Universitatea Politehnica BucurestiFacultatea Ingineria
Sistemelor BiotehniceIngineria Produselor Alimentare
Emisferele cerebrale
Student:
1.Introducere
Emisfericitatea este un termen introdus de biologi pentru a
desemna specificitatea functionala a unei emisfere cerebrale.
Creierul uman, scos din nveliul su protector, craniul, arat ca o
jumtate de miez de nuc uria, brzdat adnc i desprit n dou pri,
printr-un canal central. Aceste dou pri ale creierului, cunoscute
ca emisfere sau lobi, sunt conectate doar prin fascicule groase de
nervi. Observnd efectele rnilor la cap, oamenii au neles astfel, de
mii de ani, c afectarea prii stngi a creierului are efecte diferite
asupra mentalului i a capacitilor fizice ale persoanei respective
dect afectarea prii drepte. Astfel, n timpul anilor 1960, ntr-o
serie de studii extraordinare, cercettorii n domeniul creierului,
precum Roger Sperry, Michael Gazzaniga, Joseph Bogen i alii, au
studiat creierul i capacitile pacienilor supui unei operaii
radicale, n urma creia le-au fost separate total cele dou emisfere,
prin secionarea corpului calos, banda groas de fibre nervoase care
le conecteaz. Aceste studii au produs mult uluire, deoarece au
demonstrat c, nu numai c fiecare emisfer a cortexului are propriile
sale gnduri contiente i propriile sale memorii, dar i c modalitatea
de a gndi i de a opera a celor doua pri este fundamental diferit.In
anumite conditii, una dintre emisfere lucreaza mai mult decat
cealalta. Emisfericitatea nu inseamna ruptura sau independenta a
celor doua emisfere, ci dimpotriva, ele se informeaza reciproc in
mod constant permitand o actiune coordonata in totalitate.Functiile
senzorio-motorii (motricitatea, sensibilitatea, miscarile mainilor
si ale picioarelor, miscarile ochilor) sunt comandate de fiecare
emisfera direct si invers (incrucisat). Fiecare emisfera comanda
jumatatea de corp inversa ei, avand aceleasi functii si aceleasi
roluri, ceea ce nu se intampla in cazul limbajului, gandirii
etc.
2.Lateralizarea functiilor cerebralePotrivit teoriei dominantei
uneia dintre emisferele cerebrale, fiecare parte a creierului
controleaza diferite tipuri de gandire. In plus, oamenii prefera un
tip de gandire, in defavoarea celuilalt. De exemplu, o persoana
care gandeste cu emisfera stanga este adesea considerata mai
logica, analitica si obiectiva, in timp ce o persoana care gandeste
cu emisfera dreapta este considerata mai intuitiva, ganditoare si
subiectiva.In psihologie, teoria se bazeaza pe asa numita
lateralizare a functiilor cerebrale. Aceasta teorie isi are
originile in munca lui Roger Sperry, castigator al premiului Nobel.
n 1981, neurochirurgul Roger Sperry a cstigat Premiul Nobel pentru
demonstrarea experimentala a functionarii specifice a celor doua
emisfere cerebrale. O substanta neuronala complexa, aflata la baza
creierului si numita corpul calos, se constituie ntr-un sistem de
interconectare ntre cele doua emisfere. Prin aceasta structura
materiala cele doua emisfere comunica, asigurnd practic o
functionare coerenta a ntregului sistem nervos central.Din aceasta
cauza, natura profund duala si conflictuala a mintii noastre era
putin evidentiabila experimental si deci dificil de a se constitui
n premisa pentru o constructie teoretica adecvata. Sectionarea
corpului calos la un pacient bolnav de epilepsie i-a permis lui
Sperry sa demonstreze experimental ca cele doua emisfere au functii
diferite si practic lucreaza independent. Experimentele efectuate
au demonstrat ca o emisfera (de obicei cea stnga) este specializata
n procesarea lineara, analitica a informatiilor din lumea
nconjuratoare. 3.Emisfera cerebrala stanga Emisfera stanga este
dominanta la majoritatea dreptacilor; controleaza partea dreapta a
corpului, de aceea ei folosesc mai mult mana dreapta, ochiul drept,
piciorul drept, urechea dreapta. Are lobul occipital mai mare decat
eel al emisferei drepte. Cuprinde aria cerebrala consacrata
vorbirii, de aceea se ocupa de citit si vorbit, controleaza
procesul gandirii, limbajul, scrierea, calculul si memoria pe
termen scurt. Emisfera stanga, a gandirii directe, realizeaza
invatarea pas cu pas, informatiile sunt primite pe rand, in mod
liniar, nu poate sesiza generalul daca nu se ajunge la el
secvential, din aproape in aproape, de aceea, invatarea se face de
la parte la intreg. Proceseaza informatiile in mod simbolic prin
cuvinte, idei, concepte, cifre. Percepe geometria spatiala mai
slab. Desi toti oamenii folosesc limbajul, numai cei de emisfera
