Educatia Timpurie - Glava

8/13/2019 Educatia Timpurie - Glava

1/96

62575$Adina GlavaMaria Pocol

Lolica-Lenula Tdtaru(coordonatoare)

Educalia timpurieghid metodic pentru aplicarea

curriculumului pregcolar


2/96

Editor: CSlin VlasieCorecturd: prof. Anca Radu, Cristi DinuRedactor: Roxana DinTehnoredactor: Adriana BobocCoperta colectiei: Andrei M[nescuPrepress: Viorel Mihart

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiGLAVA,ADINAEducafia timpurie : ghid metodic pentru aplicareacurriculumului pregcolar I Adina Glava, Maria Pocol,Lolica-Lenu{aTdtant. - Piteqti : Paralela 45,2009Bibliogr.ISBN 978-973-47 -0685-3I. Pocol, MariaII. Tltaru, Lolica-Lenuta37

coMENZr - CARTEA PR|N PO$TAEDITURA PARALELA 45Pitegti, jud. Argeg, cod 110174, str. Fralii Golegti 130Tel./fax: 02482'14 533;0248 631 439; 0248631 492Tel.: 0753 040 444;

072',1 247 918.E-mail: [email protected] accesali www.edituraparalela45.roA, Tiparul executaf la Graficprint Industriesi I'j#:il:ij,U*'.0.0n", ."Copyright @ Editura Paralela 45, 2009

BtBCt{ 2009 03279

+ l&[av-Aoma GlevnMerun PocorLor,rce-LnNula TArenu(coordonatoare)

EDIJCATIA TIMPURIEGHID METODIC PENTRU APLICAREACURRICULUMULUI PRE$COLAR

BCU Cluj-l.|apoca

llllililnilr ilil til]iilll III ilt]ilililil til


3/96

PrefatdUltimul deceniu a insemnat pentru invdlimdntul preqcolar romdnesc o perioadl

e schimbdri profunde la nivelul concepliei programului curricular, dar qi la nivelulemersurilor didactice. Confruntati cu provocdri importante de reformare a strate-iei gi practicii educa{ionale, grddinila s-a dovedit deschisd gi capabild sd integrezeoul, reforma curriculard atAt de prezentdin ultimii ani fiind privitd ca un prilej reale diversificare a aborddrilor didactice, de testare a principiilor teoretice de ultimd16, de implementare gi evaluare a eficienlei unor practici de predare inovative.

Lucrarea Educayia timpurie. Ghid metodic pentru aplicarea cuticulumuluirescolar propune o serie de repere didactice menite sd faciliteze procesul denplcmentare a noului program curricular pentru invildmAntul preqcolar,, fe careutoarele acestei lucrdri l-au considerat dintru inceput un proiect didactic indr5;znelI Avangardist, ancorat pertinent in cdmpul orientdrilor contemporane ale pedago-lei constructiviste sau ale psihologiei invdldrii.

Rod al unei colabordri armonioase dintre teoreticienii educaliei preqcolare qilaeticieni experimentali ai domeniului, lucrarea propune o tematici ce gravileazdt jurul unor concepte-cheie ale curriculumului pregcolar: proiectare curriculard,czvoltarea personald qi socialb a preqcolarilor, evaluarea progresului in invdfare,tanggementul grupei de copii. Ludndu-le ca repere de organizare a confinuturilor,t$t pe ele, c0t gi propunerile didactice care stau in spatele lor, autoarele lucrdrii auorit s[ rispundd direct qi concret nevoilor de clarificare qi instrumentare practicdvoc$te de cdtre educatoare in cadrul numeroaselor intAlniri de lucru care aufcccdat alcdtuirea acestui ghid'Astfel, fiecare dintre cele gase capitole ale lucrdrii cuprinde o serie de clari-edri conceptuale considerate necesare, datd fiind terminologia propusd de actualul[fficulum pentru invS]6m6ntu1 pregcolar, precum qi repere teoretice concise, dublatet mod consistent de exemple gi sugestii metodice. Pdrli distincte ale lucrdrii suntedlcnte descrierii principiilor gi modelelor de acliune educafional5 din cadrulrocesului de proiectare gi dezvoltare curriculard (capitolele I qi II), designuluiptivit6lilor didactice care urmdresc obiective de dezvoltare sociald gi emolionald


4/96

625755LISTA DE AUTORI:Ioana Simona Baciu, educatoareMichael E. Bernard, PhD, Universitatea Melbourne, AustraliaEmilia Bodea, institutor grad IAurica Alina Colceria, educatoareAnca Dobrean, lector universitar doctor, Universitatea ,,Babeg-Bolyai", Cluj-NapocaAdina Glava,lector universitar doctor, Universitatea,,Babeg-Bolyai", Cluj-NapocaMar ioara Mtrdan, educatoareTeodora Maria Neag, educatoareMaria Pocol, institutor grad ILucia loana Sucald, institutor grad ILolica-Lenula Tdtaru,institutor grad I, inspector de specialitate ISJ CIuj


5/96

tematic[ 9i abordarea in grldiniftr a invlf[rii bazatepe proiect, organizareaintalnirii::,lr:iT:,* ,"r:::u::uin^sens formativ a momentelor de rutin' )imi"adin progra.mul grddinifei, evaruarea formativa, managementurprobremer". o"'ii.*,i"u,;r"il:tarea unor programe unitare gi extensive de dezvortar" .-olionuld qi sociali apreqcolarilor.i:i::*:l*=:l llutt:rt"1eoretic.e,-precum si prin varietatea de situalii si:::X:,:""0.::j:;'l_"ljf incluse inrext $i,.in rotalitate, i"rrur. eiuu]id,l;"";;d;

:::,11:fjrinrenlionat sd ghideze eficient cititorul in pat *a"i.u;il;;fi';;curriculum qi in conturarea unei infelegeri personulizaie ;;;;;" VI)RTCA P.

CAPITOLUT IProiectarea gi dezvoltarea curriculari in gridiniti

1.1. PnocRAMUL EDUCAIIoNAI DIN cnAoltrtllA -UN PROCRAM CURRICUTARl)rogramele educalionale destinate vdrstelor timpurii au fost marcate in ultimul

deeerriu clc importante schimbdri. Aceste programe au integrat mdsuri de reform6,de restructurare majord, a ciror necesitate a fost determinat5, pe de-o parte, de neVOiaJe nrticulare a programelor de educalie timpurie cu orientdrile recente qi unanimfegg6os0ute ale educafiei de la noi gi din lume - abordarea constructivist[ a proce'rului ilstructiv-educativ, centrarea pe copil gi pe formarea de abilitdli 9i competen[e'lnv611rca prin experienlierea realitalii - $i, pe de altd parte, de nevoia de integrare npfognrnrclor de educalie formalS a pregcolarilor, derulate in grddinilS, intr-un cadrueefriept,tut Ei aclional m ai latg, acela al educaliei timpurii, infeleas[ drept ,'educaliatere priu.gt. copiii de la naqtere p6nd la 8 ani qi care le oferd acestora condi;iiipeciii.* pentru-dezvoltarea lor generald ih concordanld cu caracteristicile indivi'difelc gi de vdrst6" (Strategia privind educalia timpurie, anexa l, MECT, p. 2).

Nofiunea de curriculun qi specificul abordirii curriculare a programelorotlucafionale din invdfimAntul pregcolari1 litciatura pedagogicd actual6, nu existd inod un consens privind definirenerrnce;rtului cle curriculurz. Totuqi, majoritatea definiliilor actuale incorporeaz[ cdtevaelemenle dcscriptive comune:- curriculumul reprezintd ansamblul documentelor Scolare care fac referirc laeonf i nu t uri l c activit[1ilor de predare-invd{are.ctrrriculumul integreaz[ totalilatea proceselor educative Si a experienSelor defnt,lSrrt prin care trece copilul pe durata parcursului sdu educational.-, curriculumul presupune abordarea sistemicd a procesului de invl1Amdnt,prln ct'enren vnui ansamblu funclional al componentelor sale'l)efiniliile termenului cuticulum includ doud aspecte esenfiale ale accstuie6nslruct -' parcurs qcolar gi experienfe de inv[fare -, intre care existf o relnficlntrinser,fi, Astfel, in'conceplia actuall asupra programelor curriculare, domeniiletle r,onlinut, rcspectiv domeniile de formare cuprinse tn programul curricular suntreleutnie pi trticulate intr-un parcurs unitar Ei logic, astf'el incdt, prin parctlrgeronIrrr,, 16 i se usigure celui care inva[[ experienfe de invlfare profunde qi dc duratll, ceinclttd ltructuri conceptualc Ai cognitive, competenfe 9i comportnmente care ii vorpet,ntltc o buttll intcgrarc socialfl 9i o realizare deplin[ in plan personal,


6/96

Recunosc0nd accentul sporit pe care il primcq;tc plnnul expelierrlial al crculumului, oferim o definifie de lucru a termenulu i curiicul,um, oarc este, in opnoastrd, relevantr pentru invdfdmdntul pregcolar, pentru specifioul acestuia:Curriculumul reprezintd onsamblul experienlelor deinvd\are directe si i,ale copiilor, implicli tn situalii educalionareformale, nonfurmale si informale.In discursul pedagogic referitor la educalia pregcolard, termenul curriculueste utilizat sistematic doar in materialele cuniculaie de datd recent6, odatd cu aparrilia documentului ,,curriculum pentru invdldmantul pregcolar,', in septembrie zobg,Adoptarea deplind in cadrul acestui document a termenului reprezintd mai mult dec4to inova{ie terminologicd. IJtilizarea conceptului este in fapt asociatd cu abordareacurriculard a programului educafional, abordare care, deqi vizibild,deja in documentelgcurriculare pregcolare ce au urmat primelor etape ale reformei majore a invdfdm6ntululromdnesc de dupd 1989, este acum incontestabil[, asigurAni noului cuniculutRcoerenti intemd, unitate, relevanfd qi un grad sporit de operalionalitate.

Abordarea curricurarr a programurui educa{ionar din gridinifiAbordarea curriculari permite luarea in considerare, in plan-teoretic qi practic,a intregii complexitrli a procesului de dezvoltare gi formare a-pregcolarilor.Caracterul curricular al programului educalional preqcolar este evident la malmulte niveluri qi este asigurat de urmdtoarele caracterisiici specifice:a. La nivelul programurui educafionar ca ansambru structurat

b.

ancorarea programului in cadre conceptuale gi acfionale mai largi:strategia nayionald privind educalia timpurie (ca parte a strategrelconvergente privind dezvoltarea timpurie a copilului, MECT, 2005),sistemul Reperelor fundamentale privind invdlarea si dezvoltatrea tim-purie a copilului de la nastere la 7 ani (Reprezentanla uNICEF Romania,2007);orientarea convergentr cdtre idealul educalional precizat in Legcuinvdldmdntului (nr. 8411995) 9i ilustrarea finalitdlil;r de politicd edu-cafional5 a statului romAn;centrarea pe finalitd{i, considerate a fi startul proiectdrii qi dezvoltdriiprogramului curricular gi definite la mai multe niveluri integrative:finalitd1i ale educafiei timpurii, finaritdli ale domeniilor fundamen-tale cled.ezvoltare, finalit61i ale domeniilor experienfiale, finalitdfi ale catego-riilor de activitltl,i de invdlare prezente in planul de invd 6mant;o adoptarea deplin[ a principiului centrdrii pe copir, prin preocupareapentru indeplinirea obiectivelor domeniilor de dezvoliare, prin promo.varea invdfdrii bazate pe experien{ierea realitatii $i a invdtdrii inte-grate, prin recomandarea difbrenf ieri i gi i ncl ivi clual iztrri i curriculare,La nivelul confinuturilor curriculareo descrierea confinuturilor irr ternrcnii lirralitillilor caclru qi referenfialc,ceea ce permite o abordare curriculnrll llexihilll, Iinilncl cont cle:

("

