
organ de decizie al Eurosistemului, mai ales în ceea ce priveşte politica monetară. In afară de
politica monetară, Banca Naţionala a Belgiei se ocupa şi cu: printarea şi punerea în circulaţie
a bancnotelor şi monedelor, colectarea şi analizarea informaţiilor economice şi financiare,
stabilizarea sectorului financiar, producerea de servicii pentru Stat, producerea de servicii
pentru populaţie.
2.3.1. O politică monetară europeană
10
Incepând cu data de 1 ianuarie 1999, banca centrală participă la elaborarea şi punerea
în practică a politicii monetare a Eurosistemului. Acesta cuprinde Banca Centrală Europeană
şi băncile centrale ale ţărilor unde euro este monedă naţională. Obiectivul fundamental al
politicii monetare este de a menţine stabilitatea preţurilor în zona euro.
In 1992, ţările comunităţii economice europene au incheiat Tratatul de la Maastricht,
prin care s-a creat Uniunea Economică şi Monetară (UEM), ce urma să fie dirijată prin
Eurosistem. In urma acestui tratat, bancile centrale a 15 state europene, împreună cu Banca
Centrală Europeană (BCE) au devenit membre ale unei instituţii supranaţionale: Sistemul
European de Bănci Centrale (SEBC).
Uniunea monetară a demarat fără Grecia, care s-a alăturat la 1 ianuarie 2001 şi fără
Marea Britanie, Danemarca şi Suedia. Atata timp cât statele membre ale UE nu fac parte din
uniunea monetară se va face o distincţie intre Eurosistem si SEBC.
Tratatul de la Maastricht a dat Eurosistemului responsabilitatea de a menţine
stabilitatea monetară în zona euro. Statele care au semnat acest tratat împart convingerea că o
politică monetară ce păstrează valoarea internă a monezii aduce o mai bună contribuţie la
ameliorarea perspectivei economice şi la ridicarea nivelului de trai.
Eurosistemul nu conduce în mod direct preţurilor: acestea un sunt influenţate de
punerea în acţiune a instrumentelor politice monetare decât în cazul unor procese de lungă
durată. De aceea Eurosistemul nu trebuie să reacţioneze la variaţiile observate a indicelui
preţurilor, ci, prin anticipare, la evoluţiile previzibile ce constituie o ameninţare la stabilitatea
viitoare a preţurilor. Această acţiune se bazează pe o examinare aprofundată a tuturor
informaţiilor disponibile, organizate pe două categorii: analiza economică şi analiza monetară.
Analiza economică are ca scop stabilirea riscurilor pe termen scurt si mediu ce
amenintă stabilitatea preţurilor. Analiza monetară analizează riscurile pe termen lung.
Tratatul de la Maastricht stipulează că Eurosistemul, odată cu stabilizarea monetară,
îşi aduce susţinerea la politica economică generală a Uniunii, pentru a contribui la realizarea
unor obiective cum ar fi creşterea şi coeziunea economică şi socială.
2.3.2. Emiterea de bancnote şi monezi
11
Bancnotele şi monezile sunt produsele cele mai cunoscute ale unei Băncii Naţionale a
Belgiei, fiind imprimate începând cu anul 1851. Ca toate celelalte state membre ale
Eurosistemului, banca emite piese în funcţie de retragerile şi depozitele populaţiei.
Fiecare persoană retrage bancnote de la ghişeele şi automatele băncilor. Pentru a
satisface cererea clienţilor lor, băncile se aprovizionează de la Banca Naţională.
Banca Naţională nu controlează volumul circulaţiei bancnotelor şi monezilor. Acesat
depinde de conjunctura economică şi de gusturile publicului pentru anumite modalităţi de
plată.
Fiecare bancnotă revine în medie de la 1 la 3 ori pe an la ghişeele Băncii Naţionale,
numărându-se în jur de 900 de milioane de bancnote pe an. De fiecare dată sunt controlate
electronic, şi, în funcţie de starea lor, sunt distruse sau puse din nou în circulaţie. O bancnotă
are o durată de viaţă de la 2 la 5 ani. Falsurile sunt reperate, analizate şi transferate mai
departe poliţiei. Bancnotele murdare sau uzate sunt distruse şi inlocuite cu altele noi.
Din informaţiile prezentate mai sus, Banca Natională a Belgiei controlează politica
monetară a ţării, având o importanţă majoră, executând operaţiuni de interes general, atât la
nivel naţional, cât şi la nivel internaţional.
2.4 Ramuri ale economiei Belgiei foarte bine dezvoltateTara cu o puternica dezvoltare economica dispune de unele resurse de subsol si roci
de constructie, industria apelind in mare masura la importuri de materii prime si combustibil.
Energia nucleara asigura cca. 2/3 din productia de energie electrica, iar industria este foarte
diversificata, odinioara predominind siderurgia si textilele.
