Gheo rghe Do ca

HfuTEh$H5CE3TALTAT] glryAM ASg

ryCULESCUNI

GHEORGHE DOCA

EMINESCUTa[Tat] twam asi

,,Ace(a)sta egti tu"

TEXTE EMINESCIENE _ AI{UME ALESE,ALTFEL PRIVITE

NNICULESCU

CIRERCentre Interuniversiiaire de Recherches et d'Etudes Roumaines

Universit6 PARIS III Sorbonne Nouvelle

CUPRINS

Temd . 11

I. O cerin{i peremptorie:. asumarea mogtenirii eminesciene prin cunoagterea ei

l. Ziua Culturii Nalionale - dincolo de festivism . . . . 13

2. Surse credibile pentru cunoa$terea Operei eminesciene. . . . . 14

3. Un obstacol in calea cunoasterii Operei: interesul excesiv gi nu intru totuljustificat pentru maladia lui Eminescu. . . . . 15

4. O problemi de interes imediat: grila de lecturl . . . 20

II. Eminescu: de la dialogla, dialogicitate

1. M[rci dialogale in discursul liric eminescian . . . . . 22

2. Ce se ascunde dincolo de dialogl . . . 36

3. Dela logos,prindialog,ladialogicitate.. ....... 37

4.Paradigmadialogicit6lii.... .......405. in stratul de addncime al creatiei eminesciene: dialogicitatea. .. . ... . . 4I

III. insemnirile gi cugetirile eminesciene:tuge noi in tabloul personalitilii Poetului

a.Vuietulciutiriisinelui. ....42b.Personalitatea * trisituri clasice, tr[situri dialogice . . . 45

1. Prirnordialitatea relafiei: ,,Toate sunt o ecualiune'; ,,Dec6t pseudotalent in literaturi,maibinetalentincizrnirid'. .....46

2. Deschiderealalcitre lume: ,,O perspectivi nemiLrginitl se deschide inaintea

ochilormei".. ...503. Iegirea din sine. Disponibilitatea pentru intdlnirea cu altul/celilalt:

intre,,omuldetalent"gicel,,feretalentpropriu" ;..... .,..... 534. Asumarea alteritifii: ,Oare eu, tu, el nu e totuna?l'; ,,Fiecare lucru poarti in sine

insugimdsurard'..,: .... 555. Reciprocitatea: ,,De ce Christos e aga de mare? Pentru ci prin iubire eI a fhcut cearta

intre voinle imposibild. Cand iubirea este - gi ea este numai cind e reciproci - qi reciprociabsolut,vasizicd universald,ci,nd iubirea e, cearta e cu neputinfi, gi de e cu putinld,ea nu e decAt cauza unei iubiri preinnoite gi mai adinciincidecumfusese-nainte" .i!!.! ...,...59

6. intoarcerea imbogifiti lalin sine: ,,Este ciudat, cdnd cineva a pitruns odati. pe Kant,cAnd e pus pe acelagi punct de vedere atit de instriinat acestei lumi Ei voin[elor ei efemere,mintea nu mai e decAt o fereastri prin care pitrunde soarele unei lumi noui -gi pitrunde in inimi'. 63

IV. Dincolo de efemerele etichete critice, Opera!

l.Primordialitatearela{iei .....69a.Titlul ca expresie a punerii in rela$e. . . . . 69b.Icoana meniriipoetului inprivazuldramei de iubire. ... . . .. . 69c.O neagteptati punere in relafie: libertate, egalitate, avere. . . . . . 72d.Izvorul inspiraliei - la confluenla axei paradigmaticului cu axa

sintagmaticului sau: de la alegerea cuvintelor la legarea lor in unitilipoeticeunice. ........73

e.Sub sceptrul codrului, numai relafii de bund conviefuire . . . . . . 74f.Oximoronul- orezolvarepoeticl atensiuniirelalionaledetipantitetic..... 75

2. Deschiderealalchtre lume,lalcitre altul/celilalt,lalcitre sine.. ....... 76a.Lumea dinafari, lumea dinl[untru.b.Oprivirepanoramiclasupracivilizaliilorlumii. ...... 77c.Cu ,,luntrea viefii'l ,,pe-a visdrii lucii valuri" sau: intre ,,lumea cea aievea"

cu,,sudorile [ei] muncitd'si,,lumea inchipuirii cu-a ei mdndre floride aur".

