Economie regionala

Academie de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Economie Teoretica si Aplicata

Analiza economico-sociala

Bucuresti-Ilfov

Burdufaru Oana Madalina

Cioponea Corina

Seria A

Grupa 1324

Cadrul geografic

Regiunea Bucuresti-Ilfov, constituita din municipiul Bucuresti - capitala României - si judetul Ilfov, este situata în sudul tarii, în partea centrala a Câmpiei Române. Suprafata totala a Regiunii Bucuresti-Ilfov este de 1.821 kmp, din care 13,1% reprezinta teritoriul administrativ al Municipiului Bucuresti si 86,9% al judetului Ilfov. Cele doua entitati care alcatuiesc regiunea sunt, totodata, si cele mai mici unitati teritorial administrative ale României din punct de vedere al întinderii.

Populatia regiunii, de 2.208.368 locuitori în anul 2005, este distribuita invers proportional cu dimensiunea celor doua entitati administrative. Municipiul Bucuresti este cea mai mare aglomerare urbana din România, populatia sa fiind de 1.924.959 locuitori reprezentând circa 87% populatia regiunii, peste 16% din populatia urbana a tarii, respectiv circa 9% din populatia totala a României si având o densitate de aproximativ 8.100 locuitori/kmp.

Populatia judetului Ilfov de 283.409 locuitori reprezinta numai 13% din totalul regiunii, acesta fiind situat în categoria judetelor mici ale tarii cu o densitate de aproximativ 180 locuitori/kmp.

Suprapunându-se în întregime unor subunitati ale Câmpiei Române, regiunea are un cadru natural relativ monoton, în care predomina vaile create de apele curgatoare ce traverseaza regiunea, numeroase lacuri naturale si artificiale. Reteaua de localitati a Regiunii Bucuresti-Ilfov e constituita din 9 orase, 32 comune si 91 sate.

Suprapunându-se în întregime unor subunităţi ale Câmpiei Române, regiunea are un cadru natural relativ monoton, în care predomină văile create de apele curgătoare ce traversează regiunea, numeroase lacuri naturale şi artificiale.

Informatii demografice

In perioada analizata 2005-2011 regiunea si-a sporit numarul de locuitori. De la 2.209.768 in 2005 la 2.267419 in 2011, cresterea fiind de 2,6 %.

Aproximativ 90% din totalul populatiei se afla in mediul urban, iar 10% in mediul rular.

Populatia din mediul urban a crescut de la 2.001.198 persoane in anul 2005, la 2.079.881 de persoane in anul 2011.

Poli de crestere economica in regiune

Asa cum s-a întâmplat în multe alte state central si est-europene, capitala României a cunoscut un ritm de crestere economica mult mai alert decât celelalte regiuni ale tarii, s-a adaptat cel mai rapid la schimbarile economice si sociale produse de tranzitie si a atras cele mai multe investitii straine directe. În regiune sunt prezente toate ramurile industriale, Bucuresti-Ilfov reprezentând principala aglomerare industriala din tara, dar forta de munca s-a reorientat masiv, pe parcursul ultimilor ani, spre servicii, care în prezent contribuie cel mai mult la economia regiunii. Tot aici se înregistreaza cel mai alert ritm de crestere a unor sectoare precum constructiile si imobiliarele, evolutii rapide înregistrând si activitatile de retail, de distributie si de management.

Municipiul Bucureşti funcţionează ca un motor de dezvoltare pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în regiune şi în judeţele învecinate datorită implementării rolului de oraş- capitală, care a intensificat dezvoltarea economică, financiară,administrativă, politică,culturală şi activităţile educaţionale.

Este centrul de inovare și cercetare din România; investiţii din ce în ce mai mari şi interes pentru inovare. Dintr-un total de 5171 întreprinderi inovative active în România, în anul ,1176 (22,74%) se află în regiunea Bucureşti –Ilfov.