- pnrticulnrit[tile de v6rstlt 5i irrclividrrnlc ale oopiilor;- principiilc dc psihologic a invtlfilrii;"- dinamica sociald gi culturald a societdfii;* specificul cultural local;* tendin[ele internationale inregistrate in educafia pregcolar['r spccificarea confinutului cunicular sub forma temelor integrativc, carcinvit[ la abordarea integratd a cunoa$terii gi al cdror grad sporit dogcneralitate ii conferd cadrului didactic o largd putere de decizie insclcctarea Ei dezvoltarea proiectelor Ei a temelor siptimdnale;r includerea in ansamblul conlinuturilor a unor seturi de abilitdli gi cunoqtinfetransversale, prin delimitarea domeniului activitdlilor de dezvoltarepcr,sonald, care promoveazd: autocunoagterea, dezvoltarea abilitdtilorclc comunicare, conqtientizarea qi autocontrolul invd{[rii prin joc, dcz-voltarea abilit[1ilor de luare a deciziilor, medierea conflictelor 5i ucornportamentului empatic;. r00Ltnoa$terea potenlialului formativ al elementelor de medir"r lizic qirclafional specific institutiei preqcolare gi definirea in acest ltl n ttnttrnspccte ale curriculumului ascuns;. intcgrarea situafiilor de inv6{are de tip formal cu cele de tip nonf'tlrrnnlqii infbrrnal, prin definirea familiei, a comunitd{ii qi a grupului clecovArstuici ca factori educativi complementari grddinilei;. incurajarea includerii in sistemul experienfelor de invdfare a elementclttrdc curriculum local, regional, a exploat[rii diversitfllii interpersonale.,si nrulticulturale, in vederea asigurdrii unei bune insertii socio-cultu'ralc a copiilor.l,u nlvclul practicilor de predare-inv6fare qi evaluare. diversilicarea tipologiei activitdlilor didactice specifice gr[dini{ci invcclcrca ldrgirii gamei experienlelor de inVdfare ale copiilor (prin inclu-clcrca explicitd in programul curricular a activitdtilor dc dczvoltnrcpcrsonal6);I incura-iarea invdfdrii prin experienfierea realitlfii, acest tip de invtr[arcasigurdndu-le copiilor achizilii drrrabile gi transferabile;r prcclarca integratfi a con{inuturilor, in vederea credrii la copii a unclirnagirri unitare asupra realita;ii;. protluscle anticipate ale inv[fdrii nu sunt doar cunoptinfc punctuale, ci;ii clcprinderi, atitudini, valori gi competen{e, care s[ ii perrnit[ copiluluiprc;oolar l4rniliarizarea cu diverse domenii alc cunoaEterii 5i rcalitillii5i srl ii ol'ere instrurnente (deprinderi de munctr intolcctualtr, structuricognitivc qi conccptuale, conrportamente) alc cunoaqterii ultcrioarc;r irrcurqiarca utilizlrii rnetoclologiei activizantc, a invllftrrii lruzttte peproicct 6i 1 jocului, pcntru plasurcn copilului irr siturafii dc cxplorarenernijkrcitll u rcnlit[1ii fizice gi sooialc;


7/96

considerarea activit[filor de evaluare ca gi componentll rcglatorieprocesului contin uu de predare-i nv d[are;o renunlarea in planul de invtr{imdnt la un num6r fix, prestabilit devitdli didactice pentru fiecare din domeniile de invdlare specificegcolarit5lii qi asigurarea libeftafii cadrului didactic in planificarea actizllnice cu preqcolarii.o caracteristicr definitorie a programelor curriculare este aceea cd elezintd o imagine unitard, coerentd gi convergentd la nivelul fiecdreia dintre disiunile lor centrale: la nivelul varoric, al concepliei, al viziunii curriculare,nivelul structurii programului respectiv, la nivelit practicii curriculare. ungram curricular eficient este astfel proiectat incdt cele trei niveluri sau dimenside definire a acestuia se sus{in, se expliciteazi qi se completeazdreciproc, currilumul fiind in acest caz un construct viu, care se contureazi nu doar in documtele oficiale, ci gi in practica didacticd.

:TjT, : ,Yunu., contexrurrelalionar creat in jurur sarcinii de inv[tare. o situafie,gi.'ii p"o.g"e;determini la nivelul elevului o experien[[ de inv6{arc,

I.2. EITUTNTE DE PRoIEcTARE cURRIcUI-ARAA ACTtVtTATil DtDACT|CE DtN CnAorwrlA

Proiectarea didacticd reprezintd ansamblul de procese si operalii delibera.tive de anticipare a pasilor ce vor fi parcursi in organizarea, realizirea'si evaluareaact iv it dl i I o r in s tru ct iv - e duc at iv e.. in viziunea pedagogiei clasice, prin proiectare se inlelege eqalonarea pe uni.tdti de timp a conlinuturilor educafionale, produsul acestei alliuni fiind diverseledocumente care vor orienta activitatea instructiv-educativd a cadrului didactic Ai pecare acesta are obligalia sd le intocmeasc5: planificarea calendaristicd, proiectefe deleclii etc.in pedagogia modernd, aceastd accep{iune a termenului se pdstreazd, ea fiindinsr imbogdfitd cu noi accente, puse de aceastd datd nu at6t pe intocmirea planu.rilor de activitate, c6t pe gAndirea qi structurarea situayiilor de lnvdlare efectiv[ aelevilor. Este vorba, cu alte cuvinte, de prefigurar ea ixperienyelor'de invdlare pacare le vor parcurge elevii.situalia de fnvdlore rcprezintd un context pedagogic creat de acfiunea con.jugatd a urmdtorilor factori: sarcina de invdfare, cunogtinlele 9i abilit6lile pe care lcposedd eler'ul, cerute intezolvarea sarcinii de lucru, obiectivele-de invdfare gi obiecti.vele de formare relative la sarcinS, unitatea de timp gi resursele mediului fizic inExperienla de inudlare pedagogic[ reprezintfi o achizilie in pran personar aelevului, care se obiectiveaztr intr-o modificare in sens poziiiv a structurilor cog-nitive, afective sau psihomotorii,l0

ECnseptul de sltualle de tnvdlare iau sttualte pedagogtcd este o achizilie relativileeenti n teoriei pedagogice (Gagnd 9i tsriggs, 1977,D'Hainaut, 1981, pillv[stru,5i9-Oi C6tin, 1996, JoiJa;lelA;, atordar.a ii6tuia nefiind inc[ unitara. inp.4 not-lefontinte alo conceptului sunt evidente:}ir{ .' Entc parte a-stnrcturii activit[fii didactice.ll'' . indich ansamblul de imprejuriri in care este agezat educatul, in vederea reali-tt+, z[rii unei sarcini precise'Hl, . l:,ffi".,.r"r*d in jurur unui obiecriv cu,t1at9,elem ferl,1i**"110r*ilrulFll ,. i{ionro**d felul in care obiectivul in cauzd se rezolvd practic, prin sarciniHt directe,[*r . Indic[ rolul de coordonator al educatoru]ui (oiga-nizare; prevg deeiilg9ll$tienlilarsH' pi untrenare a celor educaJi, indrumare, comunicare;,sesizare;,,ev gar9t tlglg9),r.t; . Dcmonstreaz[ rolul formdrii prin acliune directa.

C't.enreu dc situafii de ?nv[]are care s5 asigure experienle de invdlare realeFptezlrrtf,. irr contextul perspectivei moderne mai sus descrise, un nou rol al cadru-lgi ditleetic r;r proiectant al ac{iunii instructiv-educative.

lc

ln viziunca noastr[, acest nou rol al educatorului defineSte modelul curricular almrcilfirll iliducticc (Cristea, 1996). Conform acestui model, acfiunea de creare a'Eitgaliitor tle irrvdfare presupune luarea de decizii cu privire la modalitatea optimd& relellolrnre u ohiectivelor,punclntl de pornire in proiectarea curriculard gi pentru3 e celel6ltc componente ale activitdlii didactice: confinut, strategii didactice, resurseil*tgrlale gi unitatea de timp in care are loc activitatea, modalitSli de evaluare 9iSlnerc n l'eeclbackului.

Legendd:C - conlinuturiM - metodeE - evaluareO - obiective

Figuru L l. Modelul proiecldrii curric:ulare(dupd Stanciu, 1999)

ll

tul*..1i,:*15:l::,[:.-,:tT


8/96

AcIiupcu rlc prgicctnrc clevirrc nsll'cl o nc{iutte tle tttttttttgclttt'ttl ttl irrvtl{ilrii,implicl rirmltorii llnEi obligntorii pentru giirtdircu ryi ot'gitttintlcn liccirciitsitualiile de inv[[arc alc ttnei activittlti didacticc:D incadrarea activitdtii tlidactice in planr.rl tematic sau sistettrul clc lec{ii 9lfiecdrei situalii pedagogice in ansamblul situafional al activit[1ii;mentele curriculare;mai multe din caracteristicile contextului real in caredusele invS 6rii;) prefigurarea demersuluipracticd; monitorizare a progresului (controluldonarea inv6 6rii);rilor didactice ulterioare.

Organizarea activit5lii in jurul obiectivelor urmdrite creeazd un cadru flexilpentru uGg.r.u con{inuturilor curriculare qi a modului de organizare internlacestora in vederea atingerii finalitd1ilor.

1.3. RrprnE urlLE itrt pRolrcrAREA $l DEZvoLTAREAcuRRlcutuMULUl DIN GRADINITA

Curriculumul pregcolar, a$a cum este acesta prezentat in documentelcurriculare, reprezintlo ofertd oficialb, formalS, a cbrei implementare practicd, deqlobligatorie, implici din partea cadrului didactic o proiectare suplimentard, con'stanid gi contextualizatd. Cadrul didactic reaTizeazd astfel aga-numita acliune dodezvoliare a ofertei curriculare, demers menit sd asigure relevanfa gi eficienfaprogramului cunicular in contextul practicii in care acesta este aplicat. Este vorbai..f.. decizii de proiectare curriculard., care trebuie sb linb cont de speci{iculcurriculumului ca proiect, respectdnd atdt sistemul conceptual gi valoric al acestuia, c6tgi specificul elementelor sale structurale.Proiectarea didacticd reprezintdprocesul de anticipare a operaliilor de plani'ficare, organizare qi desfdqurai" u pro-.tului educa{ional, in condiliile cunoaqteriigi st6pAnirii variabilelor implicate in desftgurarea acestei activitdti, Ea demon'streai1 capacitatea cadrului didactic de a organiza toate elementele acliunii educa'lionale intr-o formd coerentd, exprimati prin corelarea obiectivelor educalionale cuconfinuturile, resursele gi mediul educalional.

Analiza curriculumului pregcolar din perspectiva dimensiunii de concepfloa acestuiaDimensiunea de concep{ie a unui program curricular se referd la sistemul deidei, convingeri, concep{ii, valori, principii 9i interpretbri filosofice, sociologice gi

t2

didactic in termeni care sd-l facdtrebuie sd aib[vor fi utilizate

lnsogirrc', citrc srttrt lit bitztt constnrcliei prop'rtttttttltti tii",;il::i;:i";;;,r;i. ;.;;i; piirghii v.t,,ii.'c se prclurrgc:sc r;.i. i, pl:tttttl irnplc'. .^-,.i.'z.t.rrrlrffiHi;;,1;;il;i.';';"':i.',r.' 'cîr'1 l'dl:ll: I*::1.:,:i.":'ili';"ii,i:;:ffl1i-;curricular aiifiJif f tni tle irrvllfarc eoncrctc, rcspectiind spiritrrl in carc programtll ourrraLrrttr irtl eL.alrir. t'u,. *untlit 'r*io, valorilc Ei'ci']:l]::l]"i:,,:T:'5ff1Tfti1lGr?IT i'li' ;' i'il'"' " " i r ; '"l;; ;'" i' J "lt, il 3 :^'l l'.1: -::' ^:':ii:[,,;#';*:,,i."rr. "rl,t,"rrriir,tîtui pedagogir-" Literatura de specialitate men--^l^-a u*r.tourclc principii de structurar. ii a. punere in practic[ a programelore tle liP constrttctivist:l'r'lttt'i'ltiul prioritdlii construcliei mentale a cunoa$terii' Cunoa$erea'rea-I

II )I

I'

;;;ii, ilili;;;i; intelectual autonom eireprezints un proces conrinuurle construc[ie Ei reconstruc]ie a inlelegerii privind realitatea'[trlnriltittl,urtoruîni si ai inaiuiauiaalii Exersarea comportamentuluif,iltorrolrl in inilierea ii menlinerea acliunilor de explorare Ei invdtarerjcprrozintti o cheie in asigurarea inv6 6rii.eficiente'Prittciltiul invdsdrii "oliturtuot'' Situaliile de invalare construite in

jurulpr,,frlJ"]t,i.ii realitetii (fundamentate pe explorarea nemijocitd a realului'tez.lvitrc de probleme, joc de rol' expeiiment etc')' care preiau din*','ctcristicile situaliilo. i.ul", sunt cele care asigurd achizilii ale invalliriislubi lc 6i l.ransferabile'e-,I,rlttrillittlinvd|driiprininterac|iunesociald.Mediulsocial,imbog6{itingrlltlirrilrl prln pr",.'i1a in anturalul copilului a altor

copii de aceeaEi vArstltqi tt itltor aOufg a".al'pa'in1ii, constituie. un spaliu de aplicare' verificare'tteg,rlcicre, certificare qi restructurare a ideilor, abilitafilor' convingerilor,lrr|elesrrrilorprivindrealitatea.Deaceea,situaliiledeinv6{arecareinclucl69litrni clc invdlare prin comunicare' cooperare' efort de grup au potenlia'Irrl dc a asigura o rievanla sporiti a invalarii qi o accelerare a dezvoltitriipt'eqicolarului.* 't'ittciltittlprioritd{iievaludriiformative'dinamice'Evaluareadeparcursllirnlrativ[esteconsideratdabsolutnecesarddat6fiindperiodicitateasdp-tftrrr{inillI u ptu,rin.arii activitdlilor didactice. Acliunile de evaluare forma-tivn .l'crii date privinJ evolulia copilului' interesele 9i nevoile de invd{are alcttr:cstttia,datecarevorreglacontinuuactivitateadeproiectaredidacticlaetlttcitloarei '

inlcp,.ritrrtl Ei ilustrAnd principiile de mai sus, programul curricular Pentruiavala r rr A r ri r r I pt'cqcol ar se caracteriz eazd prin"-:'"' ;;;, fi ;:;; "o_pr"r,.nriv, incluzand o gam6 larga. d,._ "Tp.1l.i[ ^1:ia y a r,r ;, ;i H;""; ;;;;;'J'pr L*a' n :l "1 ::?:l1l 1 1ll** t],"3 1$::l:u.J,Tli l;,l il l ;,,:i i ;;;; u " J.,"u1i *uia, aceastd c aracTl'j::?_ jTr:: :l ::, :":ff;:;-::ilil; ",, .il I''*lii-JilE"'.. I *',j., *u',ol'1, 1:l l'u:l j1,u' fl',:.":#l;:il;i"l;li:il;;@uor, metodotogie qi scenariul didactic abordat. Diversitatea13


