If you can't read please download the document
Upload
ionutz-punk-rock
View
1.266
Download
486
Embed Size (px)
Citation preview
Profesorii nostri sunt gata sa va acordc tot sprijinul si va asteapta sa deveniti cursant EUROCOR.
\ Atunci cand rezolvati pentru prima data un exercitiu, nu folositi de la inceput filtrul rosu. Folosirea acestuia are sens doar daca ati repetat exercitiul deja de trei-patru ori. Daca textul scris cu litcre rosii este acoperit cu filtrul rosu, raspunsul corect devine invizibil iar dumneavoastra va trebui sa apclati la cunostintele nou introduse. Prin indepartarea filtrului, puteti verifica daca ati rezolvat corect excrcitiul. Atilt filtrul rosu cat ~i caseta care va este trimisa impreuna cu caietul de curs va vor aj uta sa verificati pronuntia cuvintelor invatate.
Cursul pentru incepatori este alcatuit din 32 de lectii grupate in 16 caiete. Fiecare Iectie are doua parti, In prima parte a fiecarei lectii, se introduce materia noua, pentru a carei intelegere si fixare va sunt propuse diferite tipuri de exercitii, Partea a doua a celei de a doua lectii nu cuprinde cunostinte noi, aici fiind inserate doar exercitii de verificare. Fiecare lectie se termina cu recapitularea noilor reguli gramaticale si cu tema pentru acasa, La sfarsitul caietului de curs se afla vocabularul introdus in lectiile respective continand cuvintele ~i expresiile noi, prezentate in ordine alfabetica, precum ~i transcrierea lor fonetica.
Metoda introdusa de EUROCOR, se utilizeaza de mult timp cu succes in tarile vest-europene si in Statele Unite. Dupa catcva lectii si dumneavoastra veti constata ca obtineti rezultate rapide cu eforturi relativ mici. Este de ajuns sa invatati zilnic 15 minute. Nu va pierdeti rabdarea in cursul repctarii sistematicc a cxercitiilor si atunci veti progresa in mod garantat. Parcurgeti odata eel mult o jurnatate de lcctie. Fiecare parte a unei Iectii contine o cantitate suficienta de material nou pentru a exersa.
In economia ~i societatea romaneasca schimbarile survenite in ultimii ani au adus cu ele multe probleme, dar si multe oportunitati. Pentru a putea profita de acestea, este foarte importanta cuno asterea unci limbi de circulatie internationals. In domeniul relatiilor economice internationale, al turismului si al culturii, cunoasterea limbii engleze este indispensabila. De aceea, in cele mai multe \ari europene limba engleza se preda deja la nivelul institutiilor primare de educatie.
ENGLEZAPENTRUINCEPATORI
I
Yeti vedea, eforturile dumneavoastra vor fi rasplatite. Va dorim mult succes!
6. Va rugam, scrieti citet!
5. Nu uitati sa va scrieti numele, prenumele, adresa, numarul de cursant sub care ati
fost inregistrat si, mai ales, codul profesoruluil Acesta din urma se gaseste in
scrisoarea care confirma participarea dumneavoastra la curs.
4. Cand sunteti siguri de rezolvare, trimiteti tema pe paginile destinate corecturii si
observatiilor profesorului. Pentru expedierea temei, folositi paginile tiparite in
acestscop!
3. Rezolvand in "ciorna" exercitiilc pcntru acasa, va va fi mai usor sa va corectati si
sa propuneti mai multe posibilc raspunsuri, iar, la sfarsit, sa alegeti raspunsul care
vise pare a fi eel mai bun.
2. Atunci cand invatarn o limba straina, trcbuie sa exersam ~i sii recapitularn cu
perseverenta. In acest scop v-au fost propusc anumite exercitii. Va sugeram sa
revedeti din cand in cand materialul deja parcurs. In scurt timp va veti convinge ca
accst lucru nu este lipsit de sens. De altfcl, rczolvarca tcmci implica intotdeauna si
repetarea materiei din lectiile anterioarc. Obisnuiti-va cu acest mod de lucru, care
va improspateaza si consolideaza cunostintclc fara sa fi(i nevoiua) sa faceti
eforturi deosebite. Urmand metoda de studiu pe care v-o propunem nu aveti
nevoie de un talent deosebit pentru a obtinc rczultate bune in invatarea limbilor
straine. Persoanele mai in varsta, precum si cclc care sunt mai putin talentate in
invatarea limbilor straine, vor ajungc dupa catcva I uni de studiu la un nivel la care
nici nu au sperat.
1. Va sfatuim sa incepeti rezolvarea temei pentru acasa numai dupa ce ati parcurs
intregul material prezentat in caietul de studiu, dupa ce ati repetat cuvintelc si ati
rezolvat si ultimele exercitii de vcrificare. Daca incepeti prea devreme sa rezolvati tema pentru acasa, nu veti putea folosi corect intregul material al unei lectii si veti
fi nevoiua) sa recapitulati. Inainte de a inccpe rezolvarea temei, va recomandam sa
studiati cu atentie si sa parcurgeti inca o data regulile pe care Recapitularea le
accentueaza prin punctare.
INDRUMAR PENTRU REZOLVAREA TEMEI
in final, o rernarca. La radio ~i televizor auziti adesea conversatii sau cantece in limba engleza. Uneori pronuntia acestora difera de ceea ce va propunem noi in cadrul lectiilor, Aceasta se intampla deoarece exista diferente de pronuntie intre engleza vorbita in Marea Britanie, in SUA ~i cea din Australia.
Tcxtul care urmeaza dupa semnul ,,>" tiparit cu rosu (care nu se vede in cazul folosirii filtrului rosu) arata ca exercitiul trebuie rezolvat conform indicatiei, de exemplu, completarea unui text sau traducerea unei propozitii.
Observatiile cele mai importante care sc refera la regulile gramaticale sau la pronuntie, vor fi intotdeauna reliefate prin acest semn grafic.
Problema aparuta in acest exercitiu este tratata ~i in lectia 3 la pagina 21
Cuvinte noi
Exercitiu pentru verificarea materialului lexical ~i gramatical insusit
in dreptul acestui semn, textul cu/es cu litere inclinate puncteazd notiunile gramaticale si de vocabu/ar care sunt nou introduse in lect ia respectivd.
Pe marginea paginilor veti intalni urmatoarele semne:
Pentru a va usura invatarea, pe marginea fiecarei pagini am plasat o serie de simboluri grafice. Acestea vor indica diverse genuri de exercitii sau sectiunile de gramatica, fiindu-va astfel mai usor sa le localizati sau sa le recapitulati,
este un ,,o" lung ca in interjectia din limba romana ,,oo!": ' '
>[do:'] door Sunetul [ o:) >(do:'].
- usa care da la strada street door
Diftongul [au] se pronunta la fel ca si in limba romans: ,,dau, sau". Sunetul [a) este neaccentuat, scurt. La sfarsitul cuvantului, ,,r"-ul se pronunta doar daca este urmat de un alt cuvant: > [ taua'].
-turn > [ taua'] tower
Sunetul notat prin [ ts] este o consoana asernanatoare cu ,,c(i)", ,,c(e)", ,,cere, zece" din limba romana. in limba engleza insa sunetul [ts] poate fi urmat direct de orice vocala, fara a mai fi nevoie de un ,,e" sau ,,i" intermediar. Sunetul [a.] se pronunta ca ,,a" Jung. Semnul [') (r ridicat) indica un i,r'' care se aude foarte slab: >[t~a:'t~].
- biserica church
- turn de biserica church tower
Semnul fonetic [ i] indica un sunet moale, asemanator grupului de vocale ,,iu", ,,ea", ,,ei" din limba rornana. Se pronunta ca primul sun et din cuvintele: ,,iute, ea":> [stezsn].
- statie > [ste/sn] station
railway > [ reil "er] - cale ferata Semnul fonetic ["] indica litera ,,w" care, de obicei, nu se pronunta, In cazurile in care se pronunta, rotunjim gura ca pentru ,,u" si spunem ,,v": >[ reil uei].
- gara, statie railway station
Consoana [ r] din limba engleza difera de ,,r"-ul romanesc. Rostiti ,,r" fara sa atingeti cerul gurii cu limba si fara vibrarea limbii. Astfel, obtineti un ,,r" englezesc. Semnul [i:] se pronunta ca un ,,i" lung, ca in cuvintele ,,vii, mii": >[stri t].
- strada > [stri:t] street
shopping > [ ~opin[~op] - magazin, pravalie
Semnul [ o] este un ,,o" scurt. Se rosteste ,,o" cu deschiderea gurii ca i ---.:ru ,,a":> [~op].
- strada cu magazine shopping street
Cititi cu atentie transcrierea fonetica, tiparita cu rosu, aflata in paranteze drepte. Pentru sunetele care nu exista in limba romana, folosim semne speciale:
" " PARTEA INTAI LECTIA 1 '
in limba englezd, inaintea cuvdntului care defitieste un lucru sau o notiune iadicd. inaintea unui substantiv) std un articol. Articolul nehotdrdt a se afld inaintea cuvintelor care definesc lucruri sau notiuni despre care vorbim la modul general. Corespunde articolelor: un, o, dar de multe ori nici nu se traduce in limba remand. Atunci cdnd ne referim la U/1 anumit lucru.folosim inaintea substantivului articolul hotdrdt the.
shopping > \ c.op1111' 'I - cumparaturi
shop > l~upj - magazin
street >[stn:t] - strada
railway > [ reiluei] - cale ferata
train > [trein) - tren
station > [sie/san] - statie
church > (L)a:'t~) - biserica
tower > [taua'] - turn
house >[haus] - casii
door >[do:'] - u~a
Sit cxcrsam noilc cuvintc; fi\i atcnti la pronuntie ~i scnsul lor in limba roruana:
church tower > [ t~a:'t~ tau a'] > turn de biserica
railway station > [ reiluei stei~an] > gara, statie
shopping street > [ sopin':" stri:t] > strada cu magazine
street door > \ 'tril do:' I > usa care da in strada
Cititi cu voce tare urmatoarele expresii in limba engleza:
>[do:'] door
- casa > [haus] house
> [taua'] - turn tower
- biserica church
> [ste/san] - static station
- tren > [trein] train
> [ re/lve.] - cale ferata railway
> [stri:t] - strada street
- magazm >[~op] shop
> [ ~opin1gl] - cumparaturi shopping
Folosindu-va de sistemul de transcriere fonetica descris anterior, familiarizati-va cu pronuntia corecta a urrnatoarelor cuvinte:
the house > [ D1i1 haus J - casa
a station > [a sie.san] - o static
a door >[a do:'] - o u~a
the tower > [Dzil taua'] - tumul
Sa repetam Inca o data cuvintele, dar intr-o alta ordine, impreuna cu traducerea. Pronuntati cu voce tare urmatoarele cuvinte:
Acum intr-o alta ordine:
the door > [D'a do:'] a station >[a stci~an]
a house >[ahaus] the church > l lYa t~a:'t~]
the station > [D'a ste/san] a train > [atrein]
a tower >I a taua"] a shop >[a sop]
the train > I 1)1;1 trc/n the house > [D'a haus]
the shop > [lYa sopJ the street > [D'a stri:t]
a street > [a stri.t] the tower > [ D'a taua']
a church >[a t~ [a ~op] the shop > [D'a $Op]
a street >[a stri:t] the street > [ffa stri:t]
a train > [a trein] the train > [ oza trein l .........
