Albert Camus11 9"-1 960 )

Refl cctat i asupra tezelo rprincipale din urmatoarele frag-mente:

Afi ferici t cere limp. Ferici-rea e ~' i ca 0 inde lnng atd rdbdare.(. . . ) A fi fericit inseamnii a avealimp pentru fe rici re a/un ci cdndestl vrednic de ea ...Albert Camus, Ca iete

Oamenii te iartd docd [aci, crime. Dar II Il te iartd daeli esti~rerieit .

Sensu! vietii este sd-ti pilisproblemn sensulni vietii. Oricetnispuns nscd .'Iiifie 0 ingustimc.I() reel/nose. Dar a rdspn nde cadata n-arc niciun sens e cea maimare ingust ime . Ce bucurie ciiviata n-are nic iun sens. Pot sd-i Idau ell 1111111 ...

Feric irea de a sti eeloamel/ii]all nevoie de tine; f ericirea de-ast i ca 1111 au nevoie de tine ...Constantin Nolca. J urnal de .idei

l ,--

Albert Camus ( 1913-1960), Mitul lui SisifSensuI vietii

Ze ii il osandisera pe Sisif sa rostogoleasca 0 stancapana In va rfu l unui munte, de unde piatra cadea dusa de'propria ei greutate. Socotisera cu oareeare dreptate canu -i pedcapsa mai crancena ea mu nca zadarn ica si tarasperanta. ( ...)

S-a inteles, fa ra indoiala, ca Sisif este eroul absurd,atat prin pas iunil e, cat si prin chinul sau , Disprctul fala dezei, ura fata de moarte si pasiu nea pentru viala i-au ad usace l supliciu de nespus al fiinte i care se strad uicste Invederea a ceva ce nu va fi niciodata terminal. E pretul caretreb uie platit pentru pasiunile de pe acest pamant. ( ... )

Acest m it es te tragic pentru ca eroul sau cstcconstient. Intr-adevar, care ar fi ch inullui daca la fieearepas ar fi sustinut de spc ranta In izbanda? Munc itorul deaz i indeplineste In fiecare zi din viata lui aceeasi rnu ncasi destinul sau nu -i mai este absurd . Dar el nu-i tragic,decat in acele momente cand de vine co nstie nt, ( . .. )

Fer ieirea $i absurdul sunt doi copii ai ace luiasiparinte . Ei sunt nedespartiti. Ar fl gresit sa spunem cafericirea se naste neaparat din descoperirea absurdulu i. Seintampla la fel de bine ca sentimenrul absurdului sa se nascadin feric ire. "Socot ca totul e bine" , spune Oedip, $i ace srecuvinte sunt sacre, Ele rasuna in universul salbatic ~ i limitatal omului. ( ...) Ele fac din destin 0 pro blem a a ornului.ca re trebuie rezolvata intre oameni.

Toata bucuria tacuta a lui Sisif e aic i. Destinu l sau iiapartine . Stanca lui este mun ea lui. Tot astfel, omul absurd,cand is i contempla chinul, face sa amuteasca toti idolii . inuniversu l dintr-o data intors 1a tacerea sa, se inalta miile devoei uimi te ale pamantului . ( . . .) Omul absurd spune da sicfortul sa u nu va inceta niciodata. Daca exist} un destinpe rsona l, In schimb nu ex ista destin superior sau, eel putin ,exista doar unul singur, pc care el il socoteste fatal $i vrednicde disprct, Cat pr ivcs te restul , el se stie stapanul z ile lorsale . in aeea clipa subtila cand omu l se apleaca asupra vietiisale, Sis if, intorcandu-se la stanca, cont empla aceI sir defapte lara legatura eare devi ne propriul sau destin, creat dee l, unit sub privirea memoriei sale si, In curand, pecetluitde moarte. Astfel, incredintat de originea pe deplinorneneasca a tot ce-i ornenesc, orb care vrca sa vada ~icare stie ea noaptea nu are sfars it, el nu se opreste niciodata.Stanca se rostogolestc inca si acum.

27

Analizat i textul:Daco-tt examinezi giindurile

ell ate ntic vezi cd ell' sunt indrep-Ill ie sp re trecut ori spre viitor: NuIll' gdndim apro ope de loe laprezcnt: iar claca liegdndirnla et.Illi 0 facem dea lt ca. cu luminatut. sci pregcitim Ii itorul. PrezentnlIlli esll' niciodatd scopul nostril.Trecutul st prezen tul 11e sunrmijlouce: viitorul singurcste limalIoaslra,

i" realitate 1I0i IIll tra imniciodutd: spera m sa trd im. ~ipregotindu-nc m crclI so Jimleriei(i.fara indoiaki co Jill ajun-ge m nic iodutd sa si j im cu ade-n i ra l. dacii aspiriim la 0 al ta

[ericire deed s aceea de care neputem bncu ra in aceas lii viata.

[nchipuirea Iloastra mare,Heasa de 1111111 timpul vietii 1I0astrep dnuintesti prin [a ptul co negondim nnmoi la ea si micsoreazain asa 11Ici,mni vesnicia. neacor-ddndu -i nicio atetuie. e(i [acemdill eternitate U11l1eallt ~' i din neanto eternitate. Toate aces tea allrcidiicilli atelt de vii ill noi. ;IIC(l tintreuga !/oaslrii ratiune IIIl sepoate apara de ele.Pascal. Cugetiiri

Bartolomeo Berm ejo.Crislos

28

Predi ca de pe m unte (Evanghelia d upa M aid , 5,1- 12)Vaza nd multirni lc, Iisu s S-a su it pe munte si.

asezandu-se. ueen ieii Lui au venit la El. Si deschizand u-sigura. ii invata zicand:

Fer ic iti eei sarac i eu duhu l, ca a lor es re imparatiacerurilor,

Fcrici ]i cc i ce plang. ca ac eia se vor mangaia.Feric iti ee i blanzi, ca aeeia vor mosteni parn antu l.Feri citi eei care flamanzesc si inseteaza de drep-

tate , ea aeeia se vor satura.Fericiti ee i mil ostivi, ca aeeia se vor milui .Fericiti eei curati eu inima, ca aeeia vo r ved ea pc

Dumnezeu .Fericiti facatorii de pace, ca aeeia fiii lui Du mnezeu

se vor cherna.Feri citi eei prigoniti pentru dreptate, ca a lor es te

imparatia cerurilor,Feric iti veti fi voi cand va vor ocari si va vor prigoni

si vor zice tot cuvantul rau impotri va voastra, mintinddin prieina Mea,

Bucurat i-va si va vcsc liti, ca plata voastra mulraeste in ceru ri.

Ecleziastul, 3; 10-12Ferlcirea piirnan teasca

Am vaz ut zbuciumul pc care l-a ctat Dum nczcufiilor oarne nilor. ca sa sc zbuciume . Toate le-a fac utDumnezeu frumoase si la timpu l lor. EI a pus in inim a lorvesn icia , dar fiira en omul sa poata int elege luerarea pecare 0 face Dumnezeu, de la inceput pana Ia sfarsit. Atuneimi -am dat cu soeotea la ea nu este fer ieire decat .wi tebucuri si sci trdiesti til timpul vietii tale . . .

C ac i soarta om ului s i soarta do bitoeu lui es teaceeasi: precum moare unul, moare si celal a lt si tot i auun singur duh de viata, iar ornul nu are nimic mai mu ltdecat dob itoeul. Si totul cste desertac iune . Amandoi mergin acelas i loe: ama ndoi au i e~it d in pulbere ~ i amando i inpulbere se intorc .

Cine ~t i e daca du hlll ol1111lui se urea in sus ~ i duh uldobitoeului se eoboara in joe ca tre paman!" Si mi-am datsea ma ea nimie nu este mai de prel pentm om decat sa sebueure de lueruri le sa le, eaei ae easta es te pa rte a lu i,fiind ea cine ii va da pUlere sa mai vada eeea ee se vaintampla in urma lui"

Sigmund Freud ( 1856-1939), A ngoasii ~i civilizutieFer icirea este un ideal irealizabil

Care sunt intentiile si ob iecti vele vi tale tradatede con duita oa meni lor, ce cer ei de la viata, sprc ce tindei? Nu ne vo m insela nic idcc um daca raspundem: ei'aspira spre fericire, oamcnii vor sa devina si sa "ranHinafcriciti. Aspiratia aceasta arc doua fatete , un scop nega tiv~ i unul pozitiv : pe de 0 parte, evi tarea durer ii si ancplacerii, iarpe de alta parte rrairea unor placeri intense.Intr-un sens mai restrans, tcrmenulifericire" scmnificadoa r faptu l ca a fost atin s eel de al doilea scop, (...)

Dupa cum vedem, pur si simplu prin eipiul placcriieste ace la care de term ina sco pul vietii (...); int rcag aordine a univcrsului i se opune: am fi tent ati sa spunemea nu a intrat nieideeum in planul .Creaj iun ii" ea omulsa fie .fcrici t" , Ceea ee numi m ferici re , in sensuI eelmai strict al te rmcnului. rezult a din tr-o satisfactie maide gra ba im ediata a nevoil or care au atin s 0 marerens iunc, ceca ce pr in natura sa nu es tc posib il decatsub forma de fenomen episodic. ( . .. ) in ace las i timp,nc cs te mai putin dific il sa traim nenoroci rea. ( . .. )

Nu-i de mirare daca, sub presiunca acestorposibi litati de suferinta (d in pa rtea propriului co rp, dinpartea lumi i ex terioare s i din raporturi le noastre cuceilalt i oa meni - n.n.) omul se stradu ieste de obiceisa-s i reduca pretentiile la feric ire (. . .) si daca el secons idera feri cit si numa i scapa nd de nenoroeire ~ievitand suferinta: intr-un mod foarte general, sarcinade evitare a suferintei 0 izgoneste pe ultimul plan peaceea de obtinere a placerii.

Daca prog ram ul pc ca re ni-I propune prineipiulplacerii si ca re consta in a fi feric it nu este rea lizabil, neeste totusi pcrmi s sa nu rcnuntam la oriee efort de stinatsa ne apropie de realizarea sa. Ca sa ajunge m aici, putemadopta cai foarte di ferit e. ( . . .) Niciun sfat nu este aiciva labil pentru toti , fie carc trebuind sa caut e prin el insusimodalitatea prin care sa poata de veni fericit.

Emil Cioran (191 1-1995) Revelatiile durerii. EseuriImposibilitatea gasirii unui sens al vietii

in suferinta omul es te absolut singur. ( . . .) Art ade a sufcri, complexul intreg al tehn ic ii indurarii, pleacade la conc epti a ca durerea reprezinta 0 calc de purifi care ,de ardere interioara ce ridica pe om pe un plan eu totu lpart icu lar fala de viata. Su ferinta este scoa la eon cesi-vitatii. A invata sa suferi este a invata sa icrti, De ce

Sigmund Freud0856-1939)

In fo: Neurolog ~ i psiholog vie-ne z, considera t intemeietoru lpsihanalizei .Oper a : lnterprerarea viselor,Psi hopatologia vietii cot id iene(1904) , Totem ,

Comentati urmatorul text:1 este subiectulprintre obiec-

te. este 11/1 Clll/oscafOl; 1/1/ stiutor:

are trd ire, este participant, oglin-dii a existentci s i a lum ii si. ill acestinteles este, de/apt, sensulIunui.( . .. ) Ontnl poate ji ,>'1 0 ogfindiitulbure a realitdtii, eI este. totusi.unic si in el se ref lectii tot ceea cefiinteozd. Pentru eI acesta are /1/1sens. Dacd l-arfi and st f{mi 011/san docii tumeafiini c()n\~tiill{ii arji ilj)si/a de sens, aeesta scap-iaprecierii ullla ne. ( .. .)Nicolai Hartman. ~~cheu $; ! W UtIontologic si alte !iaier;filosofice

Nicolai Hartmann(1882- 1950)

ierti? Fi indca in durere te desprinzi progresi v de lucruri .Om ul nor mal s i ce l m ediocru , atasat i de lumeainconj uratoare, interesati de framantarile meschine, ( . . .)nu pot sa iert e nimic, fiind ca atasarea de lucruri du ee lailuzionare ~i la un fals abso lutism. EI (omul normal -n.n.) as teapta totul de la timp, de aici rolul surprize i invia]a acestuia. ( . . .) Si atunci este explicabil de ce un omcare sufcra, chia r lipsit de cultura, nu poat e fi mediocru .Aceasta eu ata t mai mult cu ca t a sufcri inscarn na a aveadestin.( . . . )

Fiecare om isi poarta dest inul sau lara ca al tul sa -si poata lua vreo responsabilitate, intocmai cum insuferinta es ti singur, nimeni a!tul neputandu-si-o luaasup ra lui. ( ... )

Daca durerea are un sens? Dar viata insll:}i are unul?Este absolut sigur ca 0 rclativa fericire nu se poate cas tigadecat prin neglijarea natural a, nu prin excluderea voi ta aproblematicii distrugatoare a finalitatii. Toti cautatorii desensuri sunt oameni iremediabili pierduti, Este evidentca ne referim la naturile problematice, nu de la aceleacare au ga sit inainte de a cau ta , Plccand de la iluziil emoralei in explorarea adancirnilor, te prabusesti , fiindcaes te imposibil sa nu atingi centrul substantial allumii inirational ~i prin aceasta ruinezi orice spirit constructiv.Pentru ce aeei care au cautat prea mult au sfarsit prinrenuntare sau disperare? Fiindca este absolut imposibilsa gasesti in viata un sens a carui valabil itate sa fieevidenta si imperioasa. ( .. .)