Prelucrarea diamantelor este o specialitate la nivel mondial a orasului Antwerp.
12
Agricultura este dominata de cresterea animalelor, in special porcine si bovine. Se
cultiva cereale, sfecla-de-zahar si legume.
Belgia dispune de o densa retea de cai de comunicatie (feroviare, rutiere, fluviale).
Comertul exterior este foarte activ, exportul echivalind cu 56% din PIB, iar balanta
comerciala s-a echilibrat in ultimii ani. Principali parteneri sunt tarile din U.E.
Deasemenea Belgia este recunoscuta la nivel international pentru producerea
ciocolatei de cea mai buna calitate, si a berii.
Cap. 3 : Apartenenţa Belgiei la structuri si organizatii internaţionale
3.1. Neutralitatea iniţială
Datorită localizării sale la intersecţia drumurilor Europei de Vest, Belgia a fost din
punct de vedere istoric o regiune invadată de armetele vecinilor săi mai mari. Cu graniţe
lipsite de apărare, Belgia a vrut iniţial să evite dominaţia naţiunilor mai puternice ce o
inconjurau, folosind o politică de mediere. Concertul Europei atestă crearea Belgiei în 1830
cu condiţia ca ţara să rămână strict neutră. Această politică de neutralitate s-a incheiat odata
cu ocupaţia germană din timpul primului război mondial. În anii ce au precedat al doilea
război mondial Belgia a încercat să se întoarcă la politica de neutralitate, dar din nou, este
invadată de Germania. În 1948, Belgia semnează tratatul de la Bruxelles împreună cu Marea
Britanie, Franta, Olanda şi Luxemburg şi, un an mai târziu, devine membru fondator al
Alianţei Atlantice.
3.2. Uniunea Europeană
Belgia a fost de la început un susţinător puternic al integrării europene şi majoritatea
aspectelor economice şi a politicii comerciale sunt coordonate prin Uniunea Europeană care
îşi are sediul central (Comisia europeană, Consiliul Uniunii Europene, sesiuni ale
Parlamentului European) în Bruxelles.
Uniunea Belgiei cu Olanda si Luxemburg dupa război a netezit calea formării
Comunităţii Europene (precursor al Uniunii Europene), Belgia fiind membru fondator. De
13
asemenea, modelul abolirii graniţelor in interiorul Beneluxului a fost asimilat prin Acordul
Schengen, care astăzi vizează o politică comună pentru vize, si libertatea de mişcare a
populaţiei în interiorul graniţelor comune.
In acelasi timp Belgia, percepând rolul minor pe care îl are pe scena internaţională,
militează pentru o întărirea economiei şi pentru o politică de integrare în interiorul Uniunii
Europene.
Belgia caută în mod constant să-şi îmbunătăţească relaţiile cu noile democraţii ale
Europei centrale şi de est, prin forme de organizare precum Organizaţia de Securitate şi
Cooperare în Europa, Parteneriatul pentru Pace al NATO cu fostele state ale Pactului de la
Varşovia si alte câteva.
3.3. NATO
Belgia rămâne în continuare un puternic susţinător al NATO. Alianţa cooperează
îndeaproape cu Statele Unite, pe lângă asigurarea eforturilor de apărare a Uniunii Vest-
Europene. Atât NATO, cât si Uniunea Europeană îşi au sediul în Bruxelles. Incepând cu
ianuarie 1993, Uniunea Vest-Europeană îşi are şi ea sediul în Bruxelles.
3.4. Integrarea subregională cu Olanda şi Luxemburg
Belgia a fost implicată în integrare subergională din prima jumătate a secolului XX,
mai întâi prin Uniunea Economica Belgia-Luxemburg, fondată în 1925, iar mai apoi, din
1944, cu Olanda şi Luxemburg, formând Beneluxul.
3.5. Federalismul Belgiei şi relaţiile internaţionale
O trăsătură particulară a federalismului Belgiei este faptul că regiunile şi comunităţile
ţării mentin propriile relaţii internaţionale, incluzând incheierea unor tratate. Astfel, există un
număr de instituţii internaţionale bilaterale Olandeze-Flandre, cum ar fi Uniunea de Limbă
Olandeză sau instituţiile pentru controlul râului Scheldt, din care numai Flandra face parte. De
asemenea, numai Comunitatea Franceză a Belgiei face parte din Francofonie. Miniştrii
Comunităţilor şi Regiunilor reprezintă Belgia în Consiliul Uniunii Europene.
3.6. Fostele colonii
14
Belgia menţine relaţii importante, dar adeseori controversate cu fostele sale colonii:
Congo, Rwanda şi Burundi. Actuala Constituţie a Republicii Democrate Congo a fost
desemnată cu asistenţa legală a Belgiei.
15