a station > [a stc.san ] the station > [ oza ste/san l
a church >[a t~a:'t~J the church > [D'a t~a:'t;;]
a tower >[ii taua'] the tower > [ D'il taua']
a house >[a haus] the house > [ Dz [a do:'] the door > [D'a do:']
Exersati cuvintele in limba engleza folosind articolul:
a nehotarat vocala scurta >[a]
>[D2a] the
Tipul articolului Pronuntia Articol
hotarat limba intre dinti
Articolul hotdrdt the se pronuntd [ Dza]. Acest sunet nu existd in limba roman ii [ D1] se pronunui ca .i z" cu limba intre dinti. Pronuntati ,,z" de cdteva ori. Acum, U~O/; cu gura intredeschisd, pronuntati ,. z " cu limba intre dinti, retrdgand limba in momentul in cares-a prod us sunetul [ D2]. Aces ta este un sunet sonar; pundnd degetele pe gdt, veti simti vibratiile corzilor vocale.
o casa > a house > [~1 haus]
u~a >the door >[!Ya do:']
un magazin >a shop >la sop]
statia > the station > [ lYa stc.san J
Ati repetat de mai multe ori cuvintele noi deci, probabil deja le-ati invatat. incercati sa traduceti in limba engleza:
the shop > [DLa sop] - magazinul
a train >[a trem] - un tren
a church >[at~a:'t~] - o biserica
the street > [[Ya stri t] - strada
a house >[a hnu] - o casa
the train > [ D/[a~op] - un magazin
the station > [ D1a ste/san] - statia
a tower >[a tauu'] - un tum
the church >[D1a tsa:'t~] - biserica
the door >[D1ado:'] - u~a
a street >[a stri t] - o strada
>[tu enta']
>[tu si:]
>[tu aupn]
> [tu vizit] to visit >[tu vizit] - a vizita, a merge la to visit
to open >[tu aupn] - a deschide, a desface to open
to see > [tu si:] - a vedea to see
to enter > [tu enta'] - a intra to enter
Sa le repetarn acum intr-o ordine diferita:
to see >[tu si] - a vedea to see >[tu si:]
to visit > [tu vizit] - a vizita, a merge la to visit >[tu vizit]
to open >[tu aupn] - a deschide, a desface to open {tu aupn]
to enter >[tu enta'] - a intra to enter > [tu enta']
Exersati cu voce tare pronuntia urmatoarelor verbe, cu ajutorul transcrierii fonetice:
Verbul este partea de vorbire care exprimd o actiune, o intdmplare, ca de exemplu: a vizita, a deschide etc. in limba englezd, cdnd verbul nu este conjugat (cdnd inaintea lui nu apar pronumele personale eu, tu, el, noi etc.), verbul este la modul infinitiv si este precedat de particula to [tu]. in limba romdnd, infinitivul este indicat de particula a, ca de exemplu: a vedea, a intra etc.
Iar acum vom invata cateva verbe. Cu ajutorul !or putem forma deja propozitii simple:
o biserica >a church > [a tsa.its]
casa >the house > [Dza haus]
o strada >a street {a stri.t]
tumul >the tower > [ D'a taua']
o usa >a door >[a do:"]
magazinul >the shop > [Dza ~op]
un tren >a train {a tre.]
biserica >the church > [Dra t~[i't~J
un tum >a tower >[a taua']
strada >the street > [Dra stri:t]
o statie >a station > [a stc/san] -"
trenul >the train >[!Ya lrein)
tumul de biserica > the church tower > [ lYa t~a:'t~ taua']
usa dinspre strada > the street door >[!Yi stri:t do:']
strada cu magazine > the shopping street > [ 1)1;1 sop1111~l stn:t]
gara >the railway station > l lYa reiluei ste/san]
~~~~~----------- ---- ----------- ---
1 .1
~ l
I ! !. ;J
I .J
I
I I: ~ .... ! I ,: (!
:j j
; ~
> [ai] -eu >[al]
you >[iu:] - tu, dumneavoastra you >[iu]
we >[lli:] - no1 we >["i l
you > [iu:] - dumneavoastra, voi you >liu:J
they > 1,D1ei] - ei, ele they >[!Ye/]
Atentie: in limba englezd you inseamnd si tu, si dumneavoastra, si voi.
Sa invatarn cateva pronume personale in limba engleza.
in limba englezd, cdnd un verb este conjugat, este precedat de pronurne personale ca de exemplu: eu, tu, noi, voi etc.
>I ill ,1 J)" :111 I[ a vedea strada
> [ 111 .1 :1 IJ.111.,/ a vedca o casa
>I" enter the si;ition > [ tu rnt.i' IY;1 ste1~~1nj a intra in statie
> to visi: the shop a merge la magazin
> to see the tower > [tu si: D1a taua'] a vedea tumul
> to open the door > [tu ziupn D1a do:'] a deschide usa
> to enter a church >[tu cnta' a tsa.Its ] a intra intr-o biserica
A!i reusit sa invatati cuvintele? Cu urrnatorul exercitiu puteti verifica acest lucru. Traduceti in limba engleza urrnatoarele expresii, incercand sa le pronuntati cat mai corect:
to see the train >[tu si D1a trein] - a vedea trenul
to visit the station > [tu viz1t D'a ste.su] - a vizita statia
to enter the house > [tu cnt..' D1a haus] - a intra in casa
to open the door > l tu aupn D' (ttl SI lYa stri:t] - a vedea strada
to open the door >[tu aupn D1a do:'] - a deschide u~a
to visit a tower > [tu 1 il;:11 a raua'] - a vizita un tum
in urmatorul exercitiu veti intalni verbele nou invatate irnpreuna cu substantivele. Cititi cu voce tare expresiile ~i retineti traducerea acestora:
(eu) vad > 1 sec >[ai si:]
(tu) deschizi >you open >[iu: aupn]
(noi) intram >we enter > [ "i: enta']
(ei, ele) viziteaza > they visit >[Dzeivizitj
Retineti: in limba romdnd, (de obicei) nu folosim inaintea verbului pronumele personal, ceea ce nu schimbd sensul; de exemplu: eu vad = vad, Jn limbo englezd, insd, este obligatoriu sci indicdm printr-un pronume personal persoana care desfasoara actiunea; de exemplu: I see.
Exersati cuvintele noi:
- (Tu) deschizi usa in fiecare zi. You open the door every day. >I /u: a"pn D'a do:' evri dc/]
- Vedem intotdeauna trenul. We always see the train. > ["i: o:JUciz si: O'a trcin]
- Ei viziteaza rar turnul.
They seldom visit > [D'ei seldarn vizit the tower. D'a taua"]
- (Eu) intru des in biserica. > [ai ofn enta' D'a t~a:'t~] I often enter the church.
Acum vom construi cateva propozitii simple. Fiti atenti la pronuntie:
Cuvintele ,,often, always, seldom" stau intotdeauna intre verb si pronumele personal, pe cand expresiile ,,every day, every morning" stau la inceputul sau la sfarsitul propozitiei,
- seldom > [seldarn] rar
- every morning > [ evri mo:'111111l'1] in fiecare dimineata
- every day >[e\11 dc1J in fiecare zi
- always >[o:l"ci/j intotdeauna
- often >[otbn,o!n] des
Sa repetam Inca o data:
- rar >[selchlmj seldom
- in fiecare dimineata >[ evri mo.tnin':"] every mornmg
- in fiecare zi >[evridel] every day
- intotdeauna >[o:l"e1z] always
>[ oftan, ofn] - des often
Pentru a forma propozitii in Iirnba engleza, avem nevoie de cuvinte ca:
----------- --- -
l " !
I I I I !
i ' j
I.
>[iu: o:l"eiz aupn D'a do:' - (Tu) deschizi intotdeauna Encl ai enta' oz;i haus] usa ~i eu intru in casa,
You always open the door and I enter the house.
> [ "i: ofn enta' D'a reil"ei - (Noi) intrarn des in gara stc.san End ai si: D'a trein] ~i eu vad trenul.
We often enter the railway station and I see the train.
Acum putem fonna deja propozitii mai lungi. Cititi-le cu voce tare:
[ E] este o vocala care nu are corespondent in limba romana. Se situeaza intre ,,e" ~i ,,a". Se rosteste ,,e" cu deschiderea gurii ca pentru ,,a".
Conjunctia .. si" se traduce in limba engleza prin ,,and"l lnd}.
(Ei) vad strada in ficcarc zi. > 11J,1 ::1 I l':1 :.111 I 1111 (IL-ii > Tiiey sec Ilic sired every day.
(Voi) intrati des in casa. >I 111 0111 1111:1' I V:1 li:1us I >You often enter the house.
(Eu) deschid intotdeauna usa. > l ai o: l"ciz aupn fYa do:'] > J always open the door.
Viziteaza rar biserica. > [ D'ei sc ldam viz it D'a > They seldom visit the church. tsa: 'ts]
(Tu) vezi statia in fiecare > [iu: si: D'a stei~n evri >You see the station dimineata, mo.tnin'v'] every morning.
(Eu) intru in magazin > [ ai c11ti11 oza sop evri > l enter the shop every day. in fiecare zi. dei]
> We always see the tower. > [ui: c.P'c/z si: D'a taua'] (Noi) intotdeauna vedem tumul.
Acum sa aplicam cele invatate. Traduceti urmatoarele propozitii din limba romana in limba engleza, Folositi filtrul rosu:
~ Nu uitati! Cuvantul ,,I" se scrie intotdeauna cu litera mare.
(noi) vizitarn >we visit >[ui: vizit]
( ei, ele) intra >they enter >[Dzei enta']
(eu) deschid >I open >[ai aupn]
(tu) vezi >you see >[iu: si:]
- baiat > I hoiJ boy
Si acesta este un cuvant american. Accentul cade pe silaba a doua. Daca substantivul pronuntat incepe cu o vocala, de exemplu [ apa.Itmant]
atunci articolul .Jhe" care Il precede se pronunta [Dsi] La fel, in locul
articolului nehotarat ,,a" sc afla ,,an" [an] pentru a fi usurata pronuntia. > [an ;ipa:1lm [D"i apa.Tmant] the apartment
Se accentueaza prima silaba: > [bildin's'] Sunetul .s" de la sfarsitul cuvantului nu se pronunta, iar ,,n"-ul premergator este mai lung si mai moale: > [hilclin1g11
- cladire > [bildin1g1] building
Acesta este un cuvant american. Accentul cade pe prima silaba, de aceea
,,l"-ul de la sfarsitul cuvantului nu se pronunta: > [sardvo.k]
- trotuar > [ sa :id"o:k] side-walk
Fiti atenti la prirna silaba accentuata: > [ "uman]
- femeie woman
In cele mai multe cazuri ,,u" se pronunta ,,a" scurt: > (bas}
- autobuz > [bas] bus
Semnul [a.] se pronunta ca un ,,a" lung la fel ca in cuvantul romanesc
.rnare". Sunetul ,,r" aflat la sfarsitul cuvantului se pronunta doar atunci
cand acesta este unnat de un alt cuvant care incepe cu o vocala, in rest nu
se pronunta: > [ka:']
- masina, automobil > [ka:'] car
Sunetul ,,a" aflat in silaba neaccentuata se pronunta ca un ,,a" scurt: > [ entrans]
- intrare > [ entrans] entrance
In continuare, vorn invata expresii ~i cuvinte noi:
LECTIA 1 - PARTEA A DOUA ,
- Ei vad intrarea. > [D'L'I si D11 c1111;111sJ They see the entrance.
- (Eu) vad trotuarul. I see the side-walk. > [al s;, [Ya sa/duo k J
- (Tu) intri in apartament In fiecare dimineata.
You enter the apartment > [ /u: enta' D'i apa.Itmant every morning. ev11 mo:'n1111~J]
- (Noi) vedern baiatul in.fiecare zi. We see the boy every day. > [ "i: si: LYi1 boi evri dei]
- (Eu) vad rar autobuzul. l seldom see the bus. > [ai seldarn si: D1a bas]
- Ei intotdeauna 'ii fac vizite femeii.