9/96

activitt'llilor cliclacticc arc potcnliitlul clc a-i asigura prc6collr.rrlrri oc:1zii dcdin perspective multiple a realittrlii lizice ;i sociale, clc a intcrnc[ionn irr rncclii vcu colegii gi cu adul{ii, de a-gi exersa abilitltile $i atitudinilc in corrtcxtc cliverse.o Echilibru - existr o consistenfd internd a domeniilor cxpcrien{iale,asigurr unitatea intemd a programului curricular. in practica edircalionali,pectarea acestei premise obligd cadrul didactic la luarea de deciziiprivind numlrul activitSlilor didactice asociabile cu anumite domenii experien{9i corelarea echilibrat[ a acestora cu activitSlile integrate, cu situa]iile de inv6bazatd pe proiect gi cu specificul celorlalte tipuri de activitdli cuprinse in planuiinvdfdmdnt (ALA, ADP etc.).o Relevan{i - relevanla programului curricular este datd de mbsura inprogramul, in ansamblul sru, precum gi fiecare situafie de invrlare proiexplicit sau implicit, ii asigurd preqcolarului experienfe de invd{are utile incu problematica gi cu nevoile individuale gi ale vdrstei, dar gi cu specificut tumiicare copilul traieqte. In practica educa{ionald, aceastd caracteristicd trebuie asilratd prin fundamentarea proiectdrii didactice anuale, sdptdmdnale gi zilnicecunoagterea particularitdfilor grupei qi ale membrilor acesteia, pe articularealui diferenliat qi local. De asemenea, este importantd in acest context urmdritransversalii, pe toatd perioada parcurgerii programului curricular, a formdrii urseturi de deprinderi qi atitudini esenliale pentru implicarea eficientd, prezentaviitoare, a copilului in situafii de invdfare qi de explorare a realitdlii: incuralarautonomiei, a comportamentelor de autoreglare, a abilitSlilor de comunicare gi reln.fionare sociald, a perseverenfei gi a rezistenlei la frustrare etc.o Diferen,tiere - tratarea diferenliatd gi individualizatd, a copiilor, in sensulrespectdrii nevoilor gi a ritmurilor de invd{are variate ale acestora, este o caracte.risticd definitorie a programelor educafionale constructiviste. Noul curriculum invitd inmod explicit la o atare abordare. in practica educa{ionald, acest lucru se poatgrealiza ptin utilizatea elementelor de flexibilitate a programului curricular - numdrflexibil de activitdli didactice de un anumit tip, activitdfi didactice cu o structur6mai deschis5, precum jocurile qi activitdlile la alegere, activiti{i de dezvoltare per.sonald qi social6, care obligd Ia o abordare personalizatd., activitdfi opfionale _ cufactori favorizanli pentru proiectarea centratd pe copil.' Progresie gi continuitate - caracteristici care evid,enliazd, importanfnrespectlrii consecvente de cdtre cadrul didactic a sistemului de valori gi convlngeriaare a stat la baza construcfiei programului curricular. Aceastd preocupare coh.

cientd a exigentelor curriculare formale cu nevoile specifice grupului cu carelucreazd, prin imbinarea elementelor de curriculum .o*rn .u ,"1" ale curriculum

stantd creeazi premisele pentru asigurarea continuitalii intre nivelurile Ei ciclurilode invdldm6nt qi pentru prevenirea sincopelor gi a schimblrilor bruqte de orientareqi practicb educafionalS, care sunt responsabile adesea dc aparilia tlilicultdlilor cleadaptare gi a sincopelor in dezvoltarea continud a oupilului.t4

Arrnllzn erlrrlculurrrului llrcAcolnr tlirt pcrspcctivu dinrcttsiurtii dc structurtrs.rrerlrlhllln pt rspr.clivil strrrcturnl-lirnc[ional?1, progranrul curricular pentru invdld-H*lttil pregr'olnr sc rlclirrcrytc prin spccilicul componerrtelor sale: finalit51i, conlinu-Hrl:ltrlor:liec. stlnlcgii clc irtstruire;i de evaluare, unitdli de timp in parcurgereaFegrontttlui r'ttt't'ictt litr.Itlelerrlnrrr irr contirruarc o serie de repere utile in proiectarea didacticd laBiyrl lrrL.rri. r'r:lutivc ll nccstc componente, nu inainte de a sublinia faptul ci intreffiipnlretrlelc slnrc:trrrulc alc curriculumului se stabilesc relalii de interdependenld$ delernrirratc reeriprocrl rnunite sd specifice in detaliu natura qi eficienla progra-Fglgl t'unicrrlnl', Astl'e l, curriculumul reprezintd intotdeauna mai mult decdt sumagqfelFrlslirrilru' cotllroncrrtclor sale, modul particular de articulare a acestora defi-ilnd tn r.utlirlutrc ;tt.op,rittttuI curricular.

a, Fhrnlllf,fllc spccilicc programului curricular5e rrlricetivcuzfl in rnocl concret gi specific pt'rn obiectivele-cadru qi obiectiveleft ;,pls,t'lrtlt1, lirlrrrrrlrrle pcntru l'iecare din domeniile experienliale cuprinse in pro-$aFrB Agn nr rtrcrtliottcazi cxplicit in documentul oficial, ,,finAndu-se cont defFEfFlF atsbilitc tlc' tkrrncniilc de dezvoltare" (Curriculum pentru invdldmdntulffescrittt',1r l,l1 tle lirrrilnlc hr documentul ,,Repere fundamentale privind invdlarea

Sids*vultar,ea litttprrric it copilului" (MECT, LTNICEF, 2007).ftr'f vlf e rlirr pe rspcctivrt didactic6, domeniile experienliale reprezintd arii deffgnl,ilte a crrrrorrglcrii (scturi de informalii, concepte, realitali fizice qi sociale) gii lltorlnlitalilul tliversc clc raportare la realitate (competenfe, capacitlli, atitudini,Hlftflltiltlr,rrlc sgrccilicc clil'critelor domenii de dezvoltare). Cu alte cuvinte, dome-Flile erperir.rrlinlc surrl pcrspcctive sistematice, ordonate, de explorare, experien{iere,FfEattlrdte prirr irrlcrlcgcrc a rcalitdlii, fiind din acest punct de vedere mai apropiatedenrsrrii lnr rlc rrrrrroiriitcrc.ittttttt,ulllt, tlr th,:wtllttt"c surtt strict,asociate persoanei care invafd, achiziliiledstcrrliriflrrrhi i rlczvolturca continud. Completarea lor cu achtzilii specifice sepeale lirr'e plin irrlclrncdiul cxperien{elor de invdfare acumulate in toate gi intttir.dt F rlirrl r i. rkrrr rcrr i i lc cxpcricn{iale.Lr plactir'u rlitlnoticrl, suprapunerea rigidd sau echivalarea domeniilor expe-flplrllrrlc r u rhrrrcrriilc tlc clczvoltarc nu este dezirabil5 Ei nici funcfionald. inlele-glrri apertlicrrl liccf,reriir tlin cclc doud categorii de domenii, educatoarele trebuie s[fF r,l=ece uotrt'olrrilutl ;i articulat. Dacd in planificarea pe unitdli scurte de timpd*itiettille t'rlrcricrrliirlc strnt rrrai degrabd in aten{ia educatoarei, maniera de pro-lFcflitF gi rlt.sln;;rrrirrc ir situnliiklr dc invd{arc trcbuie sd,vtzeze formarea de experienfeds lrn'fllalt'pr. r:ltlc le usocicnr dil'eritclor domenii de dezvoltare: abilitS{i funda-IrtFnl*le. trnrrsl'crubilcr, ntitudini implicatc in difbrite fbrme de rnanifestare umanI,tnerlnlttali rL' cxprirrrure cogrritivil qii noncogrtitivI a porsonalitiltii.

t5

l l |


10/96

Figura 1,2. ofer[ un model gralic al raporturilor dintre donrerriilc detare qi domeniile experienfiale.

Dezvoltarecognitivi

Dezvoltarefizicd,sindtate qiigienipersonali

Dezvoltaresocio- emofionali DezvoltareaIimbajului qi acomunicirii

Figura. L2. Modelul raporturilor domenii de dezvoltare - domenii experienlialeb. Confinuturile didacticeSunt selectate qi articulate la nivelul a trei dimensiuni majore alecurricular:

la nivelul domeniilor experienliale;la nivelul temelor curriculare integratoare;la nivelul diferitelor tipuri de activitdfi didactice cuprinse in planulinv[fim6nt.Elementele de conlinut sunt precizate explicit, reperele oferite r[mdndndla un nivel de generalitate care sd permitd dezvoltarea de cdtre cadrul didactiounei tematici specifice relevante pentru grupul de pregcolari gi pentru contextul

care igi desfdgoard activitatea. Este necesard men{ionarca ln accst contcxt a

DomeniulLimbd Sicomunicare

l6ll donreniile clnsice de activitate didactic[.

t7

Capacittr{i giatitudini

tlte praciz[rile privind conlinuturilc curriculare sunt prozentate cu titlu deItete, Cua mai m4re partc a acestora reprezentend, in fapt, sugestii, exem-*CdOtE de practici didactice eficiente. Refinem ca fiind imperative celelntgfetoare: Clne sunl/suntem?, Cu ce gl cum exprimd,m ceea ce& il cum weau sdfiu?, Clne gi cum planiticd/organizeazd o activitate?,it d, ,t se fufimptd?, Cum este, a fost si va Ji aici pe pdmdnt? Tott'tsi'lOf tpOrit de generalitate, temele impuse in cadrul programului curricular&graua ja.loane pentru asigurarea acoperirii unei problematici c6t mai

efttiAttt, el'e netngrndind aproape deloc libertateade seleclie de cbtre cadrul

h t tenaticil eurriculare specifice.Frepg6r,n maijos o implrtire a celor pase teme in dou6 'ruPe, dup6

criteriulabOrdnto. Primele patru sunt teme in abordarea cSrora punctul de inceput,

Entrul estc copilul preqcolar, iar ultimele doui sunt teme referitoare lae lUrnll flzice pi a comunit[1ii ldrgite. De asemenea, am incercat o expli-iEmetOt, prin includerea in relafie cu fiecare a unor cuvinte/teme-cheie dehruiptlvar t.

