3
https://psihologiecotidiana.wordpress.com/2013/07/08/efectul-barnum/ Efectul Barnum (…) Acest fenomen a fost pus în evidență de psihologul Forer (1949). El va numi “efect Barnum” (1) aceasta tendință a oamenilor de a accepta o vagă descriere de personalitate ca potrivindu-se perfect la ei înșiși, fără să-și dea seama că această descriere s-ar putea aplica la fel de bine oricui altcuiva… Forer a aplicat un test de personalitate studenților săi. A aruncat rezultatele la coș și a copiat textul unei analize de personalitate luat dintr- o revistă, de la rubrica “Astrologie”. Câteva zile mai târziu, le-a dat fiecăruia dintre studenți acest text: “Ai nevoie să fii iubit și admirat, totuși ești critic cu tine însuti. Există puncte slabe în personalitatea ta, dar știi în general să le compensezi. Ai un potențial considerabil pe care nu-l folosești în avantajul tău. In exterior, ești disciplinat și știi să te controlezi, dar în interior ai tendința să fii preocupat și nu foarte sigur de tine. Uneori, te întrebi serios dacă ai luat decizia buna sau dacă ai făcut ceea ce trebuia. Preferi o anumită doză de schimbare și varietate și devii nesatisfăcut dacă ți se impun restricții și limitări. Te consideri un spirit independent și nu accepți opinia altuia decât dacă e demonstrată corespunzător. Crezi că e nepotrivit să te dezvălui prea ușor celorlalți. Sunt momente când ești foarte extravertit, vorbăreț și sociabil, dar și unele când ești introvertit, circumspect și rezervat. Unele dintre aspirațiile tale tind să fie destul de nerealiste”. Studenții nu știau că au primit cu toții același text. Forer le-a cerut să noteze această evaluare cu puncte de la 0 la 5, pentru a afla în ce măsură apreciau că rezultatele testului reflectă bine personalitatea lor. Forer a fost impresionat de rezultate: într-adevăr, media de 4,2 demonstra un acord important. Acest experiment a fost repetat de multe ori, întotdeauna cu același succes. Astfel, Ulrich, Stachnik și Stainon (1963) au constatat că, din 57 de persoane, 53 estimaseră că bilanțul ce le fusese permis

Efectul Barnum

  • Upload
    ica

  • View
    215

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

barnum

Citation preview

Page 1: Efectul Barnum

https://psihologiecotidiana.wordpress.com/2013/07/08/efectul-barnum/

Efectul Barnum

(…) Acest fenomen a fost pus în evidență de psihologul Forer (1949). El va numi “efect Barnum” (1) aceasta tendință a oamenilor de a accepta o vagă descriere de personalitate ca potrivindu-se perfect la ei înșiși, fără să-și dea seama că această descriere s-ar putea aplica la fel de bine oricui altcuiva…

Forer a aplicat un test de personalitate studenților săi. A aruncat rezultatele la coș și a copiat textul unei analize de personalitate luat dintr-o revistă, de la rubrica “Astrologie”. Câteva zile mai târziu, le-a dat fiecăruia dintre studenți acest text: “Ai nevoie să fii iubit și admirat, totuși ești critic cu tine însuti. Există puncte slabe în personalitatea ta, dar știi în general să le compensezi. Ai un potențial considerabil pe care nu-l folosești în avantajul tău. In exterior, ești disciplinat și știi să te controlezi, dar în interior ai tendința să fii preocupat și nu foarte sigur de tine. Uneori, te întrebi serios dacă ai luat decizia buna sau dacă ai făcut ceea ce trebuia. Preferi o anumită doză de schimbare și varietate și devii nesatisfăcut dacă ți se impun restricții și limitări. Te consideri un spirit independent și nu accepți opinia altuia decât dacă e demonstrată corespunzător. Crezi că e nepotrivit să te dezvălui prea ușor celorlalți. Sunt momente când ești foarte extravertit, vorbăreț și sociabil, dar și unele când ești introvertit, circumspect și rezervat. Unele dintre aspirațiile tale tind să fie destul de nerealiste”.