stanga transforma totul in cuvinte. Ei gandesc in cuvinte sub forma
unui dialog intern, de aceea ei invata mai usor, daca informatiile
sunt prezentate sub forma de cuvinte.In mod normal, emisfera stanga
lucreaza cu fapte logice, functionand logic si analitic ca un
calculator. Este responsabila cu gandirea din aproape in aproape,
fiind orientata spre conexiuni abstracte, relatii simbolice si
analize de detaliu elaborate logic. Emisfera stanga este
specializata in ordinea verbala i semantica, analizeaza i intelege
cuvintele, sensul frazelor, sintaxa, semnificatia, mesajul, reguli
gramaticale, abstractii, rationament logic, detalii, calcul mintal
si numeric.Cei care au dezvoltata emisfera stanga au darul
vorbirii, deoarece ea se ocupa in general de limbaj, la nivelul ei
aflandu-se central vorbirii. De asemenea, scrierea este o
activitate specifica emisferei stangi.Invatamantul traditional se
bazeaza pe sarcini caracteristice emisferei stangi, asa numita
logica" cititul, scrisul, gramatica, limbile straine, calculele
matematice de aceea elevii de emisfera dreapta au, in general,
dificultati la invatare. Predarea si invatarea disciplinelor
umaniste (literatura, muzica etc.) se face tot dupa criteriile
emisferei stangi, ceea ce nu este productive.
4.Emisfera cerebrala dreapta
La stangaci este, in general, mai dezvoltata emisfera dreapta,
Lobul ei frontal este mai mare decat al emisferei stangi. Ea
controleaza mana, ochiul, urechea si piciorul de pe partea stanga,
capacitatea de sinteza si generalizare, perceptiile spatiale,
estetice, intuitia i creativitatea. Nu controleaza rationamentul
dezvoltat. Ea opereaza cu imagini, mai ales acelea de tip spatial,
define functii de manipulare a relatiilor spatiale si de
configurare a imaginilor, este centrata pe emotii si sentimente,
imaginatie si intuitie. Activeaza zone cerebrale informationale
putin accesate realizand nivelurile cele mai complexe ale
prelucrarii informatiilor. Emisfera dreapta este lipsita in mare
parte de relatiile cu lumea exterioara, lasand grija conducerii i
deciziei comportamentale in seama emisferei stangi.Cu toate ca si
elevii de emisfera dreapta folosesc limbajui, ei proceseaza datele
mai intai senzorial prin intermediul simturilor imagini, cuvinte ce
au asociatii senzoriale, comunicarea non- verbala (mimica, tonul
vocii, sugestii emotionale). Atunci cand gandesc, ei folosesc mai
mult imagini i sunete i mai putin cuvinte (gandesc sub forma de
imagini). Emisfera dreapta percepe senzatiile vizuale, auditive,
muzica, armonia, micarea, rima, poezia, imagini sugerate, culori,
forme. Logica ei este de tip metaforic, imaginativa, intuitiva,
sintetizatoare, percepand relatiile spafiale tridimensional. De
asemenea, umorul i frumusetea apartin emisferei drepte.Emisfera
dreapta percepe informatiile global, simultan (vede tabloul general
dintr-o data), invatarea se face de la general spre particular, de
la intreg spre parte. Actioneaza asupra informatiilor in maniera
sintetica facand sinteze rapide si complexe permitand intelegerea
globala, imediata, sub forma simbolica, ca o revelatie.Sesizeaza
greu informatiile care sunt prezentate din aproape in
aproape.Elevii de emisfera dreapta pot sa inverseze cifrele intr-un
numar, pot incurca literele atunci cand scriu, pot avea greeli de
ortografie si de exprimare gramaticala, deoarece limbajul are
nevoie de ordine secventiala. Ei asimileaza mai uor daca
informatiile sunt prezentate sub forma de imagini. Este bine sa
foloseasca pentru invatare desenul (formele si culorile) si
miscarea.Si ei pot fi sclipitori, deoarece pot vedea rezolvarea de
ansamblu a unei probleme de matematica, remarcand usor
interconexiunile, dar daca problema se rezolva prin metoda pas cu
pas, vor intampina dificultati. In plus, le este greu sa explice in
cuvinte modul cum au rezolvat problema.Elevii de emisfera dreapta
au dificultati in scoala si la examene, deoarece majoritatea
evaluarilor se fac prin criterii specifice emisferei stangi. Sunt
foarte buni in domeniile filozofie, poezie, muzica, arte plastice,
unde emisfera dreapta este implicata in proportie de peste
70%.Invatarea, folosind emisfera dreapta, are mari avantaje. in
prezent, in metodele moderne de invatare, se folosete metoda RFT
(Raspuns Fizic Total), tehnica ce este orientata spre utilizarea
unei parti mai mari a mintii, care in mod obinuit este neglijata si
anume emisfera dreapta.Folosind metoda RFT, se realizeaza o
imbunatatire a intelegerii, o invatare lipsita de stres, retinand
cunojtintele asimilate o perioada indelungata.