They always visit > [D'ei o:l"ciz vizit the woman. D'{i "urnan]
- (Tu) intri des in cladire. You often enter the building. > [iu ofn enta' D'a bildin':"]
- (Eu) vad o rnasina. l see a car. > [al st: a ka:'J
Cititi cu voce tare urrnatoarele propozitii in limba engleza:
entrance > [ cnrr.ms 1 - intrare
car > l k;i 'J - masina, automobil
bus > [ hax] - autobuz
woman > [111111i:111J -femeie
side-walk > J said"" k J - trotuar
building > J 1i;1,1111'"'I - cladire
apartment > J :11';,:'1111:1111 I - apartament
boy > I hw I - baiat
Sa repetarn acum cuvintele noi intr-o alta ordine; aveti grija sa va insusiti corect pronuntia si traducerea !or in limba rornana:
the entrance > [ D'i en trims J - intrarea
the car > [D'a ka:'] - masina, automobilul
the bus > [ 01;i bas] - autobuzul
the woman > [lYii "uman] -femeia
a side-walk > l{i sa1d11o:k] - un trotuar
a building > [a biid1Jl1~1j - o cladire
an apartment > [ an ;1pa 'unant] - un apartament
a boy > [;1 boiJ - un baiat
Cititi cu atentie transcrierea fonetica a noului set de cuvinte:
- ea > [~i J she
- el > lli1 he
Iata ~i celelalte pronume personale:
> I "1. luk Lt IY:1 hild11('1 nri I al hf.v aka:'] - Arn o masina, I have a car.
> [iu: seldarn luk Et D1a sa/dvo:k ]
- Privesti rar trotuarul. You seldom look at the side-walk.
- Ei au un apartament. > [D1ei hEv an apa.Itrnant] They have an apartment.
- (Noi) intotdeauna mergem pana acasa,
> ["i: o l"ciz gau tu D1a haus]
We always go to the house.
- (Eu) conduc des masina, > [al ofn draiv a ka:'] I often drive a car.
Cititi cu voce tare urrnatoarele propozitii:
2. Pentru a desemna miscarea intr-o anumita directie (la, spre, catre),
l. Daca preceda verbul la infinitiv.
in limba engleza folosim cuvantul ,,to":
Nu uitati!
to walk > [tu "o k] - a se plimba, a merge pe jos
to go > [tu gau] -a merge
to have > [tuhEv] - a avea
to look > [tu luk] - a se uita, a privi
to drive > [tu dra/v] - a conduce
to go to > [tu gau tu] - a merge la
to look at >(tu luk Et] - a se uita, a privi la ceva
Acum urmeaza cateva verbe noi. Fiti atenti la pronuntia corecta:
- Vedem un baiat ~i o femeie.
- Magazinul are o usa.
- Biserica are un tum.
- El se uita intotdeauna la apartament.
- (Eu) merg rar la statia de autobuz.
- Ea merge la biserica jn fiecare zi.
- Strada are trotuar.
- Femeia merge des la magazin.
- ea are
- el are
- el merge
>["i: si: a boi End a "uman] We see a boy and a woman.
>[ [Yit sop hEz [D1a stri:t hez a sa/d-o.k] The street has a side-walk.
>[ D'a "uman ofn gauz tu a sop]
The woman often goes to a shop.
Pronuntati clar propozitiile urmatoare:
>I SI hl .] she has
>1111 1i1 /I he has
Si vcrbu! to have sufcr a1111111ilc modificar]:
>I '11 1.;111/I he goes
Dacd inaintea verbului to go stau pronumele persona le he, she sau it, atunci -s primeste si vocala de legdturd -e. Acesta nu are nici un rol in pronuntie.
Terminatia -s se pronuntal s] dupa consoanele surde (de exemplu p, t, k, f): looks :::{ luks]. Terminatia -s aflata dupa consoanele son ore se pronunta [ z]: drives>[ draivz].
- (El) vede masina.
- Ea priveste cladirea In fiecare dimineata,
- Femeia conduce des masina,
He sees the car. >[hi: s1 z D1u ka:']
She looks at the building >[~1: luks Et D1a bildm1gl every mormng. evn mo:'ninCgl]
The woman often drives a car. > [ D/a "uman ofn dra/vz a b:'J
Cititi propozitiile de mai jos; incercati sa le pronuntati cat mai corect:
- ea se plimba
- el conduce
>[ ~i "o.ks] she walks
>[hi: draivz] he drives
la timpul prezent, dupd pronumele personale he, she, it sau substantivele pe care le inlocuiesc, verbul primeste terminatie -s.
by train by bus
to go by > [tu g~1u ba/] - a calatori, a se deplasa cu
by train > l bai tre.n] - cu trenul
no > [nau] - nu, nici un, nici o
so > [suu] - astfel, asadar, a~a
when >["en] - cand, atunci cand
He has no car. > [hi: hEz nau ka:"] - El nu are masina.
in textul de mai sus apar cateva cuvinte noi. Cititi-le de mai multe ori pentru a le retine:
-- > \ 111 \ izits D'a taua' End luks Et b/ucarest]
>I h1 vizits a t~a:'t~ taua' D'a taua' hEz a do:']
>[hi: hEz nau ka.' sau hi: "o.ks]
> ["en D1a trein enta'z D7a ste.san pi.ta' luks Et D'a bildin's'z]
> [pi.ta' ofn gauz tu b/ukarest hi. gauz bai trein]
Then he goes to a shop.
He visits the tower and looks at Bucharest.
He visits a church tower. The tower has a door.
He has no car, so he walks.
When the train enters the station Peter looks at the buildings.
Peter often goes to Bucharest. He goes by train.
Repetati de cateva ori urrnatoarele propozitii, Yeti vedea ca in curand le veti invata:
ln expresia to go to church (a merge la biserica), inaintea cuvtintului church nu sefoloseste articolul.
-~--------~-- -- -
>I fY;i b 11J masinile
>I h.rv.: >[;ii hl1) euam
>titthen I go >[ D'en :.11 gau] aper merg
>no bus >[nau bas] nici un autobuz
>the shopping street strada cu magazine
>to drive a car >J 111 d1:11\ ;1 L:i.' I a conduce masina
>a building o cladire
>to look at >J 111 l11L 11 J a se uita, a privi la
>the side-wa lk >J 1) ;1 ;.:11d"t1 k I trotuarul
>she sees >I ;_.1 \I /I ea vede
>an apartment >J :i11 ;111a '!111:1111 J un apartament
>he goes >!Iii. !':111/ J el merge
>the towers tumurile
Acum sa exersarn cuvintele noi. Cititi-Ie cu voce tare si fiti atenti la pronuntie. Veti intalni aproape toate cuvintele din lectia l:
Pentru pronuntia terminatiei -s sunt valabile aceleasi reguli ca si la verbe.
shop magazm shops - magazme >[~ops]
street strada streets - strazi >[ stri :ts]
train - tren trains - trenuri >[ trelnz]
tower tum towers - tumuri >[taua'z]
car masina cars - ma~1m >[ ka.tz]
Dupd cum ati putut observa, in cazul cuvdntului buildings, pluralul se formeazd prin addugarea unui -s final.Aceastd reguld este valabild pentru cele mai multe cuvinte:
Daca gasiti cuvinte care va par necunoscute, atunci recititi prima parte a lectiei.
Semnificatia cuvdntului no este nu sau nici un, nici o si dd propozitiei sens negativ. De aceea propozitia "He has no car." o traducem: "Nu are (nici o) masina."
16
sunet: .-----.
[i:] [e] [ei] [ ~ ] [au] [ ai] we then train car so by
see enter station apartment no side-walk
street entrance they drive
she
Cititi urmatoarele cuvinte. Vocalele din fiecare coloana scrise cu litere ingrosate desemneaza acclasi
> railway station > [ rei\"ci ste/san J gara
> we see every duv > ["]: sr: evri dei] vedem in fiecare zi
> a train and a bus > [a treinEnd a bas] un tren si un autobuz
> to visit the hou:: > [tu vizit D'ahaus] a vizita casa
> a bus station > [a bas ste/san J o statie de autobuz
> the boy > [OZa boi] baiatul
> the church dot>1 usa bisericii
> so alwavs > [sau o.lve/z] astfel intotdeauna
- Vad baiatul in fiecare zi. I see the boy every day.
- Eu 11 vad des pe baiat, I often see the boy.
1.6. Cuvintele ,,often, always, seldom" stau inaintea verbului, In schimb ,,every day", ,,every morning" se gasesc fie la inceputul, fie la sfarsitul propozitiei; de exemplu:
-eu merg I have [al hEv] - euam I al gau] I go
-el merge she has [si: hEz] - ea are he goes
1.5. in cazul verbclor ,,to go" si ,,to have" are loc si o alta schimbare, daca sunt precedate . de pronumclc .Jie" sau ,,she":
she visits I -: I \i/1h[ ea viziteaza
he opens 1111 :11q JJl/.1 el deschide
the woman looks 111 :1 11111JJ:111 l ul. .. : I femeia priveste
the boy walks [I )':1 l)()t ":1 ksj baiatul se plimba
1.4. Daca inaintea verbului se alla pronumele .Jie" sau ,,she" sau substantive proprii sau comune, atunci verbul primeste tcrminatia ,,-s":
Pronumele personal ,,I" - ,,cu" sc scrie intotdeauna cu litera mare.
they see [ D'ei si ] - ei vad tu vezi [ /u: s1:] you see
we see [ui: si:] - noi vedem -cu vad [al si:] I see
1.3. Daca inaintea verbului se afla pronurnele ,,I, you, we, they" sau cuvinte care le inlocuiesc, atunci forma verbului nu se schimba.
the entrance [ D'i entrans] [D'i1 k.: 'I the car
an apartment [an apa: 'trnant] [ii bas] a bus
in acest caz ,,a" devine ,,an" I
oz Este varianta pe care am folosit-o pentru a nota varianta senora a grupului ,,th" din limba engleza.
r La pronuntia sunetului ,,r" in limba engleza, limba nu vibreaza, iar ,,r''-ul de la sfarsitul cuvantului se pronunta complet, doar in cazul in care estc urmat de un cuvant care incepe cu o vocala, In transcrierea fonetica am Iolosit notatia [ ']
Alte semne pe care le intalniti de-a lungul lectiilor:
1.10. Dupa cum ati putut observa, exista o mare diferenta intre limba scrisa ~i ccn vorbita. Unele sunete nu se rostesc clar, exceptie facand doar cele din silabele accent uatc. Acest lucru are o mare sernnificatie ~i in pronuntia propozitiilor, Vocala silabci ncccntuate este tiparita ingrosat; de exemplu: l en trans]
car a c gara g
tare dare d
vata v fata
p
f
papa baba b
lata cateva exemple de consoane sonore si echivalentele lor surde In cuvinte ronuinesti. intelesul difera datorita faptului ca acelasi sunet se pronunta o data senor, apoi surd. Controlati in care din cazuri vibreaza corzile vocale ~i in care cazuri nu vibrcaza:
[ -s] [-z]
looks [ luks] drives [ dra/vz]
walks ["o:ks] has [hEz]
visits [ vizits] opens [ aupnz]
shops [sops] towers [ taua'v I
streets [ stri :ts J cars [ka:'zj
1.9. Daca un cuvant se termina intr-un din consoanele surde, (de exemplu, ,,k, f, p, t") atunci terminatia ,,s" se pronunta [-s]. Daca un cuvant se termina intr-o consoana senora, sau intr-o vocala, atunci terminatia ,,-s" se pronunta [ -z].
Pronuntia B.
a building - buildings [bildin'v'z]
a tower -towers [taua'z]
a car - cars [ka:'z]
a shop - shops [sops]
1.8. Pluralul substantivelor se formeaza prin adaugarea terminatiei ,,-s":
- a vedea to see
- la hotel to the hotel
1.7. Particula ,,to" atunci cand se afla inaintea verbului, indica infinitivul, dar folosit ca prepozitie, insearnna ,,la, in, spre".
c. They have an apartment.
d. He has a car.
b. We have a car.
a. She has an car.