d.Fa$ cu divinitatea, nelinigtea deschiderii la transcendent.e.Fdt-Frumos din lacrimd - prin strdine lumi inaccesibile cltre lumea

fericirii cdgtigatef.Dionis - tras in trecut din lumea reali, dinafari, in lumea imaginari,

dinliuntrug.Ioan Vestimie - interfafi intre lumea viilor gi lumea morlilorh.Ieronim din nuvela Cezara - de la indeletnicirile nevinovat profane

din lumea ministirii la abandonarea totali in lumea simturilordininsulaluiEuthanasius.. ......

i.Lumea senini din visul lui Toma Nour tulburati de ecourile teribileilumiaieveatriite. .... g5

j.Lumimetempsihoticein AvatariifaraonuluiTld... .... g6

k.Viafa calpi de salon (Aur, mdrire ;i amor\ fali cu aerul patriarhalbucolic altraiuluila lard (La curtea cuconului Vasile Creangd) . . . . . . . g9

3. Ieqire din sine. Disponibilitate pentru intAlnirea cu lumea gi cu altul/ceHlalt. . . . 90a.Necurmatul arc voltaic al iegirii din sine intru iubire - De la Din strdindtate

(versiunea rimasi intre manuscrise, datatl 1865) la Kamadeva-(ultima poezie tiperite in timpul vielii Poetului ln ,,Convorbiri literare'liulie1887). ....90

b,Lirica eminesciani de dragoste: trei ipostaze definitorii ale iegirii din sine . . . . 9l

78

78

BO

82

B3

83

c.Sufletul - drume! prin lumea somnului gi a visiriid.La $ehera zada, incdutarea averilor risirituluie.Expansiunea eului in ,,lumi fbri hotar".f.Zadarnicd,, iesirea din sine in ciutarea umbrei din visg.umbra deveniti autonomi a lui Dan Dionis - parte eterni a fiinfei sale,

nu ipostazi tranzitorie a ieEirii din sineh.Faraon, cer;etor, marchiz... avatari ai pulberii in drumul ei spre noi. . .

i.Scindarea tragici a sinelui sau sinele iegit din sine . .

j.Viafa din ,yisul de deces" - o viafi nt dupd moarte, ci tn moartek.Genialitatea ca disponibilitate pentru intdlnirea cu lumea gi cu sine

insugi.l.PierdereadisponibilitiliipentruintAlnireacusine !.. i......m.Singulare iegiri din sine. .

4. Alteritatea.Identificarea de sine prin altul/celilalt - Ta fTat] Twam csi ,,Ace(a)sta

egti tu"b.Alteritate creatdc.inchipuite chipuri ale Poetului: Mag, Filozof, Sihastru, Voievod, Cezar,

Tribun-agitator, dar Ei incorigibil Boem complezent (cu inlelesulde,,multumit, satisficut de sine") (,,Madame Bovary, c'est moi"Flaubert)

d.Alteritate contrastivi sa:u Dyonisos vs. Apolloe.Alteritate ontologici sau principiul pluralitilii lumilorf.Alteritate ostili .

g.Alteritate unici/stranie . . . .

h.Chipul iubitei - alteritate creatl... alteritate pierdutii.Alteritate provocatd, alteritate provocatoare. . . . .

j.Triumful alterititii dintAi

5. Reciprocitate . .

a.Naivi, reciprocitatea adolescentin[ .

b.Sub semnul inefabilei afinitdfi electivec.De la pornirea spre dugminie la frilia de cruced.Reciprocitate falsi, jucatie.La ,,corabia lui Noe'i in fala unui ,yin de maghiarat de cinci ani", potrivirea

intre un deloc intampldtor ecou in gdndire gi o stare de filozofaremarcati de umor

f.Imposibila, aspiratia la deplina potrivireg.Bizar6.,darverosimili- reciprocitatea om-cal ...... ;.......h.Reciprocitateasubsemnulfaceriidebine ..i;.......i.La intAlnirea cu codrul, mai mult decAt reciprocitate: comuniunej.Proteiformi, reciprocitatea in iubire

94

94

95

97

97

9B

99

100

101

r02103

105

105

106

t07r23125

t27t28130

131

t32

133

133

134134135

r36138

138

139

r39140

k.Reciprocitateacainfelegereasinelui. ... 144l.Viap-moarte:oreciprocitatesubiacente... .. 146