? ln tunt/suntem (Eu, Tu, Noi: din punct de vedere fizic, social, cultural);? gU G fl cum exprimtrm ceea ce simfim (Eu, Tu, Noi: emo{ii gi expresiiEtroflonele de naturd cultural[);,f ll Gum vreou str fiu (Eu, Noi: drepturi qi responsabilit[1i, leluri qi' Fcpufi, cariere 9i abilitali proprii);? gm-c ll cum planifictr/organizeazil o activitate (Eu, Tu, Noi: scopuri, lueletlvc gi Planificare, munca).Iu.? lnd, cum fll de ce se intAmpltr (Structuri naturale qi structuri create deffi, l,'onomene naturale 9i sociale, Procese qi produse, Sisteme);? Um ttc, 0 lbst qi va fi aici pe plmffnt (Trecut, Prezent 9i Viitor al lumii

fl:lEe li 6l oomunitdfilor umane).EU;1leUlUrnul ln vigoare menfioneazd sporadic structuri de organizare a con-lgf UtitlZate c$ repere fundamentale in programele curriculare anterioare.lfl Manrefttktgla tle aplicare a planului de tnvdldmdnl sunt menlionate domeniiledelinritate in programele anterioare (educarea limbajului, activite$

n*td6, egnoaqterea mediului, educa{ie pentru societate, activit6li practice, edu-nEfCA, astlvititi artistico-plastice), in relalie cu care se pot otganiza activitali*iC diseipflnnre, in tabelul urmdtor (Tabelul I'1.), redim o imagine a posibi-CghlVetAri lntre clomeniite experienfialen care sunt de naturd integratd 9i inte-

',xri ;F


11/96

Domenll expcrlenfirle) Domeniul PsihomotricF Domeniul L,imb5 gi comunicare

F Domeniul $tiinfe

) Domeniul Om gi societate

F Domeniul Estetic gi creativ

F Educafie fizicd) Educarea limbajului) Activitili matematiceF Cunoagterea mediuluiD Educa{ie pentru societate) Activit[f practice gi elemente de

casnicd

F Educafie plasticiF Educalie muzicald

Nivelul Iivelul IIli'dlrclpllno aau PeCsmenll oxnericntiale

fl aetlvit[ti la

d' ltlrtrlbrrfln pc tlpurl dc uctlvltll(l dld*tctlccele trel tipuri de activitdti de invdfare la care f'ace referire noul plan det au ponderi temporale diferite, menfionate explicit, pentru fiecare dinnlveluri de pregcolaritate, Aplicarea planului de lnvdflmdnt ridici totu;ie pfObleme practice, generate de varietatea posibilitl1ilor de obiectivaref 6elor trei tipuri de activit[1i. in mod concret, cdteva dintre problemeleffi Berc Fc pun sunt:i earc eeie ponderea activitlfilor integrate in raport cu cele pe discipline;al CBtc fBportul dintre confinuturile activitaulor integrate qi con{inutu-rlle dorreniilor exPerienfiale;F ef*tt CHt numllrul rutinelor (in special al intdlnirilor de dimineald), al tran-t t =lf|llcr, Bl activit[tilor opfionale qi al celor de_dupd-amiaz6, in plap otatdL tegtlvltEfllor de dezvoltare personald 9i sociald;F tn ee mAsurtt grarul grupei, ca document de proiectare didacticd, mai esterelcvcnt,ledOlOglA de aplicare a planului de invifdmdnt oferd rdspunsuri pentrupfOblennele cle rlai sus, subliniind in acelagt tl-q faptul cd elementelede

Cle noului plan sunt deliberate, permil$nd decizia personalizatd a edu-h ncmentul plnni fi cdrii activit[lilor didactice slptdmdnale'EffiB Articultlrii sugestiilor existente in programul curricular cu privire laCe aplieare a plnnului de invifdmdnt, oferim mai jos o posibil5 schemd

Tqbelul L l . Domeniile experienliale qi tipologia categoriilor de activitateDegi este util6 pentru o orientare generald in noul curriculum, aceastltivd suprapunere a noilor structuri de confinut pe cele anterioare nu trebuie s[

tragd atenfia de la natura integratd a noilor domenii experienliale, achiziliilespecifice lor fiind relevante pentru mai multe discipline de studiu clasice.

Deoarece programul activitdlilor instructiv-educative din grddinitd sein structura curriculumului na{ional, este justificatd referirea, sporadici, incurriculum la ariile curriculare, domenii curriculare care nu exclud organizirilecifice pe domenii experienfiale.

c. Sugestiile privind strategiile de instruire gi de evaluareProgramul curricular actual se doreqte a fi unul centrat pe experimentar6lcdtre preqcolari a realitdlii inconjurdtoare. De aceea, sugestiile privind sde instruire, inserate in curriculumul revizuit, fac referire la crearea de situafiiinvilare centrate pe acliunea nemijlocitd a preScolarului asupra realitdlii petrebuie sd o infeleagd. Atunci cdnd aceastd realitate este exterioard copilului, sccrea situalii de invd{are prin observare sistematicd, experiment, problematizarortde rol, exerciliu-joc, modelare, accentul fiind pus pe exersarea ordonirii realicategorii, formarea de noliuni, transferul abilitililor, formarea de deprinderivor asigura accesul ulterior la cunoaqtere. Realitatea propriei persoane nu esteexclus[, curriculumul revizuit incluzdnd sugestii legate de exersareaa autoreflectiei, a autoreglirii, a autocunoaqterii, a exploririi propriilor emofii,r8

lEr

Lln ytsihil modelflexibil penlru alcdtuirea schemei orare, ilgte l,' unoqllnfole din cadrul mai multor discipline pot fi integrate armo-

I pE pareur.sul urrei zile, respectiv pot include 9i etapa de jocuri l.acjiyitaflll 6 parte din nctivit[1ile de dezvoltare personald, tematica fiind in acestiifi, lna6 ln trivelul programului zilei se poate fine cont de num6rul det9

Pntru liecnre tip dc activit[[i desfdgurate.


12/96

Nota 2: Activitdfile de tip tranzilii nu au fost cuantificate, datd fiind duratascurti a acestora, dar, in funcfie de nivelul grupei gi de nevoile de invdlare ale copiilor,acestea pot fi cuantificate gi menlionate explicit in schema orard.

Nota 3: Cu referire la subcategoria rutine, au fost cuantificate doar activi-tdlile: tntdlnirea de dimineald gi activitdlile oplionale. Totugi, in funcfie de vdrsta ginevoile de invdlare ale copiilor, gi dat fiind faptul c[ activitilile de sosire la gr5-dinila qi plecare, servirea mesei, somnul pot constitui in viziunea noastri realesitualii de invdlare pentru pregcolarii mici, acestea pot fi cuantificate gi men{ionateexplicit in schema orard.

Nota 4: In cazul desfrgurdrii activitdlilor didactice prin proiect, se va optapentru includerea in planificarea gi derularea activitdtilor proiectului a tuturoractivitdlilor de invdlare desfEgurate in perioada proiectului.1.4. ErnprLE pRorEcrARrr oroRcrrcr

Majoritatea specialigtilor din domeniul qtiin{elor educaliei consideri cd etapeleproiectdrii didactice corespund rdspunsurilor la intrebbrile pe care gi le pun practi-cienii:

Agadar, punctul de plecare in proiectarea activitdlilor il constituie obiectivele-cadru Si de referinld, deoarece ele reprezintd reperele finale ale tuturor activiteflorcare se petrec in grddinil[, aga cum sunt ele prevdzute in planul de invS{[mdnt. Prindiversitatea lor, acestea vizeazd dezvoltarea copilului sub toate aspectele, a$a cumsunt ele precizate in curriculum prin domeniile de dezvoltare. Scopul primordial aleducatiei timpurii este dezvoltarea globalS a copilului, acesta fiind urmdrit printoate domeniile experienliale propuse de curriculum.Specificitatea grupului de copii Si resursele materiale de care dispune grddinilacondilioneazd in mare m[suri proiectarea didactic5. Durata atingerii unor obiectivepoate varia de la o grup6 la alta. Cadrul didactic este cel oare decide obiectivele,conlinuturile, materialele qi metodele ce vor fi utilizate pe o anumit[ perioadd detimp.

Intrebiri Etanel. Ce voi face? Precizarea obiectivelor educafionaleale activit[tii didactice

2. Cu ce voi face? Analiza resurselor educationale3. Cum voi face? Elaborarea strategiei educationale4. Cum voi qti dacd am rcalizat cemi-am oroous? Stabilirea metodologiei de evaluare

Planificarea activitdlilor este un proces ce este putemic influenlat de progre-sul inregistrat de copii. De aceea, un rol important in proiectarea didacticd il arestabilirea metodologiei de evaluare pentru determinarea progresului pe care ilinregistreazd copiii. Datorite diferenlelor dintre preqcolari, pentru ca anumiteobiective si fie atinse de to{i copiii, se impun diferen}ieri curriculare prin pro-iectarea altor activitili.

1.5. NlvrluRl ALE PRolEcrARll DlDAcrlcr iN cnAolNlIAAcliunea de proiectare a activitdlii didactice se concretizeazd in proiectul

nnual, proiectul tematic, proiectul sdptdmdnal gi proiectul fiecdrei activitdli didactice.a) Proiectarea activitifii anualeActualul curriculum pentru invSldmdntul preqcolar, prin metodologia de

aplicare a planului de invSldmdnt, face precizarea cd programul de studiu se vao,rganizain jurul celor gase mari teme menfionate. Pornind de la aceste teme, anual,pe grupe de vArst6, se stabilesc proiecte ce urmeazb a se desfdqura cu copiii peparcursul anului gcolar. Se pot derula proiecte cu o duratd de maximum cinci sdp-i[mani/proiect sau proiecte de mai micd amploare, variind intre una 9i trei sdptd-nrdni, in funclie de complexitatea temei abordate qi de interesul preqcolarilor pentrutcma respectiv6. De asemenea, pot exista sdptdmdni in care copiii nu sunt implicaliin niciun proiect, dar in care sunt stabilite teme sdptdmdnale de interes pentru aceqtia.'l'otodatd, pot exista gi proiecte de o zi gi/sau proiecte transsemestriale.

MODELE DE PROIECTARE ANUALAPLANIFICARE ANUALA _ NIVELUL I

Nn.CITT PERIoADA TEMA

TEMA PRorEcruLUI/SAPTAMANTI

SunrsIvIA.PROIECTULUI

I sdptdmdna I Cinesunt/suntem,,Eu gi tot ceea ce mAinconjoar[ "

,,Eu in univer-sul familiei") sdptdmdna II Cinesunt/suntem

,,Gr[dinilamea iubit6"-t s[ptdmdna III Cinesunt/suntem ,,Eu suntcentruluniversului"4 slptlmdna IV CAnd, cum gi de

ce se int6mpld,,Toamn6, toamn5, cene-aduci?"

,,ZdnaToamnS ceabocati"1


13/96

s6ptlmdna V Ce gi cunr vreaustr fiu ,,Toamntr, toamn6, cen-aduci?"

,,Buchelele deflori vin indar la noi "6 sdptim6na VI Ce gi cum vreau

sE fiu ,,Ce ne-apovestittoamna?"7 slptdmdna VII Cu ce gi cumexprimdm ceea

ce simtim ,,$tiu si md portpoliticos "

,,Inimioaraprieteniei"8 sdpEm6na VIII Cu ce gi cumexprimdm ceeace simlim

,,Am primit oeducaliealeasd" -bunelemaniere9 sdptimdna IX Cum este, a fostgi va fi aici pepdm6nt

,,Sfinte Nicolae, noite-a$teptAm cu dragl"t0 sdptdmdnaX I Cumeste,afirstI ii va n aici peI pdmdnt ,,Bucuria sdrbdtorilor"ll siptdm6na XI Ce gi cum vreau

sd fiu ,,Colinde, colinde, evremea colindelor "t2 siptlmdna XII CinesunVsuntem ,,Eu gi lumea mea" -jocurile iernii13 | sdptdmdna XIII Cu ce gi cumexprimdm ceeace simtim

,,Dulbpiorul pdpugii" -imbriclminte de iarndt4 sdptdmdna XIV Cum este, a fostgi va fi aici peplmdnt

,,Fluturd drapelul {6riimele "I5 sdptdmdna XV Evaluare

sumativd ,, Stai sd vezi ce Stiueu "I6 slptdmdna XVI Cdnd, cum gi dece se intdmpl[

,,Prietenele melenecuvAntltoare"

,,In ogradabunicilor"- animaledomesticet7 sdptlmdna XVII Cdnd, cum gi dece se intdmpll ,,In curte labunici, pdsdriman $l pasanmici"18 sdptdmdna XVIil Cdnd, cum gi dece se int6mnld ,,Carnavalulpldurii"l9 sdptdmdna XIX Cum este, a fostgi va fi aici pepEmdnt,,Mdrtigorul nostru drag,firul rogu qi cel alb "

20 sdptimdna XX Ce gi cum vreausi fiu ,,Atenfie, pietoni,pornim la drum "22 ?

2l siptdmdna XXI Ce gi cum vreausI fiu22 sdptdmdna XXII CAnd, cum gi de

ce se intdmpld ,,8ar zd, b ar zd, c e - ai in

cioc?"23 sdptimdna XXIII Cu ce gi cumexprimdm ceea

ce simtim,,Oul roqu gi frumos,de-nvierea luiHristos "

24 sdpt6mdna XXIV Cum este, a fostgi va fi aici pepAmant ,,Hristos a inviat "

25 sdptdmdna XXV Cine gi cumplanificd/orga-nizeazd oactivitate

,,Frumoqi gi slnitoqi"26 slptimdna XXVI Cine gi cumplanifici/orga-

nizeazd oactivitate ,,Vreau sI fiu vedetd "27 sipt[mdna XXVII Cine gi cumplanificd/orga-nizeazd oactivitate

28 siptdmdna XXVIII Cu ce gi cumexprimlm ceeace simtim ,,Prietenii

copil6riei"'29 sipt[mdna XXIX Cine gi cumplanificS/orga-

nizeazd oactivitate pe este in jurulmeu?"