3. Care este propozitia gresita?
c. We seldom goes and he goes.
d. I look and we looks.
b. He has and she has.
a. I often go and she go.
2. Care este propoziiia corccta?
d. streets
c. stations
b. shops
a. side-walks
1. Care este cuvantul la care ultima litcra se pronunta [-z]?
C. Alegeti raspunsul corect ~i incercuiti litera corespunzatoare (exista un singur raspuns corect, de exemplu: la, 2c etc.):
2. (El) se plimba intotdeauna ptna la turn.
3. Ai (o) masina,
4. (Eu) merg des cu trenul.
5. (Noi) vedem cladirea,
I. Baiatul deschide rar usa.
B. Traduceti urmatoarele propozitii In limba engleza:
3. So she visits the boy every day.
4. We have an apartment.
5. He seldom goes to the shopping streets.
1. I often go by bus.
2. She has no car.
A Traduceti urmatoarele propozitii in limba romans:
Rezolvati si trimiteti pentru verificare urrnatoarele exercitii:
TEMA PENTRU ACASA 1
Sa repetarn cuvintele, dar intr-o alta ordine:
school > [sku:I] - scoala
office >[ofis] - birou, oficiu
factory > [ tEktari] - fabrica, uzina ~-
restaurant > [restarant] - restaurant ( restro:nt)
hotel > [haute l] - hotel
room > [ ru.m j - camera
window > ["indau] - fereastra
traffic > [trEfik] - circulatic
bicycle > [baisikl] - bicicletn
Pronuntia sunetului l LJ este o vocala care nu are corespondent in limba rornanatvezi si la pagina 9); se situeaza intre ,,e" si ,,a". Se pronuntu ,,e" cu gura deschisa larg ca pentru ,,a": >[ trEfik], > [ tEktari].
hotel > [hautel] - hotel
room > [ru:m] - camera
window > [ "indau] - fereastra
restaurant > [ restaran t] - restaurant [restro:nt]
traffic > [trEfik] - circulatie
bicycle > [ba/sikl] - bicicleta
school > [sku:I] - scoala
factory > [fEktari] - fabrica, uzina
office > [ ofis] - birou, oficiu
incepem lectia cu setul de cuvinte noi:
" " PARTEA INTAI LECTIA 2 '
fabrica, uzina >Lu 1"'\' >[ fEktari]
camera >")()Ill >[ ru.m]
fereastra > 11'11111()\\' >["indau]
circulatie > tr:illi< >[ trEfik]
restaurant > ll:;t:1111;111I >[ restarant]
birou, oficiu >ol\1[ ofis)
scoala > s1iJ()1>I >[sku:l]
hotel >hold >[hautel]
bicicleta > h1cyck >[baisikl]
?1
Cu urmatorul exercitiu puteti verifica dacn v-nti insusu cuvintele noi. Traduceti urrnatoarele cuvinte din limba romana in limba engleza:
- Mergi rar la restaurant. >1111 :,('ld:1111 )'.Ill Ill ;I 1('::1:11:11111
You seldom go to a restaurant.
- 0 scoala si un birou. A school and an office.
- El vede un hotel. >I Iii :>1 : ,, h:11tl('l I He sees a hotel.
- Vedem circulatia. We see the traffic.
- Amo bicicleta. I have a bicycle.
- Camera are o fereastra. >j I )/:1 111 111 Iii 1 :1 "indau] The room has a window.
- Mergem rar in fabrica, >j 111 :'('1 l ffktari] - fabrica, uzina
room > [111111] - camera
window >I "in.Iau] - fereastra
traffic >I lrLl1kJ - circulatie
restaurant > j resL11antl - restaurant
office > 1011, I - birou, oficiu
school > i sk11 11 - scoala
hotel >jli:1111('11 - hotel
bicycle >I h:11::1Ll I - bicicleta
Acum va propunem urmatorul exercitiu, Cititi cu voce tare cuvintele de mai jos:
- Este o fereastra In camera. >(02ea'z a "indau in D2a ru:m]
There's a window in the room.
- Este o scoala In vccinatatea statiei
>[Dzea'z a sku:l nia' D2a ste/san]
There's a school near the station.
- Acesta este un birou. > [its an orisj It's an office.
- Acesta este un restaurant. It's a restaurant.
Iata cateva exemple:
in mod curent, expresia it is se prescurteazd it's[ its], tot astfel si expresia there is: there's] I h;1'z].
>I !Yea' iz a fEktari nia' I F;1 stc/~;111 J
- in apropierea sta(ici se afla o fabrica,
There is a factory near the station.
- Este o intrare in cladire.
>[Dzea' iz an entrans in Dza bildin'x']
There is an entrance in the building.
- Este o bicicleta In casa, > [ D1ea1 iz a baisikl in oza haus J
There is a bicycle in the house.
Cititi urmatoarele propozitii in limba engleza. Fiti atenti la sensul lor:
,,este, se afla, exista" se traduce In limba engleza prin: there is [ D'ea' iz 1- incepem propozitia cu aceasta constructie cand vrem sa exprimam ca ceva este, exista, Propozitia este cornpleta daca raspunde la intrebarea ,,unde?". inaintea substantivului sta articolul ,,a", iar inaintea adverbului de Joe sta articolul ,,the".
-nu >[not] not
- si, de asemenea >[ olsau] also
- aproape, in preajma, aprnape de, langa ,......._
>[nia'] near
- in, la, inauntrul >[in] Ill
Urmeaza alte cuvinte noi:
- Aceasta este o static. > [it iz a ste.san J It is a station.
- Aces ta este un hotc l. >[it iz a hautel] It is a hotel.
- Acesta este un birou. >[it iz an ofis] It is an office.
Cititi urmatoarele propozitii si urmariti traducerea lor:
,,acesta este" sau ,,acela este" in limba engleza se reda prin: ,,it is" I it i/ [.
Acum veti invQ!a toateformele conjugate ale \lcrbului aft - to be I1II hI: I:
~i In urmatoarele propozitii yeti Intiilni cateva dintre cuYintele noi. Cititi propozitiile In limba rorpiina~i Incercati sa Ie traduceti In limba engleza:
in urmatoarele propozitii Yeti regasi cuYintele ~i expresiile noi. Cititi propozitiile, fiind atenti lapronuntie:
- Este un hotel Inapropierea statiei.
- ~i tu yezi ma~ina.
- Este un Miat In casa.
- Aceasta nu este 0 ~coala.
> [ai ofn si: DZa boiz]
> [D/ea' a baisiklin D/abildin(g)]
> ["i: olueiz gau niii'DZa sku:l]
> [~i: alsau vizits DZa uumaneveri dei]
> [07a bildinlgl iz notan oris]
> [IYea' a hautel nia'Ofa stei~an]
> I ill: olsbll si: aka:']
> IIVe;\'/. a boi in1)/;1 h;llls]
> Ills not a sku:l]It's not a school.
You also see the car.
There's a boy in the house.
There's a hotel nearthe station.
Mergem intotdeauna > WL' ,i1I\ .I\S!-'O lIearIn apropierea ~colii. the s,' hoo I
Ii yad des pe baieti. > I orlL"11 ",c tlic hoys.
Este 0 bicicleta In cladire. > Thcl,"" ;1 "ICiclein I hc' I>I111 Th,' Illllidlll.I' I', IJ [ill: 3:'] you are > [iu: a:'J
they are - ei sunt >[D/cia'] they are > [D/ei ;1 ' I
Sa exersam verbul "to be". Cititi Cll voce tare urmatoarele propozitii:
Traduceti in limba engJeza urmatoarele propozitii. Nu uitati sa folosili pronumele persollal, dl:oarecein limba engleza pronumele nu se omite:
- Noi suntem in cladin~.
- Ei sunt baieti.
- Sunteti in Bucure~11.
- Aceasta este 0 ma~illil.
You are a boy. > [ItI ;1.',11'"1\- Tu e~ti baial.
She is in the street. > I ~I 1/ 11\ I) ,I stlI:tJ- Ea este pe strada.
> I am in the otlice.
> They are in the sll l:cl.
> We are near the school.
> She IS a woman.
> You are in Bucharest
> He is in the room.
Ea este a femeie.
Ei sunt pe strada.
It is a car. > [it iz aka:']
We are in the building. > lUi: a.' in D/a bildin(gl]
You are In Bucharest. > [iu: a:'in biUcarcst]
They are boys. > [D'zei a r boiz]
El este in camera.
Sunteti la Bucure~ti.
(Noi) suntem in apropierea ~colii.
(Eu) sunt in birou.
He is near the door. > [hl: iz nla' DZa do.')- El este langa ll~a.
1 am in the house. > [ai Em m D7ahalls]- Eu sunt in casa.
lar acum yom folosi aceste verbe in propozitii. Completati propozitiile in limba engleza cu verbelecare lipsesc. Folositi filtrul ro~u:
$i celelalte forme ale verbului to be asel1uinator lui it is, se pot prescurta:
Traduceti urmatoarele propozitii folosind f()l"Jnele prescurtate:
> It is a station.
> You are near the station.
> You're in Bucharest.
> I'Ill in the office.
> She's a woman.
> He's in the room.
> We' re near the school.
> Ihey're ill the street.
> \'''11 ;11 IIU ~l'11 - a primi, a obtine
to know > 11UIl [tu"ed] - a a~teptato speak > l tu spik] - a vorbito like > [tu laik] - a(-i) placea, a indragi
Aceasta este 0 statie.
Sunteti la Bucure~ti.
Ea este 0 feme ie,
lam - I'm > [all11]
you are - you're > [iual]
she is - she's > [~i:z]
he is - he's > [hi:z]it is - it's > [its]weare - we're > ["ial]you are - you're > [iual]they are - they're > [Dlei']
----
UrmiHoarele expresii se folosesc destul de des:
Completati verbele care lipsesc din textul in Iimba engleza:
in exercitiul urmator, exersati-va inca 0 data pronuntia ~i traducerea:
>[hl olil g,lll/ III I) " 11.1111[al Spl k III I) .1 1',,1 1'1 I I111() 'nlll l "'1
>[L11: 0 1'\'1/ "1'1 I) ,I III 1111
>[hl: "\.1h III ' I) ,I 111'111\.'\'\\ dell
- She >lJkes to llalks tll] go to Bucharest.
- He >works in ["a:'ks m] the oHice,
- We always >.vait for [Ueit 1'0 'I the bus,
> 1Je often goes to the hote I.
> lie IS 111 the roOIll
> Sill' sL'll!ol111ooks atthe C,II',
> \Ve ail, ays ,!el th\.' 100111,
> He \\-alts I'm the 11',!II1every d'lY.
> I sp\.'ak tIl 111l' boyC\ ('J) \11\\\ \1\1\).'.
Lucreaza In birou.
to wo'rk at/in > l tu "a:'k Et/ll1] - a lucra la
to wait for > [tu "el t fa,'] - a a~tepta pe cinev", ceva
to speak to >[tllspd] - a vorbi Cll cineva
to like to > [tu lalk tll] - a-i placea sa faca ceva
A~teptam intotdeauna autobuzul.
Intotdeauna primim camera.
El merge des la hotel.
Ea se uita rar la ma~ini.
El se afla in camera.
Traduceti In limba engleza propozitiile de mai jos. La sffir~it, nu uitati sa va verilical i ll'llducerea ~Ipronuntia:
Ii place sa mearga la Bi.lCllre~ti,
El a~teapta trenulin fi ecare zi.
to work in a factory >(tu lJa:'k 111 d IlJJan] - a lucra intr-o fabrica
to get a bicycle >[tu get ,I balslkll - a primi 0 bicicletil
to like to speak >[tll 1[tll LICit Co:' a bas] - a a~tepta un autobu/
to speak to a boy >[tll sJ!l.k tu a bOI] - a vorbi cu un biliat
to know the entrance >[tu nau D7j entJans] - a eunoa~te intrarca
Vorbese eu baiatulin fieeare dimineata.