Numai in nai vitate exists posibilitati de feric ire;numai in asimilarea in ritmul naiv al existentii aeesta poateavea un eventual farmec, atunci cand omu! se mu ltumestecu posibilitatil e limitate ale clipei, cand , in locul perspectiveiuniversalitatii temporale cu toate implicatiile relativiste , 0traire concreta epui zeaza farmecul red us al momentului .

APLICATIl

1. Care este motivul pentru care Camus considera ca fericirea si absurdul suntcopiii ac eluiasi parinte'

2. Construieste un contraargument legat de afirmatia lui Camus potri vit careiaSisif spune: .Socot ca totul este bin e".

30

Formatl grupe sau lucrati pe perechi

4.lmagina\i-vii 0 situatie asemanatoarea ce lei in care se all a Sisif. Pentru simariaanalizata, identificati motivele generatoare de feric ire sau/s i nefericirc.

5. Co rnparati tcoria lui I3laga dcspre destinul creator al omului si conceptia luiCamus dcspre omul absurd.

6. Formulati un contraargumcnt care sa resp inga teza freudiana a imposibili tatiirealizarii fericirii .

7. Comparat i textele date din Predica de pe munte si Ecleziastul si, apoi, formulatijudccati de valoare cu privire la problematica sens ului vietii din perspectiva unui omreligios si areligios .

8. Cornparati conceptiile lui Freud si C ioran referitoare la imposibilitatea fer iciriica ideal si ca bine supremo

9. Analizati comparativ conccptiile lui A. Camus si E. Cioran dcspre sensu! vietii.

10. Analizat i urm atoarcle aprecieri dcsprc fericire, iar apoi cxtindet i exprimati-vapunc tul de vedere personal:

a) Societatea oam enilorfaceferi cirea vieti i. (W. Shakespeare)

b) Exigenta fericirii si ciiutarea ei riibddtoare nu-l necesar sit 0 exi liim illmelan colie; e necesar. in schimb. sa dist ingem i ll JlO; acea inclinare spre dificil si fatal.Sdfii ferici t printre prieteni , ill acord ell/limen si sii-ti castigifericirea urmdnd 0 calecare duce totusi spre moarte. (A. Camus)

c) Oam enii de 0 tristete profunda se dau de go! cdnd suntfericiti: ei au unfelde a se crampona defericire de pared ar 'Tea s-o zdrobeasca si ,1'-0 indbuse dill gelozie.- ail, ei stiu prea bine cd ea !e \'{/ scdpa prinIre degete! (Fr. Nietzsc he)

d) Care este suprema [ericire a omului, dacii Ill! de a putea p une in pra cticdceea ce giises te drept si bine . de a f i sui pdn pe mijloacele necesure pentru a-si atingescopul? (Goethe)

e) Cine il are pe Dumnezeu, aceta estefericit. (Au gustin)

I I. Care estc sern nifi catia fi losofica a urmatoarelor tcxte:

a) Nu-i bine pentru om sii-si aminteascd infiecare clipii ca este om. E rdu fie sinumal sa se apiece asupni-si: dar e si mai di ll sa se apiece asupra speciei Cll zelul unuiobsedat. Dtind astfel mizeriilor arbitrare ale introspectiei unfunda ment obiectiv s i /Ijustificare filosofic/i . Auita vreme cat i{i macini propriul ell, poti crede cd cedezi un uicapriciu: dar de indaui ce toate eurile del.'in centrul unei interminabile ruminatii, regasestipe 0 cale ocolito nejunsurile generaliza te ale propriei conduit, propriul accident ina ltat

31

10 rangul de nornui de ca:: universal. Percepem mai inuii anomalia faptului brut de aexista si abia dupa aceea pe cea a situatiei noastre specifice: uimirea de a fi precedeuimirea de afi am. Totusi, caracterul insolit 01acestei stiiri ar trebui SG constitute dat ulprimordial al perplexitatii noastre: emaip"rinfiresc sii.fii omdecal safiip"r si simplu.

Emil Cioran , Caderea ill limp

b) ill fond. idealurile lui don Quijote 5 11111 acelea core preocupti om enirea detotdeauna si efe sunt cautate Cli toata patima in mod continuu. Starea edenicii a omuluieste aruncatii ill viitor de conceptiile modern e; don Quijote. ca si traditiile cavale rilor..Mesei Rotunde ". 0 punea in trecut, intr-o epocd de aw: Deosebirea lilt ni se pareesentialii.fiindcd anuindoud aceste pozitii sunt .Ldeale ". Adevdrul este ca om III a traittotdeauna sub conditio lui realii , printr-o inversiune a realitatii. El a intrat astfelintr-unfel de COplllll: lupuindu- se CII irealiuiti de genul morilor de vtint. Pentru a iesidill imp as . 1IIIIIIerll ar trebui sa afle 0111111: ca el este un miracol. Ceea ce a f os t SP"S deSoph ocle aCli m Cli mult peste doua mii de ani: " .\1iI1Ul1i sunt multe, dar nicio minunenll este mai mare decdt omul ". Xlarea mi111l11e se \ '0 infap tui cdnd aceastd idee \'adeveni 0 realitate a cons tiintei umalle. r... )

Drumul lui DOll Quijo te eSle calea spre MIII'e/e Vis. dru mul spre conditio reald aexistentei umalle, conditie a ciire i nuiretie Ill l poate fi stirbiui nici nuicar de ridicol.

Anton Dumitriu, Don Quijote de fa Mancha sa il inversiunea conditiei lImal1e inEseuri. Cartea intdlnirilor admirabile

12. Rcalizati 0 lisa eu obiecte. activitati, stari sufletesti, dorint e etc. care ar puteasa contribuie la fericirea voastra. ierarhizati aceste clemente si, apoi, corn parati- le cuccle obtinute de cat re colegii vos tri. Form ulati concluzii cu carae ter general.

13. Form ulati einci dcfinit ii sau judecati de valoare referitoa re la problematicasensului victii.

14. Scrieti un text de 10-15 randuri in care sa fie abordata problemat ica sensuluivietii,

15. Apticatie interdisciplinarii - Dife rite opere litcrare abordeaza problematicasensului vietii din diferite perspective, Alegeti 0 asemenea opera literara si apoi realizatio dezbatere cu titlul: ..Sensul viet ii" .

16. Formulati un argument care sa sustina teza potrivit careia fericirea rep rezintasensul vietii,

32

-~

- '"""EVAlUARE(dura modclu l subiccrelor de bacalaurcat)

1. Grice persp ccti va teoret ica asupra fi intei sau a existentei , in general. poateintegra in structura sa co nceptuala ~ i ca tegoria fi loso fica de natura uniand prin careeste descri s modul de a f a l omului.

A. Prezentati doua interogatii refcri toare la natura um aria.

B. Mcntiona ji doua ca rac teristic i a le conccptiei lui L. Blaga despre natura umaria .

C. Ilustrati. printr-un exemplu co ncrct, intelesu l pe ca re il are la Augustin notiune ade om interior .

D. Evidentiati 0 core la tie existenta int re tennenii am ~ i m il/Iii. red actand un textde aproximat iv 0 jumatatc de pagina, in care sa-i utili zati in sens filo so fic .

2. Analizati suee int or iee conceptic fi losofica dcspre sensul vietii , evidentiind :

a. spcc ificul sensului vietii din pe rspecti va concepti ci fi loso fice a lesc;

b. ideile unci alte concept i: filo sofice despr e sensul viet ii.jus tificand totodata~ i rap ortul existent intre aeeasta si conccptia la care v-a ti re ferit la punc tul a ;

c. un exemplu de situatie care ilustreaza conceptia evidentia ta la p unctul b.

3. Fie urmatoru l te xt :..Din toate acestea se vede cii statu] este 0 instittuie naturale si eli omul este prin

natura sa 0j lt"ll(ii sociala. pe cand antisocialul, prinnatura. nu datori tii lOwr imprejuriiriocazionale, este uri WI supraom. ori ofiani. co ace/a batjocorit de Homer. (Aristotcl)

Pom ind de la textu l dat , claborati 0 analiza. de aproximativ 2 pagin i. a conccpt ieilui A risio te l despre natura uman a. In realizarea ana lizei, yeti avea in vedere urmatoarclerepcrc:

- prcc izarea inte les u lui dat de Aristo te l conceptului de institutie naturalii;

- explicarea tczci lui Aris toie l privind natura sociald a omului;

- caracrcrizarea unci alte perspecti ve asupra esentei umane, just ificand tot odat asi raportul existent in trc accasta s i pu nc tul de vedcre al lui Aristo tcl ;

- argumenrarea un ui punct de ved ere perso na l refe rito r la opinia lui Aristo te lprivind raportul ex istent intre ind iv id ~i sta t.

:"oto1 : Se puncteazd ~ i unliza rca adecvata a limbaju lui de- speciali tate. organizarca prezcntarii -introduce re. cuprins . concluzic ~i incadrarea analizci elaborate in limita de spatiu precizata.

33

CAPITOLUL 2

Imm anuel Ka nt

Sa lvador Da li, Nasterea onutlui n Oll

I

C. . I

onstantm Noica ,/.... ----_._-------

..------_-._---r ,I Este 0 da torie pentru om: 51! se II straduiascd sa se inaIredeasupra naturii

sale gregare tot mal apro ape de uniani-I tate.II r . . f .1 loa/a viata noastra mora a /IIcape

aiel: intrefiul risipitor sifratele lui . Ne1pierdem si ne cdim: sail ne pdstriim si Ill' imp ietrim inima. E rdu sa fl U asculti., Dar e la fe l de rdu sastii sa asculti - $1sa tti niinte.

2.1. Binele si raul2.2. Teorii morale2.3. Probleme de etica aplicata

Evaluare

Ce este binele si rdul'!

Valoarca. ideal sau norma?

Rcl ativismul moral

Moralitat ea constiintei

34

2.1. BI NElE ~I RAuL

Omul traieste nu numai intr-o lum e naturala. ci ~ i. intr-o lume morula. moralitatea actiunilor sale contribuindla definirea omului ca fiin ja libera. Daca leg ile naturii ilsupun neconditionat pe om (dcterminismul natural).legilemorale presupun Iiberul arbi tru , omul avand capacitateade a decide. de a alege intre bine si rau , drept sau nedreptetc.. devenind. astfel. !WIIIO volens (su bieet axiologic,purtator si generator al valorilor). De regul a. prin valoare(in limba latina. valor. de la valere . inseamna a fi bunpurtator, a valora) intelcgcm 0 ca litate a lucrurilor sau apersoane lo r. a comportamc nt e lor care sunt sau nuconfonne cu 0 norma sau un seop (ideal) si care le facein mod particu lar dcmnc de stima. S-a spus ell valoareareprezinta tot ceea ce estc dezirabi l ( ~i nu numai ceea ceestc .xlorit") insa ea cstc cca care ii uncste pe oarneni.care .,se distrib uie tara sa se imparta' si adesea a fastconfundata eu bunu rile (vc zi tex tu l lui C. Noiea). Obser-vam ca rcac tionam diferit de la 0 situatie la alta ~ i ncintre bam care es te fundamentul alegeri lor noastre . Faraindo iala ca rasp unsu l poatc fi exprimat prin expresia..valoarea este fundamentul alegeri lor noastre". Ceea cealegem poate sa fie rezultatul unei deeizii prompte, iaralteori sa fie rezult atulunui proees indelungat detenninatde divergentele de op inii eu privi re la rezultatul optiuni inoastre. insa fiecare dintre noi poa te sa spuna ca. 13 unmoment dat. un lue ru est e mai important decat altul. caun lucru pretuieste rnai mult decal altu l. ca uncle faptesunt ma i dernne decat altele si ele trebu ie alese, Putemvorbi despre 0 polarizare a valorilor in functie de ee ntrulnos tru de interes: unele valori sunt considerate pozitive(placute, dori te. prornova te ). iar altele sunt negat ive(neplacute, ncdoritc, care trcbuic ev ira te) . Astfcl, seconstituie euplurile de valori polare : bun-rau . drept -ned rept. frum os-urat, adevarat-fals ete .. intelese insa insens obie ctiv si nu subicct iv.

Problema binelui ~'i a riiulu! este prop rie numaiomului si ea apare atunci cand reflectarn asupra raportuluidintre scopurile noastre si starea de fapt, iar din punct devedere moral. factorii care contrib uie la realizarea scopuluisunt numiti bine, iar ceilalti sunt numiti riiu . AstCel. unelecomportamcnte sunt aprcciatc ea fiind bune. corecte.juste.in timp ce altel e sunt considera te rcle. gresite, vicioase.

