Epidemii care au decimat

omenirea

Puţine cuvinte au o încărcătură atât Puţine cuvinte au o încărcătură atât de macabră şi o istorie atât de de macabră şi o istorie atât de

dureroasă precum termenul dureroasă precum termenul “ciumă”. Oroarea şi mizeria au “ciumă”. Oroarea şi mizeria au

stăpânit o omenire parcă stăpânit o omenire parcă blestemată, într-o vreme în care blestemată, într-o vreme în care bolile infecţioase scriau istoria şi bolile infecţioase scriau istoria şi

făceau legea. Duşmani invizibili au făceau legea. Duşmani invizibili au decimat populaţii, au pus capăt decimat populaţii, au pus capăt

familiilor, şi în final, au făcut într-un familiilor, şi în final, au făcut într-un timp extrem de scurt mai multe timp extrem de scurt mai multe

victime decât orice război.victime decât orice război.

NesfNesfâârrşşitul ritul răăzboi cu zboi cu virusurile virusurile 

Oamenii primitivi nu erau feriOamenii primitivi nu erau feriţţi de boli. Ei i de boli. Ei duceau o bduceau o băăttăălie zilniclie zilnicăă îîmpotriva mpotriva

microbilor microbilor şşi bacteriilor care le invadau i bacteriilor care le invadau apa, hrana apa, hrana şşi mediul. Cu toate acestea, i mediul. Cu toate acestea, îîn n

acele vremuri acele vremuri îîndepndepăărtate o izbucnire rtate o izbucnire epidemicepidemicăă nu avea repercusiuni dec nu avea repercusiuni decâât la t la

nivel local, manifestnivel local, manifestâându-se ndu-se îîn focare n focare mmăărunte care se ofileau rapid. Din fericire runte care se ofileau rapid. Din fericire

pentru strpentru străămomoşşii noii noşştri, ei nu au fost tri, ei nu au fost nevoinevoiţţi si săă îînfrunte nimic asemnfrunte nimic asemăănnăător cu tor cu ceea ce urma sceea ce urma săă vin vinăă îîn timpurile ce i-au n timpurile ce i-au

urmat. Abia curmat. Abia câând oamenii au nd oamenii au îînceput snceput săă se se strstrâângngăă laolalt laolaltăă îîn comunitn comunităţăţi rurale i rurale şşi apoi i apoi

urbane, formurbane, formâând populand populaţţii numeroase, ii numeroase, rrăăspspâândirea bolilor contagioase a atins ndirea bolilor contagioase a atins

proporproporţţii epidemice.ii epidemice.

► OO epidemie se declanepidemie se declanşşeazeazăă atunci c atunci câând nd boala afecteazboala afecteazăă un num un număăr foarte mare de r foarte mare de oameni care formeazoameni care formeazăă o popula o populaţţie dintr-o ie dintr-o zonzonăă geografic geograficăă restr restrâânsnsăă..

► Atunci cAtunci câând numnd număărul persoanelor afectate rul persoanelor afectate crecreşşte proporte proporţţional cu mional cu măărirea ariei de rirea ariei de acacţţiune, vorbim despre o iune, vorbim despre o pandemie.pandemie. Umanitatea a devenit mai expusUmanitatea a devenit mai expusăă atacurilor atacurilor microbiene odatmicrobiene odatăă cu domesticirea cu domesticirea animalelor, care sunt, la ranimalelor, care sunt, la râândul lor, ndul lor, purtpurtăătoare de virutoare de viruşşi transmisibili. Pe i transmisibili. Pe mmăăsursurăă ce oamenii ce oamenii îşîşi mi măăreau teritoriile, reau teritoriile, contactul cu microbicontactul cu microbiii pe care altfel nu ar fi pe care altfel nu ar fi avut avut şşansa sansa săă îîi i îîntntââlneasclneascăă, a devenit o , a devenit o realitate necrurealitate necruţăţătoare. toare. Prin depozitarea Prin depozitarea hranei au fost atrase hranei au fost atrase îîn span spaţţiul uman iul uman diversediverse specii de roz specii de rozăătoare purttoare purtăătoare de toare de boli.boli.

PProgresul susrogresul susţţinut al rasei umane a adus cu inut al rasei umane a adus cu sine sine şşi mari neajunsuri. i mari neajunsuri. ÎÎnsnsăă lucrurile nu se lucrurile nu se sfsfâârrşşesc aici. Oamenii au esc aici. Oamenii au îînceput snceput săă creeze creeze

baraje baraje şşi lacuri artificiale i lacuri artificiale îîn apropierea n apropierea comunitcomunităţăţilor. Apa stilor. Apa stăătuttutăă, un mediu , un mediu

prielnic pentru microbi, a atras prielnic pentru microbi, a atras ţâţânnţţarii, arii, care s-au transformat repede care s-au transformat repede îîn n

transmitransmiţăţători perseverentori perseverenţţi de maladii.Pe i de maladii.Pe mmăăsursurăă ce revolu ce revoluţţia tehnologicia tehnologicăă şşi i

industrialindustrialăă a permis c a permis căăllăătoriile rapide de la toriile rapide de la un capun capăăt la altul al lumii, epopeea t la altul al lumii, epopeea

microbilor a intrat microbilor a intrat îîntr-o nountr-o nouăă er erăă. . ÎÎn mod n mod ironic, tocmai curiozitatea ironic, tocmai curiozitatea şşi inteligeni inteligenţţa a

umanumanăă care au generat noi care au generat noi şşi noi stadii de i noi stadii de evoluevoluţţie au fost ie au fost şşi cele care au pregi cele care au pregăătit tit terenul pentru cel mai temut terenul pentru cel mai temut şşi invizibil i invizibil duduşşman: microbul. Omenirea nu trece man: microbul. Omenirea nu trece

singursingurăă prin procesul evolu prin procesul evoluţţiei, microbii o iei, microbii o urmeazurmeazăă pretutindeni. pretutindeni.