Studenții nu știau că au primit cu toții același text. Forer le-a cerut să noteze această evaluare cu puncte de la 0 la 5, pentru a afla în ce măsură apreciau că rezultatele testului reflectă bine personalitatea lor. Forer a fost impresionat de rezultate: într-adevăr, media de 4,2 demonstra un acord important.

 Acest experiment a fost repetat de multe ori, întotdeauna cu același succes. Astfel, Ulrich, Stachnik și Stainon (1963) au constatat că, din 57 de persoane, 53 estimaseră că bilanțul ce le fusese permis constituia o excelentă interpretare a personalității lor. In acest studiu însă, cercetătorii au remarcat un fapt și mai ciudat: deși, după experiment, subiecții au aflat că atribuirea profilurilor era identică pentru toți, unii dintre ei au persistat in «efectul Barnum». Un subiect a formulat chiar fraza următoare: «Cred că, în cazul meu, aceasta interpretare se adaptează individual, căci există prea multe fațete care îmi corespund pentru ca aceasta să poată fi o generalizare»

Cum se explică efectul Barnum? Potrivit lui Dickson și Kelly (1985), care au studiat totalitatea cercetărilor consacrate acestui fenomen, se pare că, în primul rând, ne plac flatarea șidiscursurile care ne valorizează. Apoi, deseori nu percepem într-o analiză decât ceea ce ne convine.

Page 2: Efectul Barnum

https://psihologiecotidiana.wordpress.com/2013/07/08/efectul-barnum/

Așadar, din diferitele studii reiese că trăsăturile de caracter care ne avantajează sunt mai ușor acceptate ca o descriere precisă a personalității noastre decât trăsăturile dezavantajoase. Faceți voi înșivă experimentul, spuneți de exemplu cuiva: ”Cred că ai un puternic simț al dreptății, nu-i așa?”. Veți vedea că răspunsul va fi întotdeauna: “Da, așa e …”

Cercetarea lui Dickson și Kelly subliniază totodată faptul că efectul Barnum este prezent în mai mare măsură la persoanele cu o mare nevoie de aprobare sau cu tendințe autoritare.

Pericolul “efectului Barnum” constă în aceea că riscăm să apreciem cu pertinență orice metodă de evaluare a personalității, să acceptăm declarații hazardate sau chiar false despre noi înșine, admițând că le considerăm suficient de pozitive sau de flatante. O falsă descriere a personalității noastre ne poate părea precisă și specifică, în vreme ce ea este vagă și se poate adapta la numeroase persoane (…).

Studiile științifice ale anumitor practici precum: astrologia, numerologia sau grafologia demonstrează că ele nu constituie deloc instrumente valide pentru determinarea personalității. Totuși, majoritatea clienților lor sunt satisfăcuți și convinși de precizia lor, căci ele par să dea analize precise.

Sunteți de părere că „testele de personalitate” pe care le găsiți prin reviste corespund personalității voastre? Credeți că horoscopul sau tema voastră numerologică reflectă ceea ce sunteți? Dacă răspunsul este DA, sunteți victime ale ”Efectului Barnum”…

Atenție: Niciunul dintre „testele de personalitate” din revistele populare nu măsoară corect nimic. Ele nu sunt altceva decât jocuri ca să treacă timpul. Doar testele utilizate de psihologi, care nu le sunt vândute nespecialiștilor, sunt instrumente construite cu rigurozitate (fidelitate, validitate, etalonare), pentru a încerca, atât cât se poate, să le facă cât mai fiabile și mai valide cu putință.

 

Serge Ciccotti: “150 de Experimente în psihologie pentru cunoșterea celuilalt”, Editura Polirom (2007)

(1)   Barnum: fondatorul circului. I se atribuie două aforisme.

Primul: «In orice spectacol, fiecare trebuie să creadă că există acolo ceva, cât de mic, special pentru el».

Al doilea: «In fiecare minut, se naște un fraier…»