Exista centre de cercetare si transfer tehnologic in domeniul ITC Existența unei economii diversificată și bazată pe servicii

Structura economică a regiunii reflectă funcțiile legate de economia bazată pe servicii ale capitalei, în timp ce construcțiile, transportul și depozitarea, comerțul, intermedierile financiare, învățământul, serviciile către firme, turismul și cultura, ercetarea și sectoarele TIC conduc economia regională și intensifică potențialul său de dezvoltare și competitivitatea. Învățământul și cercetarea ar trebui să aibă un rol fundamental în dezvoltarea viitoare a economiei regiunii. Deși regiunea îndeplinește funcții asociate capitalei, administrația publică este, de asemenea, un angajator important. Sectorul cel mai important este industria alimentara si mecanica.

Forţa de muncă şi migraţia

În Regiunea București-Ilfov, rata de ocupare a forței de muncă a fost în anul 2005 de 59,4% (media națională a fost 57,7%). Pe sexe, rata de ocupare a forței de muncă feminine a fost de 53,4% (media națională – 51,5%). Pentru perioada 1999-2005 evoluția ratei de ocupare în Regiunea București-Ilfov a suferit o scădere, de la 62,0% în 1999 până la 56,5 în 2003, marcând apoi o ușoară creștere până la valoarea de 59,40% în 2005.

Cererea de forță de muncă calificată a fost mai mare pentru regiunea București-Ilfov, astfel încât, corelat cu oportunitățile oferite de capitală – nivelul de viață citadin, cât și prestigiul – populația ocupată (în care predomină populația capitalei) are un nivel mai ridicat de instruire și calificare.

Rata șomajului în anul 2005 este scăzută (2,4%, media națională fiind de 5,9%) și posibilitatea de a găsi un loc de muncă este reală. Şomajul de lungă durată este foarte intens, iar cel al tinerilor (sub 25 de ani) are o pondere ridicată – 21,2%, valoare apropiată de media națională de 21,0%, iar munca la negru (în special în

sectorul terțiar) este răspândită (date din 2004). Majoritatea șomerilor înregistrați se caracterizează prin nivele scăzute de educație, ceea ce înseamnă că Regiunea București-Ilfov se confruntă cu o cerere de forță de muncă calificată.

Pe cele două unități administrative componente rata șomajului are valori de 2,0% în județul Ilfov și 2,4% în Municipiul București. În ceea ce privește migrația internă, începând cu 2001 balanța sporului migratoriu a devenit pozitivă pentru capitală, având o medie anuală de aproximativ 5.000 unități.

Infrastructura

Transport Regiunea București-Ilfov, prin municipiul București, cel mai important nod de transport rutier-feroviar-aerian național și internațional al țării, se caracterizează printr-un înalt grad de accesibilitate, fiind situată pe cele două coridoare multi-modale europene: Axa Prioritară Europeană nr. 7 (Nădlac-Constanța) și Axa Prioritară Europeană Giurgiu-Albița planificate a fi construite în perioada imediat următoare, precum și în proximitatea Dunării (Axa Prioritară Europeană Nr. 18). Densitatea drumurilor publice/100 km2 în Regiunea București-Ilfov atingea în anul 2005 valoarea de 47,9km/100 km2 , mai ridicată în județul Ilfov (49,4km/100 km2 ) decât în București (37,8km/100 km2 ), existând însă un număr mare de drumuri publice nemodernizate în județul Ilfov (52,8%). Pentru Municipiul București procentul de străzi orășenești nemodernizate (53,2% în anul 2005) este foarte mare pentru o capitală europeană și afectează desfășurarea în bune condiții a traficului rutier. Regiunea București-Ilfov prezintă cea mai mare densitate de căi ferate la 1.000 km2 de teritoriu (165,3 km/1000 km2 ), ceea ce înseamnă de aproape 4 ori media națională (45,9 km/1000 km2 ). Această cifră se ridică la 504,2 km/1000 km2 pentru municipiul București, ceea ce înseamnă de 10 ori media națională, municipiul București fiind punctul de plecare al celor 8 magistrale feroviare ce fac legătura cu celelalte regiuni ale țării. Accesibilitatea aeriană și multi-modală este asigurată de două aeroporturi internaționale: ”Henri Coandă” (Otopeni) cel mai mare aeroport internațional din România (70% din transportul total aerian de pasageri din România) și ”Aurel Vlaicu” (Băneasa). În anul 2005, infrastructura de distribuție a apei potabile în regiunea București-Ilfov însuma 2.408 km (221 km in județul Ilfov la care erau conectate toate cele 8

