Proiect de confecTionare a bluzei

Clasa VIII A

Autor: Moraru Mihaela Verificat: Cimbriciuc Aurelia

Chiinu 2016

Totul despre ia romaneasca istoria bluzei cu altiteData:June 21, 2013in: UncategorizedLasa un comentariuPiesa principala a costumului popular romanesc este camasa, termenul de ie fiind atribuit doar camasii femeiesti.Camasa este croita in forma de cruce, dintr-o singura bucata de panza si cu o deschizatura in partea de sus. Initial, camasile erau confectionate din panza de in sau canepa, iar mai tarziu din matase si bumbac.Acesta din urma era folosit ca urzeala pentru batatura de in si canepa, mai ales in partea de nord a tarii, in timp ce in sud camasile erau mai frecvent tesute cu borangic.Fata si spatele camasii se numesc stan, iar partea inferioara poale. Stanul se confectiona din doua foi de panza, iar maneca din una. Sub brat, camasa era prevazuta cu asa numita pava, care oferea comoditate in timpul miscarii, arata Agerpres.Ia este, in fapt, o camasa traditionala romaneasca de sarbatoare, confectionata din panza alba, bumbac, in sau borangic si impodobita cu margele si broderii la maneci si la gat. Croiala este relativ simpla: un dreptunghi de panza, taiat rotund in jurul gatului si intarit cu snur rasucit.Manecile sunt, de cele mai multe ori, incretite atat la umeri, cat si la incheieturile mainilor. Este un tip de camasa scurta pana la talie, spre deosebire de camasa anterioara, mai veche, ce imbraca intregul corp si se purta dedesubtul hainelor pentru a apara corpul de vraji si pericole.Tehnica decorarii iei s-a transmis de la mama la fiica, fapt care a conservat traditia si gustul de la o generatie la alta. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natura. Se disting mai multe variante de baza in compozitia decorului de pe maneci: ie cu maneci cu dungi verticale brodate (in rauri drepte), dungi oblice sau ie cu stele. Partea din fata a camasii este si ea bogat brodata, prin repetarea acelorasi modele existente pe maneci. Iile brodate cu spic faceau parte din costumul de nunta din Moldova. Culorile folosite la broderie erau in doua trei nuante cromatice, de regula, dar se broda si cu o singura culoare, de obicei negru.In timp, finetea materialelor folosite, armonia cromatica, dar si croiul pieselor de port romanesc, tesute, croite si brodate in casa au fost apreciate de reginele Romaniei, Elisabeta si Maria, dar si de aristocratia feminina a timpului, care au purtat cu mandrie costumul popular in diferite momente.Pe de alta parte, ia a atras atentia artistilor, fiind imortalizata de pictorul francez Henri Matisse in mai multe tablouri, unul dintre ele La blouse roumaine (1940) fiind expus la Muzeul National de Arta Moderna din Paris. Un alt pictor roman, de origine evreiasca, Constantin Daniel Rosenthal a imortalizat-o pe Maria Rosetti in Romania revolutionara purtand atat ie, cat si naframa. Ia romaneasca apare si in tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiata s.a.Ia romaneasca a fost, deopotriva, sursa de inspiratie pentru creatia vestimentara a unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent, care a creat, in 1981, o intreaga colectie intitulata La blouse roumaine, urmat Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, si care a aparut in numarul american al revistei Vogue, in martie 2012, purtata de cantareata Adele. Apoi au fost Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet. Printre designerii romani care s-au inspirat din portul romanesc se numara Adrian Oianu, Dorin Negrau, Corina Vladescu, Ingrid Vlasov s.a.Tipuri de ie* Camasa cu altita acest model de ie este cel mai des intalnit in tara noastra. Astfel o putem vedea in Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, zona Branului, Covasnei. Se caracterizeaza prin prezenta constanta a unor campuri ornamentale: guler piept si maneca cu mai multe zone, denumite altita (portiunea de broderie care acopera umarul), incretul (o fasie ornamentala in ton deschis, care urmeaza imediat dupa altita), raurile sau randurile de pe maneca (care acopera drept sau oblic in fasii maneca) si bretara.