6.intoarcereimbogdfit[lalinsine.. ....... l4ga.un izvor de chntec qi dor:,CAmpia-nfloritoard' treieratd de braf cu iubita.. . . l4gb.Dorul - valoare mereu nizuiti, niciodati pe deprin dobanditi . . . . . l4Bc.imbogilirea pdni la fericire a simfurilor sub imperiul dragostei . . . . r52d.Viafa gi cAntecul in corela(ie: intre implinire gi sleire . . lS4e.La int6lnirea cu lumea - un breviar de filozofie practici . . . . . 155f.Celei ,,trei izvoaril' din care Poetul iqi ,, [culege] toati mintea',:

Shakespeare, Kant qi... iubitag.Triirepoeticiladiapazonulrevolteilui Satan. ....... 159h.Pe calea transcendentului: o adanci experienli de cunoaqtere tratati

in cheie autoironicii.Adevirul - dobdndit din inimi, nu din afard..j'imboge$rea cu semnul minus: simpli antinomie sau autentici triire

poetici?.k Pathei matho s,,,instruit de/prin suferinfi".l.viafa - la misura morfii; poeziagi gandirea - la misura eternitdfiim.Un paradox: moartea ca imbogifire existenliah . . . .

n.,,c6ntared', pitrunsi de ,,Frumosul chip in voluptos repaos" al iubitei . . . . .

o.ingeminate, iubirea qi durerea: sursi oximoronici in creafie,ca qi in privirea Poetului asupra lumii .

p,Sursa luminii in cheie dubli: in cheia iubirii - ,,lumin6 din lumini,;in cheia gAndirii - lumina,,in ceti eterne gi sure,'

q.imbogifitoare, lumina transcendenti. . .

V. Poetul ca model de viafi, in oglinda textelor

a. Criza modelelor.b. Constantele vielii

161

t63

t64165

r66168

t70

17t

173

174

177

177

17B

180

181

182

183

18s

1.

2.

3.

4.

5.

6.

Poetului.Arderea de sineIgnorarea epifenomenelorRefuzul dependenfeiLimpede vedere in toate.Profunditatea sentimentelorRefugiu in lumea poeziei

VI. Nevoia de Eminescu, azi

a.Maiorescu: ,,d. Mihail Eminescu este poet, poet in toati putereaeuvintului"; ,,ce afost 9i ce a devenit Eminescu este rezultatul geniuluisiu inniscut, care era prea p.uternic in a sa proprie fiinfe incat se-lfi abdtut vreun contact cu lumea de la drumul siu firesc',. . . . . . tg9

b.Eminescu - poet nalionalc.Eminescu - nevoia nu atAt de pdstrare, cdt, mai ales, de afirmare

sau, chiar, de impunere (atunci cAnd e cazul) a identitili na{ionafe,cici, datoriti lui ,,credem a qti ce suntem si care e vibralia noastriin adAnc" (Noica).

190

t93

oI

cERINTA PEREMPTORTE:EMINESCIENE PRIN

ASUMAREA MO$TENtRIlcuNoA$TEREA Er

ceea ce se scrie despre Eminescu - oricat de addnc * n-ar trebui luatdecat ca o fereastri deschisi cdtre ceea ce a scris Eminescu insusi.

l.Zlua Culturii Nalionale - dincolo de festivism

De ziua naqterii lui Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850) s-a instituit, in semn decinstire, Ziua Culturii Nafionale, cu manifestiri ce depigesc in cuprindere momentulaniversar care a prezidat la hotdrdrea instituirii ei. Alegerea datei n-a fost, desigur,intdmplltoare. Faptul de a-l asocia pe Poet Culturii Nalionale prezinti o inalt6 iniar-cituri simbolici. RimAne, ins6, deschisd problema daci simbolul Culturii Nalionaleeste perceput ca o realitate vie, palpabili, sau se plaseazl,in zona unei virtualitili reci-proc onorante, dar ne-, sau prea pufin, frecventate.

in acest sens, ceea ce, poate, nu realizdm pe deplin este cd Eminescu ne-a lisato moqtenire spiritual-artistici cum, pAni astizi, nu ne-a mai lisat niciun alt romAn.Mogtenirea - unicl - este rod al numai l8 ani - cupringi intre 1B65 gi 1883 - cdgi i-aufost dali ca via!6 in ordinea crealiei. intrebarea este daci preluim, noi, in toati a eibogilie, mogtenirea eminesciani. o punem, noi, oare, in lucrarea cea mai potrivitapentru a-i spori preful care, la rindul lui, intorcdndu-ni-se, cu asupra de misuri, nepoate spori pe noi ingine, cei de astlzi, ca gi pe cei de miine? Avem, oare, aga cum s-arcuveni, cuno;tinld de ea - mai apoi, congtiin{a ei - in toati intinderea, inil{imea giaddncimea care ii sunt proprii? in sfbrgit, daci nici - micar! - nu o cunoagtem cumtrebuie, o meritim, noi, oare?