Sa lva dor Il a li - Rasttgntroa

Prill axialogie (g re cesc ulaxios, demo de. poscddud valoa re~ i logos ~t i i n l [l ) intelcgcm 0 teor icdcspre narurast dcsprc ceea cc estevaloro s (teoric care afi rma fie cavaloarca are o existcnta obiecr iva .lie subiecriva) .

35

-

Cititi textul:Valli mdnca adeviirui. bineie

~"i [nnnosul. lie mill transfiguraspirituaticeste prin simpla asinu-tare.

Fa ce-ti place ric - pins ce leplace altom. Dacd /Ill Ie placealtora 11I1-(iplace nici tie. infond. I

Drama encuiui. Parodovul tuilogic:

- Dacii practici vinutea larawi stii. III/ nun esti vinuos (ingerulde sub am. Ahile tllilippias minor.

, Kant nuirginirea).I - Dacd practici virtutea stiind: eli a practici. /III mat e virtute. eI vinuozitate . (Hippies minor).

I(Cade in piicatul crgoliului, sailal usciiciunii IIl1Wl1e. al tehnici-ItI(ii; n-ate iubire. n-arc l'iatii. /111

. e virtute.)Constantin ~oica.Jtmwlde ide;

Care este difcrcnta intrevirtute si virtuozitatc in conceptialui C. Noica?

Problema mora litati i actiuni lor noastre nu poate f pusainsa decat in co ntextul libcrul ui arbitru. a libertatii dedecizie, dar si a fer ieirii. Omul, in ca litate de agent rational.urmareste realizarca binelui, a acelui bine care nu esteniciodata mijloc pcntru altceva si care i~i este suficient siesi ,si confera demnitate viet ii, in domeniul vietii politicc, bincleco rnun itati i este superior binelui individual, iar fericireapare sa lie scopul pc care il vrem in sine si in functie decare dorim alte lucrur i (vezi textu l lui Aristotel). IntlUcatteori ile morale au la baza conceptele de bine si de dill .orice critica a surselor moralei va viza aceste concepte.Plecand de la ana liza ctirnolog ica a tennenilor de bine ~ ide rau, Nietzsc he conside rs ca cci doi termeni staula bazaa doua tipuri de mo rala (de sclavi si de stapani). iar la bazasernnificatiilor de astazi a le concepte lor de bine si de rausta revolutia sclavilor in morala. O mul simp lu, sclavul,dominat de resentimente fala de nobili (aristocrati) va num irau bunul ccleilalte morale.

Morala (In limba latina. mores, insearnna moravuri,moralis, moral) semnifica, 1a nive1u1cunoasterii comune,un ansamblu de reguli de conduita si de valori promovatede catre soc ietate sau de cat re un anum it gru p. Infilosofie ,termcnul dobandeste sernnificatia de doctrina, teorieobtinuta prin reflectie rationala asupra scopurilor pe careomul trcbuie sa si Ie propuna si asupra mij loacelornccesare pentru a Ie indeplini. Cu viata morala a omuluise oc upa filosofia mora lei, da r ~i morala religioasa,MOI'"I" include constiinta /IIo/'{/11i (st ructurata in raportell un sis tem de valori , principii si idealuri morale),relatiile morale dintre oameni $;norntele morale, dar ~ icodurile ce Ie reglementeazii (de exernplu, pentru ca uncomportament, sa fie apreciat ea moral. trebuie earaponarea sa se faca la a valoare, principiu. regula sauideal 1110ral, este yorba de ceva pe care om ul trebu ie sa-lfaca intr-o anumita siruatie data. acest lueru fiind rez ultat ulunci alcgeri intr-un anumit context social sau situatie).

Provenind din limba greaca. din tcrmenul ethos,moravuri, etica este inteleasa ti l sens obisnuit drcpt termensinonirn eu eel de mora/a sau de practicd care are dreptscop fericirea, determinarea conditiilor unor viet i fericitesau este 0 re flec tie asupra unor probleme morale, illfilosofie. termen ul doba ndeste diferite semnificatii dela

.'\lichelangelo Buonarroti, un autor Iaaltul, considerandu-se en. etica se materializeazaCiiderea mnului $1alungarea in valori, pc cand morala este lege. Problemele etice

di ll rui .J raportate la ins ti tutiile statului vor implica problema

36

drepui t ii (d istribuirea bunuri lor si as igurarea ega litatii intreoameni), a libenatii (analiza fonn elor de guve rnamant caregaranteaza sa u incalca va lori lc umane considerate a fifunda me ntale) si a fericirii. Etica sau filosofia practicii(teoria filosofica asupra moralei), ca dom eniu al filosofi ei,se ocupa ell studiul moral ei, elaborand studii si teorii desprenatura, functia si va loarea judecatilor morale, ea trebui ndsa arate cum trebuie sa ac tioneze om ul atat in relatia e llsine, dar si cu semcnii si ell mediul inconj ura tor.

La intrebarile Ce este virtutea't, Care sunt conditiileunei vieti morale? va raspunde etica, ti e prin intermcdiulteori ilor morale care det ermina semnificat ia conce pte lorde bine ;;i de rdu sau princip iiIe un iversale a le acji unilormorale, tie prin ana liza unor situat ii co nc rete de v iataietica ap licatii ) sau unor val ori determinate de tr aditietcoduri morale ).

Constantin Noica ( 1909-1987). Modelu! culturaleuropeanBunuri si valoarc

Dar valoare a este pr ca des, chia r in gandircacontem porana , co nfundata cu bunul si, de aici , ata teanefericiri ale insului si societatii in lumea noastra. Sub aproasta inspiratie s-a spus: .Valoarea este obiectul uneidorinte". Dar acesta este bunul , nu va loarea' Ultima nunumai ca satis face 0 dorinta , dar creeaza si sat isface oricatealtele . Ea este mu lt mai mult dec at un bun. chiar ;;i atu nc icand obiectul ei sa tie acelasi cu al bunului. Este des tu l saspunem ca un bu n se dist ribuie imp anindu-se , pe candvaloarea se distribuie ta ra sa se imparta, spre a vede a cedistanta Ie separa, Sau e destul sa sp uncm, spre a 0 vedea:un bun sc poate trans forma in va loare atunei cand ,ramanand ace lasi, tie si ca bun material, satisfacc dorintatuturor.

Cu fiecare pn lej merita sa recurgern la cxempleimediate, daca vrcm sa deosebim bunul de valoare. As tfel.o bucata de paine satisfacc sau dorinta unuia, sau pe a altu ia,pe cand un ade var, prCCUl11 un cantec , este si al unui a si alaltu ia. 0 bucata de paine si orice bun obisnuit dezbina peoame ni, in timp ee 0 valoare ii uneste, Ii insumeaza. Sepoate atunci spune ea exi sta bunuri de consumare si bunuride insumare, daca largim ideea de bun. in orice caz valoareain acclasi timp 111SUmeaZa pe oameni si se pastreaza eaatare in di stribuirea ei, spre deosebire de bun, care se

Anal izati urmatoru l frag -men t:

Drept sou nedrept ill gene reeste 0 fa p td COl/f orma sail

i neconfonnd datoriei ( .. . ) WI faprcontrar datoriei este 0 incdlcare.

10 incdlcare in vo lun tora carei poare .fi imp/ltatcl Sf! num este 0

si mp ld greseaId (culp a ). 0inciil care premeditaui se /llI/lIe,Hedelict (dolus).

I Imm. Ka nt , Bazele metaji:i6 imoravurilor

~ -f Phron esis in limba greac a.inscamna masura j usta. lntelep-dune practica , prudcnta.

Care estc sensu! terme nuluide ..bun uri" din urtnatoru l frag-

I mcnt:( .. . ) ill calitarea sa de 011I,

care trd ies te in societate, dores tesd practice virtutile etice: elm

Iarea deci nevoie de asemeneahUIIIII'i. pelll l"lI a-si duc e viata sa

-I de om.Artstorcl, Etica nicomahicii

37

imparte si piere el insusi prin consuma rc. Vorba triviala sicinica a bun ului- simt br itanic, cum ca nu pori manca 0praj itura ~ i s-o ai, devine tara sens in cazul valorii, pe careo .consumi' si totodata 0 ai.

De aceea, la dr ept vo rbind, cx is ta consumato ri debunuri, dar n u si consu matori de valo ri, dedit in sensdegradat. Yala area i~ i past re aza fiint a si uni tatea, inpropri a ei d istribu ire .

Aristotel (384-3 22 i.H.), Etica nicomahicaBinele , scop fina l

Grice arta si orice doctr ina . tot asa orice actiune siorice hota rare pare a rav ni un bine: de aceea nimcrit s-aspus ea binele este ceva rav nit de toate . Dar vc dem adeosebirc a scop uri lor. (. . .)

Binele ar avea doua intclcsuri: unul ar Ii bine in sine,celalalt ar f un bine intemeiat pc binele in sine. Sa despartimacu ma binele In sine de ceca ce-i util $i sa vedem, daca enumit dupa 0 singura idee. Ce insusire trcbuie sa aib a sprea f bine in sine? Sa fie aceea ca e dori t si pentru sine,numai cu m e cugctarea , vc dc rca, anum ite bucurii ~ionoruri' Caci, chiar da ca dorim aceste lucruri de dragulaltui IUCIU, totusi Ie putem socoti ca apartinand binelui insine. Sau n-ar f nimi c altccva decat numai ideea? in acestcaz ea ar f de prisos ca prototip . Dac a insa si lucru rileaminti te ar f bune in sine, eonceptul bunatati i trebuie sa seiveasca in toate in chip uni va c, tot asa ca si conccptul a lbin zapada sau in albul de plumb. ( . . .)

Binele deci nu este nimic ea mun, ceva cc ar cad easub 0 idee (. ..)

Cum scopuri le sunt tara indoi ala numeroase ~ icum mu lte din e le nu Ie vrem decat de dragul altorscopur i, e Iimpede ca nu toate sunt sc opur i linale, pccan d doar binele ce l mai inalt tre bui e sa ti e un scop final~ i cev a desavar~it. Daca exist a d cci numai un scop final,at un e i treb uie sa fie ee l eautat, iar daea mai l11ulte, aeeladintre el e care e scop lina l in inte lesu l ce l mai inalt Cascop final in int el es mai inalt co ns ideram ceea ce c doritpentru sine fata de ceea ce e ravnit pe ntru alt eeva cat ~ipentru sine, prin urmare ea ,cop final abso lu t ~ i caabso lut desavar~ i t e co ns ide rat ceea ce totdeauna e voi tpentru sine ~ i n ic io data pentru a ltceva . 0 as tfe l deinsu$ire pa re sa a iba in sa inainte de ta atc fer iei rea, Peea a vrem totdeauna pentru sine, ni ci odata pentr u a ltce-

Reflectati as upra calitatilorcare con tribuic la obtinerea uneifericiri autentice :

Lip sa de intelegere (J adevii-ratei cau:e afencirii este motivulIJrillcipal care ii derermind peoameni su-ifi.lcd pe allii sa sufere.Aceasta cSle convingerea mea.Unii cred cd dacdfac reill altora jpotfi fericiti, sail cafencirea lor

~ est e a tar de importantii inc/ifnefericireu semenilor 1111 inseam-

I II" nimic. Ninteni II/{ arc de; ctistigat dintr-un rdll pe care-Ii provoaca II l1l1i semen. Oricare ar.fiavantojnl obtinut in defavoarea iceluilalt. el vafi pierdnt cutimpul. ia-i face zile negre celnilnlt. a-i Itnlbura linistea sifericireo. toateastea produc ill tine neliniste,tc{[mJ ,'Ii suspiciune.

Necesitatea cooperarii nilpoate decdt .l'Ii intiireascii ome-nirea, pentru cd ca Ill' ajl/td sarecunoastemfaptI I I ('ii ji tnda11/en-tul cel mai sigur al unci no t ordinimo ndiale /II/ inseunnui /II/ /IIa ialiante politice ,"i econotnice mailargi. ci ,\'i exercitiul individualautentic al iub iril si cotnposiunii.Aceste cali fati SII11I sursa ultimaa fericirii omenesti si trebuintanoasud de a lie bucum de eo vinedill strdfundul fiintei Iwaslre,Practic(/I'ea compasillllii 1111 esteo IItopie, este ('olea cea mai e.li-cace df' a aqiona III /u\'{wreacclui lIIai bUll hl/eres al eelor/alti$i al nostril. ell Ull de\'cnim mai

Iindependellti, ell aliit lIIa i 1/I1/1tesle tl/ illlc re.l'ul /10511'11 sa asigu-r ti lll binc!e celor/alli.J Dalai- La ma la ConfcrintaION U asupra drcpturilor omului,IViena. 1993

38

va, pe cand anaarea, placcrea . inteligenta ~i arice virtuteIe vrem ce-i dr ept, ~i pentru sine (caci desi n-a m av eanimic de la clc, totusi ac este lueruri Ie-am dori ), totusiIe mai vrem si de dragul feric irii, conv insi fi ind ca vorndeveni chi ar prin e le partasi la fer ic ire. Fericirca insan imeni nu a vrea de dragu1 acelar bunuri si, in' gen eral.de dragul niciunui alt lucru,

( . .. ) binele um an este activitatea sufletului pot rivittiell virtutea. iar dacd existi) ma i multe virtuti: activitateapotrivitd ell ceo mai bund si mal perfectd virtute.

