Edit Are

7/23/2019 Edit Are

1/23

EDITARE

Programele de proiectare asistata recunosc obiectele cu care lucreaza (linii, arce, etc.)prin numere stocate intr-o baza de date. AutoCAD-ul pastreaza aceste numere in liste de

forma:

((0 . "LINE") (8 . "0") (6 "DASHED") (10 100.0 100.0 0.0) (11 100.0 200.0 0.0)

(210 0.0 0.0 1.0))

Aceasta este o parte a unei liste asociate unei entitati de tip "L!", alcatuita, dupa cumse #ede, din mai multe subliste. $irurile care apar in aceste liste sunt reprezentate in

memoria calculatorului prin coduri numerice corespunzatoare. ditarea unei entitati

presupune modificarea uneia dintre sublistele ce-i sunt asociate, sau crearea de noientitati pe baza sublistelor corespunzatoare entitatii selectate. Astfel, se poate sc%imba

culoarea unui obiect, tipul de linie sau stratul, se pot muta obiectele selectate sau pot fi

copiate, rotite, etc.&n obiect este o entitate sau o colectie de entitati . Pentru a modifica unul sau mai multe

obiecte, acestea trebuie selectate, operatie in urma careia se creeaza o multime de selectie

(selection set), reprezentata punctat pe ecran.

'ista in AutoCAD doua moduri de selectare, folosite de comenzile de editare in functiede specificul lor. &n mod de selectare este prin multimi de selectie, folosind comanda

$LC. Celalalt consta in selectarea unei singure entitati prin punctare, adica prin

indicarea unui punct de pe entitatea respecti#a. ezultatul acestei operatii este de forma((-* . +ntit name:*/0) (* *. *. .)). -entitatea selectata si punctul

prin care s-a facut selectarea.

1om numi acest mod de selectare !$L (prin analogie cu (entsel) din AutoL$P).

Comanda SELECT

Desi e'ista o comanda cu acest nume, $LC nu produce modificari in desen decat

atunci cand este folosita ca subcomanda de catre alte comenzi de editare. 2ultimea deselectie dispare din memorie odata cu crearea unei multimi noi. 3 multime de selectie cu

#iata lunga (pana la abandonarea sesiunii curente de desenare) poate fi creata cu a4utorul

AutoL$P-ului. La apelarea comenzii $LC apare in linia de dialog prompterul

"$elect ob4ects: ",

iar in zona de desenare un patratel selector (pic5bo'). 2odul implicit de selectare a unuiobiect este punctarea, adica asezarea patratelului selector pe obiectul respecti# si apasarea

tastei nter sau a butonului corespunzator al dispoziti#ului de intrare (mouse). 2arimea

selectorului poate fi controlata prin intermediul #ariabilei PC6738.

Celelalte optiuni sunt:

*

7/23/2019 Edit Are

2/23

Window

$e cer doua colturi care definesc un dreptung%i. Dupa introducerea celui de-al doilea colt,

#or fi selectate entitatile complet incluse in dreptung%i.

Crossin

$e defineste un dreptung%i, ca la 9indo, dar #or fi selectate si entitatile care seintersecteaza cu laturile dreptung%iului (crossing ; intersectie).

!o$e defineste un dreptung%i ca la Crossing daca al doilea colt este la stanga primului colt

si ca la 9indo daca este in#ers.

A#$o

Creeaza automat un 7o' daca punctul indicat nu selecteaza nici o entitate.

Las$

$electeaza ultima entitate desenata.

%r&'io#s

$electeaza multimea de selectie definita anterior< aceasta optiune este utila atunci candmai multe comenzi se aplica aceleiasi multimi. $LC se poate folosi independent de

alte comenzi pentru a crea o multime de selectie ce #a fi apelata apoi prin optiunea

"Pre#ious".

#$i*&La fiecare operatie de selectare, AutoCAD-ul scaneaza intreaga baza de date, procedeu

lent in cazul desenelor comple'e. 3ptiunea 2ultiple face ca baza de date sa fie scanata o

singura data pentru toate entitatile care #or face parte din multimea definita cu comanda$LC respecti#a. Dupa aceasta optiune se admite un singur mod de selectie.

Sin&

$electeaza o singura entitate.

+ndo

Determina efectuarea unui pas inapoi in timpul selectarii (anuleaza ultima operatie deincludere de entitati in multime).