5.Elemente de neurofiziologia limbajului
n urma numeroaselor cercetri s-a pus n eviden faptul c zona
limbajului este situat n emisfera stng i este reprezentat prin: a
treia circumvoluiune frontal, prima circumvoluiune temporal,
girusul supramarginal i girusul angular. Vorbirea normal, fr
tulburri reclam nu numai integritatea acestor zone ci i
integritatea regiunilor subcorticale- legtur ntre pulvinar i
poriunea postero-lateral a talamusului stng, cu poriunea
retrorolandic a zonei limbajului de cealalt parte sau poriunea
dorsomedian i ventrolateral a talamusului stng, pe de o parte, cu
poriunea retrorolandic a zonei limbajului, de partea cealalt. Se
pare c o poriune din talamus- pulvinarul mai ales moduleaz
activitile zonei clasice a limbajului (poriunea
retrorolandic).Exprimarea corect a limbajului necesit integritatea
zonelor: structurilor de materie cenuie paraventricular, insula,
putamenul i sistemul reticulat ascendent. Se poate observa cu
certitudine c centrele care organizeaz limbajul sunt localizate n
emisfera stng.n condiii de vorbire normal emisfera dreapt nu are
control direct asupra mecanismelor motorii ale vorbirii. Emisfera
dreapt intervine probabil n asociere cu cea stng, n exprimarea i
comprehensiunea prozodic, n declanarea secvenelor automate, n
producerea i interpretarea metaforelor. n timpul discursului,
emisfera dreapt permite un comportament adaptat spuselor
interlocutorului. n funcie de context, de afectivitatea
subiectului, emisfera dreapt are rol n iniierea vorbirii sau
anularea inteniei de a vorbii.n producerea limbajului s-au
delimitat dou zone, arii de importan major: Broca i Wernicke.
Jumtatea posterioar a celor dou prime circumvoluiuni temporale
stngi, girusurile asupra marginalis i angular, substana alb
subiacent precum i fascicolul arcuat alctuiesc subsistemul
posterior, respectiv aria Wernicke. Rolul acestei arii const n
receptarea stimulilor lingvistici i comprehensiunea limbajului
vorbit. Regiunile temporale drepte omoloage sunt activate simultan,
ceea ce confirm rolul emisferei drepte n comprehensiunea
limbajului. Structurile perisylviene, precum i neocortexul de
asociaie din zona jonciunii temporo-occipito-parietale sunt
implicate n selecia cuvintelor n funcie de semnificaia lor. Aceste
elemente formeaz aria Broca, piciorul i capul celei de-a treia
circumvoluiuni frontale (ariile 44 i 45), partea inferioar a
circumvoluiunii frontale ascendente, insula, substana alb subiacent
acestor structuri corticale, fasciculele de substan alb
periventricular, capsul intern, nucleul caudat i lenticular.Aria
Broca intervine n: incitarea n vorbire, motivaie, controlul
semantic i sintactic al cuvintelor i frazelor, programarea i
realizarea motorie a limbajului. ntre cele dou arii exist o strns
legtur conform teoriei lui Geschwind.Legtura se stabilete astfel:
informaiile sunt stocate n aria Wernicke, ele sunt activate cnd un
cuvnt vorbit este recunoscut, pentru ca acest cuvnt s fie redat
verbal informaiile sunt trimise din aria Wernicke n aria Broca.