Baruch Spinola ( 163 1- 1677). EticaBinele este comun tuturor

Binele suprcm al cclor care practi ca virt utea esteco mun tuturora si toti se pot bueura de e1 in aceeasi masu ra ,

Demonstratie: A actiona din virtute sub conducerearatiunii si tot ce nazu im sa fac cm condusi de ratiune estede a cunoas te. As a incat bine1e suprem al celor carepractica virtutea este sa-l cunoasca pe Dumnezeu, eu a ltecuvinte un bine care est e camun tuturor oarnenilor si decare se pot bucura toti oamenii deopotri va . intrucat suntde aceeasi natura.

No td: daca eineva intreaba: cc s-ar intampla in cazulcand binele suprem al acelora care pra ct ica virtutea n-a rfi comun tutu ror? in acest caz n-ar rezul ta ca oameniitraiesc condusi de ratiune, adica oa rnenii. in trucat scpatri vese pr in natura lor. sunt cont ra r ii un ii a ltora?Acestuia sa i se raspun da eli nu din acc ide nt. ei di n insa~inatura ratiun ii rezulta eli binc le suprcm al aame nila r estecomun tuturor, iar accasta pentru ca se deduce din csentainsas! a omului , int rucat se dcfincste pr in ratiune; ~i fiindcaomu1 n-ar putea nici sa ex istc, nici sa fie conce put dacan-ar avea puterea de a se bucura de aces t bin e supremoCaci line de esenta sufletului omenesc sa a iba cun oastereaadecvata a esentei eterne si infi nite a lui Dumnezeu .

T homa din Aquino( 1225-1274)

Info : Calugar dom inican. filo sofsi teolog ca nonizat de biscricaromano-cat olica in anul 1323.

Dacii Dumnezeu. ubsolut bun.permite co 1'(1111 sd invade: c crea -tiunilesale. este elie!are.a,HI cllmspnne Fericitul Augustin. destuldp utere si. to todatd , destul d Ibnndtate pentru ca si'i.f{lc/i a,m. cabinele scJ trium]e.Toma dinAquillo ,S'umma l"eo-1iogiae

Reflec ta ti asupra semnifi-catiilor din fragmentul urmator:

inainle de toate niul esre min-ctunii. intotdeauna trece drept cc1111 cstc ill realitate. intotdeaunacllccl'e>'fe inseldnd ( .. . ). Tot ceobservdm ca diu indiscutabilposedd 1111 caracter negativ. /11/cuprinde in sine nicio constiintdpozitivii. Violenta , lira . nuindna.

. nizbunarea. depravarea. egois-t mut, ldcomia. gelozia. neincre-

derea, avarttia. vanitatea distrngviata. zdruncinii fortelc onnduiaflate sub puterea lui. ( . . .] Raula!'unca omul im r-o viofa ttnzorie.

; aparenui sifotsii. in care nnnic 1111este ontologie ( .. . ). Cauza rduluisui ill [alsa >'i iluzoria afirmare de

' sine. in orgo/iul spiritu!ce aseazd~ izvorul vietii nil til Dumnezeu. ci1in sine insusi.~ Nicula! Bcrdcuev, Spirit }i liher- ltate

39

APlI CATIl

I . Ce es tc morala? Prec izeaza care dintrc urmaroarc le activitat i umane tin sau numora Hi" Argumcnteaza raspu nsul tau pentru ficcarc s ituatie:

a) sc himbarea dietei pc rnotiv ca este nesanatoa sa:

b) scrie rea unui articol in revista sco lii:

c) viz ionarea unui film politist:

d) lectura unci carti de fil osofie .

2. Rcfii structura argumcntului pr in inten n cd iul caruia C. Noica sustine diferentadintre val ori s i bunuri.

3. Construieste un argument prin care sa sustii teza potrivit careia omul nu trcbuicsa faca rau altor semeni .

-I. Compara conceptia lui K. Jaspers si Aristote l dcspre bine.

5. Ce argumcntc poji ad uce in sprij inul tczc i. lui Aristot e l, potrivit carcia fcric ircaeste un scop in sine?

6. Care este se rn n ifi catia conceptulu i de bun in co nccpjia lui A ristotel siFr. Nie tzsche?

7. Formu leaza un co ntaargum ent la tcza lui B. Sp inoz a pot rivit careia bineleslfjJrem at ector care practicd virtutea este ('0 111 1111 tuturor.

Formatl grupe sau lueraji pe perechi

8. Rasp undct i la urm atoarele intrebari:

a ) Pot iub irea ~ i mi la sa fund am enteze mor ala'?

b) Binclc s i ra ul sunt re lat ive la imp rej urar i?

c) Ferici rea presupune numa i practicarca b ine lui?

d ) [n ce conditii un bun poate sa de vin a valoare?

e) Care cstc fundarnentu l valorilor'

f) Care este semnificatia concepte lor de co nditionat si neconditionat laK. Ja spers?

9. Co ns iderati ca intotdeauna ca lea de mijloc este cea mai buna atunci ca nd adopta tia decizie' Raspundcti la accasta intrebare avand ca punct de plecare textullui Ari stotcl :

Pentru ca este extrem de dif icil sa atingi linia de mijloc, trebuie. co ill 01doileamod de uavigatie. Clim sp une prove rbul. sci alegem raul cel mai mic; si vomface aceastaeel ntai bine urnuind metoda pc care 0 expunem aid. Trebuie deci sa ne observdmprop riile tendinte naturale, cad pe fi ecare dint re 110 i natura I-a inzestrat e ll alteinclinatii. tEtico nicomahicai

40

10. Anali zat i urmatoa rele texte:

a) Astfel. trebuie sa Ill' indeletnicim elf lucrurile ca re Il l' daufericirea. cad dacao dobdndim, orem lot ce ne trebuie , jar dac/i ne lipseste, toate actiunile noastresunt indreptate spre obtinerea ct. (Epicur, Scrisoare cdtre Menoiceus)

b) Cad virtutea eticd es te legatd de pldcer! si de dureri, intr- adc var; comitemriiu! de dragu l pliicerii, ill schimb. defrica durerii Ill ' savarsim binele. Deaceea, asa cum spune Platon, sii I1C fornuim din primii ani ai copiiiiriei deG$ G manierd incdt 50 Ill' bucuriim si sd Il l' intristiim numai de ceea ce secuvine; $1. intr-adevar; in aceasta constd 0 educutie co rectii. (Aristo tel, Eticanicomahic/ii

c) Omul rdu face mu lt mal muir bine decdt omul bull. Pentru eli omul rd u arenevoie defapte. Omul bun este bun si. asteptand sdfiiptuiasciifiresc, uitd defa pta. Caci fap ta ascunde. adesea . iar el n-are nimic de ascuns . ( .. .) Ceinteresant e sd triiiesti eticul si ce anost sa-l teoretizezi!

(Constantin No ica. Jurnalfilosofici

d) Exisui morale de suipani si morale de sclavi ( __ .). Aristocratul respectii illpropria-ifiinta pe 0111,,1puternic . suiptin aSlfpra lui insusi. p e eel care se pricepesa vorbeasca si sci tacd, pe eel care ttzeazd bucuros de severitate si duritatefouide sine insusi st care se inc/filii e1/ veneratie infata tu turor celor severe si dure( ... ). Cu totul attfel 51(111 lucrurile ill ca2111 celui de -al doilea tip de moralii.mora la sclavi lor. (... ) Sclavul priveste CII invidie virtutile celor puternici: eleste sceptic si susp icios . posedand chiar 1111 rafinament al banuieli ilalcl de totacel .,bun "pretuit de cei puternici -, el incearca sa se convinga ca nici /1uicarfe ricirea acestora nu es te autenticii. Dimpotrivii. caliuiti!e menite sti usure: eexistenta suferinzilor sun t eviden tiat e si sciildate in Iumina : sclavul pretuiestecompdtimirea. mana serviabila si saritoare, ininia caldti. rdbdarea. hiirnicia.modestia. amabilitatea -. caci acestea sunt caliuu ile cele mai wile. aproapesingurele mij loace de a in dura povara existentei.

(Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine si de ra u)

II. Comentati din punct de ved ere al moralitati i devi za ..Traicste-t i clipa!".

12. Anal izati-va eomportamentu!. in diferite situatii. ~ i ev identiati criter iile infunct ie de care rcalizati distinctia intre bine si rau,

13.Aplica(ie in terdisciplina r ii - Care sunt consecintele promoviirii binelui saua raului in relatiile interpcrsouale' Argumentati raspunsul ,

14. Aplicatie interd isciplinarii - Form ulati un argument care sa justifice tezapotrivit ca rcia omul are mai mull de castigat daca practica binele decat raul.

15. Expri mati un punct de vede re personal referitor la conceptia morala a luiFr. Nietzsche_ Argumentati raspunsu!.

16. Realizali 0 dezbatere cu tema: ..Valoarea . ideal sau nonnao" .

41

Picttcr Bruegel eel Ban-an,Tara triintorilor

Comentati textul:Deci esre [olositor in viata.

inainte de toate . sa desa varsim. peedt putem. nnelectul adieu ratiu -Ilea si numai ill aceasta cOllsuifencirea suprema a otnului. adicdbeatitudinea. Caci becnitudinea 1111esfe deciit muitumirea de sine ca rese nape dill cunoa sterea intuiti viia lui DUII/1Ie::ell. far a des avdrsiIntelectul JIll este. de ase menea.decdt a-tcunoaste pe Dumnezeu.atribntele lui $i actiunile carerc//lfa dill necesitatea naturi isale. knd scopnl suprem al omulnicare este candns de ratiune (. . .).

Asadar 111/ existu "iatd ratio-/lala .Itirel inteligentii. LIICI"lIrilenumai illrr-auir sunt bune intrucdtajutd omului sa se poa ul bucurade viata sufletului. care se deji-neste ptin inteligentd. DimpotrivdI1I1/1/il/1 rele III/mal tucrurtle careil inipiedica pe 0/1/ .'1(/-$1 desdvdr-,'leasca ratiunea ,'Ii sd se bucnrede \'iata rafionald .Baruch SpinOLa , E,;ca

42

2.2. TEORII MORALE

Teoriilc mora le trebuie sa raspunda la intrebareareferitaare la scapul actiuni lor umane, Astfe l, de-a lungultimpului , filosofi i au cons ide rat ca ferici rea rcprezintasco pu l tu turo r acj iunilor noastre, in sa mijl oa ce1e dereal izare sunt diferi tc: fie prin pra ctic area intelepciunii ,fie a place rii. Etica grea ca gravit eaza inj uru l a doi tenneni:eudaimonia si arete, adica [ericire si virtute . Cum artreb ui sci triiiascii IIIl 0111 pentru a reali;a eudaimon iu?Viata in armo nie eu arete , in sensu! eel mai inalt cs tcviata intelectului, in care morala ~ i restul vinutilor joacaun rol important atata timp cat inte lec tul cste 0 partecomponenra a un ei entitati mai complexe (fiinta uma na) ,care are nevoi si fun ctii cornplexe. Actul specifi c om uluicansta intr-un anumi t mod de a trai care se refl ecta .J nac tiv itatea sufl etu lu i si in ac te le ce se conformca zaratiunii" (vezi textullui Aristote l). Eudaimonia poate fob tinuta si prin intennediul placerilor. S-a considerat caac tiu nile umane sun t bune numai in rna sura in carecontrib u ie la fer ic ire ~ i sunt re le in ma sura produeneferic ire sau pri vcaza de placcre. Nu trebuie pierdut dinvedere faptul ca plac eri lc se pot adresa sirnturilor, corpuluisau s p ir i t ulu i , iar fi lo sofii uti litar ist i au afir matsupe rio rita tea pla ceri lor sp ir i tului as upra celor alecorpului. Astfe l, doctrina care considers ca fundamcntulmoralei estc utili tatca sau principiul eelei mai mari feri ciriva sustinc ca actiunile sunt corecte in masura in care tindsa determine fericirea (vezi texrul lui lSI. Mill) .