..,..,
In expresiile to go to work (a merge la mUllcd) ,\'i to go to school (a merge la !jcoala) omitem articolul,ca!ji In cazul expresiei to go to church (a merge la biserica) .
to drive > I III dr;lfl I - a conduce
driver > Idlafl ;,' I - ~ofer, conducator auto
to speak > Illl SI)IJ.: I - a vorbi
a speech > I;, 'phi - vorbire, discurs
,'
- a se plimba
- munca
- 0 plimbare
- a lucra
- ~oferul merge la plimbare in fiecare zi.
- Este ~i un discurs.
- Ei vorbesc despre orice.
- Noi mergem sa lucram in fiecare dimineala.
> It's ncar the school. > [its nij' D7a sku:l]
> J orten go to church. > [ai ofn gau tLl t~a:'l~]
> There is a factory in Buzau, > [D"ea' izj fEkEui in buziiu]
> I Ilk,' 10 work, > [ai laik tu"a:'k]
> I Ie ;J1so kllOws the hotel. > [hi: olsau nauz DZii hautel]
> I ;J1:;o c'IIll'l the building > [at olsau enta' D7a bildinlglCI CI \ IIIOrJlIllg, {'vri mO:'nin(gl]
> ,\/rl' "IIL'I! "~lies by bus. > [~l: ofn gilliz baf bas]
~i el cunoa~te hoteluL
Este aproape de ~coaHi.
Merg des la biserica.
Este 0 fabrica la Buzau.
Imi place sa lucrez.
~i eu intru in cladirein fiecare dimineala.
Ea merge des cu autobuzul.
to walk > I III "0 kI
a walk > l a "0 J.: I
to work > [Ill ";1 'J.:
work > [";1'1,1
Cititi urmatoarele propozitii:
Unele verbe au aceea!ji forma ca !jf suhstalltivele:
Exista !ji substantive pe care Ie formam dill verhe:
We go to work every morning.
The driver goes for a walk every day.
There is also a speech.
They speak about everything.
in the morning > [111 [)/a mO:'nll1(gl] - dimineata (ca perioada de limp)
red > lied] ~ ro~u
five > [fa/v] - cinci
good > [gud] - bun
evening > [i.vnm,gl] - seanl
bad > [bEd] - rau
two >1 111 .1 - doi
morning > !1ll0 '111111")) - dimincaja
there > [I l'Ld') - acolo
in the evening > lin D'I i:\JlIJl1"lj - scanl (ca per!oada de limp)
white > ["a'l) - alb
28
- dimincata (ca pCllOada de timp)
- dimineata
- searii
- seara (ca perioada de limp)
- ro~u
- alb
- bun
- rau
- acolo (cuvantul "th~'l\'" csteadverb de lac, de aCl:ca sc afla la
sfar~itul propOZi\IL'j)
- cwei
- doi
> [mo:'nin lgJ ]
> [i: Vllll1(g)j
> [gud]
> [red]
> [Ill D/I i:vnin lgl ]
> ["a't]
> [ fa/v]
> [bEd]
> [tlL]
> [D'e~l']
morning
in the morning
lata cateva cuvinte noi:
red
white
in the evening
evening
good
bad
there
five
two
Acum citili cuvintele invajate antenor, intr-o alta ordine:
> good school
> five windows
> ncar the red tower
> two evenings
> bad work
- I often go >therc l Olea'].
- He often walks >in the evening [in D/ii: vnin lg 1]-
- She is not in Bucharest >in the morning[in D'a mo:'nin lgl ].
- She's a >bad [bEd] woman.
- The driver also has a >red [red] car.
-It's a >good [gud] speech.
- I see >two [tu:] boys near the school.
- They also have >five [faiv] cars.
- We see the >white ["ait] building.
> l hl.d ";, 'k I
El se plimba des seara.
Ea este 0 femeie rea.
~i ei au cinci ma~ini.
~i ~oferul are 0 ma~ina ro~ie.
Merg des acolo.
In exercitiul care unneaza, cuvintele din limba romana trebuie traduse In limba engleza:
Ea nu este In Bucure~ti dimineata.
Vad doi baieti in apropierea ~colii.
Acesta este un discurs bun.
Completati propozitiile In limba engleza:
~coala buna
Noi vedem cladirea alba.
langa turnul ro~u
munca grea
cinci ferestre
doua seri
In magazinul alb > 1111 [)':I "aft ~()PJ > in the white shop
nu dimineata > [not in IYa mo:'nin lgl ] > not in the morning
I ~I este un baiat rau. > [hiz a bEd boi] > He's a bad boy.
I ':1I merge des la lucru.
hllll ~i nlU
~i el esle in cl~\direa alba.
1111 St'arll
a 11Il'1':I intr-ull birotl
> [~i: ofn gi:llIZ tu "a:'k)
> [gud End bEd]
> [hi: iz ii!S,lll in IYa"ait hildin,glJ
> I III ":I:'k III :11, ollsJ
")0
> She often goes to work:
> good and bad
> He is also in the whitebuilding.
> not in the evening
> to work in an oHice
JRepetati cu voce tare:
Citind eu voce tare, invatati mai mult dedit ati erede.
Peter likes to go to school. When he enters the building he goes to a 1'1I011I, Then heopens the red window and looks at the boys and girls in the street.He also likes to go to the hotel. He knows five rooms in the hotl'!.
You go to the restaurant every day. John waits for you in the cwning. I often see you inthe traffic.We go to school in the evening l
There's a good hotel In Bra~ov. The hotel has a white entrancc. The hoft'! also has arestaurant; it's a good restaurant. I work there. I like there. I like 10 work there. I gothere in the morning.John also likes to go to the restaurant. He goes there every day.
There's a church in the shopping street.I know the church. It's near the railway station. We go there every mOl'lling.
I often go to school by bus. I know the driver. He likes the traffic in thc ~f rl'cl~.I go to work by bicycle. I always see Peter. He walks on the sidc-w:dk IIr goes toschool.
in aeeasta parte a leqiei nu mai introdueem materie noua; doar repetam eeea ee am invll\at pana aeum.Cu ajutorul exercitiulul de citire yeti invata care este structura unei propozitii In limba engleza.
Va veti Insu~iti mult mai repede expresiile ~i eonstruetia propozitiei. in acest fel, yeti inva(a kCllile dince in ce mai repede ~i mai u~or!
LECTIA 2 - PARTEA A DOVA,
Cititi dar, pronuntand cat mai corect urmatorul dialog. Repetati exercitiul pana cand IHI VL(I l11ai fa,niei a gre~eala. Daca nu sunteti siguri In legatura cu pronuntia unul cuvant, cautati-l In vocahularul dela sIar~itul eaietului de curs. Pentru u~urareapronuntiei. am tiparit silabele accentuate culikrc ingro~ate.
Repetarea permanentii a material ului asigura consolidarea cuno~tintelor, dar ~i utilizarea lor eu u~urinta.Dupa un timp veti observa ea nu mai trebuie sa faceti eforturi pentru a va aminti un clIv[mt sau topieaunei propozitii.
John:
Mary:
Barbara:Peter:
Barbara:
Mary:Tom:
Mary:
Tom:
Peter:
Folositi filtrul ro~u. Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii, apoi verificati-va.
Acum repetati tot ce ati invatat pana acum. Daca nu sunteti siguri de pronuntia sau intelesul unulcuvant, cautali-l in vocabularul de la sIar~itul caietului de curs.
Efectuati tema pentru acasa numai dupa ce ati rezolvat acest exercitiu, tara gre~eli. Daca nu ati reu~it,nu intrati in panica; citili de mai multe ori propozitiile in limba romana ~i reveniti asupra elementelorde gramatica sau de vocabular care va ridica inca proQleme:
> The boy often looks at the tower.
> Then she goes to work.
> There's traffic in the street.
> In the evening she waits for the car.
> He sees two windows.
> She knows the work.
> Barbara always opens the door.
> He often goes to church.
> There's a red and a white entrance.
> He likes to go to the tower.
> The house is near the church.
> They also visit the office every day.
> She seldom looks at the traffic.
> Barbara always drives the red car.
> Then they go by car.
Ea prive~te rar circulatia.
Ea cunoa~temunca.
Este 0 intrare in ro~u ~i una in alb.
EI vede doua ferestre.
Baiatul se uita des la turn.
Este circulatie pe strada.
Dupa aceea ea merge sa lucreze.
Barbara conduce intotdeauna ma~ina ro~ie.
Barbara deschide intotdeauna u~a.
$i ei viziteaza biroul in fiecare zi.
Lui ii place sa mearga la turn.
EI merge des la biserica.
Seara ea a~teapta ma~ina.
Casa este aproape de biserica.
Dupa aceea ei merg cu ma~ina.
Lui ii place sa conduca ma~ina. > He likes to drive a car.
Intotdeauna desehid u~a. > 1 always open the door.
j n fiecare zi te plimbi pana la cladire.
( 'i'\lId Ie a~teptam, privimI' ircula\ia de pe strada.
Sl'ara ca merge intotdeauna cu autobuzul.
I\POI ca mcrge la gara.
III ll'sl:llIrallt ea vorbe~te cu baiatul.
Ilaiallllilingl" eu trcnul in fiecare diminea\:1.
0l"o,da l'sll' ill Strada Sla\iei.
31
> You walk to the building every day.
> When we wait for you we look at thetraffic in the street.
> In the evening she always goes by bus.
> Then she goes to the railway station
> In the restaurant she speaks to the hoy.
> Thl" boy goes by train every lTIornillv.
> The school is in Station Street.
> There is also a factory ncar thl" sl:lIioll
Citi~i urmatoarele cuvinte. Literele din fieeare coloana tiparite cu caractere Ingro~a!l', dcscmneazaaeela~i sunet:
Dupa aceea merge cu trenul ~i vede hotelurile~i restaurantele.
EI deschide intotdeauna birou1~i vorbe~te cu Peter.
> He always opens the Uj'lllTand speaks to Peter.
> Tom works there.
> The factory also has ~lJl ullll'C
> Tom often waits for Petel
> It" s a bad car.
> He is in the ShOpplllg stlcl'l
> John is not in the apal tllll'lll
> ] walt for John every day> He seldom looks at the eli'
> Tom has a good car.
> It's a Rolls Royce,
> He also has two red blcyck '
> Then he goes by train ami ',ll' III\" Illllclsand the restaurants.
> In the evening he visits Illil 11.11\ I
32
[I:]
evening
he
see
speech
[ail
like
white
five
restaurant
[e]
hotel
red
get
~i fabrica are un birou.
Tom lucreaza acolo.
Este a ma~ina proasta.
EI este pe strada cu magazine.
Tom il a~teapta des pe Peter.
John nu este In apartament.
iJ a~tept pe John in fiecare zi.El prive~te rar ma~ini1e.
Tom are a ma~ina buna.
EI viziteaza seara Bucure~tiul.
Acesta este un Rolls Royce.
E1 are ~i doua biciclete ro~ii.
[u]
room
school
you
two
2.5. Uncle verbe Ie folosim des in combina\ie cu anumite cuvinte:
2.2. in unniitoarele expresii nu se folose~te articol:
2.4. Formele conjugate ale verbului ,,10 be" (a fi) ~i variantele prescurtate sunt urmatoarele:
- a merge la ~coala
- a merge la biserica
- a merge la lucru
- Este 0 ma~ina ro~ie pe strada.
- Ea luereaza acolo.
- a a~tepta pe cineva, ceva
- a vorbi eu cineva
- a lucra undeva
- EI 0 a~teapta Intotdeauna pe Barbara.- Vorbim eu Peter in fiecare zi.
to go to church
to go to work
to go to school
There is a red car in the street.