Transferul dintre cele dou arii este asigurat de fascicolul arcuat.
n aria Broca se afl un cod care permite convertirea informaiei
auditive n cod motor.Pornind de la acest model, extrapolat la
limbajul scris, deducem c semnele scrise ajung din cortexul vizual,
n aria primar i ariile de asociaie din lobul occipital. Informaia
trece n girusul angular al lobului parietal i literele sunt
recunoscute ca formnd cuvinte. Girusul angular, situat n aria
vizual i auditiv de asociaie este locul ideal pentru a asocia auzul
i vzul, ceea ce st la baza scrisului i cititului. Subsistemul motor
implicat n limbaj este la rndul su compus din numeroase subsisteme
alctuite din substana alb -fascicole descendente- care inerveaz
musculatura labio-buco-gloso-faringian precum i musculatura minii,
implicate att n limbajul oral, ct i cel scris. Alte teorii susin
faptul c sistemul vorbirii este organizat modular, n creier existnd
uniti funcionale distincte care intervin n mod autonom i ierarhic
operaiile desfurndu-se secvenial. Astfel:0. ntr-o prim etap,
semnalul acustic ajunge n ariile primare i de asociaie ale celor
dou emisfere, n lobii temporali. Structuri specializate din
emisfera stng extrag din fluxul acustic semnalul fonetic specific
cuvntului. Este nevoie de o codare pentru a elimina multiplele
variaii de pronunare ale fonemelor legate de vocea, accentul i
viteza de emisie a vocii vorbitorului.0. n etapa urmtoare are loc
identificarea intrrilor prin activarea codurilor lexicale stocate.
Cuvntul poate fi recunoscut sau nu, n funcie de bogia lexicului
codat i stocat n cortex.0. n ultima etap reprezentrile lexicale
activeaz procese asociative care susin semantica. Configurarea
nivelului semantic al limbajului se bazeaz pe vaste reele
asociative distribuite n interiorul celor dou emisfere.
Comprehensiunea frazelor angajeaz n mare msur memoria, care la
rndu-i permite construcia gramatical i sintaxa frazei. n urma
parcurgerii acestui circuit se produce limbajul. Vorbitorul este
propriul su auditor n baza circuitului intern- limbajul interior-
cel care permite omului s reprezinte mental ceea ce spune i s
decodifice. 6.Gndurile sinistre, aciune subversiv a emisferei
stngiCum progresele n cercetare au continuat, iar oamenii de tiin
au nceput s neleag c predominana uneia sau alteia dintre emisfere
poate nu doar s coloreze percepiile omului asupra realitii
exterioare, dar chiar poate s determine realitatea respectiv, a
devenit clar c cultura noastr a preuit i a cultivat acele caliti
asociate cu activitatea emisferei stngi mai mult dect pe acelea
asociate cu emisfera dreapt. Muli au observat, de exemplu, c pn i
cuvntul drept are conotaii pozitive, dincolo de acelea care indic
poziia fizic: adevratul concept de dreptate este acela de
corectitudine, integritate, potrivire, nevinovie, i este opusul
conceptului de stng, care are conotaii malefice (cuvntul latin
pentru stng este sinister, adic sinistru). Probabil c cea mai
uluitoare demonstraie despre ct de complet orientat ctre partea
stng a creierului este cultura noastr este faptul c medicii
chirurgi au ndeprtat ntreaga emisfer dreapt, fr ca pacienii s
sesizeze nici cea mai mic modificare n cmpul contient.Supremaia
emisferei stngi este ntrit puternic prin sistemul nostru
educaional. Atunci cnd ne natem, cele dou emisfere par s lucreze
independent, dar cu fore egale. n joaca lor, n fanteziile lor, n
gndirea lor, copiii arat c posed o activitate intens a prii drepte
a creierului ei sunt mprtiai, intuitivi, vizuali, muzicali i par s
nu aib niciun sim al timpului, rspunznd unor ritmuri interioare
imprevizibile. Dar pe durata colii primare i secundare, aceste
caliti ale emisferei drepte devin sursa criticilor permanente sau
chiar a pedepselor. Fanteziile nu sunt binevenite n clas, nvtorii i
profesorii nu sunt receptivi de obicei la rspunsuri intuitive la
ntrebri, iar n fiecare sal exist un ceas mare pe perete. Elevii
care nu-i nfrneaz partea dreapt a creierului sunt catalogai drept
vistori, lenei, indoleni, distrugtori.Cnd tinerii ajung la
facultate, deja predominana emisferei stngi este ferm stabilit.
ntr-un experiment, unor studeni la colegiu le-au fost testate
abilitile mentale intuitive i, cnd rezultatele studiului au fost
comparate cu notele obinute n general de elevi, nu s-au putut face
deloc corelaii; studiul a concluzionat c gndirea intuitiv nu este
deloc corelat cu notele obinute.Dei calitile emisferei stngi sunt
rspltite prin note bune i sunt foarte preuite de cultura noastr,
ele nu sunt suficiente pentru funcionarea complet i pentru a avea o
via cu adevrat satisfctoare. De fapt, cei mai nali gnditori i toate
geniile recunoscute au declarat c ideile lor i energiile lor
creatoare au nit din fntna adnc a nelepciunii, denumit subcontient.