orașe, precum și alte 11 localități). De asemenea, aceste așezări sunt conectate și la rețele de canalizare (în 2005, rețelele de canalizare publică a regiunii însumau, 2.127 km de conductă, din care 277 de km în județul Ilfov).

Transportul public de pasageri are o rețea extinsă și complexă realizându-se cu autobuze (46,2% din numărul total al mijloacelor de transport), tramvaie (20,3%), troleibuze (10,5%), metrou (22,9%). El asigură mobilitatea foarte ridicată a forței de muncă parțial din zona metropolitană, autobuzele și tramvaiele transportând cel mai mare număr de pasageri. Problema transportului de pasageri o constituie calitatea scăzută a mijloacelor de transport și dificultatea de asigurare a transportului periurban pe întreaga arie necesară.

Educaţie

Rezultatele cautarii - Unitatile scolare pe categorii de unitati scolare, forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Categorii de unitati scolare

Forme de proprietate

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Ani

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

UM: Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Numar Numar

Total Total Regiunea BUCURESTI - ILFOV 662 659 674 667 653 644 623 639 672 708

De la 662 de unitati de invataman in anul 2005, s-a ajuns in anul 2014 la 708 de unitati de invatamant.

Rezultatele cautarii - Copii si elevi inscrisi in invatamantul preuniversitar pe niveluri de educatie, limbi de predare, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Niveluri de instruire

Limbi de predare


Ani

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

UM: Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Total TotalRegiunea BUCURESTI - ILFOV

309999 304909 300002 295239 293107 295467 296846 305382 308922 315040

Regiunea București-Ilfov reprezintă cel mai important centru educațional din România. În 2005 dispunea de 252 grădinițe, 370 unități școlare din învățământul pre-universitar și 34 instituții de învățământ superior. Totuși, un număr însemnat din unitățile școlare și preșcolare de la periferie și județul Ilfov nu îndeplinesc condițiile pentru acordarea autorizației de funcționare, neavând apă curentă și canalizare. Prin cele 34 instituții de învățământ superior, Regiunea București-Ilfov are cel mai dezvoltat mediu universitar din România și concentrează cel mai mare număr de studenți înregistrați în sistemul de învățământ superior dintre regiunile României: 253.247 dintr-un total de 716.464, reprezentând 35,3% din numărul total al studenților. Accesul redus al populației rurale și a grupurilor dezavantajate la educație, în general și la studii superioare, în particular, dotarea insuficientă a instituțiilor de învățământ superior și școli TVET constituie încă puncte slabe ale sistemului de educație din Regiunea BucureștiIlfov.

Sănătate

În ultimii ani scăderea activităților sanitare a fost evidentă, înregistrând regrese atât din punct de vedere al cheltuielilor alocate cât și al calității serviciilor furnizate. Infrastructura sanitară a Regiunii București-Ilfov se află în mare parte într-o stare de degradare avansată și cu o lipsă acută de echipamente moderne generate de resursele financiare insuficiente alocate sistemului de sănătate. Speranța de viață este cea mai ridicată din țară – 73,84 ani, principala cauza a mortalității fiind tumorile – 217,5 decedați/100.000 locuitori (2003). În acest context, infrastructura de sănătate este inegal distribuită în București și județul Ilfov. În anul 2005 erau 52 spitale în București (2,7 spitale la 100.000 locuitori pe o suprafață de 238 ha), în timp ce județul Ilfov avea 6 spitale (2,1 spitale la 100.000 locuitori, la o suprafață de 158.300 ha). Numărul și gradul de satisfacere a populației cu personal sanitar a fost în scădere în ultimii ani. În anul 2005, asistența medicală era asigurată de 11.522 medici (1 medic la 192 persoane), 2.267 stomatologi (1 stomatolog la 974 persoane) și 19.030 personal mediu sanitar. În același timp, în 2004, media consultărilor medicale a fost de 4,4 consultări/locuitor.