R&mo'&

Permite eliminarea din multime a entitatilor ce #or fi selectate (impreuna cu Addformeaza un comutator). n continuare sunt admise optiunile 9, C si celelalte, darentitatile selectate #or fi scoase din multime.

Add

Dupa emo#e, determina reluarea operatiilor de includere de entitati in multime.

=

7/23/2019 Edit Are

3/23

En$&r

Determina inc%eierea comenzii $LC.

C$r,CDetermina abandonarea comenzii< multimea de selectie este pierduta (nu poate fi apelata

cu Pre#ious la urmatoarea selectie).

Com&n-i d& &di$ar&

Comenzile de editare pot fi gasite in meniul ecran ($creen menu) "dit" sau in meniul

desfasurabil (pull-don menu) "2odif". 7ineinteles, pot fi introduse si de la tastatura.

Co*

Cu a4utorul acestei comenzi se pot obtine copii ale obiectelor de4a e'istente in desen. n

baza de date #or fi adaugate copii ale listelor corepunzatoare entitatilor copiate, a#and

modificate doar sublistele care contin coordonatele punctelor ce definesc entitatilerespecti#e (puncte de inserare, capetele liniilor, centrele arcelor sau cercurilor). Copierea

consta in translatia punctelor din listele cu constructori *-*/ si redesenarea obiectelor

copiate in functie de punctele obtinute. 3 translatie este definita de operatiile:

'=;'*>t*=;*>t=

z=;z*>t? t*,t=,t? sunt componentele #ectorului de translatie.

Dialogul este urmatorul:

Command: Cop lansarea comenzii C3P@

$elect ob4ects: selectare (#ezi comanda $LC)

* selected, * found -aici AutoCAD ne spune ce a facut$elect ob4ects: nter inc%eierea selectarii

+7ase point or displacement0 2ultiple:

un punct sau "2" se introduce un punct de referinta sau "2" pentru copiere multipla.

$econd point of displacement: -un punct punctul de pe copie corespunzator punctului dereferinta< poate fi definit si introducand distanta de la punctul de referinta.

"7ase point" reprezinta punctul de referinta. "Displacement" este distanta dintre punctulde referinta si copia sa (deplasarea). Punctul de referinta nu este un punct din baza de

date a AutoCAD-ului, deci nici copia lui nu #a fi inclusa in baza de date (sunt puncte

a4utatoare). Cand introducem doua puncte, din coordonatele lor se #a calcula distantadintre ele, care #a fi folosita pentru efectuarea translatiei.

?

7/23/2019 Edit Are

4/23

n cazul copierii multiple (optiunea "2") se #a cere din nou punctul de baza al deplasarii

(7ase point:), apoi cel de-al doilea punct. Cererea celui de-al doilea punct se #a repeta

pana cand la "$econd point:" se #a raspunde cu nter.

De e'emplu, pentru o linie a#em lista:

(... (* *. *. *.) (** *. =. *.) ...)Punctul de referinta:

(*. *. .)Al doilea punct:

(B. . .)

1ectorul t #a a#ea componentele:(. B. .)

!oua linie #a fi:

(... (* *. *B. *.) (** *. =B. *.) ...)

'emplu: figura ACAD*.72P.

Arra

AA@ este o comanda de copiere multipla. 3biectele copiate #or fi dispuse sub forma

de matrice sau pe un contur circular, in functie de modul (rectangularpolar) ales. Ca lacomanda C3P@, listele entitatilor create #or fi adaugate la baza de date.

ata dialogurile corespunzatoare celor doua #ariante:

Command: Arra lansarea comenzii AA@

$elect ob4ects: select -subcomanda $LC

$elect ob4ects: nter

ectangular or polar arra(P) selectarea modului de lucru a comenzii AA@

(tablou rectangular)

!umber of ros(---) +*0: * numarul de linii

!umber of columns() +*0: ? numarul de coloane

&nit cell or distance beteen ros (---) : -*= distanta intre linii (poate fi si negati#a;cc,-;cc) +?0: nter marimea arcului de cerc pe care #or fi

asezate celulele

otate ob4ects as t%e are copiedE +@0: @ entitatile #or fi aliniate cu conturul pe care secopiaza.

Daca sensul ung%iului specificat este orar (ung%i mai mic de ? de grade), punem

semnul "-" inaintea #alorii ung%iului (c ; "cloc5ise"). ezultatul #a fi copierea figurii

selectate pe un contur determinat de un arc de cerc (sau un cerc).