She works there.
to drive - a conduce driver - ;;ofer, conducator auto
to speak - a vorbi speech - discurs, vorbire
to work - a lucra work - munca
to walk - a se plimba walk - plimbare
to enter - a intra in, a pa~i in entrance - intrare
We speak to Peter every day.
to wait for
to speak to
to work at/in
lam I'm - ell slInt we are we're noi suntem
you are you're - tu e$tl, dumneata e~ti you are you're voi sunteti
- dUl11ncavoastrii sunte\i
he is he's - el estc they are they're - ei sunt
she is she's - ea cstc
it is it's - acesta, asta este
He always waits for Barbara.
Daca cuvantul "there" se afla la sfjr~itul propozitiei, are rol de adverb de loc ~i se traduce"acolo".
2.1. "Acesta este" sau "acela este" se traduce In limba engleza prin "it is"l it if I . Accs!:! scprescurteaza In vorbire, dar ~i in scris; astfel, scrierea corecta ~i pronuntia este "it's"! '1:;1 .
RECAPITULAREA LECTIEI 2,
2.3. Dad vrem sa exprimam eil ceva cste, exista, folosim expresia "there is", a carei formaprescUliata este "there's".
2.6. lata ciiteva substantive formate din verbe:
:TEMA PENTRU ACASA 2
Rezolvati ~i trimiteti spre verificare unnatoarele exercitii:
Indicatiile referitoare la rezolvarea temei ~i modul lor de trimitere Ie gasiti in indrulllarul de lasIar~itul caietului de curs:
A Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana:
I. Is he near the railway station?
2. No, he always goes by bus.
3. The driver waits for Peter every morning.
4. He also likes to speak to Barbara.
5. There's a good restaurant in the hotel.
6. I walk to work every day.
B. Traduceti unnatoarele propozitii in limba engleza:
I. Ea merge des seara la restaurant.
2. Vedem gara in fiecare zi.
3. Camera are ferestre.
4. Fabrica este in apropierea oficiului.
5. Cunosc cladirea alba.
6. In fabrica este un birou.
C. Construiti propozitii in limba engleza folosind cuvintele de mai jos:
I. like to, I, drive, car, a
2. the driver, often, speak to, we
3. by car, she, goes, every day, to work
4. has, windows, the building, five
- un (articol nehotariH)
- sunt
- ~i, la fel ~i ... de asemenea
- bicicleta
- cladire
- Intotdeauna, mereu
- baiat
- e~ti, sunte\i, suntem, sunt
-afi
- rau
- un (articol nehotarat, se folose~teInaintea cuvintelor care Incepcu 0 vocala)
- bloc
- sta~ie de autobuz
- apartament
- autobuz
- turn de biserica
- ma~ina, automobil
- biserica
- cu, pe (a calatori)
- a intra In, a patrunde In
- a conduce
- intrare
- seara (ca perioada de timp)
- seara
- ~ofer, conducator auto
- fiecare, to~i, toate
- fiecare zi
- fabrica, uzina
> [tll bl.l
> [apa:'tJll;ln\ I> [End]
> [a:']
>[bEclJ
>[0:]'\:1/]
>[e\ril
>[t~il:'t~]
>[b;lsi
>11'1
-.
five > [fa/v] -cmci
to get > [tLiget] - a primi, a obtine
to go > [tu gall] - a merge
to go to > [tu gau tLl] - a merge la
good > [gud] - bun
to have > [tu h\] - a avea
he > [hi:] - elhe's > [hl:z] - el este
hotel > [hautel] - hotel
house > [haus] - casa
> [a/] '--.-eu
I'm > [aim] - eu sunt
III > [111] - in, la, inauntruJ
IS > [IZ] - este, e
it > [It] - acesta, asta (pentrll obiectc, notiuniabstracte, animalc, gellul neutru)
it's > [ItS] - asta este
to know > [tLi Hau] - a ~ti, a cunoa~te
to like > [tLi lark] - a(-i) placea, a i'ndragi
to like to > [Ill laik tu] - a-i placea sa faea eeva
to look > [tu lllk] - a privi, a se lIita
to look at > [tLl luk Et] - a se uita la, a privi la
morning > [Illo:'nin(g)] - dimineaFI
in the morning > [in DZa mo:rnin(g)] - dimineala (ca pcrioada de timp)
near > I ilia'] - aproape, 111 preajma
no > [Ilau] - nu, I1ICI 1111, l1ici 0
not > [noll - nu
office > [otis] - biroll, oliciu
often > [oftan], [ofn] - des
to open > [tu aUfln] - a dcschide, a desface
railway > [reil"ei] - cale ferata
railway station > [led"el stel~lI] - gara
red > [red] - ro~u
(ower > [tawl']
IralTic > [trEfik]
(rain > [Ireln]
Iwo > 111I1
(0 vi:;i( > [Ill \'i/ill
(0 wail :- 1111",/11
to wait lor '. 1III ", '/1 [" ' 1
restaurant
room
school
to see
seldom
she
she's
shop
shopping
shopping street
side-walk
so
to speak
to speak to
speech
station
street
the
then
there
there's
they
they're
to
> llestarant],[restro:nt]
> [ru:m]
> [skull
> [IU si:]
> [seld:ull]
> lsi]
> [sopin"'l stri:l]
> l s:)/d"() LI
>[Iu spiLJ
>[Iusprklul
> [Spl"]
> [slci:;n]
> [slii I I
> I [)Iell]
> [IYea']
> [[Yea'z]
> lD/el]
> [D"el']> [tll]
- restaurant
- camera
- ~coala
- a vedea
- rar
- ea
- ea este
- magazlll
- cumparaturi
- strada cu magazine
- trotuar
- astfel, a~adar
- a vorbi
- a vorbi cu cineva, cuiva
- vorbire, discurs
- statie
- strada
- (articol hotariit)
- atunci, dupa aceea, apoi
- acolo
- acolo este
- ei, ele
- ei/ele sunt
- 1. la, spre, catre2. indica modul infinitival
verbelor; de exemplu: to speak
-tum
- circulatie
- tren
-doi
- a vizita, a merge la
- a a~(cpta
.. a a~tepta pe cineva, ceva
to walk > [tu uu.k] - a merge pe jos, a se plimbawalk :> ["o:k] - plimbare
we > [Ui'] -noiwe're >[Uia'] - noi suntem
when > [lien] - dnd, atunci cand
white > [t/att] - alb
window > ["ind:H1] - fereastra
woman > ["um im] - femeie, solie
to work >[tu"a"k] - a lucra
to work in/at > [tll "a "k ,nlEt] - a lucra la
work >(Ua.kJ -muncayou > [ill: 1 - tu, voi, dumneavoaslra
you're > [ilia'] - tu e~ti, voi suntc\i,dumneata e~ti,dumneavoastra SlII11c(i
1'n cazuri/e in care aufost prezentate dOUG prol1un(ii d~(erite pentru ace/a!j! cuwln(. 11IS('(1I1II1U cd potfi folosite ambele variante.
INVATAREA, SISTEMATICA
Deseori, intre cl~tigatorul probei de zeee mii de metri ~i restul eoneurentilor e 0 diferenta dedoar ciitiva metri.
Aeesta este rezultatul unui antrenament mai sustinut, al unui mod de viata mai sanatos si al unei ..', "
pregatiri mai laborioase. Aee~ti faetori hotarase rezultatul final ~i ii difcrentiaza pc cl~tigatoriderestul eoncurcn~ilor.
Dumncavoastra a\i hotanit sa partieipati ~i sa absolvi(i eursul dc limba cngleza pentru ineepatori,pentrll a fi mai bine pregatit pentru restul vietii. Exersa\i in ficcarc zi un sfert de ora! Nu estemult, dar cstc foarte important sa faeeti aeest lueru eonsecvent ~i sistematico Nu va pierdetielanul Inlllpta ell grijilc cotidiene ~i nu va abateti de la Invii\arca zilnica. In eunind yeti eonstataca cforturile dlll11nCavoastru dau rczultate. Veti fi mai l11ai lI~or 111!clc~i dc persoanele straine,yeti plltca vedca fill11e, yeti putea eiti in limba engleza. Cllnoa~terea acestei limbi de eireulatieinternationala va poate influenta ~i aetivitatea profesionalil, precllm ~i alte domenii ale vietiidumneavoastra, indiferent daea este yorba de petreeerea limplIllii liber, de viata soeiala sau deeariera.
A~adar, aveti numai de ea~tigat.
Va ureaza mult sueees,
Profesorul dumneavoastra
Copyright byEUROCOR - Institutul European de Cursuri prin Coresponden1ii S. R. L.
1998
INDRUMAR PENTRU REZOLVAREA TEMEI
1. va rugam, incepe~i rezolvarea temei pentru acasa numai dupa ce a~i par-cursintregul material, ati repetat cuvintele ~i ati rezolvat tara grqeli ultimele exercitiide verificare. Inainte de a incepe rezolvarca acesteia va recomandam sa studiati cuatentie ~i sa recititi inca 0 data textul, urmarind reguli1e pe care reeapitularea Ieaccentueaza prin punetare.
2. Atunei cand Invatam olimba straina, aceasta trebuie exersata ~i repetata eu aceea~iperseverenta cu care am Invatat sa mcrgem. In acest seop v-au fost propuse 0 seriede exereitii. Va sugeram sa revedeti din cand "in dnd materialul deja parcurs. Inscurt timp, eursantul se va convinge di accsl lucru nu cste lipsit de sens. Temaimplica intotdeauna ~i repetarea materiei din Icqiile anterioare. Obi~nuiti-va cuacest mod de lucru, care, in mod spontan ~i tara eforturi deosebite, vaimprospateaza ~i consolideaza cuno~tintele. Pentru a putea obtine rezultate ininvatarea limbilor straine cu ajutorull11etodei noastre, nu aveti nevoie de un talentdeosebit. Chiar ~i cei care sunt mai putini receptivi in invatarea lil11bilor straine,vor ajunge dupa cateva luni de studiu la un nivella care nici nu au sperat.
Deci, fiti gata de lucru!
3. Propunerea noaslr~l cste sa Incepeti rezolvarea temei folosind ciorna. Va fi l11aiu~or sa va corccta\i ~i sfl propuncti mai multe posibile raspunsuri, iar la sfar~it saalcgeti varianta care vi sc parc a fi cea l11ai buna.
4. Transcrieti tema "pc curat" doar cand sunteti siguri de rezolvare. Pentru trimitereatemelor folositi forn1Ularele tiparite in acest scop.
5. Nu uitati sa va scrieti numele, prenumele, adresa, codul profesorului ~i numarulde cursant sub care ati fost inregistrat. Acesta din urma se gase~te in scrisoarea careconfinna participarea dvs. la curs.
6. Va rugam scrieti citet!
7. Alaturati temei pentru acasa un plic timbrat autoadresat. In acest plic yeti primitema corectata.
8. Este foartc important Sil nola\i pc plic numarul de cursant sub care ati fostinrcgislrat!
9. In cazul In t:al"l: WlllaIH!a\i matcrialc noi de curs, sau aveti alte cereri legate dercla(iilc t:u puhliclIl, st:ric(i-Ic scparal pe 0 foaie de bartie ~i trimiteti-le pe adresanoastra ImprcLilla t:1I lcma. In wI\lIl din stflllgajos al scrisorii, scrieti "Relatii cupublicul".
1O. Dumneavoastra suntcti cel care stabile~te termenul de trnmtere a temei.Independent de acesta, lUCl-area dUl11neavostra va fi intotdeauna controlata ~iretrimisa de catre profesor.
Veti vedea, eforturile dumneavoastra vor fi rasplatite. Va dorim mult succes!