Astfel, pentru eticile eudaimoniste (in limbagreaca, eudaimonia insearnn a feri cire). ferici rea poate fiobtinuta printr-o viata rational a conforma cu virtutea.Hedonismul thedone. in limba greaca inseamna pla ccre),face din plac cre bincle suveran al omului. Eudaimonismulnu trebuie co nfundat cu hedonismul, deoarcce asa cumam spus, mijl oacele de cautare a fericirii sunt difcritc,Aces te teori i morale sunt considerate teorii teleologice(teleos, in lim ba g reaca in scarnna sc op, imp lin ire) ,deoareee se consi ders ca idcca de bine a unei actiun i estedete rminata de scop ul pc care ace sta tinde sa-l real izezecu anumite mijloace.

o obiectie adusa teoriilor te leologice se refcra lafaptu l ca ele nu cxprima lcg ile pe care trebuie sa Ie respecteo actiune pentru a fi considerata morala si nici nu stabilescun context social universal va labil in care oricc actiune,indifercnt de conlinul. sa aiba va loare morala. Ca rcaq ie

G. :\-Tinn.Pace

la acest tip de etica a aparut etica deontologicii careconsidera ca 0 actiune are valoare morala, estc buna, numaidaca estc gu vcrnata de anumite principii normative care-iasigura neccsitatea ~ i univer salitatea. Tn acest caz , conceptulde fericire va f inlocuit cu eel de datorie care defineste

-orice actiune facuta din respect pentru lege. Legea apartine,ea principiu, propriei melc vointe care cste autonorna, adieuisi impune siesi ma xirn e carora trcbuic sa i se supuna oriceactiune izvorata din vointa. Ma ximcle devin imperativeipotetice si categorice. Immanuel Kant face distinctie intreratiune si sensibilitate. ratiunea putand sluj i sens ib ilitatea,insa ralul fundamental al ratiunii con sta in evaluarea a ceeace este bun si rau in sin e TIUnumai pcntru mine, ci si pcntrualtii, ornul e libera ndu-se de egoism si de satisfacereail:nC?i~ta a ncv~ilor. RatiUl~e~ an: ea scop fi~a:~~?c SCOPUl~ I , e ye :: !~l calauzestc via ja omului 111 cautarea fericirii 111 aceasta rviata sau in viata de apoi .

Aristotel (384-322 i.H .). Etica nicomahicaRatiunea }i virtutea

Dar, cazand de acord asupra faptului ca feric ireaestc bincle suprcm, ar trcbui po ate sa larnurim si mai binece anume este ea. Acest lucru va fi mai user de rea lizat.daca vom stabi li care este actul specific ornului. Caci, asacum pentru flautist. pentru un sculptor. ca si pentru oriceart izan si, in general, pen tru oricin e are 0 acrivitate sau 0indc lctnicirc anumc, se pare ca binele si pcrfectiu nea rezidain lucrari le lor. tot ast fe l trebu ie sa fie si pentru am. dacaexista un act anU111C carc-i cs tc specific. ( . .. ) Si ca re arputea f aceasta? A trai es te, evident. ceva comun chiar siplante lor: dar noi suntem in cautarea specificului um an.

( ... ) Actul specific omului es te un an um it mod deviata, constand in acti vitatca sutl etului ~i in ac tele ce seconformeaza ratiunii , si prapriu omului de savarsit estesa faca toate acestea bine ~ i frumos , exec utand in modperfect fiecare act. dupa virtutea care-i este prapric. Astfelfiind, ~i binele specific uman va fl acti vitatea sufletuluiin acord ell virtutca, iar daca virtutilc sunt mai multe, inacord ell cea mai buna si mai de savarsita . Si aceasta de-alungul unci intregi vieti desavarsite : pentru ca. asa cumell 0 randunica nu se face primavara, Ia fel 0 singura zisau un scurt rast imp nu fac pc nimcni absolut fericit.

John Stuart Mill (1806- 1873 ), UtilitarismulPrincipiul celei mai mari fericiri

Doctrina potrivit careia fundam en tul rnoralei esteutilitatea, sau prin cipii" celei niai mari feric iri, sustineca aqiunile sunt bune in ma sura in care adue fe ricire }i

Cititi textul:Atunci cu nd spunem cd place-

rea es te sc op ul vietii, nil intelegempkicerile viciosilor sail pldcenlece constau ill dqfar/tri senznale.(...) ci prin pliicere inteiegemab-SCI/fa suferintei d in corp si atulburdrii dill snjlet . Nil succesiu-Ilea nein treruptd de ctiefuri ,';iorgii. Jill dragostea senzuali i ( . . .)cijndecutc sobrd . cdutarea moti-velorfiecdrei alegeri si resp ingeri( . .. ). Din tre lOar~ aceSlea, p ri/JIul i:>" i eel tnai mare bun este inte- ,

~ lepciunea. din ea izvonisc toatet cetelalte vinuti. (...).

Epicur,Scrisoare catre ,lfell o ;celis

Ce raport cxista intre placcrcI ~ i in tc lepciune in concep tia lui

E ' ')\. PICur. ~

43

John Stuart Mill(1806-1873)

Info : Filosof englez care a conti- lnuat conceptia uti litarista a luiJeremy Bentham. A formulatprinci piil e unci tcori i empiristeasupra cunoaste rii . infl uentdndconceptia libcralismului politiceconomic englcz.Opera: Sistem de logicd inducti-wi ~'i dednctivd (1843), Principiide economiepolitico (1848) . Des-pre hbertate (1859), Utilitari.'i/llll/ ii

(186 1l. -Urilirarisnutl (in limba lat ina.utilitas. inseamna utilitate . avan -taj ) este 0 teorie con fann careia 0 I

taetiune poatc sa fie consi deratedreapta, buna in mas ura in careIc?ntri~ui c la fericirea unui numarcat mal mare de persoanc.'""'- ',,' -

Imman ue l Kant(1724-1804)

Info: Filosofgerman. unul din ccimai mar i ganditori d in perioad a .iluminismului in Gennania.Op era : Cririca ratiunii pure i(178 1). illrellle ierea meta fizi ciisniorovurilor ( 17851. Critic:a.ratiunii practice ( 1788). Critica

lPllrerii de judecare ( 1790), Sprepacea etenui ( 1795).'- -

44

rele daca ele au ea rezultat eontra riul feric iri i. Princu vantul ..fcric ire " se intelege placerea sau absentasuferintei; prin .mefericirc" suferinta sau absenta placerii ,( . .. ) Plac erea si absenta suferintei, iata singurele scopuripc care ni lc putem propune: iar toate lucru rile dezirab ile,care sunt la fel de mu lte atat pentru utilitarism, cat si pentruorice alta doc trina, sunt de dor it fie pentru placerea insasi,fie ca mijloacc de procurare a place ri i, de inlaturare asuferintei. ( .. .)

Treb uic sa admitern 10Iu~i , ca, in genera l, filosofiiutilitaristi au recunoscut superiori tatea place rilor spiritu luiasupra celor ale corpului. Ac easta consta, in princip al , indu rata, certitudinea ~ i intensitatea mai marc a primelor,adica mai degraba in avanlaje le pe care Ie procura decatin natura lor intrinseca. ( ... )

E ma i bine sa fii un am nem ultumit dedit un poresat isfacut, sa fii un Socrate neferic it mai degrab a decatun imbccil multumit; iar daca imbee ilu l sau porcul sunlde alia parcrc. e fiindca ei nu cunosc decat a parte aproblemei. ( ... )

in consccinta, dupa cum princ ip iul ce lei mai mariferic iri care a fosl di scutat mai sus, scopul suprem (tieca-l avern in vedere pe al nostru, fie pe al ce lor lalti) estea viata lipsita pe cat pos ibil de durere, bogata pe cat posibilin placeri, deopotriva din punctul de ve dere al can titat ii,cat si al cal itatii.

Im manuel Kant (172 4 - 1804), B a:.ele metufiziciim ora vurilorImper a t ivu l categoric

A face bine, pc cat e cu putinta, este dalorie. Suntinsa, unii oameni a carer fire inclina intr-o asemenea rn asuracatre simpatie, incat tara nici un all moti v al van itatii sau alunu i interes egoist, ci incearca a multumire adanca atuncicand au putinta sa raspandeasca in ju rul lor bucuri e si sebucura de feric irea altora intrucat ea estc ope ra lor. Eu insasustin ca, intr-un asc menea caz, actiune a accstor oamen i,oricat de laudabila ar fi ea. de confo rma datorie i, este IotaIlipsita de or ice valoare morala adeva rata (...) caci ma xim eiii lipseste valoarea morala pc care a au num ai actiunileimplinite nu din inc linatie, ei din da torie.

( ... ) datoria este necesiratea de a indeplini aactiune dill respect p entru lege . (... )

Dcci, valoarea morula a actiunii nu consta in efectulscontat de pe unna ei si nici in vreun principiu al actiuniicare Irebui e sa-~i imprumutc mobilul sau de efecrul scontal.

(...) Prin urmare, nurna i reprezentarea legii ill sineinsds! care evident 111/ poate area loc decdt intr-o fi infc'i

rationale si intruciit accasra reprezentare si nu efectu lscontat este principalu l determinant al voi nte i, numai eapoate constitui accl bun atat de pret ios pe care-I numimbun moral. ( .. . )

Repreze ntarca unui princip iu obiectiv, intrucat eloeste 0 con strangcre pentru 0 vo inta, se numeste comanda-ment al ratiunii , iar formulat fiind, aces t co rn andamenrestc un IMPERATI Y.

Toate imperat ivclc sc cxprima prin ve rbultrebllie siarata pri n aces ta raportarea unci leg i obiectivc a ratiunii lao vointa ca re. dat fiind natura ci subiectiva, nu e dcterminatade aceasta lege in mod nccesar (0 cons trangcrc). (. . .)

Toate imperativele ordona in dona feluri: ipoteticsau ca tegoric. Imperativele ipotctice exprima neccsi tateapractica a unei actiuni posibile. considerata ca mijloc pentruobtinerea unui lucru dorit (sau ca re este posibil sa fie dorit).Irnpe rativcle cat egorice vo r fi acelea ca re reprezint a 0ac tiu nc ca fi ind obicc t i v nccesara pr in ea in sa s i,independent de orice a lt scop, (. . .)

Atunci cand actiunca estc buna numai ca mijlocpentru obtinerea unui alt lucru, imperativul este ipotetic.Daca actiunea este rcprezentata ea buna In ea insdsi. pr inun nare nec esara in tr-o vo inta co nfo rma in sine ratiunii ,atunc i imp erativul ca principiu determinat cs te categoric.

(...) Asadar. ex ista nurnai un sing ur imperativcategoric s i anu rne acesta: actioneuzii intotdeau naconform unei asenienea niaxinte care sci poaui deveni. inacelasi limp . 0 lege universala .

Ciuti tcxrul:0111 111 cste ()}i il/ltl ell nevoi,

avun d ill vedere ca apanine II/mifsensibile ,,i. sub acest r ap0/"T.ratiunea sa (lI'C 0 ohliga{iejc/(tl desrnsibilitate, care /1/1 poatc [irejicatti. ,1"1' lilli/me de a SI! ocupade interesele acesteia . de a-stcanstrui tnaxim e pra ct ice invedereu fericirii til aceasrii. l'id(ii.si, cond eSle posibil. pentru Jeri-cirea une i vieti viitoare. Dar onndIll/ este totusi indeajuns de animalpe wrll a j i contplet tndtfe rem laargnsnentele ratiunii il/sti~i sipentru a 0 utili:a co 1111 instrumentbun pcntru a-si sotisf ace nevoilc.cu orice altti fiinui sensibilii.101m. K ant , Critica ratiuniipractice

Cc nstruiti trei maxime prac -tice in vcdcrca atinger ii fer icir iiin accasta via ta.

APlICATIl

I. Analizcaza co mparati v conceptia mor ala aristote lica si conceptia utilitarista.

2. Prin interm cdiul cxcmplclor. dem on str eaza ca placcrile se pot d iferen tia dinpunct de vedere calitativ si cantitati v.

3. Ca re pot fi con secintele adoprari i ncc riticc a teorie i hedoni ste in viata cotidiana?

4. Cornpara punctcle de vedere formulate de catre Aristo te l si Imm. Kant euprivire la rolu l ratiunii,

5. Care este semn ificatia concept e lor de iniperativ si datorie in co nceptia luiImm . Kan t'?

6. Compare etica iclcologica cu cea de ontologica.

7. A p licatie inte r d isciplina ra - Afirmatia potrivit careia placerea estc binclcsuprem nu poate constitui te za unui argument cert s i concludcni. Apeland la cunostinteledo biind ite in cadrul orelor de logica si argumentare. rea lizeaz a un argument sau

~5

co ntraargumc nt prin intermediul caruia sa sustii sal! sa resp ing i aceas ta tcza. A peleazala exern ple!

8. Deseori s-a afirmat ca fe rici rea reprczin ta scopu l ac tiunilor umane, insam ijloaccl c ci de reali zare au fost diferitc , Construics tc un argument in favoarea aceste iteze .