Top 10 Top 10 epidemiiepidemii

10.10.VariolaVariola

ÎÎnainte ca exploratorii europeni, cuceritorii nainte ca exploratorii europeni, cuceritorii şşi i colonizatorii scolonizatorii săă invadeze Lumea Nou invadeze Lumea Nouăă, la , la

îînceputul anilor 1500, Americile gnceputul anilor 1500, Americile găăzduiau o zduiau o populapopulaţţie estimatie estimatăă la 100 de milioane de la 100 de milioane de nativi indieni. nativi indieni. ÎÎn timpul secolelor ce au n timpul secolelor ce au

urmat, bolile epidemice au miurmat, bolile epidemice au micşcşorat drastic orat drastic numnumăărul acestora, reducrul acestora, reducâându-l la ndu-l la o cifrăo cifră

cuprinscuprinsăă îîntre 5 ntre 5 şşi 10 milioane. i 10 milioane. IncaIncaşşii sau ii sau aztecii au construit oraaztecii au construit oraşşe impune impunăătoare, toare, îînsnsăă nu au avut la dispozinu au avut la dispoziţţie ie îîndeajuns de mult ndeajuns de mult timp pentru a locui o perioadtimp pentru a locui o perioadăă îîndelungatndelungatăă

îîn comunitn comunităţăţi, i, deoarecedeoarece sistemul lor sistemul lor imunitar nu era la fel de pregimunitar nu era la fel de pregăătit atacurilor tit atacurilor bacteriologice precum cel al europenilor. bacteriologice precum cel al europenilor. ÎÎn n

America, nici domesticirea animalelor America, nici domesticirea animalelor ssăălbatice nu a avut loc la o scarlbatice nu a avut loc la o scarăă asemasemăănnăătoare cu cea europeantoare cu cea europeanăă..

Atunci cAtunci câând europeniind europenii au acostat, pe lau acostat, pe lâângngăă prprăăppăădul material pe care l-au sdul material pe care l-au săăvvâârrşşit, au it, au

adus cu ei un blestem mult mai mare: moartea adus cu ei un blestem mult mai mare: moartea invizibilinvizibilăă. Popula. Populaţţiile biile băşăştinatinaşşe au fost victime e au fost victime

uuşşoare oare îîn fan faţţa microbilor care au ca microbilor care au căăllăătorit torit peste ape prin intermediul gazdelor umane peste ape prin intermediul gazdelor umane

europene, care europene, care îşîşi dezvoltaseri dezvoltaserăă deja deja imunitatea imunitatea îîn cazul unor parazin cazul unor paraziţţi. Bi. Băşăştinatinaşşii ii

americani nu aveau americani nu aveau îînsnsăă a aşşa ceva, fiind a ceva, fiind adaptaadaptaţţi la propriile condii la propriile condiţţii de mediu. Printre ii de mediu. Printre

cele mai groaznice maladii dezlcele mai groaznice maladii dezlăănnţţuite uite îîn n Lumea NouLumea Nouăă s-a num s-a număărat rat şşi i variola.variola.Virusul Virusul

variolei a variolei a îînceput snceput săă afecteze oamenii cu mii afecteze oamenii cu mii de ani de ani îîn urmn urmăă, iar cea mai comun, iar cea mai comunăă form formăă a a

acestuia se traducea acestuia se traducea îîn mortalitate n mortalitate îîn n proporproporţţie de 30%. Simptomele variolei sunt ie de 30%. Simptomele variolei sunt febra ridicatfebra ridicatăă, m, mââncncăărimi rimi şşi erupi erupţţii la nivelul ii la nivelul corpului. Boala se rcorpului. Boala se răăspspâândendeşşte prin contactul te prin contactul

direct cu persoana infectatdirect cu persoana infectatăă sau pe calea sau pe calea aerului, aerului, îîn cazul unui span cazul unui spaţţiu iu îînchis nchis şşi i îîngust.ngust.

ÎÎn ciuda descoperirii vaccinului, n ciuda descoperirii vaccinului, îîn 1796, n 1796, epidemiile de variolepidemiile de variolăă au continuat s au continuat săă ameninameninţţe populae populaţţia globului. ia globului. ÎÎn 1967, n 1967,

virusul a ucis douvirusul a ucis douăă milioane de milioane de oameni oameni şşi a afectat mai multe i a afectat mai multe

milioane milioane îîn n îîntreaga lume. ntreaga lume. ÎÎn acelan acelaşşi i an, Organizaan, Organizaţţia ia MondialăMondială a Sănătăţiia Sănătăţii a a

pornit o campanie de eradicare a pornit o campanie de eradicare a virusului, prin vaccinarea virusului, prin vaccinarea în masă în masă . . ÎÎn n consecinconsecinţăţă, 1977 a fost ultimul an , 1977 a fost ultimul an îîn n

care au mai fost semnalizate cazuri de care au mai fost semnalizate cazuri de variolvariolăă. Eliminat din lumea natural. Eliminat din lumea naturalăă, , virusul existvirusul existăă, , îîn prezent, numai n prezent, numai îîn n

laborator.laborator.