,,Mergem lacumplrdturi "

30 sdptlmdna XXX Cine qi cumplanificd/orga-nizeazd oactivitate

,,Instifuliiledin jurulnostru"

3l sdptimdna XXXI Cine sunt/suntem ,,Micul meu univers"32 sdptdmdna XXXII Evaluarefinald ,,Acum chiar le Stiu petoate "


14/96

PLANIFICARE ANUALA - NIVELUL IINR.Cnr. Prnlo.ln,q, TBmn Trvra pnorpcrulur/sAprAvrAnrr Susro[,rA.PROIECTULUI1 sdptdmdna I Cine sunt/

suntem ,,Eu gi tot ceea ce mdinconjoarf,",,Eu in univer-sul familiei"2 sdptdmdna II Cine sunV

suntem ,,Grddinila meaiubit6"3 sdptdmdna III Cdnd, cum qi dece se intdmpld

,,Toamnd, toamndharnicd gi de toatedamicS"

,,Fructe gilegume detoamn["4 s6ptdmdna IV C6nd, cum gi dece se intdmold ,,Culoriletoamnei"

5 siptdmdna V Cdnd, cum gi dece se intdmplS ,,Carnavalultoamnei"

6 sdpt[mdna VI Cum este, a fostgi va fi aici pepdmdnt ,,Mic, intr-un universatdt de mare"sdpt[mdna VII Cum este, a fostqi va fi aici pepimdnt

8 sdptdmdna VIII Cum este, a fostqi va fi aici pepimdnt

,,Mdndru sunt cd suntromdn "9 slptlmdna IX Cine gi cumplanificd/orga-

nizeazd oactivitate,,Obiceiul romdnescin grai dulcestrdmogesc"

,,In agteptarealui MogNicolae"l0 slptdm6na X Cine gi cumplanifrcd/

organizeazd oactivitate

,,Datini giobiceiuri deCrdciun"

ll s[pt6mdna XI Cum planificd/organizeazd oactivitate,,Colinde, co-linde, e wemeacolindelor"t2 sdptbmdna XII Cu ce gi cumexprimim ceea

ce simtim ,,Hai lajoacd afardl"\ ..-l3 sdptdmdna XIII Ce gi cum vreaus[ fiu ,,Eminescu, poetnepereche "t4 strptdm6na XIV Ce gi cum vreaus[ fiu ,,Lafabrica de pdine"l5 sdptdmdna XV Evaluare

sumalivd,, Stai sd vezi ce Stiueu "t6 strpt6m6na XVI CAnd, cum gi de

cc sc lntemDla ,,Apa 9itranlfotml.rile cll"ai

l7 slptdmdna XVII Cu ce gi cumexprimdm ceeace simtim

,,Din lumea celorcare nu cuvanta "Animaledomestice/sElbaticeIt s[pt[mdna XVIII Cum a fost gi vafi aici pe

odmdnt,,Cf,ldtorie in zonelepolare "

le sdptdmdna XIX Cu ce gi cumexprimdm ceeace simtim

,,Ghiocei gi daruripenfu mama":0 slptdmdna XX Cdnd, cum gi dece se intdmpld ,.Forme de viafd" ,,Vine, vineorimivara "

1r slptlmdna XXI Ce gi cum vreausd f,ru ,,Oare ce s[ fiu?" ,,Meseria -brd{ari deaur "12 sdpt[mdna XXII Ce qi cum vreaus[ fiu ,,La gard" ,,Mijloace

detransPort"

l5 sdpt[mdna XXIII CinesunVsuntem ,,Cele cinci simfuri":4 sdptlmdna XXIV Cine qi cumplanificl/organizeazdoactivitate

,,Oul roqu gi frumos,de-nvierea luiHristos "' l s[ptlm6na XXV Cu ce gi cumexprimdm ceea

ce simtim,,Scrisul gi scrierea"

:6 s[ptdmAna XXVI Ce gi cum vreaus[ fiu ,,DacI ag fi insect[,a$ vrea sd fiu,.."21 sdptlmdna XXVII Cine sunt/suntem ,,Eu pot, eu vreau,hebuie "TB sIpt[mdna XXVIII Cu ce gi cumexprimdm ceea

ce simtim,,Lumea minunatlascunsd in cdr[i "

l9 s[pt[m6na XXIX Cine gi cumplanific5/orga-nizeazd oactivitate

,,in excursie "

30 strpt[m6na XXX Cine sunt/suntem ,,O minune de copill"3l s[ptdm6na XXXI Cum este, a fostgi va fi aici pep[m6nt

,,La munte gi lamarett33 sdptdmdna XX'VI Evaluare tinald ,,Sd vedeli ce multesliu acum "

t


15/96

b) Proiectarea tematiciTeoriile privind invdlarea gi dezvoltarea copilului la vdrste timpurii proveazd ideea planificdrii activiti{ii didactice pe teme sau metoda proiectelor la vdtimpurii. Metoda proiectelor este o strategie de invdfare a clrei caracteristicdconcretizeazd prin efortul deliberat de cercetare, prin cdutarea gi gdsirea rdspunsu-rilor legate de tema propusS.Pozilia centralS a acestei metode este proiectul.IJn proiect este o extindere,

o investigatie amdnunlitd asupra temei generale (fenomene, obiecte, evenimente etc.),focalizdndu-se pe un subiect care prezintd interes pentru copii. Proiectul se defi-ne$te ca un efort deliberat de cercetare a copilului, concentrat pe depistarea deta-liilor gi pe inlelegerea subiectului in intreaga sa amploare.Un proiect are o structur[ temporald care ajutd educatoarea si organizezeprogresiv activitatea cu copiii, in funcfie de dezvoltarea acestora, de interesul mani-festat gi de gradul de cunoagtere a subiectului luat in disculie.Actualul curriculum pentru invdlSmdntul pregcolar stabileqte o pondere nume-ricd gi temporalS mai mare proiectdrii tematice, pe baz\, de proiect. Pornind de lacele gase teme, anual, pe grupe de vdrstd, se stabilesc proiectele ce urmeazd a sederula cu copiii. in sdptlmdnile cdnd acegtia nu sunt implicali in niciun proiect,sunt stabilite teme sdptdmdnale de interes pentru ei. Totodatd, pot exista gi proiectede o zi, precum gi proiecte transsemestriale.Pe parcursul derulirii proiectului, pot fi abordate gi teme concurente, care nusurrt legate de tema-gazd6, atunci cAnd dorim si folosim o oportunitate pentru aexploata un subiect care nu poate a$tepta pentru a fi programat altd, datd, (ziuafemeii, Mdrliqoare etc.).Argumentele pentru folosirea acestui tip de planifi care ar fi urmdtoarele:r Proiectul poate fi incorporat in curriculumul pentru vdrstele timpurii;o Un proiect are o structurd temporald care ajutd educatoarea sd, organizezeprogresiv activitatea cu copiii in func{ie de dezvoltarea qi interesul acestora;o Structura proiectului permite copiilor, indiferent de preocupdri, de abili-tdli $i de fondul genetic ai/sau cultural cu care sunt dotafi, sd lucrezeimpreun6;

Proiectul ofer[ contexte in care copiii pot aplica o foarte mare varietatede cunogtinfe gi deprinderi sociale qi intelectuale;Proiectul implicd pregcolarii in conducerea investigaliei in mediur ime-diat asupra fenomenelor gi evenimentelor despre care doresc sd inve{emai mult, respectdnd ruta individuald a invdtdrii gi ritmul propriu al fie-cdrui copil;Proiectul ofer[ posibilitefi de a fi dus la bun sffirgit de un grup mic decopii, de intreaga grupi sauo ocazional, de un singur copil.

in derularea unui proiect se disting ttei faze succesive:Faza intfii, respeCtiv debutul proiectului, este aceea a alegerii subiectului 9i aplanific[rii intregului demers didactic necesar deruldrii proiectului. Aceastd fazd

pfFupune:convenit de educatoare impreund cu copiii qi care trebuie:

s6 fie destul de vast, pentru a putea permite o investigalie de cel pu{ino siptimdnd;s5 fie legat de experienla de zi cu zi a copilului (cel pufin caliva copiitrebuie s6 aib5 cunoqtinle despre acesta, pentru a putea pune intrebdrirelevante despre el);- s[ permitd o abordare integratd;s[ fie potrivit pentru a putea fi investigat in gridinili;L intocmirea unei ha4i cu aspectele principale ale con{inuturilor ce vor fi

abordate in cadrul Proiectului;F Alcdtuirea unui inventar al problemelor, al lucrurilor pe care copiii le qtiuqi al celor pe care nu le qtiu gi doresc sd ]e afle despre subiectul ales;> itabilir.u obiectivelor de referinld pe care le urmdrim pe parcursulproiectului;F bonceperea unor scrisori de intenlie pentru a expune obiectivele proiectului;b Organizarea centrului tematic, procurarea gi expunerea materialelor legatede tema proiectului;F Planificarea activitAlilor care se vor derula pe parcursul proiectului, res-pectandu-se planul de invdldmdnt pentru grupa la care se deruleazl;I bisculii cu persoanele implicate: copii, pdrinli, specialigti, parteneri deproiect.

Fnza a doua a proiectului, conlinutul acestuia, este intervalul in care au locdgeunrentarea gi investigarea. Aceasta este, de fapt, inima proiectului, in care copiiiILC ecrcet[ri, deseneazd in urma observaliei directe, construiesc modele, inregis-tfeCz6 clnte gi fapte, exploreazd, fac predicjii, discutd gi chiar dramatizeazd aspectelegate de noile achizilii.= Fsza a treia a proiectului este cea a sintezei gi a concluziilor. Ea includepfeg6tirea qi prezentarea rapoartelor qi a rezultatelor sub formi de jocuri, disculii,drctnntizlri. Pentru aceastd fazl, se stabilesc finalitdlile proiectului, ce funcfiona-lltali nr putea primi acesta gi cum se vor integra modalitdlile de evaluare in parteaflnal6 6 [.ri. Toate proiectele tematice trebuie sd aib[ o finalitate - o acliune ampldtn esre sunt antrenati toti factorii implicafi qi care poate fi: o expozifie, un act uma-nltal, urr obiect de decor pentru gr[dini16, un poster, un afi;, un cod, un regulament etc.Progresul qi achizifiile inregistrate pe parcursul deruldrii proiectului trebuie:6 fie vizibile in atitudinile, comportamentele, deprinderile pe care copiii le-audobAnclit, in cunogtintele nou-lnsu$ite, toate fiind reflectate de portofoliul proiec-rultl, esre trebuie intosmit pentru fiecare proiect gi care confine: materiale cu con{inutlnfnrrnntiv vizflnd tema proiectului, harta proiectului, lucr[ri realizate cu copiii, imaginitggeetive din timpul derul[rii proiectului, matcriale create, albume, c6rfietc.


16/96

MOOIIT DE PROIECTARE TEMATICA N CONTINUTURIIORiw vAlArr,tANTu r u I pRE$cot-ARPRoIECT TEMATTC _ ,,EII $I TOT CEEA Ct tut { iwCOwtO,qR I "

Tema:,,Cine sunt/suntem"Proiect: ,,Eu gi tot ceea ce mi inconjoard ,,Subtemele proiectului: ,,Eu in ,niu.rrri familiei,,, ,,Gridinita meaGrupur-finti: grupa,n,:,".lx sunt centrul universului" '5:::::: y:L. : :opi ii, pdrinf ii, educatoarele, personalul din unitateL'#:'j"T::::?l:j::'1?.*"'i';; j;;;il;',ffi H":#:H:-'3:1"?0" deruririi proiectutui, ;.;'.;il;;;Metode: observalia, demonstrafia, proi"r#uti zarea, conversafia, exerciliupovestirea, brainstormingul, philips 6-6, ciorchin.t", .uUut.

CE $TIM?* ,,Cali membri are familia mea.,,* ,,Care sunt copiii gi adullii din familia mea.,,* ,,Recunosc spaliile din casa mea.,i* ,,Cd suntem copii.',

cE vREM sA arlAin?* Cine compune familia debazd?.1. De ce eu nu am grddind acasd?* Din ce este alcdtuit corpul uman?* De ce avem pdrinfi?.:. 9:* sunt spafiile din grddinild?* Cine lucreazd la grddinild?* Ce sunt simlurile?* Care sunt organele de sim ?DoMENIUL STITNTAObiective-cadru:- Dezvortarea capacitdfii de cunoagtere gi inleregere a mediurui inconjutor, precum gi stimurarea curiozitiliipentru investigarea acestuia;- Dezvoltarea operafiilor intelectuale piematematice. l

28

ilhlectlye dc referin(d:sll itlerrtillce unele elemente componente ale lumiiunlnn, nrediul familial qi institufional;sll idcntilicc relafiile spafiale;sll renlizczc clasificdri de obiecte;Bd nrrnrerc de la I la 3, recunoscAnd grupele cue ore slrunzlltoare.

DoMENtUt, t,lnnnA $t coMUNIcARE

inconjuritoare : corpul

l-3 obiecte gi cifrele

(lblectlt -


17/96

Obiective de referin(d :- sd redea liber teme plastice specifice desenului;- sd oblind efecte plastice, forme spontane gi elaborate, prin tehnicifice picturii;- sd descopere lumea inconjurdtoare cu ajutorul auzului;- sd diferenlieze auditiv timbrul sunetelor din mediul inconjurdtor 9i altelor muzicale.DOMENTUL PSIHOMOTRICOhiective-csdru:

Cunoagterea deprinderilor igienico-sanitare necesare pentru menlinereade s[ndtate a copiilor.Formarea gi dezvoltarea deprinderilor motrice debazd gi aplicativ-utilitare.