* Camasa cu tablie eliminarea incretului si acoperirea manecii cu un ornament bogat, fara panza in desfasurare, de la locul de unde incepe altita pe umar pana in dreptul incheieturii mainii a dus la realizarea unui adevarat tip ornamental de ie, specific regiunii Hunedoarei, in zona Padurenilor, in imprejurimile Aradului.* Ia cu umar intalnita in sudul Transilvaniei, zona Sibiului si Fagarasului. In locul altitei exista o fasie ingusta ornamentala, care acopera umarul, denumita umeras sau umar. O fasie similara se observa in dreptul cotului, care se cheama pisti cot. Ca un ultim element ornamental, pe maneca, exista bretara. Gulerul iei (denumit obzinca) este cusut cu multa finete.* Ia cu ciocanele sau ia de Saliste este o degenerare ornamentala si stilistica a iei cu umar, ornamentatia policroma de pe guler, umar, fasia de pisti cot si bretara devin monocrome, avand culoarea neagra, inviorata de urme de rosu, galben, albastru sau fir de aur. Broderia de asemenea este inlocuita cu panglici negre cusute cu masina, pe maneca, piept.* Camasa cu lancez este intalnita in sudul si estul Transilvaniei, iar in secolul al XVIII-lea si prin partile Fagarasului. Se caracterizeaza prin aparitia sub gulerul iei a unei fasii ornamentale, ca un galon. Se intalneste in Valea Bistritei, partea nordica a zonei Neamt si in Bucovina. Este de fapt o camasa cu volan, denumit fodore, a carui incretitura e acoperita cu un lancez, identic cu cel de sub guler.* Camasa cu chiept sau ciupag pe intreaga zona a incretiturii pieptului se poate observa o bogata si masiva ornamentatie geometrica broderie pe muchie.* Camasa incarcata pieptul si umerii acestui tip de ie sunt acoperiti in intregime de broderie, cu bumbac, matase sau chiar margele.* Camasa cu platca se intalneste in Maramures si Bihor; prezinta un mod aparte al motivelor ornamentale, ce urmeaza linia de unire a foilor trupului cu platca. Se observa astfel doua variante caracteristice, dupa varietatea ornamentatiei: camasa de Oas (predominand culoarea galbena) si camasa de Maramures (predominand culoarea verde). Pentru ambele, ornamentul de pe umar este din cratele, un fel de fagure.Mic istoric al bluzelorLun, 2014-04-14 14:44 AntonioTony DiverseBluzele, asa cum le stim si le intelegem noi, nu au fost dintotdeauna asa. De regula, o bluza este un fel de camasa fara nasturi si fara fermoar, care se strange in jurul taliei, unde de regula, se si termina.Termenul de bluza provine din cuvantul frantuzesc blouse, care inseamna haina de munca, care poate fi murdarita usor, fara ca asta sa fie o problema. De regula, era folosita de femeile de la tara, de copii, dar si de artisti, care adeseori isi procurau astfel de obiecte de imbracaminte, pe care le purtau stranse in jurul mijlocului cu o curea sau chiar cu funii de in. Paradoxal, in ciuda popularitatii lor, ele nu au intrat in garderoba femeilor din mediile urbane decat foarte tarziu, undeva la inceputul secolului 19, tocmai din cauza faptului ca erau percepute ca fiind strict obiecte taranesti.Potrivitwww.readytowear.roin Anglia, bluzele au devenit populare in epoca Victoriana. O bluza larga si o fusta pana peste genunchi era uniforma mai tuturor femeilor care munceau, lucru care a durat pana la inceputul secolului 20. In Europa erau deja purtate camasi cu broderie si cu diferite modele, astfel ca cei mai multi creatori de moda ai vremii nu considerau necesar ca bluzele sa fie decorate la randu-le cu broderie sau cu alte materiale textile. Totusi, pe masura ce progresul tehnologic a facut posibila prelucrarea mult mai usoara a materialelor textile si pe masura ce bumbacul a devenit mai ieftin (ca urmare a cresterii disponibilitatii), design-ul bluzelor a devenit tot mai complex, iar acestea au devenit tot mai populare.Astazi, comertul cu bluze a atins probabil apogeul. Exista o multime de magazine care vand bluze de dama ieftine, fie online, fie in magazinele de retail. Teoretic, exista si bluze pentru barbati, insa popularitatea lor este pe o panta descendenta, intrucat exista alte optiuni mult mai confortabile si poate mai aspectuoase. Tocmai de aceea, cele mai multe magazine care vand bluze, au produse dedicate strict femeilor.