9.9.Gripa din 1918 (Gripa Gripa din 1918 (Gripa spaniolspaniolăă))

ÎÎn 1918, n 1918, îîntregul mapamond ntregul mapamond îşîşi concentra ateni concentra atenţţia ia asupra finalului Primului Rasupra finalului Primului Răăzboi Mondial. Pzboi Mondial. Pâânnăă la la

sfsfâârrşşitul anului, numitul anului, număărul de vierul de vieţţi pierdute i pierdute îîn rn răăzboi zboi ajungea la 37 de milioane. Soldaajungea la 37 de milioane. Soldaţţii supravieii supravieţţuitori nu uitori nu

îşîşi doreau deci doreau decâât st săă ajung ajungăă mai repede mai repede îîn mijlocul n mijlocul familiilor lor. familiilor lor. ÎÎnsnsăă fericirea revederii avea s fericirea revederii avea săă fie de fie de

scurtscurtăă durat duratăă. O nou. O nouăă maladie maladie îşîşi fi făăce simce simţţitităă prezenprezenţţa. Unii i-au zis a. Unii i-au zis gripa spaniolgripa spaniolăă, , îîn vreme ce n vreme ce

alalţţii au ii au îîntipntipăărit-o rit-o îîn memorie drept n memorie drept ““ggripa din 1918".ripa din 1918". Oricare i-ar fi denumirea, rezultatele pot fi traduse Oricare i-ar fi denumirea, rezultatele pot fi traduse

îîntr-un singur mod: 20 de milioane de victime ntr-un singur mod: 20 de milioane de victime îîn n numai cnumai cââteva luni. Timp de un an, gripa teva luni. Timp de un an, gripa şşi-a urmat i-a urmat cursul, transformcursul, transformâându-se ndu-se îîntr-o unealtntr-o unealtăă mondial mondialăă a a

mormorţţii. La nivel global, numii. La nivel global, număărul victimelor s-a ridicat rul victimelor s-a ridicat la o cifrla o cifrăă astronomic astronomicăă: : îîntre 50 ntre 50 şşi 100 de milioane de i 100 de milioane de

oameni. Din cauza numoameni. Din cauza număărului mare de persoane rului mare de persoane decedate decedate şşi a ariei i a ariei îîntinse afectate, mulntinse afectate, mulţţi consideri considerăă gripa din 1918 ca fiind cea mai mare pandemie din gripa din 1918 ca fiind cea mai mare pandemie din

istoria omenirii.istoria omenirii.

► Chiar dacChiar dacă ă vorbim despre gripvorbim despre gripăă, o afec, o afecţţiune tratabiliune tratabilăă îîn n prezent, virusul care a provocat ravagiile prezent, virusul care a provocat ravagiile îîn acel an era n acel an era diferit. Era vorba de virusul aviar H1N1. Cercetdiferit. Era vorba de virusul aviar H1N1. Cercetăătorii torii suspectau csuspectau căă boala s-a transferat de la p boala s-a transferat de la păăssăări la oameni ri la oameni îîn n vestul mijlociu american. A fost denumitvestul mijlociu american. A fost denumităă ulterior grip ulterior gripaa spaniolspaniolăă dup dupăă ce boala a f ce boala a făăcut cut îîn Spania nu mai pun Spania nu mai puţţin de 8 in de 8 milioane de victime. La nivel global, sistemul imunitar milioane de victime. La nivel global, sistemul imunitar uman nu era preguman nu era pregăătit pentru a face fatit pentru a face faţăţă acestei acestei ameninameninţăţări. Miri. Mişşccăările masive de trupe de la sfrile masive de trupe de la sfâârrşşitul itul PPrimului rimului RăRăzboi zboi MMondial au permis virusului sondial au permis virusului săă se se rrăăspspâândescndescăă p pâânnăă la atingerea unor propor la atingerea unor proporţţii ii pandemice.Depandemice.Deşşi aceasti aceastăă form formăă a bolii era cu mult mai a bolii era cu mult mai periculoaspericuloasăă dec decâât o gript o gripăă obi obişşnuitnuităă, simptomele erau , simptomele erau asemasemăănnăătoare: febrtoare: febrăă, grea, greaţăţă, dureri , dureri şşi diaree. Unii i diaree. Unii pacienpacienţţi prezentau i prezentau şşi pete negre pe obraji. Pe mi pete negre pe obraji. Pe măăsursurăă ce ce plplăămmâânii se umpleau cu lichid, victimele se confruntau cu nii se umpleau cu lichid, victimele se confruntau cu riscul de a rriscul de a răămmââne fne făărrăă oxigen. oxigen. ÎÎn decursul unui an, n decursul unui an, virusul a suferit o mutavirusul a suferit o mutaţţie, transformie, transformâându-se ndu-se îîntr-o formntr-o formăă mai pumai puţţin periculoasin periculoasăă. Mul. Mulţţi dintre oamenii de asti dintre oamenii de astăăzi au zi au dezvoltat o anumitdezvoltat o anumităă imunitate, o mo imunitate, o moşştenire de la cei care tenire de la cei care au supravieau supravieţţuit virusului.uit virusului.

8.8.Moartea NeagrMoartea Neagrăă (Ciuma (Ciuma neagrăneagră))

► Care pline cu cadavre, familii Care pline cu cadavre, familii îîntregi aflate ntregi aflate pe patul de moarte, pe patul de moarte, îînchise nchise îîn propria casn propria casăă, , regi regi şşi i ţăţărani purani puşşi pe acelai pe acelaşşi loc i loc îîn fan faţţa a mormorţţii implacabile… Atunci cii implacabile… Atunci câând vine vorba nd vine vorba despre epidemii, pudespre epidemii, puţţine inspirine inspirăă mai mult mai multăă groazgroazăă dec decâât t MMoartea oartea NNeagreagrăă.. Considerat Consideratăă a fi prima pandemie adeva fi prima pandemie adevăăratratăă, moartea , moartea neagra a ucis jumneagra a ucis jumăătate din populatate din populaţţia ia Europei din anul 1348, ajungEuropei din anul 1348, ajungâând pnd păănnăă îîn n China China şşi India. "Marea moarte" a urmat ci India. "Marea moarte" a urmat căăile ile rrăăzboiului zboiului şşi ci căăile comerciale, decimile comerciale, decimâând nd oraoraşşe e îîntregi ntregi şşi alteri alterâând permanent nd permanent structurile politice, comerciale sau structurile politice, comerciale sau sociale.Pentru multsociale.Pentru multăă vreme vreme

► s-a crezut cs-a crezut căă moartea neagr moartea neagrăă este o plag este o plagăă epidemicepidemicăă, care se manifest, care se manifestăă îîntr-o formntr-o formăă bubonicbubonicăă prin intermediul prin intermediul şşobolanilor obolanilor purtpurtăători de parazitori de paraziţţi, i, şşi i îîntr-o formntr-o formăă pneumonicpneumonicăă, pe calea aerului. Studiile , pe calea aerului. Studiile recente par srecente par săă conteste acest lucru. conteste acest lucru.