Problema nu este noui. Nou poate fi rispunsul pe care il dim problemei. Nu este,cred, nicio exagerare in susfinerea ci prin rispunsurile pe care ie ddm intrebirilorde mai sus ori altora, aparlinind aceluiagi cdmp de preocupiri, ne definim, in bundmisuri, chiar pe noi. Identitatea noastri depinde, intre altele, gi de aceste rispun-suri. cici, ce am fi noi ast[zi fdri moEtenirea lisati de Eminescu? Care ar fi - gi nueste deloc patetic - pre{ul nostru? A institui, de ziuanagterii lui,ZiuaCulturii Nalio-nale e ceva - nu lipsit de importanli - dar, firi indoiali, nu este suficient. (Oe alifel,intr-o parantezi - nu tocmai nemalilioasd - ne-am putea lntreba cAqi dintre cei care,in Parlament, si-au dat, magnanimi, votul pentru actul normativ respectiv, cunosc,

13

gi, eventual, ar putea si recite o poezie de Eminescu.) Revenind la ceea ce ne preo-cupi, suslinem ci Eminescu n-ar trebui sd fi.e printre noi, sau mai ales ca noi doarla momente aniversare, ci - nu e deloc o exagerare - in fiecare zi. Altfel spus, inaintede toate, se impune si cunoaEtem mogtenirea lisatd de Eminescu. Iar mogtenireaeste scrisd:. Ea consti in... textel ,,Poate si nu fi avut nici 15 ani cAnd a inceput siscrie poezii. Apoi a scris mereu - observl Petru Crefia in Testamentul unui emi-nescolog (Bucuregti, Editura Humanitas, 1998) - a scris mult, mai ales poezii, dar gi

tot ce izvora din gAndul lui ori i-l sporea, ca formalie de sine gi ca deschidere sprelume. Trdia scriind, acesta a fost felul prezenlei sale in lume."

2. Surse credibile pentru cunoatterea Opereieminesciene

Doui sunt cele mai bune surse de cunoagtere a scrierilor eminesciene: poezie, prozd,teatru, publicistici, insemniri Ei cugetdri, traduceri filosofice, istorice gi gtiinfifice,corespondenli. Sursa directi o reprezinti cele aproximativ 14 000 de pagini manu-scrise legate in 44 de caiete, pistrate la Academia Romdni. Editate, cu pulini ani inurmi, in 38 de volume faximilate, in excelente condilii grafice, care permit accesarea

originalului mai ugor dec6t a originalului lnsugi, manuscrisele eminesciene constituie,fbri indoiali, mijlocul cel mai fiabil de cunoaqtere - la sursi - a operei Poetului. Cea

de-a doua sursd - demnd gi ea de toati increderea, deEi susceptibili de unele revizuiri -o reprezint[ cele 16 + 2 volume format mare (in folio) de Opere, edilie criticd ini[iatiin 1939 de Perpessicius Ei incheiati 60 de ani mai tArziu. Numai poez\a, insoliti de

ample comentarii critice, ocupi aici 1014 pagini, dar reeditarea ei, cu tot aparatulcritic necesar, ar trebui sd acopere, dupi cum consideri Petru Crelia (Testamentul

unui eminescolog),,,4000 de pagini - din cele 9000 ale manuscriselor in care suntcuprinse versuri - cu zeci de versiuni uneori despdrlite de ani gi mai totdeauna de

texte de altl naturi'l"Dar, nici una, nici alta, nu au - nu pot avea - ceea am numi o rasphndire de masd.