Forman grupe sau lucratl pe perechi

9. Analizati urma toarele texte:

a) Ciici posedarea rat iunii llli ii confera 0 valoare superioard fa(ii de simp/aanimalitate. dacii ratiuuea are aceeasifunctie detinuui de instinct ill cazul animalelor:iii acest ClC , ra tiunea este doa r 0 modalitute de care s-arfi slujit natura pentru ainzestra omul in vederea aceleiasi meniri careia it'SWl1 destina te si animalele.fiiru a-ioferifiintei umane 0 pozitie niai inalta. Deci. ill lumina acestei hotdrdri luate de natura.omul are neaparat nevoie de rati une pentru a-si evalua binele si raul, dar si pentru 0sarcina ma l inalui. adica 1111 num ai pentru a examina ce este bun si H i li in sine si ceeace poate jiuleca numai rat iunea pura. illdi(ereIllG/aIG de p ll IICI II/ de vedere sensibil, ci~-.; i pentru a distinge clar intre aceasui judecaui si cea precedentii . pe care 0 tran stonnaill conditio suprema pentru aceasta dinurnui .

( Imm, Kant. Critica ratiunii practice s

b) Consider uti litatea ca instant d ultinui intoate chestiunile etice; este vorba deutilitate iii sensuI eel ntai Illig. o utilitate care se bazeaza pe interesele de totdeaun a aleomnlui, cafiinui capabila de pmgres.

(John St uart Mill, Desp re lihenatei

c) Pentru mille ap are in prinntl ran d limpcde ed aceasta teorie (pragnun ismul -:11 . 11 . ) cautd si stabileste gresit adevarata origine a notiunii de ..bun ". adicii intr-un locundc ea 1/ /1 se aflii: aprecierea de hun JIll enuuui de la voifau: de care s-a manifestatbunatutc. Ma i curand .icei buni " insist. adi cii cei distinsi. puternici, superior! prinpozitie ~'i spirit, aufost cei care S- lIU conside rat pe sine si actiunile lor drept bune ( .. .)in opozitic C1I ce este j osnic. meschin. vulgar.

(F riedrich Nie tzsche. Despre genealogia moroleis

10. A p lica t ie in ter d iscip lina r ii - Valorificand informatiile achizitionate prinsrudi ul a ltor discipl ine . raspundeti la urmaroarelc intrebari:

a) Placcrca poate fi considerate 0 va loare mo rala?

b ) Cc sens poate sa aiba expresi a egoism moral?

c I De ce este nccesar sa respectam legile?

d) Cc s-ar intarnpla intr-o societatc dac a nu ar exista normc morale')

c) Cum sc rnani festa morala in viata economica sau in cea politica a une i socictatidemocraticc?

46

f) Cu ce argume nte /contraargu mente ar putea f sustinuta/res pinsa teza potrivi tcareia placerea este bunul cel mai de pret pentru om"

g) O mul treb uie sa fie respon sab il nu mai Cala de prop ria pe rsoana?

11. Plccand de la textul de rnai j os, construiti 0 argume nta rc care sa sust ina sau'sa respinga te za susjinuta de autor:

Ciici ne insusim stiinta morald nil fiindca ne va convinge cineva Cel Huss erl,Kant sail Platon au avut dreptate, ci dill cauzii cii sunte m capabili de simtul vinoviu iei.;1 ci'i il trdim intr-adevdt; crimi incalcdm regllli despre care stim ea SlIIl{ legitime, (LeszekKo lakowsk i, Conferinte mid pe teme mari)

12. Imaginati-va 0 discutie intre un hedonist si un euda imonist si , apo i, analizaticonsistcnta argumcntelor utilizate in sus tinerca tc ze lor fundamcntale a le acestor teroriimorale.

13. Pre lungind acasa lectura. rcalizati 0 prezentare a unci tcorii morale.

14 . Elaborati un text de 10-15 randuri in care sa formulati tre i obiectii cu pri virela teorii le morale.

15. Realizat i 0 dezbatere eu terna .Teoriile morale, un bun necesar?".

2.3. PROBLEME DE hlcA APLICATA

rntnlcat stint cc inscamna virtutea sau ce inte legemprin termenul de imperativ categoric, dar nu stirn dacaun anurn it comport ame nt co nt ribuie Ia obtinere a virtut iisau nu stirn daca to ti oa menii gandesc si actioncaza inacelasi mo d ca ~ i no i. s-a obiectat ca teoria nu-s i ga sesteinto tde auna apli eare in practica, deo arece este preaabstracts sau este lip sita de elemenre. de mij loace deverific are , As tfel, tcoriil c morale au co nst ituit. adesea,obiectu l criticii, pentru si mplul motiv ca in tre teorie sipractica exi sta 0 d iferenta fundarnentala.

Etica aplicatii are ea obiect stud iul unor problcmemorale controversate . Pentru ca 0 problema sil constituieobie ctul eticii aplicate, ea trebu ie sa indepl ine ascasimultan doua condi tii: sa fie 0 problema controversatii(sa fie argutnente pro si cont raj s i saaibii caracter moralexplicit .

A tunei ca nd a bo rda m 0 p ro b le ma con c re ta .part iculara de ctica. strat eg ia noast ra e aceea de a invo caanum ite pri nc ip ii moral e (In ge neral , anum ite teoriimorale) si a vcdea cum sc aplica acestea in cazul respecti v.Avortu I, eutanasia. manipularile genctice (vez i textu l luiF. Tern') . saraci a, etica re latiilo r de afaceri etc .. sunt to t

Reginald Butler.Hunipntotorul

47

Oaia Doll y. primul ani malobtinut pri n clonare

Ci ti ti textele:Sii luiim tl1 considerore I/rma-

toarete aspecte: primul arji ea 11I1. rniliard de oameni - 0 cincnne dill!pop ulatia tot alii a planetei -

tniieste in sanicie absolutii ( . .. ).ill al do ile a rand. exisni multepersoane bogate care miiesc in.cstute dezvoltate ,. si dispnn de:mijloace si resurse care pOI ajutala reducerea sdraciei (. . .).

illt rebarea este urmdtoarea:sunt eei hoga{1obligati sa ajute ladiminnarea satuciei in stotele til

I curs de dezvoltare ? Unii afirnui cd~ nu exisrc'i nicio datotie de acestf el.pc cdnd a ltii sustin ca a ve mdatoria clani de a face tot ce lies((i til plitilllii.Nigel Dowe, Sii riicia - (J proble-mii globulii. in Trarat de etica

Sinnciderea este 0 crinui (usa-1 silla t). Accasta po ate ji considc-> rata. prin urmare ( ...) ca o tndil-

care a datoriei sale [aui de aliif oameni ( . ,.) II/Sa aici este vorba; numai de lezarea unei datoriifatii~ de sine iIlSIl,~i, alII/me dacd elf las

de 0 parte toate aceste conside-ra/if , 0111111 ar.li tatl/~i obligatsii-,~i t!/frerilld viara doar prillcalitatca sa de persolilla ~ i. IIIaceasta , s/i trehuiaseii a reell -llOa~le 0 datorie (una strictc'i)fara

J de sine illsu\~i.Im m a nuel Kant,iUetaj izica lIl orll l' ll r iior

Pot Ii considerate pro blemede etica apl icat

practice liber eutanasia. Dupa anul 1994, exemplul Olandeia fost urmat de Dan emarca. Au stral ia si anumite stateamencane.

Daca Martin Buber distingea intre relatia eu-obiectsi intre relatia eu-ru. poate in cadrul analizelor, din acest

-capitol, este nec esar sa prelungirn relatia eu-tu la nivelulsoc ietatii si al siste rn ului ecolog ic. Este clar ca om ul, prinintenncdiul inginerie i genctice . a devenit obiect al stiintelorexperimentalc, ca pot sa apara probl ernc serioase datoritautilizarii testelor genetice ca mijloace ale controlului soc ialsau pen tru 0 selectic genetics j i, de accca, se pune prob lemacriteriilor dupa care trcbuie efectuata ccrcetarea si utilizareacunostintclor genetice. Anali za poate f extinsa j i la alteprob leme de ctica aplicata. insa in ceea ce priveste re latiilenoastre cu natura. trcbuie sa incepern sa ne schimbarn men-talitatea si, eventual, sa reevaluam principiilc si valorilemorale ce ne deterrn ina comportamentul. Rarnane 0problema suplimentara ncrezolvata dad naturii , in intre-gime, i sc pot recunoastc drepturi sau daca dreprurilc suntapanaj ul numai al fiintc lor carora Ie atribuim libertatea.Estc ce rt ca unii au to ri i sustin cxistenta cclor putin adrcpturilo r animalclor pe care oamcnii, in calitate de agentimoral i, trebuie sa Ie rcspec te (de cxcmplu, Tom Regan).

Francol s Ter re (1930- 1995), Dreptul. Genetica ~i IIIIJlIr-tell subiectului in Spiritul EIII'IJpei, Cuvin te ~i lu cruriGenelica ji et ica

in materie de procreati e, in ultima sura de ani s-aprodus 0 dubla revolutie. A trecut vrcmea cand nastereacopilului parea un efect al hazard ului . Con trolul sporit alornului asupra propriei reproduceri ii permite, in anumiteconditii, sa 0 impiedice prin mij loace contraceptive sau sao provoac e cu ajutoru l unei asi ste ntc din afara, in ace lasitimp, cc rce rar ile d in do rneniu l uncia dintre ram urilebiologiei - ge net ica - au ajutar cunoasterea umaria sapatrunda secretele genelor. sa descifrczc .codul genetic"si sa expcrimenteze 0 scrie de .rnanipulari genet ice".

Accste descoperiri pun problema dreptului tocmaipentru ca implies pericole la adresa libertatii umane carepro vin din jtiinta, poli tica. prccum si de la resurselefinanciarc care Ie intret in si Ie insotesc pc ama ndoua. ( .. .)

ill (J11l11 / 986. Parlamen tul european a invitatsta tele sci interzica ectogene:a (sarcina in in/regimeartificlalii) : crearea de f iinte identice prin clonare sauprin aIle melode. ill scop ul se lec liei rasiale s/u aIlescop llri: imp/all/a rea lIIll/i embriol1 lIman ';, ulerlilimeif emele dill aIle specii sall opera/ilillea inrersa ;jiciollareaga meri/or 1lI1lan i ell cei ai Ifl1e i aIle specii: crearea de

.\larino Mar-ini,Morele cal

Statuile mele ee\'cstre exprinuiteoma provocatii de evcniment eleepociimete. Infiecare 110llci statuiecalul este tot mai fl(;nh'a$, mai

: greu de stiipdnit. Cataretit S IIIltintotdeauna slabi. si-au pierdutfona de odinioara: catas trof eie cese abat asupra In!' Sli llt asellu;-natolll'e celor care all distrusPompciul si Sadoma.

i .\l a r ino .\larini

Fra ncois 'terre(1930- 1995 )

Info: Doctor in drept. avocat ~ iprofcsor de drep t. mcmbru allInstitut de France.

* ill mitolagia gre ucii . Ilimera eraIIIIIII/OI/stru inchlpnit ca /III anim alcu cap de Jell. COIl) de capni stcoadd de sarpe. ill biologic. rer-mellltl desem necca WI organismprodus pril1fil~il/1lea a doi sail maimulri : igori dist illcri.

49

Ce tu le le g er m in ale sa u..celulc-rulpinn" sunr prclcvat c dela embrionul uman. in pr ime lesnpta m[mi de sarc ina. Din acestecclule sc dczvolta ulte rior toa tetipuri le de cclulc din organism.

Mi chael TooleyInfo: pro fcso r de filosofie laUniversitatca din Colorado.

Chui tcxtul:Abordarea mea \'a preciza si

\'(1 anara 111I principiu moralfun-sknnentuI care spt:cifica conditiope care un organism trebuic sa oindcplineascd pentru a an'a dreptla d ara. Se m observa co aCt'asll ;conditie III/ este indeplinitd defe mst umani st nou-niiscuti, prinurmure, ei neo vond dreptul fad al{; ( .. .)

Rezunuind. nrin arg tnncntul/lieu se cOllside/'{ieu a (JI'ea drept ullu viatd presupune ca cevo safiecopabil sa dorcascii sci existe casnbiect at experientelor ,'ii a/ a/torsturi mentale. AstJef , 0JUll ril nirl!-ia ii lipsq'le 0 as{/i?! de eOIl,'if i i ll tdde sine ca suhiect dl/1'llhillll std-,.ilor menla!1! 1/1/ are drepllli la\'ior{i..\lichael Tooky.AnJl1 ~'i i/~f(mticid

Co nstruiti un argumcntlco n-traargumcnt 1a teLa sustinuta deM. Tooley.

50

embrioni ell spertnd de la indivi:i diferiti: [uziunea deembrioni salt orice alui operatic susceptibilii sa conducala crearea unci himerc"; crearea de copii elf mater ialgenetic de la persoane de acelasi sex: alegerea sexuluiprin monip uliir i genetice in alte scopuri deca t celeterapeutice: crearea de genieni identici ( .. .)