Servicii sociale

Una dintre cele mai importante probleme este cea privind facilitățile de îngrijire ale copiilor atunci când părinții sunt la serviciu. Numărul nou-născuților este mare, dar numărul centrelor de îngrijire zilnică sau al creșelor este limitat, iar cele private sunt foarte costisitoare. 5.583 de copii sunt ocrotiți în instituții de tip familial (49,61%) sau rezidențial (50,39%). La sfârșitul anului 2004, erau 5.650 de copii cu disabilități, dintre care 846 beneficiau de servicii de asistență socială.

Inovarea, Cercetarea şi Dezvoltarea Tehnologică

Dintr-un total de 3.983 întreprinderi inovatoare active în România, 21% (848) se află în regiunea București-Ilfov, unde, de asemenea, se concentrează 41,7% din cheltuielile naționale de inovare, dintre care 72,57% din cheltuielile naționale pentru licențe și brevete sunt realizate în București.

Mai mult, existența a 11 centre de cercetare în agricultură, 1 centru de cercetare în silvicultură, 10 centre de cercetare în științe zootehnice și veterinare și un institut național de cercetare-dezvoltare pentru mașini și echipamente pentru agricultură și industria alimentară - INMA (București) poate sugera că Regiunea București-Ilfov este un important centru pentru activități de cercetare-dezvoltare în agricultură. Acest argument este confirmat de cei aproximativ 3000 de elevi înregistrați în învățământul profesional din sector: 2092 în instruire privind agricultura, 806 în industria alimentară, 43 în silvicultură.

Astfel, regiunea București-Ilfov ar putea funcționa ca un deschizător de drumuri pentru promovarea și modernizarea sectorului agriculturii, prin activitățile de cercetare-dezvoltare si prin invatamantul profesional al tinerilor.

Turismul

Capacitatea turistica (locuri), evolutie 2005-2009

Regiunea 2005 2006 2007 2008 2009Bucuresti-Ilfov

100% 113% 122% 169% 182%

Capacitatea de cazare turistica in functiune a cunoscut in perioada 2005-2009 o evolutie usor crescatoare.

Capacitatea turistica (locuri-zile)


100% 112% 123% 165% 185%

Evolutie numar sosiri turisti


100% 108% 120% 125% 119.1%

Regiunea Bucuresti-Ilfov inregistreaza cel mai mare numar de sosiri turistice in profil teritorial.

Numarul de innoptari


1481.3 1658 2024.5 2212.9 1835.8

Indici de utilizare neta a capacitatii in functiune


38.1% 38% 42.4% 34.6% 25.5%

Turismul in regiunea Bucuresti-Ilfov este preponderent unul de afaceri, iar capacitatea de cazare a crescut peste cererea de pe aceasta piata.

Somajul

Rata somajului

Rezultatele cautarii - Rata somajului pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Sexe


Ani

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

UM: Procente

Procente

Procente

Procente

Procente

Procente

Procente

Procente

Procente

Procente

Procente

Total Ilfov 2 1,9 1,4 1,3 2,4 2,7 1,6 1,8 1,9 1,5

- Municipiul Bucuresti 2,4 2,2 1,7 1,6 2,4 2,3 2 2 2 2

Observam o rata a somajului scazuta atat in Ilfov cat si in Bucuresti, de la 2 respectiv 2,4 in anul 2005 la 1,5 respectiv 2 in anul 2014.