Logica, cuvintele i detaliile sunt importante, dar sunt numai nite
instrumente; ele nu sunt realiti n sine, ci doar simboluri
folositoare sau explicaii ale realitilor nconjurtoare. Pentru a fi
folosite eficient, ele au nevoie i de abilitile intuitive i
sintetizatoare ale emisferei drepte. n ultimii ani, muli au
recunoscut pericolele predominanei emisferei stngi i au cutat s
intensifice funcionarea emisferei drepte printr-o mulime de metode.
Meditaia, YOGA, Zen, substanele psihedelice care induc stri
modificate de contiin, muzica, dansul, alergarea, visele lucide,
vizualizarea, autosugestia i multe alte tehnici au fost folosite
pentru a stimula emisfera dreapt.Cercetarea undelor cerebrale ale
celor dou emisfere realizat la cei care plutesc n tanc arat c
plutirea stimuleaz funcionarea emisferei drepte. Thomas Budzynski,
care a realizat msurtori EEG la cele dou emisfere, supuse unor
condiii variabile, a precizat clar ntr-un discurs inut la o
conferin TRSM la Denver: n condiii de plutire, facultile emisferei
stngi sunt oarecum suspendate, iar emisfera dreapt ncepe s
predomine.7.Patternurile undelor cerebraleUndele BETA13-100 Hz-
caracterizeaz starea de veghe;- au amplitudinea cea mai mic i
frecvena cea mai mare dintre toate celelalte pattern-uri de unde
cerebrale;- dei coexist toate cele patru ritmuri cerebrale, n
starea de veghe undele beta sint predominante;- undele beta sint
asociate cu aa-numitul rspuns ,,dai sau fugi care apare n cazul
unui pericol;- undele beta ,,de sus" caracterizeaz stri de
anxietate, nevroz, puternic simmnt de separaie.
Undele ALFA8-12,9 Hz- caracterizeaz o stare de uoar relaxare
care se poate obine nchiznd ochii i relaxndu-ne;- undele alfa sunt
asociate cu introspecia;- cnd undele cerebrale alfa sunt
predominante, creierul produce o serie de substane chimice
benefice, cu afect de calmare;- captul de sus al domeniului (12,9
Hz) descrie o stare ,,super-nvare, atunci cnd suntem foarte
absorbiti de citirea unei cri, de exemplu, e foarte probabil s
predomine undele cerebrale alfa;- Captul de jos al domeniului (8
Hz) este caracteristic unor stri precum cea de dinainte de somn
pre-somn sau cea pe care o avem la trezire pre-waking- drowsiness;-
Undele alfa de jos mai sunt asociate cu o stare de pace i mulumire
i este patternul predominant al strii de meditaie obinuite;- undele
alfa creaz rspunsul la relaxare, n care n loc s reacionm exterior
la un pericol suntem ,,ntori ctre noi nine, spre introspecie,
nvare, relaxare, rennoire.
Undele THETA4-7,9 Hz- acesta este pattern-ul caracteristic
somnului REM, strii hipnagogice;- predominana undelelor theta este
asociat cu: creativitate crescut, memorie, vindecare, experiene
integrative n care punem mpreun piesele puzzle-lui informaional
care duce la nelegere ,,instant;- Studii fcute pe meditatori Zen au
artat predominana undelor theta n timpul meditaiei lor obinuite;-
Muli psihologi cred c stare caracterizat de ritmul theta este
poarta ctre mintea incontient.