► Unii cercetUnii cercetăători sustori susţţin cin căă îînfriconfricoşăşătoarea toarea moarte neagrmoarte neagrăă nu era altceva dec nu era altceva decâât t manifestarea unui virus hemoragic, similar manifestarea unui virus hemoragic, similar cu cu ebola,ebola, care se manifest care se manifestăă prin pierderi prin pierderi masive de smasive de sâânge. nge. ÎÎn prezent, cercetn prezent, cercetăările rile asupra rasupra răămmăşăşiiţţelor umane elor umane aparţinând aparţinând posibilelor victime ale "ciumei" continuposibilelor victime ale "ciumei" continuăă îîn n speransperanţţa ca căă vor fi descoperite dovezi vor fi descoperite dovezi genetice care sgenetice care săă sus susţţininăă aceste noi aceste noi teorii.teorii.ÎÎnsnsăă dac dacăă a fost vorba despre cium a fost vorba despre ciumăă, , atunci Moartea Neagratunci Moartea Neagrăă este este îîncncăă printre noi. printre noi. CauzatCauzatăă de bacteria de bacteria Yersinia pestisYersinia pestis, boala , boala poate constitui poate constitui îîn continuare o ameninn continuare o ameninţţare are îîn n zonele foarte szonele foarte săărace, infestate de soareci race, infestate de soareci şşi i şşobolani. Medicina modernobolani. Medicina modernăă poate trata cu poate trata cu uuşşurinurinţăţă aceast aceastăă afec afecţţiune iune îîn primele stadii, n primele stadii, anulanulâându-i potenndu-i potenţţialul mortal. Simptomele ialul mortal. Simptomele includ glande inflamate, febrinclud glande inflamate, febrăă, tuse, , tuse, respirarespiraţţie anevoioasie anevoioasăă şşi, i, îîn majoritatea n majoritatea cazurilor, eliminarea scazurilor, eliminarea sâângelui pe cale oralngelui pe cale oralăă..

7.MalariaMalaria nu reprezintă chiar o noutate în lumea bolilor

epidemice. Menţiuni ale impactului devastator pe care l-a avut asupra omenirii datează de mai bine de

4 000 de ani, iar meritul aparţine învăţaţilor greci care au lăsat mărturii scrise despre această

maladie. Istorii în care ţânţarul este indicat ca fiind responsabil de cauzarea şi răspândirea acestei boli apar des în textele medicale indiene şi chinezeşti.

Încă de pe atunci, oamenii învăţaţi au făcut conexiuni importante între malarie şi apele stătute în care se înmulţeau ţânţarii. Malaria este cauzată

de patru specii de microbi Plasmodium, prezente la ţânţari. Atunci când ţânţarii infectaţi se hrănesc cu sânge uman, aceştia transmit microbii. Odată aflaţi în sânge, aceştia cresc în interiorul celulelor roşii,

distrugându-le.

► Simptomele includ febrSimptomele includ febrăă, frisoane, transpira, frisoane, transpiraţţie ie excesivexcesivăă, dureri musculare , dureri musculare şşi de cap. Manifesti de cap. Manifestăările rile bolii pot fi medii sau pot conduce cbolii pot fi medii sau pot conduce căătre deces.tre deces.ÎÎn 1906, n 1906, Statele Unite ale Americii aStatele Unite ale Americii auu angajat peste 26 angajat peste 26 000 de 000 de muncitori pentru a construi Canalul Panama. Dintre muncitori pentru a construi Canalul Panama. Dintre aceaceşştia, mai mult de 21tia, mai mult de 21 000 au fost spitaliza000 au fost spitalizaţţi i îîn urma n urma îmbolnăvirii deîmbolnăvirii de malariei. Solda malariei. Soldaţţii au fost printre cei ii au fost printre cei mai afectamai afectaţţi de aceasti de aceastăă boal boalăă. . ÎÎn timpul n timpul RăRăzboiului zboiului CCivil ivil din Statele Unite ale Americiidin Statele Unite ale Americii, peste 1, peste 1 316316 000 de 000 de bbăărbarbaţţi au contactat virusul, dintre care 10i au contactat virusul, dintre care 10 000 au 000 au murit. murit. ÎÎn timpul n timpul PPrimului rimului RăRăzboi zboi MMondial, malaria a ondial, malaria a imobilizat forimobilizat forţţele britanice, franceze ele britanice, franceze şşi germane timp i germane timp de trei ani. Aproape 60de trei ani. Aproape 60 000 de solda000 de soldaţţi au murit de i au murit de malarie malarie îîn Africa n Africa şşi Sudul Pacificului i Sudul Pacificului îîn timpul celui de-n timpul celui de-al al DDoilea oilea RăRăzboi zboi MMondial.Chiar dacondial.Chiar dacăă au fost depuse au fost depuse eforturi extraordinare de eradicare a acestei boli, eforturi extraordinare de eradicare a acestei boli, malaria continumalaria continuăă s săă pun punăă probleme mai ales probleme mai ales îîn n regiunea sub-saharianregiunea sub-saharianăă african africanăă, care a fost exclus, care a fost exclusăă din cadrul ariilor stropite cu insecticide. Anual, din cadrul ariilor stropite cu insecticide. Anual, aici, aici, fac malarie îfac malarie între 350 ntre 350 şşi 500 de milioane de i 500 de milioane de oameni, oameni, din caredin care un milion sf un milion sfâârrşşesc prin deces.esc prin deces.