Populatia ocupata

Rezultatele cautarii - Populatia ocupata civila pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN Rev.2, sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale)

Sexe


Ani

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013 Anul 2014

UM: Mii persoane

Mii persoane

Mii persoane

Mii persoane

Mii persoane

Mii persoane

Mii persoane

Mii persoane

TOTAL Tot Regiunea BUCURESTI - 1281,7 1220,3 1214,8 1224,5 1239 1256,9 1254,3

al ILFOV

Fata de anul 2008 se inregostreaza o scadere a populatiei ocupate. In 2008 avem 1281,7 mii populatie ocupata iar in 2014 avem 1254,3 mii.

Salariati

Rezultatele cautarii - Numarul mediu al salariatilor pe categorii de salariati, activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN Rev.1, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Categorii de salariati

CAEN Rev.1 (activitati ale economiei nationale - sectiuni)


Ani

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007 Anul 2008

UM: Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Total TotalRegiunea BUCURESTI - ILFOV

746744 769050 760566 837053 890432 945785 102578

Rata saraciei

Rezultatele cautarii - Rata saraciei relative, pe regiuni de dezvoltare si macroregiuni

Macroregiuni si regiuni de dezvoltare

Ani

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013 Anul 2014

UM: Procente

Procente

Procente

Procente

Procente

Procente

Procente

Procente Procente

Regiunea BUCURESTI - ILFOV 7,3 6,5 6,4 3,1 3,4 2,7 3,9 5,5

Gradul de saracie a este scazut in anul 2014 fata de anul 2007, dar nu este cel mai mic. Cel mai mic grad de saracie s-a inregistrat in anul 2012, acesta fiind de 2,7.

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe-Numar mare de institutii de invatamant –Centru universitar cu cel mai mare numar de studenti – Resurse umane cu calificare - Numar mare de furnizori de formare autorizati - Numar mare de evaluatori ai competentelor profesionale - Domeniul serviciilor dezvoltat - Numar mare de intreprinderi inovative - Cerere mare de forta de munca - Mobilitate accentuata a fortei de munca

- Oportunitati inegale la accesul pe piata muncii) femei, rromi, persoane peste 45 de ani, unici intretinatoi, persoane cu dizabilitati)- Oferte de forta de munca necorespunzatoare cererii- Nivel scazut de pregatire al somerilor - Populatie afectata de marginalizare si saracie (8%) - Infrastructura precara si nivel scazut al dotarilor in institutiile de invatamant- Parteneriate insuficiente intre mediul de afaceri si institutiile de invatamant - Rata scazuta de participare a adultilor la formarea profesionala continua - Abandon scolar in invatamantul primar si secundar - Rata scazuta de ocupare (50,3%) - Reprezentativitate scazuta a grupei de varsta 0-14 ani din totalul de populatie - Disparitati intre Bucuresti si judetul Ilfov - Numar mare de someri in randul tinerilor - Accesibilitate redusa a persoanelor cu dizabilitati -Insuficienta centrelor de orientare si consiliere in cariera

Oportunitati Amenintari

Accesul la fonduri structurale - Cresterea investitiilor private in unitatile de invatamant - Cresterea competitivitatii economice- Statut de zona metropolitana- Recunoastere nationala si internationala a institutiilor de invatamant

- Evolutie demografica nefavorabila - Exodul creierelor - Adancirea disparitatilor intre Bucuresti si judetul Ilfov

Bibliografie

http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Management%20fonduri%20europene/buc_ilfov.pdf

http://www.adrbi.ro/regiunea-bucuresti-ilfov.aspx

http://www.adrbi.ro/media/8530/2.4%20Structura%20socio%20demografica%20a%20populatiei.pdf

http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/8.BI_ro.pdf

http://antreprenori.ccib.ro/intranetHTML/infoFILES/infoHTML/File/CCIBStudiuBI.pdf

http://www.academia.edu/5287666/Dezvoltare_regionala_inovativ%C4%83_Analiza_Regiunii_de_Dezvoltare_Vest_si_a_Regiunii_de_Dezvoltare_Bucure%C8%99ti-Ilfov

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/note/join/2010/438617/IPOL-REGI_NT(2010)438617_RO.pdf








Documents

Economie regionala