Publicului larg ii sunt accesibile diverse edigl - unele dintre ele, mai degrabi, simpleculegeri - in care din intinsa operi eminesciani sunt incluse, cu precidere, poeziile:cele antume, desigur, gi unele - puline - postume, alese, acestea, dupi criterii nu intot-deauna pertinente. Pentru marea majoritate a cititorilor rimAn, de reguli, in afarasferei lor de cuprindere, o bun[ parte din proza lui Eminescu - exceptAnd nuveleleSdrmanul Dionis gi Cezara, basmul Fdt-Frumos din lacrima qi, eventual, romanulGeniu pustiu -, teatrtl - aproape in totalitate -, publicistica, precum qi insemnirile gi

cugetirile. Or, aga cum sustinea G. Cllinescu, cel mai bun - al[turi de Perpessicius -cunoscator al vielii gi operei eminesciene, ,,[...] aproape nu e vers din manuscriseleeminesciene care si nu fie vrednic de un poet mare gi daci nu toate sunt la in[lfimea

* in corpul iucririi de fali toate citatele din scrierile eminesciene sunt reproduse dupi Eminescu,Opere, I. Paezii; il. Prozd. Teatru. Literatura populara; IlI. Publicisticd. Coresponden{d. Fragmentarium;lY. Publicisticd; Y. Publicisticd; YL Dictionarul de rime, Traduceri. Note de curs. Note de lecturd. Excerpte.Corespondentd; VII. Traduceri. Transcrieri. Note de curs. Note delecturd. Excerpte, Edilie ingrijiti deD. Vatamaniuc, Prefald de Eugen Simion, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 1999-2000.

1.4

atinsd de unele opere editate in viafi, mai toate sunt mai presus de tot ce laolalti auscris Heliade, Alexandrescu, Alecsandri qi ceilalli clasici".Apreciere valabili nu numaipentru poezia postumi a lui Eminescu, ci gi pentru prozd, publicistici sau teatru. $i,daci nu fiecare rAnd scris de Eminescu poart[ pecetea genialitdlii, nu 6 mai pulinnecesari cunoagterea tuturor scrierilor sale pentru ci intr-una sau in alta dintre ele -intr-un vers sau intr-o frazd - ne putem regisi noi inEine, poate nu in intregime, darmicar cu ceva ce altfel ar rimAne ascuns, neadus la suprafali din adAncimea sufletuluisau gdndirii noastre. Capacitatea de a intra in rezonan{d ct ceea ce ne vine din afarieste, practic, infiniti dacd. obiectul intAlnit prezinti virtualitili, nebinuite la primavedere. Un asemenea obiect il constituie scrierile eminesciene.

3. Un obstacolin calea cunoatterii Operei: interesulexcesiv;i nu intru totuljustificat pentru maladia lui Eminescu

intAlnirea cu scrierile eminesciene intdmpind un obstacol, anume: insistenfa cu care,in ultimii ani, unii cercetdtori - din picate, chiar eminescologi ale ciror merite suntcunoscute qi recunoscute ca atare - s-au aplecat exclusiv asupra bolii gi a morlii Poeflrlui.Este vorba de aspecte care nu sunt lipsite de interes. Firi indoiali, cunoaEterea lor lir-gegte, intr-o anumit[ misuri, cAmpul exegezei eminesciene aducAndu-i completiri,unele dintre ele necesare pentru inlelegerea mai buni a ceea ce a triit Eminescu in scurtalui viafi. Dar, ele au ca efect indirect - probabil, nedorit de autorii lor - abaterea atenlieide la Opera lui Eminescu, lisAnd-o pe plan secundar. Or, mogtenirea pe care el ne-al6sat-o nu consti - aga cum brutal s-ar putea spune - nici in boala, nici in moartea lui.Ea constd in ceea ce el a scris, inclusiv corespondenla.

Sl gtim ce boali l-a ripus pe Eminescu dupi ce, timp de 6 ani l-a sustras crealiei,este, desigur, util pentru cunoagterea exactd a imprejur[rilor vie{ii sale. Si gtim cd nuo tenebroasi conspira{ie masonici pusi la cale de Maiorescu - eventual, cu ajutorullui Slavici -, ci psihoza maniaco-depresivi sau, ln termeni actuali din psihiatrie, o tulbu-rare afectiv[ bipolari a fost cauza agoniei Poetului, corespunde criteriului simpleionestitili ln aducerea la suprafali a unor elemente mai pulin cunoscute sau rimasepAni de curAnd ascunse. Au dovedit-o, cu argumente irefutabile, nu mai pulin de