6.6.TuberculozaTuberculozaTuberculoza Tuberculoza este una dintre cele mai este una dintre cele mai

"longevive" boli pe care oamenii au trebuit "longevive" boli pe care oamenii au trebuit ssăă le le îînfrunte. Ea nu s-a manifestat nfrunte. Ea nu s-a manifestat îîntr-un ntr-un

episod singular sau sub forma unei epidemii. episod singular sau sub forma unei epidemii. RRăăddăăcinile tuberculozei sunt atcinile tuberculozei sunt atâât de bine t de bine îînfipte nfipte îîn istoria sanitarn istoria sanitarăă a omenirii, a omenirii, îîncncâât t

mmăărturii ale ravagiilor pe care le-a provocat rturii ale ravagiilor pe care le-a provocat se aflse aflăă at atâât t îîn strn străăvechi documente scrise, vechi documente scrise, ccâât t şşi i îîn ADN-ul mumiilor egiptene. n ADN-ul mumiilor egiptene. CauzatCauzatăă

de cde căătre bacteria tre bacteria Mycobacterium Mycobacterium tuberculosistuberculosis, boala devine extrem de , boala devine extrem de

periculoaspericuloasăă, deoarece se transmite pe calea , deoarece se transmite pe calea aerului. aerului. ŢŢintele bacteriei sunt plintele bacteriei sunt plăămmâânii, iar nii, iar

boala se manifestboala se manifestăă prin dureri prin dureri îîn piept, n piept, slslăăbiciune, pierdere biciune, pierdere îîn greutate, febrn greutate, febrăă, ,

transpiratranspiraţţie nocturnie nocturnăă şşi tuse cu si tuse cu sâânge. nge. ÎÎn n anumite cazuri, bacteria poate afecta anumite cazuri, bacteria poate afecta

creierul creierul şşi rinichii.i rinichii.

ÎÎncepncepâând cu anii 1600, epidemia de nd cu anii 1600, epidemia de tuberculoztuberculozăă, cunoscut, cunoscutăă sub denumirea de sub denumirea de Marea CiumMarea Ciumăă Alb Albăă, a devastat popula, a devastat populaţţia ia

europeaneuropeanăă timp de aproximativ 200 de ani, timp de aproximativ 200 de ani, ucigucigâând fiecare al nd fiecare al şşaptelea purtaptelea purtăător. Mai tor. Mai ttâârziu, tuberculoza a devenit o problemrziu, tuberculoza a devenit o problemăă

constantconstantăă îîn cadrul coloniilor din America. n cadrul coloniilor din America. Chiar Chiar şşi spre sfi spre sfâârrşşitul secolului XIX, 10% din itul secolului XIX, 10% din

totalul deceselor erau cauzate de totalul deceselor erau cauzate de tuberculoztuberculozăă..ÎÎn 1944, medicii au dezvoltat un n 1944, medicii au dezvoltat un

antibiotic antibiotic îîmpotriva microbului, denumit mpotriva microbului, denumit streptomicinstreptomicinăă. Rezultatele nu au . Rezultatele nu au îîntntâârziat srziat săă

aparaparăă şşi dupi dupăă mii de ani de suferin mii de ani de suferinţăţă, , umanitatea a obumanitatea a obţţinut victoria asupra bolii pe inut victoria asupra bolii pe

care grecii o numeau care grecii o numeau PhthisisPhthisis, boala , boala epuizepuizăării. Victoria nu este rii. Victoria nu este îînsnsăă final finalăă. . ÎÎn n ciuda descoperirii leacului, tuberculoza ciuda descoperirii leacului, tuberculoza

continucontinuăă s săă infecteze 8 milioane de oameni, infecteze 8 milioane de oameni, dintre care 2 milioane dintre care 2 milioane îîi cad victime anual.i cad victime anual.

55.Holera.Holera

Locuitorii Indiei sunt veterani Locuitorii Indiei sunt veterani îîn ceea ce priven ceea ce priveşşte lupta cu te lupta cu holera,holera, îînsnsăă abia abia îîn secolul XIX restul lumii a avut n secolul XIX restul lumii a avut ocazia socazia săă vad vadăă cu ce monstru se lupt cu ce monstru se luptăă popula populaţţia ia

indianindianăă. . ÎÎn aceastn aceastăă perioad perioadăă, c, câând comernd comerţţul ul şşi turismul i turismul au cunoscut o au cunoscut o îînflorire fnflorire făărrăă precedent, virusul a avut precedent, virusul a avut

ocazia unicocazia unicăă de a c de a căăllăători ftori făărrăă pa paşşaport peste graniaport peste graniţţe, e, ccăătre China, Japonia, Africa de Nord, Estul Mijlociu tre China, Japonia, Africa de Nord, Estul Mijlociu şşi i Europa. Din secolul XIXEuropa. Din secolul XIX şi şi p pâânnăă îîn prezent au avut loc n prezent au avut loc

şşase epidemii de holerase epidemii de holerăă care au r care au răăpus milioane de viepus milioane de vieţţi i omeneomeneşşti. Holera este cauzatti. Holera este cauzatăă de c de căătre o bacterie tre o bacterie intestinalintestinalăă denumit denumităă Vibrio choleraeVibrio cholerae. De regul. De regulăă, ,

manifestarea bolii nu este foarte violentmanifestarea bolii nu este foarte violentăă. Doar cinci . Doar cinci procente dintre cei care procente dintre cei care se îmbolnăvescse îmbolnăvesc manifest manifestăă

simptome severe de vomsimptome severe de vomăă, diaree , diaree şşi crampe musculare i crampe musculare la nivelul picioarelor, stla nivelul picioarelor, stăări care duc cri care duc căătre o tre o

deshidratare rapiddeshidratare rapidăă ce se ce se îîncheie cu intrarea ncheie cu intrarea îîntr-o ntr-o stare de stare de şşoc.oc. Majoritatea sistemelor imunitareMajoritatea sistemelor imunitare sunt sunt îîn n stare sstare săă fac facăă fa faţăţă infec infecţţiei cu holeriei cu holerăă, , îînsnsăă numai dac numai dacăă pacienpacienţţii rii răămmâân hidratan hidrataţţi i suficientsuficient pentru a pentru a îînnvingevinge

boala. boala.

Bacteria se poate transmite prin contact fizic Bacteria se poate transmite prin contact fizic apropiat, apropiat, îînsnsăă forma uzual forma uzualăă de transmitere a de transmitere a

bacteriei este prin intermediul hranei bacteriei este prin intermediul hranei şşi al i al apei.Comercianapei.Comercianţţii au fost cei care au adus ii au fost cei care au adus holera holera îîn majoritatea n majoritatea oraşelororaşelor europene europene îîn n timpul revolutimpul revoluţţiei industriale de la iei industriale de la îînceputul nceputul

anilor 1800. Inianilor 1800. Iniţţial, s-a crezut cial, s-a crezut căă aerul poluat aerul poluat este cauza acestei boli, este cauza acestei boli, îînsnsăă c câând sistemele nd sistemele

sanitare sanitare şşi de canalizare s-au i de canalizare s-au îîmbunmbunăăttăţăţit, s-a it, s-a observat aproape instant o scobservat aproape instant o scăădere dere îînsemnatnsemnatăă

a numa număărului de rului de îîmbolnmbolnăăviri. viri. ÎÎn decadele n decadele urmurmăătoare, holera a devenit o amintire, un toare, holera a devenit o amintire, un

tribut pe care omenirea l-a pltribut pe care omenirea l-a plăătit tit îîn schimbul n schimbul civilizacivilizaţţiei iei şşi modernizi modernizăării. Cu toate acestea, rii. Cu toate acestea, îîn n anul 1961 un nou tip de holeranul 1961 un nou tip de holerăă îşîşi fi făăcea aparicea apariţţia ia

îîn Indonezia, pentru a se rn Indonezia, pentru a se răăspspâândi ndi îîn cele din n cele din urmurmăă îîn n îîntreaga lume. Tntreaga lume. Tăăcuta pandemie cuta pandemie

continucontinuăă şşi i îîn prezent. n prezent. ÎÎn 1991, 300n 1991, 300 000 de 000 de oameni s-au oameni s-au îîmbolnmbolnăăvit de holervit de holerăă, iar dintre , iar dintre

aceaceşştia 4 000 au decedat.tia 4 000 au decedat.

44. SIDA. SIDA► ApariApariţţia SIDEI ia SIDEI îîn anii '80 a dus la n anii '80 a dus la

izbucnirea unei pandemii care a fizbucnirea unei pandemii care a făăcut cut peste 25 de milioane de victime din 1981 peste 25 de milioane de victime din 1981 ppâânnăă îîn prezent. Conform statisticilor n prezent. Conform statisticilor recente, recente, îîn jur de 33,3 milioane de oameni n jur de 33,3 milioane de oameni sunt identificasunt identificaţţi ca purti ca purtăători ai virusului tori ai virusului HIV. Dintre aceHIV. Dintre aceşştia, numai tia, numai îîn anul 2007 au n anul 2007 au decedat 2,1 milioane. decedat 2,1 milioane. SIDA SIDA (AIDS - (AIDS - acquired immune deficiency syndrome) acquired immune deficiency syndrome) este cauzateste cauzatăă de c de căătre virusul uman tre virusul uman imunodeficitar (human immunodeficiency imunodeficitar (human immunodeficiency virus - HIV). Virusul se rvirus - HIV). Virusul se răăspspâândendeşşte prin te prin contactul cu scontactul cu sâângele infectat, spermngele infectat, spermăă sau sau alte fluide corporale alte fluide corporale şşi ataci atacăă direct direct sistemul imunitar uman. Odatsistemul imunitar uman. Odatăă afectat, afectat, acesta nu mai poate face faacesta nu mai poate face faţăţă unor infec unor infecţţii ii banale, care nu ar constitui o problembanale, care nu ar constitui o problemăă pentru un organism spentru un organism săănnăătos. tos. Virusul HIV Virusul HIV devine SIDA atunci cdevine SIDA atunci câând sistemul imunitar nd sistemul imunitar este sever afectat.este sever afectat.

Cercetătorii medicali sunt de părere că virusul Cercetătorii medicali sunt de părere că virusul provine de la anumite specii de maimuţe, însă provine de la anumite specii de maimuţe, însă

a suferit o mutaţie atunci când a fost a suferit o mutaţie atunci când a fost transmis la om, undeva la jumătatea secolului transmis la om, undeva la jumătatea secolului

XX. ÎXX. În timpul anilor n timpul anilor ‘‘70, Africa se lupta cu 70, Africa se lupta cu ssăărrăăcia, rcia, răăzboaiele zboaiele şşi i şşomajul omajul îîn zonele n zonele

urbane. urbane. ÎÎn acest context, prostitun acest context, prostituţţia ia şşi abuzul i abuzul de droguri au apde droguri au apăărut ca o portirut ca o portiţăţă de evadare de evadare

pentru unii, pentru unii, îînsnsăă aceste obiceiuri nocive nu au aceste obiceiuri nocive nu au ffăăcut deccut decâât st săă ajute la r ajute la răăspspâândirea acestui ndirea acestui virus periculos, pvirus periculos, pâânnăă la cucerirea la cucerirea îîntregii ntregii

planete.planete.ÎÎn prezent, nu existn prezent, nu existăă un tratament un tratament îîmpotriva bolii, mpotriva bolii, îînsnsăă exist existăă medicamenta medicamentaţţie ie capabilcapabilăă s săă ţţininăă îîn frn frââu declanu declanşşarea bolii area bolii îîn n cazul purtcazul purtăătorilor torilor şşi medicamente pentru i medicamente pentru

combaterea simptomelor alternative care se combaterea simptomelor alternative care se traduc prin infectraduc prin infecţţii ii şşi boli. i boli. ÎÎn lipsa unui n lipsa unui

tratament care stratament care săă pun punăă cap capăăt flagelului, au t flagelului, au fost desffost desfăşăşurate nenumurate nenumăărate campanii de rate campanii de

informare a populainformare a populaţţiieiei asupra modului asupra modului îîn care n care se transmite SIDA.se transmite SIDA.

Trei milioane de oameni,

bolnavi de SIDA din

cauza drogurilor

33.Febra galben.Febra galbenăă

OdatOdatăă cu descoperirea cu descoperirea şşi cucerirea noilor i cucerirea noilor teritorii, au teritorii, au îînceput nceput şşi marile schimburi. De la i marile schimburi. De la

cele demografice sau comerciale pcele demografice sau comerciale pâânnăă la la schimburile de …microbi. S-a dovedit cschimburile de …microbi. S-a dovedit căă oamenii sunt dotaoamenii sunt dotaţţi cu sisteme imunitare i cu sisteme imunitare inteligente, adaptate la propriul mediu. inteligente, adaptate la propriul mediu.

Astfel Astfel îîncncâât, oamenii t, oamenii îînzestranzestraţţi si săă reziste reziste unor boli serioase unor boli serioase îîntr-o parte, odatntr-o parte, odatăă

strstrăămutamutaţţi puteau fi ucii puteau fi ucişşi de o bacterie i de o bacterie banalbanalăă. Este . Este şşi cazul comeri cazul comerţţului cu sclavi ului cu sclavi

africani aduafricani aduşşi i îîn America, care nu au venit cu n America, care nu au venit cu mmâânnăă goal goalăă, ci cu un , ci cu un îîntreg "bagaj" ntreg "bagaj"

bacteriologic. Printre bolile care au "navigat" bacteriologic. Printre bolile care au "navigat" din Africa din Africa îîn America se numn America se număărrăă şşi febra i febra

galbengalbenăă. Manifestarea bolii a fost at. Manifestarea bolii a fost atâât de t de severseverăă îîncncâât a decimat colonii t a decimat colonii şşi orai oraşşe e

îîntregi.ntregi.

CCâând nd îîmpmpăăratul Napoleon a trimis o armatratul Napoleon a trimis o armatăă de 33 de 33 000 000 de soldade soldaţţi i îîn America de Nord, 29n America de Nord, 29 000 dintre 000 dintre

aceaceşştia au fost rtia au fost răăpupuşşi de febra galbeni de febra galbenăă. Napoleon a . Napoleon a fost atfost atâât de t de şşocat de pierderile suferite, ocat de pierderile suferite, îîncncâât a t a decis cdecis căă nu merit nu merităă s săă îşîşi asume un risc ati asume un risc atâât de t de mare pentru acest teritoriu (Louisiana), prin mare pentru acest teritoriu (Louisiana), prin

urmare Franurmare Franţţa a va a vâândut teritoriul Statelor Unitendut teritoriul Statelor Unite ale ale AmericiiAmericii.. Febra galbenFebra galbenăă, ca , ca şşi malaria, se transmite i malaria, se transmite

prin intermediul muprin intermediul muşşccăăturilor de turilor de ţâţânnţţari. ari. Simptomele tipice includ febrSimptomele tipice includ febrăă, frisoane, dureri de , frisoane, dureri de

cap, dureri musculare cap, dureri musculare şşi sti stăări de vomri de vomăă. . Intensitatea acestora poate varia de la mediu pIntensitatea acestora poate varia de la mediu pâânnăă

la a cauza decesul. Infecla a cauza decesul. Infecţţiile severe pot duce la iile severe pot duce la ssâângerngerăări, stare de ri, stare de şşoc, cedarea rinichilor oc, cedarea rinichilor şşi i ficatului. Degradarea ficatului este cea care ficatului. Degradarea ficatului este cea care

cauzeazcauzeazăă îîngngăălbenirea pielii, de unde numele lbenirea pielii, de unde numele afecafecţţiunii. iunii. ÎÎn ciuda tratamentului n ciuda tratamentului şşi mi măăsurilor surilor

luate, epidemia persistluate, epidemia persistăă îîncncăă îîn America de Sud n America de Sud şşi i Africa.Africa.

22..Tifosul epidemicTifosul epidemic► Marile epidemii au mici reMarile epidemii au mici reţţete de succes: ete de succes:

adunadunăă laolalt laolaltăă mul mulţţi oameni care tri oameni care trăăiesc iesc îîn n condicondiţţii mizere ii mizere şşi mediul pentru dezvoltarea i mediul pentru dezvoltarea celor mai violente celor mai violente şşi periculoase boli a fost i periculoase boli a fost deja creat. Dintre acedeja creat. Dintre aceşştia, micutia, micuţţul microb ul microb Rickettsia prowazekiiRickettsia prowazekii se remarc se remarcăă ostentativ, ostentativ, ffiiind cel care duce la apariind cel care duce la apariţţia uneia dintre cele ia uneia dintre cele mai devastatoare boli pe care omenirea a mai devastatoare boli pe care omenirea a cunoscut-o: cunoscut-o: tifosul epidemic.tifosul epidemic. Av Avâând nd îîn vedere n vedere frecvenfrecvenţţa sa a sa îîn cadrul armatelor, a fost numitn cadrul armatelor, a fost numităă "febra r"febra răăzboiului".zboiului". ÎÎn timpul n timpul RăRăzboiului de zboiului de 3030 de ani din Europa (1618 - 1648), tifosul, ciuma de ani din Europa (1618 - 1648), tifosul, ciuma şşi foamei foametetea au fa au făăcut cut îîmpreunmpreunăă un num un număărr de de aproximativ 10 milioane de victime. aproximativ 10 milioane de victime. ÎÎn timpul n timpul PPrimului rimului RăRăzboi zboi MMondial, boala a cauzat ondial, boala a cauzat milioane de decese milioane de decese îîn Rusia, Polonia n Rusia, Polonia şşi i RomRomâânia.nia.

► Simptomele tifosului epidemic includ Simptomele tifosului epidemic includ migrene,migrene, pierderea apetitului pierderea apetitului şşi i crecreşşterea temperaturii. Febra se terea temperaturii. Febra se instaleazinstaleazăă rapid rapid şşi este acompaniati este acompaniatăă de de frisoane frisoane şşi greai greaţăţă. Netratat. Netratatăă, boala , boala afecteazafecteazăă circula circulaţţia ia sângeluisângelui care se care se manifestmanifestăă prin cangrene locale, prin cangrene locale, pneumonie pneumonie şşi afeci afecţţiuni ale iuni ale rinichilor.Epuizarea provocatrinichilor.Epuizarea provocatăă de de temperatura ridicattemperatura ridicatăă poate duce poate duce îîn cele n cele din urmdin urmăă la delir, com la delir, comăă şşi atac de cord. i atac de cord. Tratamentele Tratamentele îîmbunmbunăăttăţăţite ite şşi condii condiţţiile iile sanitare moderne au sanitare moderne au îîncetinit ncetinit considerabil rconsiderabil răăspspâândirea bolii, ndirea bolii, îînsnsăă scurte izbucniri mai existscurte izbucniri mai existăă îîncncăă îîn n America de Sud, Africa America de Sud, Africa şşi Asia.i Asia.

1. Poliomielita1. PoliomielitaCercetCercetăătorii sunt de ptorii sunt de păărere crere căă poliomielita a provocat poliomielita a provocat

epidemii pentru o perioadepidemii pentru o perioadăă foarte lung foarte lungăă de timp, de timp, paralizparalizâând nd şşi omori omorâând sute de mii de copii.nd sute de mii de copii.ÎÎn 1952,n 1952,îîn n Statele UniteStatele Unite ale Americii ale Americii erau erau îînregistrate 58nregistrate 58 000 de 000 de

cazuri de cazuri de poliomielitpoliomielităă.. Dintre acestea, o treime au Dintre acestea, o treime au sfsfâârrşşit prin instalarea paraliziei,dintre care 3it prin instalarea paraliziei,dintre care 3 000 au 000 au decedat. decedat. Vinovatul pentru acestă maladie este un Vinovatul pentru acestă maladie este un

virus care atacă sistemul nervos uman.Se transmite virus care atacă sistemul nervos uman.Se transmite prin materiile fecale, iar în mediile nesanitare prin materiile fecale, iar în mediile nesanitare

circulaţia virusului se face prin mâncare şi apă. circulaţia virusului se face prin mâncare şi apă. Primele simptome se manifestPrimele simptome se manifestăă sub forma febrei, sub forma febrei, oboselii, dureri de cap, stoboselii, dureri de cap, stăări de vomri de vomăă, dureri ale , dureri ale

membrelor membrelor şşi rigiditate. Pornind de aici, i rigiditate. Pornind de aici, îîn unul din n unul din 200 de cazuri se instaleaz200 de cazuri se instaleazăă paralizia. paralizia. ÎÎn general, n general,

aceasta afecteazaceasta afecteazăă mu muşşchii, chii, iar când sunt cuprinşi şi iar când sunt cuprinşi şi muşchii muşchii care faciliteazcare faciliteazăă respira respiraţţia, ia, boala poate fi boala poate fi letalăletală.. Poliomielita se manifestPoliomielita se manifestă ă cu preccu precăădere la dere la

copii, copii, îînsnsăă nici adul nici adulţţii nu sunt feriii nu sunt feriţţi de aceasti de aceastăă boal boalăă necrunecruţăţătoare. Gravitatea depinde de perioada toare. Gravitatea depinde de perioada îîn care n care

un subiect dezvoltun subiect dezvoltăă pentru prima dat pentru prima datăă infec infecţţia.ia.

► Sistemul imunitar este mai bine pregSistemul imunitar este mai bine pregăătit pentru tit pentru a lupta cu boala la o va lupta cu boala la o vâârstrstăă timpurie. Cu c timpurie. Cu câât t pacientul este mai pacientul este mai îînaintat naintat îîn vn vâârstrstăă, cu at, cu atâât t crecreşşte riscul paraliziei sau chiar al decesului. te riscul paraliziei sau chiar al decesului. ÎÎn n secolul al XVIII-lea, condisecolul al XVIII-lea, condiţţiile sanitare s-au iile sanitare s-au îîmbunmbunăăttăţăţit considerabil it considerabil îîn n ţăţările dezvoltate, rile dezvoltate, ceea ce a dus la ceea ce a dus la îîmpumpuţţinarea cazurilor de inarea cazurilor de poliomielitpoliomielităă la v la vâârste mici, rste mici, îînsnsăă a dus a dus şşi la o i la o slslăăbire a sistemului imunitar care nu mai era bire a sistemului imunitar care nu mai era pregpregăătit pentru a se aptit pentru a se apăăra de infecra de infecţţie. Prin ie. Prin urmare,a crescut numurmare,a crescut număărul de decese al celor rul de decese al celor care care se îmbolnăveause îmbolnăveau la o v la o vâârstrstăă mai mai îînaintatnaintatăă..ÎÎn n prezent, nu existprezent, nu existăă efectiv un tratament al efectiv un tratament al poliomielitei, poliomielitei, îînsnsăă medicii au reu medicii au reuşşit sit săă dezvolte dezvolte un vaccin eficient, la un vaccin eficient, la îînceputul annceputul anilorilor 19 1950. De 50. De atunci, numatunci, număărul cazurilor de poliomielitrul cazurilor de poliomielităă din din ţăţările dezvoltate a scrile dezvoltate a scăăzut zut semnificativsemnificativ, , îînsnsăă boala nu a dispboala nu a dispăărut. Campaniile de vaccinare rut. Campaniile de vaccinare îîmpotriva poliomieliteimpotriva poliomielitei,, ce se desf ce se desfăşăşoaroarăă la nivel la nivel globalglobal,, au scopul de a eradica complet aceast au scopul de a eradica complet aceastăă afecafecţţiune.iune.

The The End…End…