Manipularil e gene tice afecteaza iden ti t a te apersoanei si , dac a se produc asupra unor celule germinalc.identitatea descendentilor, Prin urmare. apar motive deingrij orare. S-a scos in evidenta dreptul fi ecarui om la unpatrimoniu ge netic care nu a fost supus la niciun fe l dernanipularc,

!\Iary Anne Warren . AI'l1l"1/11 in Tratat de et i ciiAvor tul ~ i dreptulla viatii

Au femeile dreptul de a recu rge 1a avort in cazulsarcinilor ncdorite? Este statui indreptatit (sau. poate ,moralmente obliga t) sa interzica avo rturile intentionatc?Ar trebui pe rmise anumite avorturi, iar allele nu? Statutullegal al avortului decurge in mod direct din statutu l saumoral'? Este neee sar ca avorturilc sa fie lega le, dcsi uneori ,sa u intotdcauna. acestca sunt imoral e?

Sustinatorii dreptului femei i de a alcge avortul auraspuns argumentelor antiavort in mai rnulte mod ur i. Voicxamina tre i lini i de argumentajie pentru punctu l devcdere favo rabi l avortului: I ) avorturile ar trebui permisepcntru ca interz iee rea lor are co nsec inte nedoritc: 2 )fcmc ile au dreptul moral de a alcg e avort ul: 3) fat ui nucste inca 0 per soana si dec i nu are un drept substantial iaviata, (. .. )

Care este mome ntul din c ielul de dezvoltarc a uneifiint e umane in care accasta dobandeste un drc pt la vialatota l si ega Icu al ce lorlalti' Cele ma i rnulte sistcme juridicecontern pora ne considera nastcrea ca fiind momentul in careo no ua pcrsoana lcga la i ~i in cepe ex is te nta . Astfel .infanticidul es te co nsidcrat 0 fo rma de omucidere. in timpce avo rtul, chiar si aeo lo unde estc interzis, nu es te ingenera l conside rat astfcl. Da, la 0 prima privire , nastercapare a Ii un criteriu total arbitrar al starului mora\. De ce artrebui fiintcle umane sa dobandcasca dreptu l to tal la viatain momentul nas terii si I1U mai devrcme sau mai tarziu?

( .. . ) Uni i filo soli a rgumenteaza ca . de~i fatui nues te 0 persoa na, eapacit atea SCl de a dcveni una ii confc raacelea~i drept uri morale pri ma re. Acest argument esteneplauzibil ( ... ).

Helga Kuhse, Eutanasia , in Tratat de eticaEutanasia sau sinuciderea aslsrata

Cuvantu l ..cuta nasie" s-a form at avand la ori uinedo ua cuvi nt e d in lim ba greaca - cu ~ i tha natos -scmnifi cand, ad literam. ,,0 moarte buna". ( .. .) Eutanas ia

. po urc uve a trei fo r me: vo luntara , nc vo luntara s iinvoluntara. (.. .)

Eutanas ia poatc fi voluntard ch iar s i in cazul incare perso ana nu mai este capab ila sa i ~ i cxprime do rin tade a mu ri in momentul in ca re i se curma viata, Se poateconsidera ca 0 persoana si-ar dori sa moara daca s-arafla intr-o siruatie in ca re, aflata intr-o stare de suferin ta~ i boala inc urabila, in ur ma unui accident care i-a afectatin mod defi nitiv facultatile mintale, nu ar mai putea deci deintrc viata ~i moarte. Daca, in momentcl e de luciditate,persoana rcs pcctiva si-a cxprimat dorinta dc a muri. da caar ajunge intr-una din situatiile de mai sus. at un c i seconsidera ca persoana ca re ii cunna viata in circumstantelecores punzato are ac tione az a la ce rere a aces tc ia s irea lizeaza un act de eutanas ie volunta ra.

Eutanas ia est c nevolunrara in ca zul in carepersoana a ca rei viata cstc currnata nu poate a lcge in treviata si rnoarte in mod ind ep endent - de exernplu, pc ntruca su fera de 0 boal a incurabila sau este ve rba despre unnou-nascur handicapat, dau din ca uza une i bo li sau a unuiacc id ent ca re au transformat 0 perso an a apta intr-opcrsoan a inca pabi la definit iv, lara ca acea pe rsoana sa fiprcc izat anterior daca ar aecepta eutanasia in anumiteco nditi i,

Eutanasia este involuntara in ca zul in care esteaplicata unei pcrsoane care ar fi putut sa isi dea sau nuco nsi mt amantu l, dar nu I-a dat - fie pcntru ca nu i s-amai ccrut. fie pentru ca i s-a ce rut. dar nu si I-a dat .do rindu-si sa traiasca , Dcsi cazurile cl are de cu tanasiein voluntara sunt re lati v rar e (de excmplu. cand A 0impusca pe B lara ca B sa is i ft dat consimtamantul dc aft sa lvata din mai nilc unui tort ionar sad ie). s-a aftnnat caune le practici mcdicalc acc eptate (cum ar Ii administrareadozclor din ce in ce mai mari de ca lman te ca rc duc lamoanca pacientului sa u neaprobarea opriri i tratam ennlluicarc menli ne paci entul in v ial a) pot sa co nduc a laeutanas ie inv o luntara. ( .. . )

Pana acum. am defini t ..eutanasia int r-un sens maiflexibil ca ..moarte din co mpasiune". adica A provoacamo artca lui B. de dragu l ac es tu ia. Totu~ i . exista do uamodalital i prin ca rc A poate rea liza acest lucm: A poate sa

~

James Rachels11 941-20031

Info: Filosof american ,Lucrarea ..Eutanasia pasive ...i {lC-lini" a fest publicata in anu11975 .

Rellcctnti asupra moralitiitiitipurilor de euranasic descrisc intextul urmator:

L'1l motiv pellfrll care auitiuoa111e11i cnsl e,i 0 deosebire /IIora-fa importantd intre euto nasiapasivii si cea activo este accea cdei cred cd {l ucide pe cineva estemora l mai rdll deciu a hisa pt'cineva sci moura. Da r este uci-derea ra atare mai condam nabikiden;t a ldso pe cineva sii moarii?

(...) 0 parte dill argumentulmen CO/lsui ill a anita ea a llisape cineva sci 11Ioara poate]i 1/1/pmces jllde/llngat ,

il omoarc pe B admini strandu-i, de cxemplu, a injecti eletala; sau A il poate lasa pe B sa rnoara prin incetarcatratamcntului care il me ntine in v iata. Cazurile care sein cadreaza in prima categorie sunt numite cazuri deeutanasie ..activa" sau "poz itiva'", in timp ce acelea caresunt inclus e in cea de-a doua categ oric sunt consideratecazuri de eutanasie "pasiva" sau .negativa", Toate ce le treiforme de euta nas ie enume rate anterior - vo luntara ,nevoluntara si involuntara - pot sa fie ori pas ive , ori active .

Francisco Goya ,Saturn devoriindu-si eoplii

~\f1 APlICATIl

1.Compara etica ap licata eu teoriile morale, evident iind ee l put in doua asemanari~i doua de osebiri .

2. Pcd eapsa cu moartea este imorala, deoareee se incal ca una dintrc eele ze ccporunci ? Argumenteaza raspunsu l ta u.

3. Se poate vorbi de spre a et ica aplicata situatilor de razboi? Argumenteazaraspun sul tau,

4. Plecand de la am, imagineaza a po sibi la situatie de viata in care nu ai actionatmoral. Prccizeaza motivele care te -au impicdicat sa faci ace st lucru.

5.ldentifica pre zumtii de ord in filo sofi c, medical si juridic in favoarea eutanasiei.

6. Formuleaza argume nte pro sau contra practicii avortului.

7. Aplicatie interdisciplinara - ld entifi cati probleme ale sociciatii romanesticare pot constitui obiectul dernersurilor de eti ca aplicata ~i care ar putea fi solutionateprin implicarea rea la a cetate nilor in viata comun itatii .

R. Elaborati un cod de regul i care trebuie respectate atunci cand se analizeaza adi lema morula .

9. Identificati situatii in care alegeti sa respectat i legea si s ituatii in care decidetisa a incalcati , dar nu sunteti dispusi sa suportati co nsecintele faptclor comise. Anal izatidin punct de vedc re moral comportamentu l vo stru in ambele tipuri de situatii,

10. Dccideti care dintre problemele mentionate mai jos pot co nstitui obiectuleticii aplicate: conducerea unui automobi l fara pcrmis de conducere, legea lustratiei,pedcapsa ell moartea, refonna monetara, transplantul de organe, praeticarea unui sport,

52

tra ticul de fiint e nmanc. cons umul de alc ool si droguri. rcgimu l armelor de foc.homosexualitatca. Icct ura. taxa ecologi ca pcntru protejarea med iulu i inconj uraror.avo rtul, conccpjia in vitro .

I I. Plccand de la situatiile prezentate mai j os, fo rm ulati argumcnr c pro sau contra'deci ziilor care pot fi ad optatc , ince rcand sa idcnti fica ti cine decid e criteriile mortii(doctorii, membrii faruilici /rcprezentanti i Icgali sau individu l). daca cste legal si mora l,,1 se devansezc mornentul morti i prin di ferite mij loacc ~ i daca un aprop iat al cel ui aflatin coma sa actionezc in locul acestuia?

a) i U lI "-lI ll salon de spital. WI pacient, X. se {~/lti in conui de cinci ani. Panti inace! moment, niciuna dintre rudele sale Jill s-a prezentat la spital. Cheltuielile pe carele face spitalul sunt niinime si sunt suportate de entre asigunirile publice. Pacien tulqre 56 de ani, nunecesiui respiratie artificiutii. far inima sa se a.llii intr-a stare perfecui.III spital este infernal WI (lim;,. de /8 ani accidental. 1: care are nevoie de WI transplantde inimd. Nil existd niciun donator compatibil. far costurile cuplarii si mentinerii salela 0 ininui artificiala slim enorme. in plus, aceasui procedure I1U poatefi aplicatiidecd t pentru catevn zile, d llpii care pacientulnu tnai poatefi salvat. l~l lrllcal, .X si Ysunt compatibili. adici; organisnntl lui r poate prim! initna lui ..-\~ medicul are de alesintre a preleva inima cehti care se afl in coma p entru a-l salva pe t(il1dru/ accidentat(in acest co:, X urnuind sll nioard ) si a asis ta la ntoartea accidentatulu i si. posibil. a /IIiX (surveniui dad ! aces/a nu se H I mal trezi dill starea so),

b) 0 biitrdn , X. de 87 de alii. se afhi de peste lil t all ill stare veg etuti vaperntanentd. Este bransaui 10 1Il 1 apara t de resp ira tie si are pltif ilci de rude 0 asigura remedicaid integra/d. deoarcce. inainte de a se imbohuivi. accasta si-a esprimat dorintade afi mentinutd in dald Clf orice pret, lntrucdt cheltuielile de intre iinere sunt ridicate.spitalul a ape/at la j ustitie pentru a houiri debransarea de la aparatul respirator .T ribunalul a houirdt cii numaifamilia poate sci decide acest lucru.

12. Potrivit documentelor tribunalului de la :\urembcrg. intre 1939 si 194 1. naz istiiau o rnorat 70 000 de vieti omenest i. Es te verba. in acest caz. despre eu tanasic sa uexte rm ina te? Form ula ti. eel putin. trei argumente care sa sustina raspunsul vostru.

13. Precizati desp re ce tipur i de cutanasie es te yorba in exernp lul urmator si dacastatuI (rnedicul) poate sa co ntes te deciz ia pacicntci pe mati v ca urrn areste pastrarcavie ti: ~ i prevcnirca sinuci dc rii?

Pacicnto X are cangren fa picior . dar a refuzat amputareu p iciorutui. Ea a SjJ/lSmedicului cci 11 1f doreste opera{ia chiar daed ,\'tie e1 1/11mai are mul l limp de Irdit.

14. Ce in tclegeli prin ..di lem a mora la" ') Prob lem cle de etica ap licata reprezin tadil cm e morale') Argumentat i raspunsu!.

15. A plicalie in te rd iscip lina r ii - Problcme le de etica apl ica ta au fost aborda tein opc re literare ~i in lucra ri plasticc . Idcnt iticati cate un caz concret de asemeneaopere ~ i ana lizati problema morala implicata.

16. Ap licalie interdi sciplinarii - Realizali 0 dezbatere cu tema ..Dreptur ileanimalclor.

53

0'1'\" '. EVAlUARE" ......-:.. '(dura modclul suhiectclor de baca laurea t)1. Demers retlex care insotcs te actele ~i faptc le co ncrete . etica aplicata a aparut

ca rea ctie fat a de tcoriilc moral e,

A. Prccizati doua teo ri i mora le ratade ca re sc dclimitcaza etica apli cat a.3. Caracterizati succint de mersul etic ii aplica te.

C. llu strati , printr-un cxempl u simplu, unul dintre modurile in ca re respectareadrcp tului la viata al unci persoane poate intra in contl ict ell prac ticarea eu tanasici decatrc un med ic .

0, Evidentiati 0 core latie cxi stcnta intre tennen iij "r ;cir" s i virtute, redactandun tex t de aproximat iv 0 j umatate de pagina, in care sa-i uti lizati in scns filosofic.