Ineepem eu invatarea catorva euvinte noi:
Iar aeum sa exersam intr-o alta ordine euvintele noi impreuna euartieolul. Rcpetati:
town >[taun]- ora~
table > [teibl] - masa
clock >[klok]- eeas, orologiu
on > [on]- pe
day > [dei]- Zl
girl >[ga:rl] - fata
time > [taim]- timp, vreme
afternoon > [a:ftarnu :n]- dupa-amiaza
mother >[maDZa']- mama
usually > [iu:juaJi]- de obieei,
in mod obi~nuit
PARTEA INTAI
the day > rIY~l dci]-ZlUa
usually ;;. IlIljllali I- de obieci,
III mod obi~nuit
a table > Ia (tilll]- omasa
the afternoon > [O/i a:fht'nu:n]- dupa-amiaza
the mother > [DZa maDZar] - mama
the time > [DZa taim]- timpul, vremea
a town > [a taun]- un ora~
on > [on] - pe
a clock > [a klok]- un eeas, un orologiu
a girl >[aga:'l] - 0 fata
LECTIA 3,
---------------- --_.. -------------
- Aceasta este 0 zi buna.
- dupa-amiaza
- Mama se uita de obiceila ceas.
- ceasul de pc masa
- baiatul ~i fata
> [it iz a gud dell
> [maDZar iu:juaiJ luksEt DZa klok]
> [DZa bOI End DZa ga: rI]
> [DZa klok on D'a teibl]
Dupa cum ati observat, inaintea cuvantului "mother" nu estenecesara folosirea articolului.
I have no time to visit > [al hEy n~lll taim ttl vizit - Nu am timp sa 0 vizitez peBarbara. ba"bla] Barbara.
He goes to school 1D > l hl: ga 11 / (II Sk II: I In - Dupa-amiaza el merge la ~coala.the afternoon. (YI ;l.lta'lIl1 111
She likes to go to town. > [~J. l;lIks III L;\II to 1.\11/1 I - Ei ii place sa mearga in ora~.
The girl usually waits > [Dla ga:rlllJ:Jllall ''l'lls - Fata a~teapta de obiceifor the train. fo: r DZa trelll] trenul.
It's a good day to work. > [its a gud del tll ua:'k] - Aceasta este 0 zi buna pentrumunca.
The boy has two tab les > [Dla boi hEz tu: te/blz - Baiatul are doua mese "\in the room. in DZa nnn] in camera.
Mother is in the room. > [malY,Y 17. III D'a ru:m] - Mama este in camera.
Ati /nvii(at ca particllla to precede verbul fa modul injinitiv, lnsii ea este folosita ~i pentru aindica directia, tradllcClIldu-se prin la, spre, catre.
Iar acum unneaza propozitii in care yom intalni cuvintele noi. Inainte insa, inca un lucru important:
Nu sc folose~te articolul lnaintea cuvantului town atunci cand reiese clar din context la careora..~ se refera vorbitorul. ill cursul lectiei vom Intalni mai multe exemple In acest sens.
Mother usually looksat the clock.
in the afternoon
It is a good day.
the clock on the table
In acest exercitiu yeti intalni cuvintele noi in expresii. Cititi textul ~i fiti atenti Ia pronuntie:
the boy and the girl
-'
Cunoa~te!i deja cuvintele noi? Citi!i cu voce tare propozi!iile in limba engleza ~i completa!i-Ie:
First he sees a white building. >[ta:rst hi: si:z a Uait bildin(g)] - intili el vede 0 cladire alba.
in propozitiile anterioare ati putut observa cd putem combina cuvantul for cu diferite cuvinte ~iastjet fntelesul lui diferd de la caz la caz.
- Ea este 0 fata draguta.
- pentru 0 zi, 0 zi, timp de 0 zi
- a cauta
- a merge la plimbare
- a a~tepta pe cineva, ceva
- There are two> clocks [kloks] in the room.
- We go to church> in the afternoon[DZi a:ftarnu:n].
- I often wait> in town [in taun] for a day.
- > Mother [maDzii"] is in the building.
- I have no > time [talm] for shopping.
- It's a good> day [dei] to go for a walk.
>[~i:z DZei:'F] - Ea este acolo.
>[ ai nau sam gud ~ops] - Cunosc ciHeva magazine bune.
>[DZearz a big tEktari DZear] - Acolo este 0 fabrica mare.
>[ ~i:z a nals ga:rl]
I know some good shops.
Shc's there.
There's a big factory there.
She's a nice girl.
Yom invata din nou cilteva cuvinte noi. Fiti atenti 1a pronuntie!
p~opk >1 pi 1 11 1 popor, na\iune, oameni people >[ pi:pl]
IIIC(; 111.1/',1 placlIl, f"llIllIOS, dragu\, sil1lpalic nice >11IIlllt'l 111(\1l', voltlll1il1os, Ill[bigJ
first >[ta:'st] - prim, intai first >[fa:rst]
some >[sam] - ceva, cateva, ni~te, ciltiva, unii some >[sam]
country >[kantri] - tara, stat country >[kantri]
to wait for
in urmatoarele propozitii yeti vedea felul in care folosim aceste cuvinte. Cititi propozitiile ~iverificati pronuntia.
to go for a walk
to look for
for a day
A~tept des cate 0 zi in ora~.
Dupa-amiaza mergem la biserica.
in camera sunt doua ceasuri.
Mama este in cladire.
Aceasta este 0 zi buna pentru plimbare.
Nu am timp pentru cumparaturi.
Citi~i urmiltoarele expresii ~i propozitii ~i incercati sa Ie traduceti:
>0 lara mare
>prima clad ire
> Bucure~tiul este frumos.
> El vedc 0 statie mare.
> De obicci mergem primii.
>Am cateva ceasuri.
> Unor fcte Ie place sa se plimbe.
- Aceasta este 0 tara frumoasa.
- Unii oameni au case,iar unii au apartamente.
- Aceasta este 0 ma~ina mare.
- Este placut sa 0 vad/vedem pe Mary.
>[a big kantri]>[DZa fa:rst bildin(g)]
>[ bukarest II: n,lls]
>[al hEv sam kloks]
>1 sam ga:'!/ lalk III "o'k]
> [its a nais kantri]
> [its a big ka: r]
>[sam pi:pl hEv hauzizEnd sam hEv apa:rtmants]
> [its nais tu si: meari]
In limba engleza diteodata nu se folose~te articolul inainteasubstantivului, daca substantivul este la plural, de exemplu: "Somepeople have houses and some have apartments."
cateva ceasuri mari > I S;II11 hi!', k lob I - some big clocks
o tara frumoasa >1" 11"1', kalllill - a nice country
doua mese mari >[lu. hlg 1('/111/1 - two big tabks
prima zi frumoasa >[DZa f~l:'st 11,11:, d"11 - the first nice day
cateva fete >[sam ga:'lz] - some girls
cinci ora~e >[falV taunz] - five towns
Sa exersam cuvintele noi. Traduceti-Ie in limba engleza:
a big country
Daca cuvantul "some" se afla inaintea substantivului, atunci nufolosim articolul.
the first building
He drives a big car every day. >[ hi: (!I-alv/ ,1 hIL', ka:' eVil dCI] >El conduce zilnic 0 ma~inamare.
Bucharest is nice.
He sees a big station.
I have somc clocks.
We usually go first.
Some girls like to walk.
It's a nice country.
It's nice to see Mary.
It's a big car.
Some people have housesand some have apartments.
Transformati urmatoarele propozitii afirmative in propozitii interogative:
Sa verifieam daea ~titi deja euvintele noi. Tradueeti urmatoarele propozitii in limba engleza:
In leetia anterioara am diseutat deja despre vcrbul "to be" - "a fi". In aceasta leqie vom prezentaformele interogative ~i negative ale acestui verb.
- Suntem in ora~?
- Ea este mama?
- She goes to the officesome afternoons.
- Mary is often there.
- It's time to go.
- I often speak to mother.
> So11](' pcople go for a walk 111 the evenings.
> It's a town ncar Bucharcst.
> The clock is nice,
> It's a big country.
> Mother enters the shop every day.
> I have no tlme to go for a walk.
> Some rooms have five windows.
> There's a big table in the office.
> He's a nice boy.
> We often go to town in the afternoon.
> We are first.
>Are we in town?
>Is she a mother?
> [~i: gauz tu DZi ofis sama:fUFnu:nz]
>[meari iz ofn D'eiF]
> [ai ofn spi:k tu maDZiF]
> [its taim tu gau]
We are in town.
She is a mother.
Ajirmativ: In terogativ:I am a girl. - Eu sunt (0) fata. Am I a girl? - Eu sunt (0) fata?
He is a boy. - El este (un) Miat. Is he a boy? - Este el (un) Miat?
They are in the - Ei sunt in camera. Are they in the - Ei sunt in camera?room. room?
The girl is nice. - Fata este draguta. Is the girl nice? - Este draguta fata?
Aceasta estc a tara mare.
Unii Oal11Cnl I11crg Sl'ara la plimbare.
Aeesta este un ora~ aproape de Bucure~ti.
Mama intra in magazin in fiecare zi.
in cazul formiirii interogativului verbului to be se schimbii ordinea cuvintelor din cadrulpropozitiei, adicii substantivul sau pronumele personal oJi verbul loJi schimbii locul lntre ele.Acest pro'cedeu se numeoJte inversiune.
In birou este 0 masa mare.
Ceasul este fmmos.
Nu am timp sa merg la plimbare.
Cateva eamere au einei ferestre.
El este un baiat dragut.
Dupa-amiaza mergem des in ora~.
Noi suntem primii.
Este timpul sa pleeam.
Nfaria este des aeolo.
Ea merge catevadupa-amieze la birou.
Vorbese des eu mama.
Iar acum unneaza diteva exemple in care raspunsul este pozitiv:
- EI este in birou?
- Este frumoasa ma~ina?
- E~ti (un) Miat bun?- Sunt cladiri mari?
- Sunt in casa?
- Aceasta este 0 ma~ina mare?
> Yes, they are.
> Ycs, it is.
> Yl"" he is.
--.. 'I t'" I ,1111
> Yes, It is.
> Am I in the house?
> Js he in the officc'?
> Are they big buildings?
> Is the car nicc')
> Is it a big car'?
> Are you a good hoy')
Is she a good girl?
Is the boy in the building?
Are the people in the restaurant?
Is the bicycle white?
Are we near Bucharest?
Am I in the office?
Is it a church?
Are they in the street?
Raspundeti la url11~\toarcle intrebari:
Cand raspunsul este negativ, folosim cuvantul no [nau] urmat de pronumele personal, apoi deverb, urmat de cuviintul not [not}
It illiocuie,~tesubstantivele ajlate la persoana a treia singulQl; daca ne referim la obiecte, animalesau abstrac{iuni. In celelalte cazuri folosim pronumele he sau she; they inlocuie9te substantivulla plural.
Are you in the house? - E~ti in casa? Yes, I am. - Da.
Is he a nice boy? - Este un Miat dragut? Yes, he is. - Da.
Are the people in the hotel? - Oamenii sunt in hotel? Yes, they are. - Da.
Are they in the office? - Ei sunt in birou? Yes, they are. - Da.
Are the cars white? - Ma~inile sunt albe? Yes, they are. - Da.
Is the boy in the room? - Baiatul este in camera? Yes, he is. - Da.
Is the girl nice? - Este draguta fata? Yes, she is. - Da.
Is the house big? - Este mare casa? Yes, it is. - Da.
I am in the house.
He is in the office.
Cfllld rrispunsulla int'rebare este ajirmativ, acesta este fonnulat cu ajutorul cuvantului yes [ies]- da, urmat de pronumelepersonal9i de catre verb. Substantivulfolosit in intrebare vafi inlocuitde catre pronumele personal.
It's a big car.
The car is nice.
You are a good boy.
They are big buildings.
la! aClllll S[l rCpC!11ll cxcrci\iul anll'l"JOr l(lloslI1 No, they aren't.