Undele DELTA0,1-3,9 Hz- au cea mai mica frecven dintre toate
pattern-urile (beta, alfa, theta) dar cea mai mare amplitudine;-
unii au postulat c in starea in care predomin undele delta se poate
,,accesa acel ,,incontient colectiv al lui Jung care e acelai la
toi oamenii (de ex. Frica e adanc nrdcinat n incontient i e prezent
la toi oamenii);- undele delta caracterizeaz o stare de profund
uniune, pe de alt parte se poate pstra o anumit vigilen atta timp
ct mai persista i celelalte pattern-uri;- caracterizeaz somnul
profund fr vise n care organismul se reface, au loc eliberri de
neuro-transmitori care accelereaz sau inhib anumite procese din
organism;- caracterizeaz o stare de meditaie foarte adnc n care dup
mult antrenament se poate pstra vigilena i nu neaprat s fie prezent
somnul adnc fr vise.
8.Teste1. Pentru a vedea daca avem emisfera stanga
dezvoltata:0D474 1N7R-0 21 D3 V4R4, 574734M P3 PL4J4 0853RV4ND D0U4
F373 70P41ND 1N N151P, 151 D4D34U 53R105 1N73R35UL C0N57RU1ND UN
C4573L D3 N151P CU 7URNUR1, P454J3 53CR373 51 P0DUR1. C4ND 3R4U P3
PUNC7UL D3-4 73RM1N4, 4 V3N17 UN V4L, D157RU64ND 707UL, R3DUC4ND
C4573LUL L4 0 6R4M4D4 D3 N151P 51 5PUM4. M-4M 64ND17 C4 DUP4 4747
3F0R7, F373L3 V0R 1NC3P3 54 PL4N64, D4R 1N L0C D3 4574, 4L3R64U P3
PL4J4 R424ND 51 JUC4NDU-53, 51 4U 1NC3PU7 54 C0N57RU145C4 UN 4L7
C4573L; M1-4M D47 534M4 C4 4M 1NV4747 0 M4R3 L3C713: D3D1C4M MUL7
71MP D1N V1474 N0457R4 C0N57RU1ND C3V4, D4R C4ND M41 74R21U UN V4L
V1N3 51 D157RU63 707, C3 R4M4N3 3 D04R PR1373N14, 6R1J4 51 M41N1L3
4C3L0R4 C3 5UN7 C4P481L1 54 N3 F4C4 54 5UR4D3M.Rezolvare: Odata
intr-o zi de vara stateam pe plaja observand doua fete topaind in
nisip, isi dadeau serios interesul construind un castel de nisip cu
turnuri pasaje secrete si poduri. Cand erau pe punctul de a termina
a venit un val distrugand totul reducand castelul la o gramada de
nisip si spuma M-am gandit ca dupa atat efort fetele vor incepe sa
planga, dar in loc de asta alergau pe plaja razand si jucandu-se si
au inceput sa construiasca un alt castel. Mi-am dat seama ca am
invatat o mare lectie: dedicam mult timp din viata noastra
construind ceva, dar cand mai tarziu un val vine si distruge tot ce
ramane e doar prietenia grija si mainile celor ce sunt capabili sa
ne faca sa suradem.2.Pentru a vedea ce emisfera este mai
dezvoltata:In functie de imaginea pe care o vezi timp de 30 de
secunde, poti afla care emisfera este mai dezvoltata. Spre exemplu,
daca femeia apare rotindu-se spre dreapta, inseamna ca emisfera
dreapta este cea care iti calauzeste viata, daca e invers, cea
stanga. Vezi:
http://www.stilfeminin.ro/timp-liber/Emisfera-dreapta-vs-emisfera-stanga.html
ConcluziiIn concluzie oamenii se folosesc mai mult de partea
dreapta a creierului.Emis
Bibliografie
1. Armeanu,C.M.,Tehnici de superinvatare, Ed. Tipoalex,
Alexandria, 2005.2. Crneci, D. Demascarea secolului: Ce face din
noi creierul? Introducere n neurotiinele dezvoltrii, Ed. Eikon,
Cluj-Napoca, 20013. Crciun,M.,T Diagnosticul i tratamentul afaziei(
Tez de doctorat), Cluj-Napoca.4. Roco, M.,Creativitate si
inteligenta emotionala. Ed. POLIROM, Iasi, 20015. Springer, S.P.,
Deutsch, G., Left brain, right brain. W.H. Freeman, San Francisco,
1981.6. http://www.sensart.ro/dominanta-cerebrala.html
Cuprins
Introducere..2Lateralizarea functiilor cerebrale.3Emisfera
cerebrala stanga3Emisfera cerebrala dreapta...4Elemente de
neurofiziologia limbajului...6Gndurile sinistre, aciune subversiv a
emisferei stngi8Patternurile undelor
cerebrale10Teste...12Concluzii13Bibliografie14Cuprins...15
1