Obiective de referinld:- sd numeascd qi sd aplice regulile de igien6, referitoare la igienamentului;- sd recunoascd gi sd aplice reguli de igien[ a efortului fizic;- sd execute migciri motrice debazl: mers, alergare, sdrituri.JOCURI SI ACTIVITATI DIDACTICE ALESE, DERULATE iN PNOTNCTBibliotecd:F ,,Sorteaz6 imaginile cu fete gi biieli "F ,,sorteazd imagini cu tineri gi bdtrdni "F ,,Citim imagini din cdsu{ele copiilor "$tiinld:F ,,Gdseqte obiectele bunicului "F ,,Unde s-a agezat pipuga?"F ,,Formeazd grupa micd de copii "Artd:) ,,Coloreaz6-lpe cel care seamdnd cu tine "F ,,$irag de mirgele pentru bunica ") ,,Deseneazd dupd puncte rochila pdpugii "F ,,Casa mea " - activitate pe grupuri mici) ,,Coloreazd simbolul echipei tale "F ,,Prietenul meu " - modelajJocuri senzoriule:F ,,Ce gust are?"D ,,Spune cum miroase "D ,,Unde se aude tic-tacul?"Jocuri de conslruc(ie:) ,,Cisufa mea " - din legoD ,,Copilul" - din figuri geometriceP ,,Gr[dinifa mea'n - din pllcufe

echi

Iocari de rol:D ,,De-a familia "D ,,De-a gospodinele "P ,,De-a grddinila "ACTIVITATI INTEGRATE ,,La mulli ani, Maria "F ,,Rdspunde corect, fii degtePt " ,,Despre tine, grddinifd, multe-am inv6 at "ACTIVITATI PE DOMNNII EXPERIENTIALEL $tiin1dF ,,Vreau sd gtiu totul despre familia mea "I ,,Aga arbt gi eu?" ,,Crddinifa mea cea dragdl"I ,,Unde sunt agezate obiectele din casa mea?"> ,,Ceti membri are familia ta?"F ,,Formeazd grupamicd gi grupa mare din grddinila ta "IL Llmbd Si comunicare)i ,,Bunicul" - lectura educatoarei)r ,,C[sufa mea" - memorareF ,,Citim regulile grupei" - lecturd dupd imagini)' ,,Simfurile" - memorareIIl. Estetic Si creativF ,,Bund dimineafa, dragd grddinile " - invilarea unui cdntecF ,,Or[gelul" - joc cu text qi cAntec)' ,,Coloreaz5 copilul din imagine " - colorare in conturF ,,Cumera mea" - picturdb ,,Am gi eu bincufa mea " - modelajIV. Om Sl societateF ,,Chiar daci sunt mic, acasd sunt voinic "b ,,Cline a greqit?" - reguli de comportare civilizatdF ,,Copilul" - aplica{ie din figuri geometriceV, Pslhomotrlcb ,,F[ la fel ca mine "F ,,Mergi unde ifi spunl"b ,,Dnnsul pdpuqiit"


18/96

PnorcCT TEMATIC _,,DIN TAINELE UNIVERSULUI,,Tema: ,,Cum este, a fost gi va fi aici pe pdmdnt"Proiect:,,Din tainele Universului"Subtemele proiectului:,,Pdmdntul, casa mea ",,,Misterele universului"Grupul-{inti: grupa pregdtitoareResurse umane: copiii, pirinlii, educatoarele, personalul din grddinilSResurse materiale: atlase, machete, jetoane, calculator, aparat foto, vproiector, imaginiPerioada derulflrii proiectului: 2 siptdmAniMetode: observa{ia, demonstrafia, problematizarea, conversalia, exerciliulpovestirea, brainstormingul, Philips 6-6, ciorchinele, cubul, semaforulcE $Tru coP[r:* cunosc cdteva planete;* Soarele qi Luna sunt pe cer, dar nu se intdlnesc;* cdnd e soare, e ziu6, iar cdnd e lund, e noapte;* obiectele care produc lumind;* recunosc unele nave gi echipamente spaliale.CE URMEAZA SA.q.TLN COPII:* denumirea planetelor;* ce sunt planetele;{. cum sunt aliniate planetele;* ci existd alte planete locuite;i. ce sunt galaxiile;* ce sunt stelele, ce culoare au, de ce liclresc;* de ce luna iqi schimbl forma;* care sunt vehiculele cosmice;* cum se numesc cei care au ajuns in spa{iu (pe LunI);* de ce e posibild viala pe Pdmdnt;* care este migcarea Pdmdntului.DOMENIUL $TIINTAObiective-cadru:Dezvoltarea capacitSlii de cunoagtere gi inlelegere a mediului inconjurdtor, stimularea curiozitilii pentru investigarea acestuia;

Formarea qi exersarea unor deprinderi de ingrijire gi ocrotire a mediulinconjurdtor, in vederea educdrii unei atitudini pozitive fafd de acesta;Dezvoltarea capacit5lii de recunoaqtere, denumire, construire pi utilizare aformelor geometrice.

Ohiective de referinld:sd numeasc[ unele elemente componente ale lumii inconjurdtoare;s[ identifice unele corpuri cereqti gi vehicule cosmice;s[ comunice impresii, idei pe baza observdrilor efectuate;sd manifeste disponibilitatea de a participa la acliuni de ingrijire 9i deprotejare a mediului, aplicdnd cunoqtinlele dobdndite;S[ recunoascd, s[ denumeascd, sI construiascd 9i sd utilizeze formele geo-metrice: cerc, pdtrat, triunghi, dreptunghi in j ocuri;= sd efectueze operalii qi deduclii logice, in cadrul jocurilor cu pieselegeometrice.

DOMENIUL LIMBA $I COMUNICARE0hlcctive-cadru:: l)ezvoltarea capacitdlii de exprimare oral6, de infelegere 9i utilizare corecti ascrnnifi caliilor structurilor verbale orale;== Hducarea unei exprimdri verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical,sintactic,

0hlcctive de referin{d:sit participe la activitd{ile de grup, inclusiv la activitalile de joc, at6t incnlitate de vorbitor, cdt gi in calitate de auditor;sll distingd sunetele ce compun cuvintele qi si le pronunle corect;slt recepteze un text care i se citegte ori i se povestegte, intelegdnd in modintuitiv caracteristicile expresive gi estetice ale acestuia;sll recunoascd literele alfabetului gi alte convenlii ale limbajului scris.

ll0MllNlUL OM $I SOCIETATE0hlective-cadru:. Cunoagterea gi respectarea normelor de comportare in societate, educareanbilitdtii de a intra in relalii cu ceilalli;= liormarea gi consolidarea unor abilitdli practice specifice nivelului declezvoltare motrici.

(lblective de referinqd:sll recunoasc[ qi si respecte normele necesare integrdrii in viala sociald(c,x.,. reguli de minima protec{ie a naturii qi pericolul incdlcarii lor; reguliprivind protecfia viefii proprii gi a celor din jur etc');stl ncgocieze Ei sd participe la decizii comune;sf, cunoasc[ gi sd utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea uneinotiviteti practice;stl iclentillce, s[ proiecteze gi s[ g[seasc[ c6t mai multe solulii pentru rea-lizarcn ternei propr"rse in cadrul activittrfilor practice;sll-qi ltrrrneze dcprinderi prnctice gi gospod[reqti.


19/96

DOMENIUL ESTETIC $I CREATIVObiective-cadru:Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, pictumodelaje;Stimularea expresivitilii gi a creativitdlii prin desen, picturS, modelaj;Formarea capacitdlii de receptare a lumii sonore gi a muzicii;Formarea capacitSlilor de exprimare prin muzicd.

Obiective de referinld :s6 redea teme plastice specifice desenului;sd exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului in redarea unorplastice;sd compund in mod original qi personal spaliul plastic, utilizdnd materiqi tehnici diverse, alese de el;sd descopere lumea inconjur[toare cu ajutorul auzului;sd intoneze cdntece pentru copii;sI asocieze miqcdrile sugerate de textul cAntecului cu ritmul acestuia;sd exprime intr-un joc impresia muzicald.

DOMENIUL PSIHOMOTRICObiective-cadru:Formarea gi dezvoltarea deprinderilor motrice debazd qi utilitar-aplicative;Cunoaqterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menlinerea stdriislnitate.

Obiective de referinld :sd execute migcdri motrice debazd: mers, alergare, sdrituri;si recunoascd gi sd aplice regulile de igiend referitoare la imentului;s5 recunoascd qi sd aplice regulile de igienl a efortului fizic;sd manifeste in timpul activitdlii atitudini de cooperare, de competilie,de echip5.

JOCURT $r ACTIVITATT DTDACTTCE ALESE, DERULATE iN pROmCrBibliotecd:F ,,Citim imagini in enciclopedii"F ,,Sortdm imagini reprezentdnd cosmosul"> ,,$i noi muncim" - elemente de limbaj scrisF o,Tainele Universului" - album) Memorlm poezia Cdntecul SoareluiP ,,Cum ocrotim Pdmdntul" - jurnalul grupei

hrcnride rol:,.1)e-n cosmonau{ii",.1)e-u anotimpurile",,M ipcitrca de rota{ielmiqcarea de revolulie"('emilrucTii:,,Nnvc spitfiale",,llluttetu Pilmdnt",,Rnshclc, satelili",,Sirlernttl solar"Artll:,,Srtnrele i;i planetele" - modelaj,,Colttrlltn irnagini cu planete",,(.'nlorf,nt irnagini in cir{i" - forme de relief de pe harta lirii,,S{urc, cut't:ttbeu..."; ,,2i gi noapte"; ,,Pdm6ntul" - aplicalie,,NHvn spnlilld pi mdgti de astronaufi" - confeclionare$rltntfi:['urinzi llll i tlesprc cosmos,,L'unl nr lrehtri sh fie un prieten al naturii?",,tJrnill, ltrietett sau dugman al Pdmdntului?"Melltot'are ,,Nt)rii",,Sttarele qi viitttul" - lectura educatoarei,,f'c p{tnle litcc omul naturii: Aga da Aqa nu " - fiqe,,PHnrAtrlrrl lc hrilneEte...",,( Jhlci, ghicitoarca mea "I nt a I rr i rc c u spcc i al i gt i - vizitd la Observatorul astronomic,,lramlfu rl-ucrap[-fbc" - experiment la indemdna copiilorJu'urlile niscare:,,FansttI robo{ilor",,M iHr'ttt'ctt planctelor"Jncurl ilt mnsd:,,llirr irrnrilttlIi -- intreg"[rrrrr.lrIlottrirtrr,htt'senutrinl:,,Sptrnc oe cstcl",1r I I v I I u ltt grtspod dre a scd :,,{.'ollrrl cr.rologi$ti lor"

tbF

>

>

F>

rrF

FF

FFrrF


20/96

ACTIVITATI INTEGRATE> ,,O cdl[torie in Univers"D ,,Plantele qi animalele sunt copiii Terrei"D ,,P6mdntul, casa noastrd'lACTIVITATI PE DOMENII EXPERIENTIALE1. $tiin1dF ,,Din tainele Universului" - prezentare Power PointD ,,Globul Pimdntesc" - observarets ,,Racheta" - joc logicts ,,Soarele" - joc logicF ,,impreund putem salva Pdm6ntul" - obiecte din materialvitate cu continut integrat2. Limbd Si comunicare) ,,Zborul Merigorului in Lun6" - povestirea educatoareiD ,,Cine qtie cdqtigi" - joc didacticF ,,Telefonul" - joc didacticF ,,Legenda anotimpurilor" - lectura educatoarei3. Estetic Si creativF ,,Salveazi planeta " - audilieF ,,Cdnti ca mine " - joc muzicalF ,,Cerul instelat" - picturdF ,,Nu omorAli acest pimAnt " - c6ntec, predareF ,,DacI vesel se trdieqte" - repetareF ,,Pdmdntul e casa mea" - desen

Om gi societate,,Cosmonautul" - memorare,,Via a pe pdmdnt" - convorbire,,Sistemul solar" - aplicafie,,Planeta albastrd" - lucrare colectivdPsihomotricEuritmie:,,Dansul planetelor"Alergare pe loc: ,,Ne pregitim de start spre Univers"

reciclabil

4.