> No, he isn't.
> No, we aren't.
> No, it isn't.
> No, it isn't.
> No, "Ill Ilot
> No, he Isn't.
> No, she is not.
> No, he is not.
> No, they are not.
> No, we are not.
> No, it is not.
> No, it is not.
> No, I am not.
> No, he is not.
- Sunt primii?
- EI este in casa?
- Tu e~ti fata?
Is the boy in the car?
Is the factory big?
Are the people nice?
Is mother in the shop?
Is it a big car?
Is he in the car?
Are we near Bucharest?
Are you a boy?
Is it a big car?
Is the boy in the car?
Acum unneaza cateva cuvinte cu ajutorul carora putem forma intrebari:
"is not" se prescurteaza "isn't" [iznt], iar "are not" se prescurtcaza"aren't" [a:fnt]. "am not" de obicei se prescurteaza numai in cazulconstruqici "I am not" care poate fi inlocuit cu fonna prescurtata"I'1lI not".
Is mother in the shop?
Is the factory big?
Are the people nice?
Is he in the car?
Are we near Bucharest?
Raspundeti negativ la unnatoarele propozitii dupa modelul descris anterior:
Are you a boy?
Is he in the house?
Are they first?
Are you a girl?
Sa vedem cateva exemple:
.8
- Cine este?
- Ce este?
- Unde este Miatul?
- Cand e~ti in cHidire?
- > Where ["car] is the church?
->Who[hu:] is it?
- > What ["ot] is on the table?
> When arc you in the office?
>What is in the building?
> Where is the car?
> Who is the girl'l
>[Uen a: f iu: in 1)/;1bildin(g)]
>[ 1m: iz it]
>[Uotizit]
Unde este biserica?
to think
In fntrebari, cuvintele interogative who, what, where, when stau fnaintea verbelol~
What is it?
rar acum sa Ie vedem ~i in propozitii interogative:
La transcrierea foneticii a ultimului verb v-afi illlii/nil cu /1/1 semll !lOU, l' 1"]. Este folosit lanotarea grupului th, asemamitor semnului [ IY I.
When are you in thebuilding?
Where is the boy?
Sa exersam cuvintele noi. Completati propozitiile Cli pronumele interogativ corespunzator:
Cine este [ata?
Unde este ma~ina?
Ce este pe masa?
Cine este?
Acum urmeaza cateva verbe noi. Repetati-le cu VOce tare:
Folositi cuvintele noi la traduccrca urmatoarelor propozitii:
Who is it?
to ask >I III .I.sk I- a intreba, a cere (cuiva, ceva) to ask >{tu a:sk]
to live >{ III IIV I- a trai, a locui to live >(tu liv]
to want >{ tu uontj- a vrca, a dori to want >[lu "on l)
to think >etu Tsin(g)k]- a gandi, a sc gilndi la to think >1 til T'lII(l')kj
Desigur nu ali uitat semnul [DZ] . Semnul [TsJ este Ioarte asemiiniitor, cu deosebirea cii nu estesonor. Se roste~te ca t, cu limba fntre din(i. In timp ce ne retragem limba dintre dinfi, pronun!iimun s. In acest caz corzile vocale nu vibreaza.
Cand e~ti in birou?
Ce este in cladire?
Sa vedem daca ati reu~it sa vi Ie insu~iti. Cititi ~i completati unnatoarele propozitii:
> [Dzen ~i: Uonts tu vizitDza t~iLrt~]
>[Ui: liv in a big kantri]
>[~i: Uonts tu si: DZa~opin(g) stri:t]
> [al TSin(g)k ~i: laiks tu livin taun]
- 1 >tiJlIlk I I' 111("lk I it is a bad school.
- I >w.l11i I"oldl to have a car.
- We >are ['lor] always there.
- She >wants [Uonts] to live in Bucharest.
- I often >ask [a:sk] Mary.
- 1>think [TSin(g)k] he wants to be first.
- We like to> live [liv] in Bucharest.
> Then she wants to visitthe church.
> We live III a big country.
9
> She wants to see theshopping street.
> I think she likes to liveIII town.
In propozitiile atributive, cuvintele relativ-interogative who,where, when pot fi omise.
Traim intr-o tara mare.
Apoi ea vrea sa meargala biserica.
Ea vrea sa vada stradacomerciala.
Folositi cuvintele noi in traducerea urmatoarelor propozitii:
Cred ca ii place sa locuiascala ora~.
Vrcau sa al11 0 l11a~ina.
Ea vrca sri locuiasca la Bucure~ti.
Eu cred ca aceasta nu este 0 ~coala buna.
Suntcm intotdeauna aeola.
Ne place sa locuim la Bucure~ti.
Cred ca vrea sa fie primul.
o intreb des pe Maria.
el este >he is >[hi: iz]
eu vreau > I want >[aIUont]
ei gandesc >they think >[DZel TSin(g)k]
noi traim/locuim >we live >[Ui: liv]
tu intrebi >you ask >[iu: a:sk]
ei intreaba > they ask >[DZei a:sk]
tu e~ti > you are >[iu: a: r ]
ellocuie~te > he bves >[hi: livz]
noi vrem >we want >[Ui: Uont]
voi ganditi >you think > [iu: TSin(g)k]
Sa repetam verbele noi. Traduceti unnatoarele expresii in limba engleza ~i fiti atenti la pronuntie:
>[bihaind]
- Ea vede 0 ma~ina ro~iepe fereastra.
- Tu mergi des la bisericadin spatele sta~iei.
- E1 merge cu bicicleta prinora~ in fiecare zi.
- ClInosc ora~ul de la un capatla celalalt.
- Ea cstc in spatclc magazinului.
behind
through
- Ea este in spatele cladirii.
- De obicei merge in urma lui John.
- Oficiul este in spatele ~colii.
- Este 0 strada pentru circulatie continua.
- Privesc rar prin geam (pe fereastra).
- Accsta este un tren direct spre Londra.
- de la un capat la celalalt (de-a lungul ~ide-a latul)
>[iu: ofn gau tu DZa t~a:rt~Qihamd DZa stei:;;n]
>[hi: gauz bal baisikl TSru:DZa taun evri dei]
>[~i: si:z a red ka 1 I "ILl:DZa Uindau]
>[ainall IYal.lllll 1'111End TSru:]
>[bihaind]
He goes by bicycle throughthe town every day.
You often go to the churchbehind the station.
She sees a red car throughthe window.
I know the town throughand through.
She is behind the shop.
Sa exersam cuvintele noi eu ajutoruf cfttorva cxcmplc. Rcpctati propozitiile ~i fiti atcnti lapronun~ie:
He usually walks behind John.
It's a through train to London.
"He usually walks behind John."
It's a street for through traffic.
lata inca un cuvant nou:
behind
The office is behind the school.
She's behind the building.
through and through
Citi~i propozitiile ~i re~ineti traducerea noului cuvant:
In propozi~iile urmatoare ve~i intaIni un cuvant nccunoscut. Pentru inceput, sa exersam pronuntia lui:
LECTIA 3 - PARTEA A DODA,
through
1seldom look through the window.
Transformati unnatoarele propozitii in propozitii interogative:
Comparati propozitiile afinnative cu propozitiile corespunzatoare interogative ~i repetati:
- Fetele locuiesc la Bucure~ti?
- Vrei 0 ma~ina?
- Lor Ie place ora~ul?
- Mergi des la plimbare.
- Mergi des la plimbare?
- A~teptam intotdeaunatrenul?
- A~teptam intotdeaunatrenu!.
- Mergl la magazinin licearc zi'!
- Imi place ora~u!.- Imi place ora~ul?
>00 we seldom see the boy?
>00 we usually walk to work')
>00 the boys like the town'?
>00 you always work in the big building?
>00 I visit Mary every day?
>Do they often go to church?
+
in Bucharest?
a car?
the town?
>[iu: ofn gau fo:[ a "o:k]
'1 dll III 1',111 III I Va sup('I'll dul
>[ du "i: o:l"eiz "eitfo:[ OZa trein]
>[ du iu: ofn gau fo:[ a "o:k]
>l"" O:I"CU liCit 1'0:'DZa trein]
>[du ai lalk DZa taun]
>[ai laik DZii taun]
live
verb
like
want
La timpul prezent, daca verbul de conjugat nu este to be, intrebarease fonnuleaza cu ajutorul verbului auxiliar to do.
the girls
they
you
11
I visit Mary every day.
The boys like the town.
We usually walk to work.
We seldom see the boy.
You always work in the big building.
They often go to church.
Do you often go for a walk?
Do we always waitfor the train?
You often go for a walk.
We always wait forthe train.
Do you go to [he shopevery day?
I like the town.
Do I like the town?
Do
You go to the shop every day. >1 Ill. gdll tll 1)1a sop eVIl dC!] - Mergi la magazin in fiecare zi.
Do
Do
Sa urmarim exemplele:
Verb + pronume personal +auxiliar sau substantiv
In prima parte a lectiei am clarificat regulile de formare a intrebarilor ~l raspunsunlor cu ajutorulverbului to be. lnversiunea nu poate fi folosita in toate cazurile de formulare a intrebarilor.
in propozifiile aflrmative intalnite pana aeum, verbul era folosit la timpul prezent simplu -(the Simple Present Tense [DZa simpl prezant tens]). in propozi{iile interogative, toate verbelecu exceptia lui to be, sunt illsofite de auxiliarul verbul to do [tu du]. in aeest caz verbul to do[tu du] sta inaintea subiectului dupa care urmeaza verbul de conjugat.
We seldom see the buildings. - What >do we seldolll see? - Ce vedem rar?
~i acum, prin intennediul exemplelor urmatoare yeti vedea cum folosim verbul auxiliar "does":
- Ciind deschide (el)magazinul?
- Ei cand viziteaza fendeia?
- Unde se Jplimba Ionin ficcare zi?
- Unde se plimba (ei)in fiecare zi?
- Ce ~coala iti place?
- Ce fel de ma~ini ii plac (ei)?- El cand viziteaza fata?
- Unde mergi de obiceidimineata?
- Ciind deschizi de obiceimagazinul?
- Petre merge la ~coalain fiecare zi?
- Ea merge des la Bucurqti?
12
- When >does he openthe shop?
- Where >do they VISII thewoman?
>["en daz hi: vizll [Ya ga:'I]
>["ca' du lYcl "o.keVil dC11
>1"01 sku.1 ["ot ka:rz daz ~i: lalk]
>["ear du iu: iu:juali gauin DZa mo:rnin(g)]
>["en du LU: iu:juali aupnD7a ~op]
>[~i: ofn gallZ tu bubrest]>[ daz ~i: ofn gall
tu bukarestJ
>[hi: seldam vi71ts mean]>[ daz hi: scldiill1 vint mcari] - El 0 viziteaza rar pe Maria?
Daca in intrebare figureaza pronumele he, she, it sau un substantiv,verbul auxiliar va fi does [daz), iar verbul aflat in propozitie nu
prime~te terminatia ,,-s".
He opens the shopin the morning.
Completati unnatoarc!e propozitii:
They often visit the woman.
John walks to workevery day.
What cars does she like?
Where do they walkevery day?
When does he visit the girl?
What school do you like')
When do you usually openthe shop?
Where do you usually goin the morning?
Ca ,~i in cazul verbului "to be ", in intrebiiri fo!oslIn ~i cuvinte interogative (" where ", "when ",etc.) care stau inaintea verbe!or auxiliare !a inceputu! propozifiei, de exemplu:
Peter goes to school every day. >[pi:tar gauz tu sku:1 evri dei]Does Peter go to school >[daz pi:tar gall tLi sku:levery day? evri dei)
He se ldom visits Mary.Does he seldom visit Mary?
She often goes to Bucharest.Does she often goto Bucharest?
$i acum sa vedem ciiteva exemple in acest sens:
