8/20/2019 ENTOMOLOGIE VARIANTA 27

1/2

VARIANTA 27

1. Regiunile aripii sunt:- porţiunea aripii apropiată de torace se numeşte baza aripei;- porţiunea aripei opusă bazei se numeşte marginea externă;- porţiunea de aripă îndreptată înainte se numeşte marginea anterioară sau costa, iarporţiunea opusă acesteia se numeşte marginea posterioară sau dorsum;

- unghiul dintre marginea anterioară şi cea externă se numeşte vârf sau apex;

- unghiul format de marginea externă şi cea posterioară se numeşte tornus.

2. Antenele clavate sunt cele la care articolele de la vârful agelului sunt îngroşate ca la insectele din familia Pieridae.

3. Scleritele laterale ale toracelui sunt pleure.

4. Apendicii întâlniți la cap sunt- pe segmentul antenal se găseşte o pereche de antene;- pe segmentul mandibular se găseşte o pereche de mandibule;- pe segmentul maxilar se găseşte o pereche de maxile;- pe segmentul labial se găseşte labium, format din cea de a doua pereche de maxile,unite pe linia lor mediană.

5. Numrul mi!crilor respiratorii este variabil în func!ie de activitatea pecare o desfă"oară #ind cuprins între 12 " 1## $min.

$. %espre organele mirosului.%unc!ia de miros sau olfac!ie este îndeplinită de senzile trichoide, baziconice etc.,

care sunt localizate pe antene şi palpii labialii. &rin sim!ul mirosului insectele serecunosc între ele, mai ales atunci când emit substan!e atractante, şi îşi găsesc hrana

preferată, locurile de pontă etc.

&. Structura oului !i dimensiunile acestuia.' u l reprezintă o celulă de dimensiuni mai mari, acoperită la exterior de un

 înveliş gros, numit c h o r i o n. (uprafa!a chorionului poate # netedă sau poateprezenta diferite ornamenta!ii. )a unul din polii oului chorionul prezintă unul sau

mai multe ori#cii, numite m i c r o p i l e. *on!inutul oului, încon+urat de m e m b r a na  v i t e l i n ă, situată sub chorion, este format din o o p l a s m ă (vitelus formativ), dincare se formează embrionul şi d e u t o p l a s m ă (vitelus nutritiv), care este alcătuitădin substan!e de rezervă hidra!i de carbon, substan!e albuminoide etc. şi serveşte ladezvoltarea embrionului. n centrul oului se găseşte nucleul, la insecte ouăle #ind de tip

centrolecit./imensiunile ouălor oscilează între 0,1 şi 2 mm.

'. (ipuri de pupe) caracteristici !i e*emple.a pupă liberă, la care apendicii corpului sunt liberi şi pot executa mişcări exemplu la

coleoptere, himenoptere, etc.;b  pupă obtectă, apendicii sunt lipiţi de corp cu un lichid exuvial şi acoperite cu o

membrană mai mult sau mai puţin transparentă, pupa având aspectul de mumie cepoartă numele de crisalidă la unele lepidoptere sau se găseşte într-un înveliş formatdin #re de mătase ce se numeşte cocon lepidoptere;

c pupă coarctată este o pupă liberă în interiorul ultimei exuvii larvare, care formeazăun înveliş opac ca un butoiaş, ce se numeşte puparium la ma+oritatea dipterelor.

+. ,aracteri-ați ordinul %iptera !i dați câteva e*emple. reci-ați speciilecare /ac parte din acest ordin) tipul de aripi) tipul de aparat 0ucal) tipul delarve) tipul de metamor/o-.

8/20/2019 ENTOMOLOGIE VARIANTA 27

2/2

(pecii3 mu"tele răpitoare 4silidae  "i !ân!arii *ulicidae, sunt extrem deimportante datorită rolului lor în transmiterea unor maladii a"a cumsunt malaria "i febra galbenă.

/ipterele au o singură pereche de aripi dezvoltate.

4paratul bucal este conformat pentru supt  sau pentru supt și înțepat . /upăconforma!ia antenelor, dipterele se împart în brahicere cu antene scurte alcătuite din

câte trei articole "i nematocere cu antene lungi alcătuite din minim două articole.

)arvele dipterelor sunt apode, de doua tipuri3 cu capul bine diferntiet 5 eucefale,si cu capul involuat 5 acefale, in acest din urma caz observandu-se doar mandibulelefunctionale.

nmul!irea dipterelor se face prin metamorfoză completă.

1#. Nepre/erința !i anti0io-a ca tipuri de re-istenț a plantelor la ataculduntorilor.

4ntibioza constă în capacitatea plantei gazdă, determinată în special de factoriide rezisten!ă biochimici, de a ac!iona negativ asupra dezvoltării dăunătorilor prinmortalitate ridicată, mai ales în primele stadii de dezvoltare, prin reducereadimensiunilor corporale şi a fecundită!ii femelelor şi prin producerea chiar a unoranomalii în desfăşurarea ciclului biologic.

11. ,lasicarea produselor pesticide dup modul !i cile de acțiune.6nsecticidele, după modul lor de acţiune, se clasi#că în3

a insecticide de contact , care acţionează direct asupra dăunătorului;

b insecticide de ingestie, care acţionează asupra insectelor după ce sunt introduse întubul digestiv, o dată cu hrana;c insecticide asxiante gazoase sau fumigante, care produc as#xierea insectelor prin

aparatul respirator.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Asilidaehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9A%C3%A2n%C8%9Barhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Culicidae&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Malariehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Febra_galben%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9A%C3%A2n%C8%9Barhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Culicidae&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Malariehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Febra_galben%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Asilidae