8 studii, temeinic alcdtuite de reputali specialigti in domeniile medicale care vin inatingere cu suferinla sau simptomele patologiei Poetului. Studiile, publicate prin grijalui Eugen Simion sub titlul Maladia lui Eminescu ;i maladiile imaginare ale eminesco-logilor (Fundalia Nafionall pentru $tiin![ gi Artl, Bucuregti, 2015) pun capit - cumspune ingrijitorul cirlii in al sdu Argument - ,,speculafiilor gi ipotezelor absurde" cuprivire la boala de care a suferit Eminescu. Dar, a ignora faptul cd pierderea sinelui, caefect al bolii, n-a reprezentat un intuneric compact, acoperind ca o gapi de nepdtruns

* Afirma{ie tranEante, ca mai toate judecilile de valoare ale divinului critic. Aflati in vol. V al primeiedi\ii a Operei lui Mihai Eminescu, aceea din 1934-1936, referirea la ,,Heliade, Alexandrescu, Alecsandriqi ceilalli clasici" nu se mai regiseqte in edilia ,,revizuti qi modificati structural" publicati la EdituraMinerva in 1969-1970

15

spiritul Poetului, inseamni a nu avea acces la adevdrul adevdratcu privire la trecerea saprin contingent. Cbci, chiar gi in acei ani sumbri gisim strifulgeriri - nu puline - aleunei congtiinfe de sine perfect ancorati in realitate, in genere, gi in adevirul proprieiviefi. Iar pe acestea le gdsim in ceea ce a scris Eminescu. in texte. in cazul de fafi, incorespondenta sa din perioada anilor grei ai bolii care l-a linut (prea) departe de crea-lia propriu-zisi. incepAnd cu scrisoarea din ianuarie 1884, la cAieva luni dupe primulatac - devastator - al bolii, adresata prietenului Chibici-Revneanu din sanitoriulOber-D6bling de ldngi Viena. Gisim in aceasti imprejurare un prim pretext - poatenu atdt de efemer pe cAt s-ar pirea - pentru a aduce in fala cititorilor unul dintre tex-tele perene a cirui cunoagtere intregegte imaginea pe care ne-o facem asupra Poetului.

,,Iubite chibici,Nu sunt deloc in stare sd-mi dau seami de boala cumplitl prin care am trecut,

nici de modul in care am fost internat aici in ospiciul de alienafi. $tiu numai atAt ciboala intelectual[ mi-a trecut degi fizic stau indestul de prost. Sunt slab, riu hrinitEi plin de ingrijire asupra unui viitor care de acum lnainte e fbri indoiali gi mainesigur pentru mine decit oricdnd.

Ceea ce-ag voi si gtiu de la tine este daci cirlile gi lada mea sunt in oarecaresiguranfi qi daci pot spera si le revid. in ladi trebuie si se fi aflind Ei ceasornicul pecare l-am fost scos de la Sim{ion. incolo ag voi s[ gtiu daci pot scdpa de aci, undelnadevir imi pare ci stau firi nici un folos. Tratamentul pare a consista in mAncarepufini gi proasti qi in recluziune; incolo n-am observat nimic in maniera de-a mitrata. Sufrr cumplit, iubite Chibici, de lovitura morali pe care mi-a dat-o boala,o lovituri ireparabild care va avea influenli rea asupra intregului rest al vielii ce voimai avea-o de triit. Asemenea nu gtiu nimic asupra poziliei pe care mi-afi creat-o inacest institut. Cine plitegte pentru mine aci Ei cine are griji de mine? D. Maiorescua trecut pe aci intr-o zi, dar a stat mai pufin de I minut qi nu mi-a spus nimic in cemi privegte, incdt, degi mi-am venit in fire de mai bine de doui sdptimani, nu qtiuabsolut nimic asupra sortii care mi agteaptd cdci sper ci nu voi fi condamnat a petreceaci ani intregi firi necesitate.

Doctorii mi-au spus cd trebuie si-!i scriu lie in privirea aceasta. Mi-aduc inadevir aminte ci am venit cu tine in tren, dar incolo nu mai Etiu nimic decAt ci amstat inchis 9i am suferit nu numai de halucinaliuni, ci gi mai mult inci de foame.M6-ntreb acum daci e vorba ca, cu cheltuiali si anume si continue regimul subcare triiesc, regim cu totul fhri folos atat pentru mine cAt gi pentru amicii cari aubinevoit a se interesa de mine qi a mi trimite aici.