'emple: Arra rectangular - ACAD=.72P.Arra polar - ACAD?.72P.

o'&

Cu comanda 231 se pot muta entitati sau grupuri de entitati in alta zona a desenului.

!u se adauga noi liste de entitati in baza de date, se modifica doar sublistele

corespunzatoare punctelor (listele de coordonate). ste similara comenzii C3P@, darobiectele initiale #or fi sterse de pe ecran< optiunea "2ultiple" nu mai are sens, deci

dispare.

Dialogul #a fi:

Command: 2o#e lansarea comenzii 231



B

7/23/2019 Edit Are

6/23

7ase point or displacement: punct punctul de referinta

$econd point of displacement: punct al doilea punct (#ezi comanda C3P@)

Ca si la comanda C3P@, se face o translatie, cu #ectorul de translatie definit prinintroducerea celor doua puncte (sau a distantei). 'emplul de la C3P@ este #alabil si

aici.

Ro$a$&

3biectele desenate pot fi rotite. Prin aceasta nu se creeaza noi entitati, ci se modifica celee'istente. 3peratia efectuata este o rotatie definita prin:

'=;'*Fcos(u)-*Fsin(u)

=;'*Fsin(u)>*Fcos(u) , unde u este ung%iul de rotatie, '*,* si '=,= sunt

coordonatele punctului inainte si respecti# dupa rotatie.ransformarea nu se #a aplica numai punctelor din listele *-*/, ci si ung%iurilor (listele

B-B/).

Dialogul:

Command: otate lansarea comenzii 3A



7ase point: punct punctul de referinta

+otation angle0eference: G ung%iul de rotatie in grade

Punctul de referinta este punctul in 4urul caruia se rotesc obiectele selectate. Daca se

alege "eference", AutoCAD #a calcula ung%iul de rotatie facand diferenta dintre ung%iul

curent si noul ung%i. Dialogul #a fi:

eference angle +#al. curenta0: B (acesta de#ine ung%i curent)

!e angle: = (ung%iul final).

&ng%iul de rotatie #a fi B-=;=B. Daca ung%iul curent nu este cunoscut, se pot selectadoua puncte de pe una din entitatile ce #or fi rotite (pentru precizie se poate folosi

3$!AP).

De e'emplu, pentru rotirea unui arc (oglindirea unui semicerc fata de diametru): - lista

initiala:

7/23/2019 Edit Are

7/23

(... (* *. *. .) ... (B .) (B* *.) ...)

- rotatia se face cu */ de grade, adica * rad.

- transformarea coordonatelor (translatia punctelor):'=;'*Fcos(u)-*Fsin(u); -*

=;'*Fsin(u)>*Fcos(u); -*

- lista rezultata:(... (* -*. -*. .) ... (B *.) (B* =.) ...)

'emplu: ACAD.72P.

S/a&

Comanda $CAL se foloseste pentru a a4usta dimensiunile unui grup de obiecte.

Dialogul este asemanator cu cel de la 3A, dar in locul ung%iului de rotatie se #a

cere factorul de scara. !u se creeaza noi entitati, iar la cele e'istente se #or modifica

listele care se refera la dimensiuni, adica cele cu constructor *-*/ si -/. 1or fiafectate deci punctele de inserare, capetele liniilor, centrele arcelor si cercurilor, razele,

inaltimea te'tului, scarile la care sunt reprezentate blocurile, etc.

Dialogul este:

Command: $cale lansarea comenzii $CAL



7ase point: punct punctul de referinta

+$cale factor0eference: AutoCAD #a calcula factorul de scara

eference lengt%+*0: distanta (numar) o distanta de referinta (lungimea unei linii,diametrul unui cerc, etc.)

!e lengt%: numar noua lungime a liniei, noul diametru, etc.

Hactorul de scara #a rezulta prin compararea celor doua distante introduse. Daca in loc

de "" s-ar fi introdus un numar, dialogul s-ar fi inc%eiat, nemaifiind necesara calculareafactorului de scara.

ransformarile efectuate asupra punctelor sunt:'=;$F'*

=;$F* ($ este factorul de scara, iar '*,* si '=,= sunt coordonatele relati#e la

punctul de referinta), iar asupra distantelor (de e'. inaltimea te'tului):d=;$Fd*.