5.

e) I'rolectarea slPtim6naliClorrrplcxitatea sarcinilor prevdzute in noul curriculum pentru educatoarehpune proicctarea activitdlii sdptdmAnale. Ea presupune eqalonarea tematicii con-Efu terulnr propuse la inceput de an gcolar qi selectarea mijloacelor de realizare a

tEctora,|n veclerea intocmirii proiect[rii siptdmdnale, educatoarea va avea in vedereffiEtoerele:r Respectarea programului zilnic (cu reperele orare) stabilit de MECT;r Obligativitatea existenlei in programul zilnic a cel pulin unei activitdlistut tt unui moment (secven 6) de miqcare;r inrbirrarea in mod echilibrat a activitelilor de predare cu cele de invdlare

qi, rcspectiv, cu cele de consolidare gi evaluare;r imbinarea activitdlilor antrendnd intreaga grupd cu activitSli in grupurimici gi cu activitdfi individuale;r ltttbinarea activitdlilor didactice cu activitdfi distractive;r (torelarea activitetilor de dimineali cu activitijile de dupI-amiazd (acolotttrde cste cazul);r l,ibertatea de a opta pentru varianta potriviti privind ordinea desftqurdriietopelor de activitdli.

d) Itrolcctul de activitateEgte un clemers anticipativ, adecvat situa{iilor concrete de invdfare, capabil* Ccttclued ls rezultatele scontate.C'crcetllrile in domeniul didacticii gi al psihologiei educalionale evidenliazd

EFtul eA lrrvl{area, ca proces, incepe cu o fazd de percepereheceptarelfamiliarizareU ebiel:trrl silu cu situa{ia ce urmeazd a fi interiorizatd, continud cu invdlareaSpritr'zisll (in care sunt implicate o serie de operalii ce conduc la inlelegere) 9iEIC urnrntfi dc o etapd de consolidarelaplicare sau transfer al celor invdlate. DinEett nloliv, un proiect didactic parcurge o serie de evenimente didactice.Ptezen-tAlit aceste evcnimente aga cum au fost ele descrise de cdtre doi prestigioqi cercet5-6f, R, (=ingntl qi L. Briggs, cu precizarea ci ele nu au loc in mod invariabil in aceastdardlne rgl cl1 nu toate sunt prezente in orice activitate didactici:

cnptnrea atenfiei;uurnunicarea temei activititii gi a obiectivelor urmdrite;renctualizarea cunogtinfelor qi a deprinderilor invdfate anterior;, ;rrezentarea optimi a noului confinut gi dirijarea invdldrii;ob{i rterea pertbrmanf ei ;. nsigururea conexiunii inverse (feedback);- evnlunrea performan{elor;usigurarea reten{iei gi a transt'erului,

37


21/96

?n ?9

CAPITOLUL IAbordarea integrati a conlinuturilor invifi

II.1. CunNICUTUMUt INTEGRAT - MODATITATE INOVATOAREDE PROTECTARE A CURRICULUMUtUI PRE$COLAR

Istoria pedagogiei, dar gi teoria pedagogicd contemporanl inregnumeroase constatdri privind pericolul detaqdrii qcolii de viafa reald 9i aform[rii acesteia intr-un cadru inchis, suficient sieqi, ficlional 9i denaturat (Mia1981, Cucog,2005, Ciolan, 2008). Ca urmare, recomandarea pdstrdrii unei legdtustrAnse intre experientele de inv5lare formald gi viala real[ nu este delocAceast[ recomandare ia forme diverse:F Pdstrarea compatibilitSlii intre evolu{ia cunoaqterii qtiinlifice 9i a cunterii de tip qcolar;F Reflectarea in cunoagterea de tip gcolar a tendinlelor actuale inregistr

in evolulia concepliei despre ceea ce inseamnd cunoa$tere, qtiinfd qi inlare;F Apropierea invifdrii gcolare - mai artificiald, prin caracterul organisistematic, disciplinar gi impus din exterior - de specificul invdldriirale, adesea spontane, generate de interese proprii, autoimpuse, motivintrinsec, holistice;F Asigurarea unor produse ale invSldrii qcolare care sI fie relevanterezolvarea de probleme ale realit6lii in care copilul trdieqte.Integrarea conlinuturilor disciplinelor de studiu, precum gi a ariilor

culare este considerat[ astdzi drept una dintre soluliile de dezvoltare a curriculumucare are potenlialul de a permite punerea in praoticd a recomanddrilor de mai sus.

Integrarea curriculard reprezintd o strategie de proiectare Si predarecurriculumului ce presupune crearea de conexiuni semnificative, relevante,domeniile de cunoastere Si de dezvoltare, teme sau competenle, fn vedereastruirii unei viziuni holistice Ei interactive asupra lumii reale.Integrarea curriculard presupune ancorarea invdldrii in contexte reale/realistevia{[ (probleme cotidiene, teme de actualitate, preocup[ri ale preqcolarilor,cotidiene specifice vdrstei) qi articularea armonioasd a diferitelor aspecte alegi ale ac{iunii umane in jurul unor nuclee integrative de tipul conceptelorproblemelor fundamentale, disciplinare sau interdisciplinare qi al abilit[1ilor fumentale, disciplinare qi de transfer.

O;rrrrtrrlitatea integrdrii curriculare este justificat[, pe de-o parte, de factoriitthln,rt'i 1tt'ot:csului de cunoastere Ei de invdlare:i. l(clativi la specificul cunoaqterii qtiinlifice/de natur[ epistemologici:rrrrrltiplicarea cunoaqterii, conturarea unor domenii de studiu gtiinfifictlc tip integrat, abordarea specializatd a unor obiecte de studiu extrem despccilicc qi delimitate, dar cu implicalii cruciale pentru existenla uman6pi pctttru realitate, in ansamblul ei;b l{elntivi la specificul inv6 6rii ca ac{iune uman6/de naturd psihologicd:

explicitarca finI a mecanismelor invd 6rii, consideratd astdzi un ansamblutlc proccse intime individuale (de naturi cognitivd gi noncognitivd), decurrstluc[ie a sensurilor gi a inlelegerii privind realitatea.

Ps rlc nltil parte, modelul integririi con{inuturilor invdldrii se justificdfu'letlt etlet'iltri pnx:esului de tnvdlare:L l)r: rrnturtr social[: globalizarea economicd gi geopoliticd, cu impactul

nee.slcin pcntru modificarea sistemelor de gAndire gi raportare la realitate,r.()trtgt'itrca r;i generalizarea valorilor postmoderne in gdndire gi acliune;i ltclntivi la gradul de vaTorizare a informaliei gi a invdfdrii: impunerea1r1ine ipiilor societSlii cunoaqterii, care promoveazdinvdlarea de-a lungulirrtrepqii vic{i, invilarea relevantS, achizilia unor abilitd{i qi cunogtinlellattsvclsalc;F De rrrrtrrril pedagogicS: orientarea generalS a programelor educa{ionaleapi'r' lirntrirrca de abilita{i qi de competen{e gi mai pulin spre achizilia derrruroqtin{c ileclarative obligd la identificarea unor modele de proiectare 9ipterllre curc sd faciliteze exersarea cunogtinfelor procedurale gi strate-gier', lrorrnarea competenlelor gi achizilia de informalii nu se exclud.)irrrPollivtl, preocuparea pentru formarea de abiliteli presupune invdlarearlt' prrrlirrrzirne Ei deci prelucrarea informaliei la niveluri cognitive supe-t iuut'e, crrcit cc asigurS, printre altele, qi o mai bund retenlie a acesteia.

l.p rr i vr.lr r l sistcmului educalional, integrarea conlinuturilor este consideratdr*i qrra rlltr provoe:firilc principale in domeniul proiectdrii programelor gcolare. Degie e;rgt'etrl un l)roces natural, integrarea confinuturilor gcolare presupune acliuni de**pt*re ffurf,. rlule liind irnplica{iile integr[rii curriculare pentru programul curricularlfi efiratlhlrrl snu iii pcntru fiecare din componentele curriculare in parte.falF liirrtl structurarca I'lexibil[ a confinuturilor in documentele curriculareale lnv6;arriBntului prcfcolar gi libertatea de decizie a educatoarei privind conlinu-lUfllF rlider,tice ;ii nrnnicrn dc abordare a acestora in grddinild, abordarea integratd asenflttttlttt'ilrrt'r'sle pusibilit, inr cficienfa acesteia a fost validatd in timp.ilegi lr'rrrrinologin usociatit moclclului integrdrii curriculare a confinuturilorigtglgtll eslc rrrrrrll, plncticilc intcgrativc la nivelul curriculumului pregcolar au oHeftsetF veelrlrne qri ryi-nu dovctlit cficierr{a, Astlbl, este larg uzitattr practica integrdriil#alh.e a coltlirruturilor difbritclor domcnii de cunoaqtcre, [)c asenrenea, mai recent, afol ererrat6 ln grtklinilll irrtcgrnren curriculnrll prin interntediul nretodci proiectului,

prln

personale ale sarcinilor


22/96

Fiecare dintre cele doud practici integrative deja exersate in invd{dmdntulsunt (aga cum vom ardta in continuare intr-o prezentare sistematicd a modedidactice integrative) ilustrdri, la niveluri diferite, ale curriculumului inAgadar, integrarea curricular[ rcprezintd un concept ac]ional de tip umbrelS,paradigmatic, care include o varietate de manifestdri didactice, de ipostaze ale igrdrii curriculare.Pornind de la delirnitdrile existente in literatura de specialitate recentd (Foga

1991, Erikson, 2002, Gardner, 2005, Ciolan, 2008 g.a.), vom contura in celeurmeazd tabloul ipostazelor practice ale integrdrii curriculare. Reperele centraleacestui tablou vor fi dimensiunile majore, axele directoare ale curriculuintegrat. in vocabularul practicienilor educafiei, se regdsesc termeni care defiunele din aceste ipostaze - ,,aclivitate transdisciplinarS", ,,abordare interdiscinar6",,,activitate integrat6",,,planificare tematicS" -, insd nu intotdeauna eiutilizati cu sensul lor corect.Principalele axe directoare in definirea gi caracterizarea ipostazelor de obivare ale integrdrii curriculare sunt relevanla nucleelor de integrare curriculard Siproduselor invdldrii integrate Si gradul de integrare curriculard. Astfel, fisitualie educafionalS structuratd integrat, fiecare activitate sau programconlinuturi integrate ilustreaz5, in acelaqi timp, un anumit grad de integrare curricuqi un anumit nivel de relevanld a conlinuturilor in raport cu subieclii gi contexpentru care este proiectatd.Nucleul de integrare curriculard este reprezentat de unitatea de conlinut (tip temd, concept integrativ, problemi, abilitate etc.), in jurul cdreia se organisitua{iile de invSfare. Relevanla nucleelor de integrare curriculard este datdmdsura in care procesul de invdlare organizal in jurul acestuia qi produsele inrdspund unor interese sau nevoi de cunoagtere ale copiilor, oferd rdspuns unorsau necunoscute ale acestora, oferd instrumente de lucru transferabile pentruvarea unor probleme noi, asiguri satisfaclia unor interacfiuni sociale de caliintre copii gi oferl experienld de invdlare valoroasd, nu doar din punct de vcognitiv, ci gi afectiv-motivafional.Relevanla este o caracteristicd pe care cei care invald o atribuie situaliilorinvdlare qi produselor invildrii, in funclie de caracteristicile acestor elementede compatibilitatea lor cu unele atribute personale ale individului implicat in infare: experienli de viat6 qi cunoa$tere, interese gi nevoi de inv6lare, modul inacesta percepe utilitatea invdldrii gi a produselor acumulate, mobilurile caremind invSlarea.Relevanta invd{drii este adesea asiguratd prin invdlarea de profunzimecontrasteazd cu invllarea de suprafald. in timp ce invilarea de suprafa][ este unde inv[lare extensivd, de tip enciclopedic, centratd pe achizilia unui bagaj extinscunoqtinfe, invitarea de profunzime se referd la pdtrunderea esenfei lucrurilor,acelor aspecte ale cunoaqterii care nu sunt identificabile senzorial sau memoa atarc. Este acel tip de inv6|are care tinte$te dezvoltarea abilitIfilor cognitive gistructurilor afective, care implicl efort, dar oferd copiilor satisfaclie qi un sential reu$itei, ii provoacd pe ace$tia la implicarea in activitE[i individuale gi de grup40

Yderen rezolvdrii de probleme, la asumarea unor aborddriAg-lurru, la reflec{ie ii la aplicarea cunoqtinfelor, in acest fel, invilarea relevantijetc li asociatd cu ralionamentul de nivel superior, cu gdndirea creativd 9i criticd'if+i trtilizarea metacogniliilor, cu tezolvatea de probleme qi luarea de decizii' Pro-SAnrut cle integrare curriculard igi demonstreazd televanfa 9i prin mdsura in careFfA ocazia p*t* qi susline inv6larea de profunzime, centrati pe achizilia flexi-HIA ae cunoqtinle gi formarea de abiliteli.= Grudul de integrare cufticulard poate fi definit drept mdsura in care conli-igtUrile specifice in-mod tradilional diferitelor discipline gtiinlifice/domenii ded-nUUCr.t. sunt articulate, de la pdstrarea identitdlii disciplinelof sau a domeniilorE=UUoungt.re, pdnd la renunlarea la organizarea pe discipline a con{inuturilor, in*UUt.t, unei siructurdri centrate pe probleme sau c6mpuri de investigafie. emer-fute elisciptinelor clasice. in discursul epistemologic, dar qi in vocabularul pedagogic*iitut la integrarea curricular6, s-au incetd{enit o serie de concepte care definescEEfltrt. niveliri de integrare a conlinuturilor gtiin{ifice, respectiv a celor curri-Ulgre, cunoscute gi ca paradigme de integrare a confinuturilor'