2. An alizati succ int orice conceptie fi losofica des pre moralitatca unci actiuni ,cvidcntiind :

a, spcci ficul moralei din perspccriva conceptici filoso fice alcse:

b. ide ile unci alte concepiii filos o fice despre moralitatea unci actiuni.justificand totodata si raportu! existent intre aceasta si conccptia la care v-ati referit lapunctul a;

c. un exemplu de situatie con creta de viata care ilustreaza conccptia evidcntiatala punctu l b.

3. Fie urmatorul text:

"Nu este deci decca WI singur iniperativ categoric. si anume acesta: actioneazanuniai conform acelei maxime prin care sci poti ~'rea totodaui ca ea .'Iii devina 0 leg euniversald. " (Irnm. Kant)

Pornind de la textul dar . claborari 0 analiza. de aproximativ 2 pagini , a conceptieimorale a lui Kant. in realizarea anali zei. vc ti avea in vedere unnatoarele repere :

- precizarea in tclcsului dat de Kant conceptelor de imperativ categoric ~i deintperativ ipotetic;

- expl icarca tczei lui Kant privind fap tul ca datoria este necesitatea de a indepl ini() act iune din respect pentru leg e:

- caracterizarea unei a lte perspecti ve astIpra moralitatii unei actiuni, justificandto tod ata si raportul existen t intre aceasta ~i punctul de vedcre al lui Kant:

- argumentarca unui punet de vedere personal referitor la opinia lui Kant. potrivitcarci a 0 llcti ll llejc/cutd din datorie r)" i are valoareu ei mora lii lIU ti l scopul care trebuieutins prin ea. ci in maxima de care csie determ inaui.

:\ola: Se puncteaza $i utilizarea adccva ta a limbajul ui de speciuli tatc . organizarea prezenniri i -

inu'oducere. cuprins . concluzic s i incadraren analizei elabora te III lim ita de spatiu preci zara.

54

CAPITOLUL 3

PULfr JCJ-\

f E curios cum sub regimurile dei libertate oanienii cad sub 0 tiranie: ceata IOCU/lii ('amlin. $111/ /1 intreb dacii nu eniai tristi; decdt oricare alta.

I e ." on stanun Noica---

3.1. Libertate si responsabilitatesocial-politica

3.2. Egalitate si dreptate3.3. Teorii politice mod erne ~i

contemporane3.4. Idealul democratic.

Drepturile omu luiEva luare

Eu gene Delacre ix,Libertatea conduciind poporul

/ : ---- --:----- , (Proiect --------- '1I Terne pent ru eseun I I In cadrul grupe lor sau echipc lor II I de lucru , surp rindct i mutar iile pc care II Li bertate s i respon sabilit ate I I Ie- a su fc r it l ibertatea in ca lita te deI Libertatea politica I I, valoa re politica . )

I Libertate ~i to tali iaris m I ============I I / . I' -,Dreptatc sau cgalita te Portoto IUI . .. I I Selectat i imauini. fragmentc de II

Dreptun le orn ului , dre ptun le mele I I ; /1- . - I _ . I Itcxte care sa re e cte Inca can a cI I I drcptur ilo r ornului si po sibilc so lu ti i de I" / rezo lvarc a accs tora.

- ----------- ,- - - - - - - - - - - _/55

3.1. llBERTATE ~I RESPON SABILITATE SOCIAL-POLITIC';'

ccr

Edvard :\Hin ch, Strigi'itul

Expl icat i temeiul libenauiindividualc in textu l urmator :

No; ,.,.em Iibertatea pentruliberta tesi inf iecare imp rej urareparticulani. Sf vrdnd iibe rtuteu.descoperim c(i eo dcpinde illintreginw de libcnoten cclorlaltisi eli libertutcu celorlal ti dep indcde a lIoa .'ilrti . Sigur; liberuueu cadefini tie a omulni. fi ll depinde deceldlah. dar deindaui ce exis tdangajarc. sunt obligat sa nnm.in acelasi l imp cu libenatea mea.Iibenau-a celorlulti. Prinunnarc.cand pe plunulunei autenticiuuitotale. am r eC /IIlOSc lI t ill avvtasitim p cd /Il l p ot \TCa dl.'",i,Iibenotea celortalti..Jea n-P aul Sarrre, Existentialis-11I111 cste till unum ism

56

Libertatea estc 0 experienta farniliara pentru fieearedintre noi, insa este difi cil a formularca une i definijii.Atunci cand incercam sa surprindcm sern nifica tia sa.problema libertatii cst e abordata. de obice i. intr-un se nsncgutiv, prin precizarea constrangeri lor ca re 0 afectcaza.In [anna cea rn ai generala pu tcm spline ca libertatea esteabsenta obstacolelor sail a constriingerilor. A fi libcrinseamna. in primul rand , a nu fi impiedicat sa faei cecace iti dorest i. deci libcrtatea este concepu ta ca abscnta aconstrangerilor cxt erioare, insa filosofii sto ici au incercatsa j ustifice faptul ca libcrtatea est e independ enta de oriceconditio cxtcrioara, intcleptul reusind sa se detasczc detot ceea ce I1U estc in put crea sa. Dacu anticii au cons ide ratca problema libertatii in contextul rclatiilor d intre oamenitine ma i cu seama de prob lcmele morale. necesitatea de apro blema tiza libe rtatea. ca valoare polii ica. a aparut abiain epoca moderna.

Vorbim despre diferite tipuri de libertat c politica.economics. socials. religioasa . indi viduala, colectiva.Iibertate de constiima. de asociere ete .. insa in prim planuldi scu tiilor se situcaza libcnatea po litica. in aeest context.Isa iah Berlin ("e~i textul) distinge intrc libertateu neXllti",j(carac tcrizata prin ncintcrventia celorlalti ) si libertateapozitivii (capacitatca de a face ccva) . Libertatea negutiviidcscrnneaza abs enta constrangerilor arbitra re imp use deput erea po litica sau de alti oameni , iar rea lizarca ei inpractica presupun c rcsirangcrca interventic i statului la unnive! m inim (ga ra ntarea drepturilor si libcrtat ilorindividuale). Libertatea pozitivii consta in realizarcacondit ii lo r presupu sc de indeplinirea seopurilorindividuate. prin intcrventia spo rira a sta tu lui in viatasoc ietatii sal! a ind ividulu i. in practica. aceste aspccte alelib criati i ar trcbu i sa coinc ida, totusi, is toria ofcranum eroasc contraexernp lc.

Dar despre libertate au fost for mu late concepti ] catsc poatc dc diferite in functie de eadrul sau conrcxtul incare era aceasta abordata sau explicata, Dad ne referimnum a i la domeniu l social -po lit ic. atunci am putcaevident ia trci tipuri de abo rda ri.

Una se refera la corelaria dintre liberta te stcapacitate , la faptul ea 0 pcrsoana actioneaza intr- un

c

rrIc

C

I

I ,

aIt

cccf

rs

iece5

2

(

5

co ntext socia l und e ar e libertatea de a face ceva saucapacitatea de a face ceva. Celc doua sunt distinct e inrnasu ra in care sunt liber sa fae anurn ite Iucru ri, dar nusu nt ca pa bi l sa le fac. dup a cum sunt eapa bil sa faeanumite lucruri. dar nu si liber sa Ie fac. De cx crnplu.sunt liber si capabi l sa imi vo pses c parul sau sa imi vandasp iratorul, sunt lib er se zbor ca a randunica, dar nu sunteapabi l de acest lucru . nu am libertatca de a fura sau de aspune m inciun i, dar sunt capab il de e le, adica as putea , lanevoic, sa le fac , Pentru ea enumerarea sa fie completa armai trcbui amintitc aid acelc lucruri ca re n ici Il l! sun!libcr sa le fac si nici capabi!. in felul aces ta putem arat aca lib ertat ea es te depcn denta de ca pac itati le mele deac tiune , adica nu are scns sa vorbcsc de 0 libe rtatc deca re nu sunt capabi!. de un lucru care nu l-as putea rea lizanicioda ta indi ferent cat de mult il doresc,

o alta abordare a libertati i se refera la resurse, lumijloucele necesare reuliziirii unei actiuni. in acest caz ,am putc a face di stinct ia d intre libertatea form al silibertatea materiulii , In fun ct ie de soeietatca in caretr a ic sc, libertatca fo rma la ~ i ce a ma teri a la se po tsuprapune in prop o rt ii di fcri te , idea l fiind ca e le sacoincida , De ce le mai multe or i libcrtatea materia la estecea care de term ina int inde rea lib ert atii formale. in sensuIca rc sur sele de care di spun imi perm it anurnitc libertati.Pen tru un om eu vcn ituri medi i libertatea de circulatic,de exemplu. chiar daca c stabilita pri n lege. este 0 libertatepe ntru care nu are rc su rse si nu 0 poate exerci ta . Pu temsa ne rcfcrim si la situatia inversa: intr- un regim totalitarlibcrtatil e fonn ale sc pot mult rna i greu rea liza chiar dacalibcrtatca ma terials ar pcnnite accst lucru: intr- o asc me neasituatie avcm rcsu rse le, dar nu Ie putcm folos i.

o a tre ia ab ord are se refera la nivelul analizei sailinterpret iirii , Libertatea este ceva irurapersonal sau esteintc rpersonala? Adica libcrtatea (sau limitele libertatii)Ti ne de subiectul care ac tioneaza sau de oamenii ell careinteraq ioneaza'? Am putea spune ca fibert

Analizati fragmentele urrns-toarc:

Dacii om nl ill starea natnralaar .Ii asa de Iiber cum s-a Spits.ciani el ar fi stapan/l/ obsohu(lSl/pra persoa nei si posesiunilorsa fe, docd ar ji ega/III cclui maiputernic si n- arfi S II/ JIIS ninuinui,de ce ar renunta et Iu liberta te ?De ce ar renunta la accst imperiual sci u ,'oi S-(l1' SIIPUI/{! aUlorifa(ii sishipcillil"ii unei altcpllfCl'e

fa toatc acesfe eviden t nis-pundent cii, desi III suuva nut umhivl are 11I1aw:,mClleadretn. posibi-Hmtea de a se bucuru de aceslacste totusi foane lIesigllrii si illmod constant expusa incdlcdri i denitre ceilalti.,John Locke. A I doitea tratat des -pre eur muire. Scrisoare despretoteranta

A gilsi 0 jfll'lI/ej de asociutiecare sii opere si sli proteje:e CIIWahl f ortu eOlllll/lti persoana sibnnurile [iecdrui asoci al si i llcudrul ca reia [ iecare dintrc ci,unindu-se ell rout. Sci 1111 uscultetotu si decd t de eI i ll .... nsi .,' i s cin ll/uilln 101 (lltil de liha c{/ 5i !/Iaii" alllte ,.LJ . Rousseau. COI1tJ'uctu {\Ocitll

Care \'lII ll deci limilcle Icgi-lim e ale SIIl't'rtl1litti{ii indin'dullli

aSlipra lui II/SII,>;;? UI/de i"n'petluforitatea societ'l(ii? ('cit din\'ia(a omltllli tn'huh' lIi.., a! t ilseama illdil'idlwlilJ,i i ,\i n i t ill.'"i'W l/a societa{i;?

Atcit i ll d i l' idua litdt t}a, n i l $1

soC{etafl:a I'or p rI lII! I'tlrtnlpOfri\"itti. I'll cOlldilia cajiecare scise I'C=lI lIIe la ceea ct' 0 pril'qte maiml/lt pe ea. IJldi l'iebwli leif i i tre/Jlliestii tl!Jw' (il/( i LIcea parte din I'i a(' lcare illleresea::ti i ll 1)I'illcipu lilldil'iellll: so ciClli(ii, parrca ('111'('i l/fC!'esetc ii 1/1 princip al socicra-lCd,

.LSt. .\1ill. De,\pre IiberrCltl'

58

textul lu i M. Eliade) sa u din pcrspccti va originii ci, atreeerii de la starea natura Hi la cea sociala pr intr-o formasau alta de eontraetuali sm . John Lock e va eo nsidera cain stadiul natural exista 0 sta re de libertate pcrfccta incare ficca re poate sa decidu ta ra a cere permisiunca sitara a dcpinde de vo inta altui om. da r si 0 stare de egali tatc,toate fiintc le fiind nascute cu acelas i avantaj e natural e sifiind do tate cu acclas i fac u ltati. Treeerea de la sta reana turala In cea sociala arc la baza, asa cum co ns idcraJ.J. Rou sseau . un contract soc ia l prin intermcd iul caruiaind ivizii parti cipanti renunta la drc ptu ri le si libertatilc lor~ i sc supun vo intc i gcnera le rcz ultate din ins umareavointc lor ind ividualc (lcgea apare ca exprc sie a voi ntc iindi viz ilor ).

in acclasi timp nu tre buic sii uitam ca libertateaeste asociat e ll responsabilitatea (J .P. Sartre ofera 0solutio extrema) si eu faptul ca orice autoritate cautii s,ilimite: c libertatea individuala (J .St. Mi ll ara tand in cesituatii libe