I

7/23/2019 Edit Are

8/23

'emplu: ACADB.72P.

irror

Cu 23 se pot obtine simetricele obiectelor selectate fata de o a'a de simetrie data.ransformarile sunt asemanatoare cu cele de la $CAL, dar factorii de scara pe ' si

sunt diferiti. 1alorile lor sunt calculate de catre AutoCAD si nu afecteaza dimensiunile

obiectelor. De e'emplu, in cazul simetriei dupa o a'a #erticala, factorul de scara pe este*, iar pe ' -*, punctul de referinta (corespunzator comenzii $CAL) fiind un punct de pe

a'a de simetrie.

Dialogul cu AutoCAD-ul:

Command: 2irror lansarea comenzii 23



Hirst point of mirror line: punct un punct de pe a'a de simetrie

$econd point: punct alt punct de pe a'a de simetrie

Delete old ob4ectsE +!0: nter, ! sau @ AutoCAD #rea sa stie daca pastreaza si obiecteleselectate, sau numai simetricele lor.

'emplu: ACAD.72P

Eras&

A$ este comanda cu care se pot elimina din desen entitatile nedorite. Pentru aceasta,

se selecteaza (cu $LC) entitatile ce #or fi sterse< la apasarea tastei nter ele dispar

de pe ecran.

Dialogul:

Command: rase lansarea comenzii A$


$elect ob4ects: nter -acum se sterg obiectele selectate

/

7/23/2019 Edit Are

9/23

Listele corespunzatoare entitatilor sterse dispar din baza de date, dar sunt sal#ate intr-o

sti#a speciala a comenzii A$. La fiecare apelare a comenzii, continutul sti#ei este

inlocuit cu noile entitati selectate, astfel incat #or fi retinute mereu elementele sterse cuultima comanda A$. Aceasta foloseste la corectarea stergerilor gresite. Daca am sters

din greseala niste entitati de care mai a#em ne#oie, apelam comanda 33P$, si acestea

reapar pe ecran.

Can& (C*ro*)

CJA!K si CJP3P sunt comenzi care ser#esc la sc%imbarea caracteristicilor uneia

sau mai multor entitati (selectate prin $LC). CJP3P sc%imba proprietatileentitatilor, adica stratul, tipul de linie, culoarea, ele#atia si adancimea. $ublistele

modificate sunt:

(... (8 . "0") (6 . "CNTIN++S") (62 . 1) (3 1.0) (10 0.0 0.0 1.0) ...)

le#atia nu mai apare incepand cu AutoCAD elease **, deoarece toate punctele #ora#ea coordonata . 3biectele =D #or a#ea ele#atia () determinata de primul punct (cod

D8H *). Astfel, o linie =D #a accepta la cererea "Hrom point:" un punct ?D (',,z), iar la

urmatoarele cereri ("o point:"), numai puncte =D (',), coordonata fiind aceeasi cu

coord. a primului punct.

2odificarea sublistelor de mai sus se face urmand dialogul:

Command: C%prop lansarea comenzii CJP3P



C%ange %at propert (Color le#ation LAer Lpe %ic5ness)E c -sc%imba

culoarea

!e color (red): = -noua culoare #a fi = (galben)

C%ange %at propert (...le#ation...) e -sc%imba ele#atia (coord. )

!e ele#ation (*.): *

C%ange %at propert (...LAer...) LA -sc%imba stratul

!e laer name +0: * -noul strat este "*"

C%ange %at propert (...Lpe...) L -sc%imba tipul liniei

G

7/23/2019 Edit Are

10/23

!e linetpe +C3!!&3&$0: DA$JD -linie intrerupta

C%ange %at propert (...%i5ness)E t -sc%imba grosimea

!e t%ic5ness:

C%ange %at propert (...)E nter -inc%eierea comenzii< acum se #or obser#a rezultatele

modificarilor pe ecran.

Lista rezultata #a fi:

(... (8 . "1") (6 . "DASHED") (62 . 2) (3 0.0) (10 0.0 0.0 10.0) ...)

La apelarea comenzii CJA!K, apar optiunile (dupa $LC):

Properties +C%ange point0:

Daca raspunsul este "P", se trece automat in comanda CJP3P, aparand prompterul:

C%ange %at propert (.....)E

3ptiunea implicita este "C%ange point". $e asteapta selectarea unui punct.Coordonatele punctului introdus #or inlocui coordonatele stocate intr-una din listele *-

*/. $e pot modifica:

- capetele liniilor, poliliniilor sau arcelor

Documents

Edit Are