Fii bun, iubite Chibici, gi rdspunde-mi cum stau lucrurile cu mine. Doctorii deaici imi vorbesc de d. Maiorescu Ei de tine. Eu qtiu despre tine cd tu n-ai mijloacepentru a ingriji de mine in starea in care sunt. imi sunt dar necunoscute misurilepe cari d. Maiorescu va fi binevoit si le ia in privire-mi gi vid pe de altd parte cidoctolii de la institut nu gtiu asemenea nimic, ci se mirginesc a-mi cita numeled-sale gi al tiu, ceea ce - in izolarea in care mi aflu trr't

" d. naturd. a mi satisface.

Si, in adevir, nu-ti pofi inchipui starea in care un om se afld intr-un institut de

16

aliena{i, dupi ce qi-a venit in fire. NeavAnd nimic de lucru, inchis alituri cu un altindivid, hrinit rlu precum se obicinuiegte la spitale 9i llsat in prada celor mai omo-rdtoare grije in privirea viitorului, mi-e fric[ chiar de a-mi plAnge soarta, cici Ei

aceasta ar fi interpretat ca un semn de nebunie. Astfel, firi speranfi gi plin de

amare indoieli ili scriu, iubite Chibici, gi te rog si-mi ldmuregti pozllia in care miaflu. Eu ag vrea si scap cit se poate de curAnd qi si mi intorc in !ari, si mi satur de

mimiliga strimogeasci, cici aici, de cAnd m[ aflu, n-am avut niciodati fericireade-a mAnca micar pAni la sa{iu. Foamea gi demoralizarea, iati cele doui stiri con-tinue in care petrece nenorocitul t[u amic

M. Eminescu".

Iati gi pandantul acestei pertinente, pentru luciditatea ei, mirturisiri eminesciene:

scrisoarea pe care i-o adreseazd Maiorescu Poetului in februarie 1884 - ,,o pagini de

noblele morali gi, tot atAt, de inalti literaturil dupi cum considerl D. Muriragu(Mihai Eminescu. Viala;i opera, Bucuregti, Editura Eminescu, 1983, p. 377). Nu este

un text de Eminescu, dar scrisoarea lui Maiorescu - Ei ea, text autentic! - arunci unl[muritor fascicul de lumini asupra lui Eminescu vizut in contextul epocii, in general,

gi al prieteniilor lui literare, in special:

,,Iubite domnule Eminescu,

$i scrisoarea D-tale cdtre mine., gi scrisoarea de mai nainte citre Chibici le.am

citit, eu, familia mea qi toli amicii D-tale, cu o nespusi bucurie. Ne-au fost dovada

siguri despre deplina D-tale insindtogire.Nu te mira cl-!i vorbesc mai intdi de bucurie, deqi amAndoui scrisorile sunt

triste gi sunt concepute sub un fel de ndepresiune a moralului>, cum ar zice galo-

manii nogtri.Clci eu cred tristega D-tale trecitoare gi desigur neintemeiati; pentru noi

rimAne dar bucuria curati.Vezi, d-le Eminescu, diagnoza stirii D-tale trecute este astizi cu putinli Ei este

absolut favorabili. Se vede ci din cauza cildurilor mari ce erau pe la noi in iunie

1883, d-ta ai inceput a suferi de o meningiti sau inflamare a invilitoarei creerilor,

mai intAi acuti, apoi chronici, din care cauzb (precum se intAmpli totdeauna inasemenea cazuri, ca adese gi la typhus) ai al'ut un deliriu continuu de peste 5 luni,pdni cAnd s-a terminat procesul inflamafiunii. in tot timpul acestuivis indelungat,

ai fost de o veselie exuberanti, incAt e picat ci nu ai pistrat nici o aducere aminte

a trecutului imediat. Was nitzt die Heiterkeit, venn sie nur im erinnerungslosemTraum verliuft? (in germani, in text: ,,La ce foloseEte veselia - sau: buna dispo-zilie - daci ea se produce intr-un vis lipsit de amintiri? " - Nota mea, Gh. Doca)

,"..,.T?l:T"':xT::#:ifi ill;51*1,:illi::::;::TlT::i,ru3,Hri:1#:X1"ffi:Ioacele materiale necesare.

a7