Paradigme gi modele de integrare curricularil,ileratura pedagogicl (Chiq, 2001, Glava qi Glava, 2002, Ciolan, 2008 I'a.)fugde patru paiadigme Ae integrare curriculard 9i de oblinere in grade diferite

i_-Ggne*ioniloi intre diferite domenii ale cunoagterii: integrarea monodisciplinard,*Ultldleciptinaritatea, interdisciplinaitatea qi transdisciplinaritatea. Fiecare din acesteaii*ta tt nplicat in integrarea curiculumului preqcolar, desigur respectdnd proporliileEfg Au lirptul cd eduialia in grddini{d igi propune cunoaqterea de cdtre copil a1ipittatii iriconjurdtoare in parametrii ei de bazd, abilitarea individului pentru rela-iigGeruu socia'id gi activaiealdezvoltarea potenlialitdlilor psihofizice individualekUu nrediu putemic educogen gi nu iqi propune aprofundarea unor domenii gtiin-fltndnmentale.Dconrcce la nivelul practicii educa{ionale se inregistreazd o oarecare confuzie*a Utlliznrel adecvatl a terminologiei referitoare la nivelurile integrdrii curricularetl a reelitnlilor epistemologice gi didactice pe care termenii mai sus menlionafi leftBrtt=urn, propunem in continuare o analizd detaliat[ a acestora, in ordinea pro-funainr I I llrtegrdrii confinuturilor.I)cllnim paradigmele de integrare curriculard drept conceplii Si denoltdriftAletlte, tmilare 8i cierente, tn legdturd cu provocarea conectdrii conlinuturilorfu terlert'rt tt,t igurdrii unitdlii cunoasterii,A. lntcgrarea intradlsciplinari/monodisciplinar[ este o primd treaptE algtegrarii curriiulare, care presupune reorganizarea conlinuturilor informalionale qiFre;edurulc ule unei discipline gtiin{ifice sau ale unui domeniu de studiu, in vede-iie eprolirnddrii unei temi, a exers[rii complexe a unei abilitlfi, a rezolvdrii uneilfcntenl., particularitatea definitorie fiind utilizarea exclusiv[ a instrumentelor

4l

disciplinei/domeniului in


23/96

discu{ie, fbri depSgirea granilelor disciplinare. irni{6, integrarea intradisciplinard a confinuturilor este facilitatd, de tradilizficdrii tematice a activitblilor didactice. Desigur, predarea tematicd implic6,tradilional, parcugerea unei teme cu instrumentele gi cunoa$terea specifimultor domenii de studiu gi dezvoltare, insd cadrele didactice din grddinild trgi pentru teme disciplinare, pe care si le parcurgd eventual in unitdli mici r(o zi, o activitate) gi care sd integreze confinuturi specifice disciplinei. De ertema ,,Forme gi culori" se poate trata doar din perspectiva domeniului escreativ, selectAndu-se modalitdli de explorare a culorilor specifice artelor peventual in diverse epoci, qcoli de picturd, in legdturd cu diverqi artigti plasrasemenea, tema ,,Eroi" se poate parcurge doar cu referire la modelele erojpoveqti (cu referire la cunoqtinle 9i abilitdli din domeniul (Limb6 9i comurfinalitatea formativd fiind structurarea portretului moral al ,,eroului". Exenpot identifica gi cu referire la un alt posibil nucleu de integrare monodiscildeprinderea. Astfel, exersarea abilitdlii de lecturd dup6 imagini se poatedoar prin utilizarea imaginilor care ilustreazd povegti cunoscute de copii.Trebuie spus totuqi cI integrarea monodisciplinard nu este un procesin grddinil5. Analiza exemplelor de integrare monodisciplinard existecurriculumul nalional romanesc (a se vedea, de exemplu, disciplina zriliteratura romdnd, clasa a IX-a) indici faptul cd adeviratele valenle formatacestui mod de abordare a conlinuturilor curriculare pot fi exploatate la r,gcolare mai mari, cdnd elevii sunt capabili de aprofunddri gi sinteze funcfioninformatiei.Mai mult, a$a cum am ardtat deja, deoarece noua programd propurepere de conlinut domenii de dezvoltare gi experienliale avdnd deja caintegrat (ex..'domeniul $tiin e) gi domenii tematice integrative (ex.: cdnd/cunce se intdmplS?), aplicarea modelului integrdrii intradisciplinare devine dificpe alocuri, chiar irelevantd in raport cu cerinlele curriculare.Agadar, recomandim integrarea monodisciplinard doar in cazul prcunor miniteme sau a unor teme concurente (a se consulta capitolul prirproiectarea didactici in grddinild).B. Paradigma multidisciplinari reprezintd o formd mai pufin elabtransferurilor disciplinare, in aceastd abordare cadrele didactice fiind incd cpe specificul disciplinelor/domeniilor de formare considerate separat. Ea irezolvarea unei teme curriculare care aparline in mod direct unui dornenperspectiva mai multor domenii de cunoagtere. Procesul didactic este acelaiectare a actividfilor didactice specifice diferitelor domenii de cunoagtere prinunor conlinuturi asociate temei stabilite. De exemplu, tema ,,cele cinci simmod tradilional o temd din domeniul cunoaqterea mediului/$tiinfe, poateficatd, explicitate prin situalii de invdlare specifice diferitelor domenii de crcuprinse in documentele curriculare, dupb cum vom vedea in cele ce urmeaz6.

42

Tndilia plalca, ln rn:cifice nild pot o1ici de tire exempri esteticor plastirrlastici. Ieroilor


24/96

Figura IL I. Ilustrarea graficd a paradigmeiintegrdrii multidisciplinare a conlinulurilorActivitdlile specifice procesului de integrare multidisciplinard a con{inurilor informalionale qi a abilitdfilor permit pistrarea delimitirilor epistemolodintre discipline/domenii de cunoagtere, contribuind in acelagi timp la promunitSlii cunoagterii gi a invi 5rii de profunzime. Acestea sunt:Juxtapunerea/eldturarea unor situalii de invSlare specifice disciplinelor, perexplicitarea din perspective multiple a unor teme disciplinare. Este modalitatealucru consacratd in gridinild, a aborddrii tematice a conlinuturilor inv6l6mdntu

preqcolar.Articularea intr-un domeniu distinct definit printr-o temS integratoare a uunitili de cunoagtere specifice disciplinelor, De exemplu, tema unei discipline

nale poate fi astfel aleasd incdt sd permitd articularea unor con{inuturi dindiverse: experimente, inven{ii gi descoperiri, colec{ii.Aga cum vom arbta in continuare, astfel de teme cu un grad mare deralitate pot fi abordate gi in manieri interdisciplinarS.Infuzionarea in cadrul unui domeniu clar delimitat a unei unitdli de confidintr-un alt domeniu, pentru explicitarea, aprofundarea, exemplificarea uneispecifice acelui domeniu, Exemplu: la tema,,Eu gi familia mea" se infuzeazd referirifamiliile de animale gi la comportamentul familial al unor specii de necuvdntd(balenele, lupii etc.).44

C. Paradigma interdisciplinari. Confinutul a dou[ sau mai multor disci-dine fle studiu se intersecteazd pe suprafefe de cunoaqtere gi de interes comunefuf;pet'tiva epistemologicd). in grddinild, o temd de tipul ,,Sd comunicdm cu qikl grvinte", in care finalitatea este exersarea unor modalitSli de comunicare aiidurilor prin cdi specifice diverselor domenii de activitate (verbal, nonverbal:fuktlc, muzical, corporal, rela{ional etc.), se preteazd la o astfel de abordare.O a doua accep{iune a interdisciplinaritAfli este dat[ de perspectiva pragmaticdf; prenupune valorificarea unor solufii oferite de diverse domenii de cunoagtere pentrubliea unei decizii sau proiectarea unei acliuni. Tema ,,Cum sI facem coleclii 9i ceI &eer cu ele" poate fi structuratd astfel inc6t sd ilustreze aceastd paradigmd inte-ptlva. in general, atingerea unor a$a-numite obiective de transfer precum ,,achiziliafug tehni.l de memorare eficientd" se poate face printr-o abordare interdisciplinard.

Flgmt IL2. Ilustrarea graficd a paradigmei integrdrii interdisciplinare a conlinuturilorD. Paradigma transdisciplinari reprezintd o abordare holisticd, globald,deplirrn a cunoagterii. intreg programul de invdfare este organizat in jurul nevoilorfl el intereselor de cunoagtere ale celor care inva 6, preocupdri ce sunt abordatef6ascurricular. Abordarea transdisciplinard nu se limiteazd la rezolvarea uneilme, Organizarea con{inuturilor este aici axatd pe demersurile celui care inva{d(e ornunica, a reactiona la stimulii exteriori, a se adapta, a lua decizii, a prevedea,

e GIc{t, a transforma, a dovedi, a explica etc.), demersuri care sunt exersate in contextede lnvlllare similare celor din viafa reall (D'Hainaut, 1981).Con{inuturile informafionale sau instrumentale care, de altfel, nu sunt igno-ittC, nu sunt valorificate ca scop in sine, ci ca surse de creare a experienlelor dehvalnre qi formare care s[ rlspund[ nevoilor pi intereselor cognitive ale copiilor.Transdisciplinaritatea fundamentenz[ invd{area bazatd pe realitate, favorizeaziltfgnnl'erul cunogtintclor in contexte diverse, finalitatca sa fiind ,,infelegeren lumii

Limbtr qicomunicare


25/96

proiectarea de tip transcurricular a confinuturilor presupune un efort susliresponsabilitate gi profesionalism din partea cadrului didactic, pentru cd poadetermina relativ u$or acumularea de lacune, lipsa de rigoare gi de profunzimecunoa$tere.

,,' Limbi qi,./ C0munlcafe .I $tiin{e

Estetic 9icreativOm 9isocietate

Psihomotric

Figura 11.3. Ilustrarea graficd a paradigmei inlegrdrii transdisciplinare a conlinuturilorModele ale integririi confinuturilor inviflriiLiteratura de specialitate recenti oferd o serie de modele de organizaremonitorizare a curriculumului integrat. in raport cu paradigmele de integrare ccular6, ce pot fi definite drept orientdri de facturd generalS ale concepliei gipracticii de seleclie gi structurare a con{inuturilor inv[ldrii, modelele sunt

ac{ionale de nivel concret, practic, care ilustreazi diferite acfiruri practice dea conlinuturilor. O parte din aceste modele sunt aplicabile gi in proiectarea activifilor integrate din grddini[d.latd, cdteva din cele mai des utilizate in practicaionald contemporan[:Modelul integrdrii ramilicate. Elementul central al acestui model este tstudiatd, iar detalierea experienlelor de invdtare se face, la un prim nivel, peniile experien{iale previzutein programi. La un al doilea nivel de proiectare,considerate experienlele de formare, pe diversele domenii fundamentale detare. Prezent[m in figura II,4, un exemplu de proiectare a expedenfelor de inrelative la tema stptdmAnal[,,Culorile", conform aocstui modI,

Figura 11.4. Proiectarea temei ,,Culorile"dupd modelul integrdrii ramificateModetul integrdrii liniare (modelul hibriddrii). in acest model, integrareailor se face in jurul unor deprinderi de transfer (abilitali cognitive, abi-

de comunicare etc.: a se vedea exemplul din figura II.5.), al unor teme cuprin-, tle natur[ interdisciplinard (ex.: Structuri naturale qi structuri artificiale,i de activitate gi luarea de decizii). Acest model de proiectare integratd estell pentru finalitilile urm[rite pentru perioade mai indelungate de timp 9i estepotrivit pentru proiectarea intervenfiei educationale diferenliate 9i indivi-

problema, tema,abilitnfi complexe(comunicare, rezolvare deprobleme, cooperare etc.)

Domeniul Dezvoltare cognitivi- achizilia de reprezentdri gi concepte- categorizare4 serierea, ordonarea dupd culoare

(activitlti cu coniinutmatematic)- compararea, gruparea gigeneralizarea relativ la diverseculori 9i nuanfe- colaje din bucdti colorate de formegeometrice diferite

- masurarea cantit5lilor de culoare

ocgo8.'ao._ho.ro,to6.2ccdG.;dE,6YCtisEotr-o.(lt0E9=

9*6ni i' r(D


26/96

exprimarea prin desen,pictur6, modelajcitirea dupd imaginiilustrarea povestirilorcomentarea asupra munciiartistice a colegilor giargumentarea pdreriiexprimate

intuirea semnificaJiei unor cuvinte noi dinvocabularul gti inlelorimitarea comportamentului animalelor giplanteloratribuirea de cuvinte semnificative,caracteristice pentru un fenomen, animal,obiect din mediul inconjurdtorilustrarea prin limbaj nonverbal a unuifenomen al naturii gi a stlrilor sufletegtipe care acesta le induce

achizilia unei limbi strdinecum vorbim in diverse situaliicum ne facem noi prietenic6nd trimitem scrisori gifelicitiricum le spunem gi celorlalli cesim{im

povestire, repovestire, uti lizdndtimbajul verbal gi nonverbalredactarea in coduri variate(verbal, grafic, desen) a jumaluluigrupei, calendarului zilei, revisteigrupeijoc de rol, mimd

utilizarea cifrelor qi a figurilorgeometrice pentru desen,comunicaresemnificarea lingvistici a cigi verbal izarea conlinutuluiproblemelorcrearea de probleme in jurul uexerci iisemnificarea codurilorvocabularului matematic (+, -,comunicarea in vederea gbsiriisolu iilorpovegt

Documents

Educatia Timpurie - Glava