I Ziarul jI "Adevărul de |I:. II Cluj" angajează J I operatori PC • |

cunoscători ai j I Page Maker 6 .5 . II ;; $ II Informaţii la jI redacţie, ■ II Istr. Napoca jI nr. 1 6 II după ora 1 6.

Justiţia conform intereselor de partid

ILIE CĂLI AN :• -

-T-^rom isesem să revin asupra pedepsirii Iui MironI # Cozma cu 18 ani de închisoare şi revin nu pentru a; pune în discuţie verdictul în sine - pentru că sînt

prea multe subtilităţi juridice de discutat şi o vor face, poate, specialiştii -, ci pentru a mă întreba, împreună cu alţii, dacă chiar nu e nici o umbră de implicare politică a unor forţe. Şi sînt convins că există fie doar una singură, prin vocea ministrului .Valeriu Stoica, omul lui Emil Constantinescu, care ne povestise şi el la televizor cum vine cu democraţia şi folosirea armelor de foc împotriva unor turbulenţi.

Dar problema e chiar mai complexă. Să ne amintim, mai întîi, că, în acest dosar, Miron Cozma a fost condamnat pentru mineriada din 1991. Ce-i drept, cei care incendiaseră şi făcuseră felurite distrugeri înaintea minerilor n-au fost pedepsiţi pentru încercarea de răsturnare a statului de drept. Pe de altă parte, după venirea minerilor şi demisia lui Petre Roman, Miron Cozma a fost dus la congresul PNŢCD şi aplaudat ca un erou. Mai mult, Doina Cornea a cerut la televiziune să se declanşeze grevă generală pe cuprinsul întregii ţări, pentru a fi răsturnat şi Iliescu., Deci?... Mai departe: cel răsturnat de mineri, Petre Roman, este azi al doilea om în stat, iar partidul său a fost temeinic implicat în mineriada din ianuarie 1999. Tare aş vrea să pot crede că Petre Roman n-a primit cu satisfacţie condamnarea Primului miner al Văii.

Apoi: Miron Cozma nu a fost implicat pentru prima mineriadă, care a avut ca efect consolidarea puterii conducerii de atunci simbolizată de Ion Iliescu şi... Petre Roman. - •, •• ■ >

Acum, acelaşi Petre Roman propune amnistierea minerilor care s-au remarcat prin brutalităţi la Costeşti. Atîta ştiu şi eu: nu poţi amnistia sau graţia decît vinovaţi dovediţi. Oricum ar fi, cei implicaţi ar trebui ca mai întîi să fie cercetaţi şi să li se stabilească vina. Povestea asta cu amnistierea unor oameni încă nedovediţi ca vinovaţi am mai auzit-o în legătură cu evenimentul din decembrie 1989. în ambele cazuri este vorba, de bună seamă, de încercarea unor persoane şi partide de a-şi crea “imagine", de a cuceri bunăvoinţa - poate şi admiraţia şi voturile - unor categorii profesionale şi ale familiilor lor. Mai ciudat este că liderul PNŢCD, Ion Diaconescu, nu este de acord cu Petre Roman, dar acelaşi partid, prin Dudu Ionescu, propune amnistierea militarilor din decembrie 1989. Normal ar fi ca acest partid să aibă aceeaşi opinie în legătură cu acest gen de amnistieri. Or, PNŢCD, aflat la putere, are nevoie de armată, pentm a o putea folosi în eventualitatea unei stări de urgenţă, în timp ce de mineri nu are nevoie. -

Ce uşor se schimbă opţiunile unor partide şi ale unor lideri cînd e vorba de propriile interese...'. •

Ieri, la Şcoala generală nr. 7, s-a desfăşurat o etapă a examenului de capacilale; La Şcoala generală nr. 7, a avut'ieri ioc o simulare a examenutui.de capacitate, pentru elevii care termină clasa a opta. Aceasta s-a impus, dupâ cum a declarat p reşedin tele

’ţ comisiei care a supravegheat experimentul la această şcoală. Victor Moldovan. pentru că examenul de capacitate se va desfăşura în premieră naţională.

Acest experiment s-a desfăşurat pe mai multe etape. Prima a avut loc cu aproape două luni în urmă, în judeţul Argeş şi la Bucureşti. Ieri, însă,

la simulare au participat cîte o şcoală din fiecare judeţ al ţării, şcoală care va fl şi centru pentru examenul de capacitate din vară. în judeţul Cluj. Şcoala nr. 7 a fost aleasă de către MEN pentm a găzdui acest experiment, deoarece ’ aici vor veni la vară, la examenul de capacitate, elevi din şase comune arondate. Aceste comune sînt: B aciu, R ecea-C ristur, P an tlceu , Aşchileu, Vultureni şi Chinte ni. ‘ Dana TIU CA

Amănunte: In paglndţaL12-a')ii|8ţr

Episcopii maghiari cer retrocedarea imobilelor si bani din rezerva bugetară

• M inistrul pentru M inorităţi afirm ă că Hotărîrea de Guvern prin care se alocă 2 2 ,1 m iliarde lei pentru bisericile rom âneşti este o „ in ech ita te” •

M in is t ru l d e le g a t p e n tru p ro b le m e le m in o r i tă ţ i lo r , Eckstein Kovács Pctcr, şi Tokcs E le k , d i r e c to r în c a d ru l D epartam entului pentru Culte, s-uu în tîlnit ieri la C iuj-N apoca cu ep iscopii şi cu delegaţii b iseric ilo r la care sîn t adepţi etnicii maghiari. Şedinţa de lucru a a v u t ca o b ie c t s i tu a ţ ia r e t r o c e d ă r i i im o b i le lo r aparţinătoare bisericilor romano- catolică, reform ată , unitariană, luterană discutarea proiectului dc lege a cultelor, precum şi părerea cpiscopilor desp re ho tărîrea de guvem cu priv ire la finanţarea unoc obiective bisericeşti.

A ndreea MARCUcontinuare în pagina a 16-a

Nu lăsaţi banii să doarmă!

Investiţi-i!PaginaPIAŢAFINANCIARĂvă oferă soluţii!De acum, informaţii mai bogate, mai variate, maivaloroase.

Consilierii locali nu s-au decis asupra fotografului oficial al însurăţeilor

Unica soluţie pare să fie înfiinţarea unui nou post

Viata ca o... aventură— ">■ ■

Păcatul ochilor albaştri

G m ţ - *

p r e ş f fî n b i r o u

[ http://www.dntcj.ro/adevaniJ] ■"A N U L IX N R . 2 5 1 3

I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

S I M B A T A - D U M I N I C A , 2 0 - 2 1 F E B R U A R I E 1 S 9 9

1 6 P A G I N I 1 . 2 0 0 L E I

l *Sindicatele încep _ să se trezească la realitate!

Ceferiştii clujeni de la Mişcare Comercial solicilă plata asigurărilor sociale!

Ieri, 19 februarie a izbucnit u n nou co n flic t dc m uncă în . c a d ru l S N C F R , le g a t de r e v e n d ic ă r i le F e d e ra ţie i I n d e p e n d e n te M işc a re şi C om ercial (FM C ), din cadrul SNCFR. în data dc 24 decembrie 1 9 9 8 , a c e a s tă F e d e ra ţ ie a înregistrat, la M inisterul Muncii şi P rotecţiei Sociale, anularea contractu lu i colectiv dc muncă.

D eoarece nu s-a ajuns la o în ţelegere în cadrul celor cinci şedin ţe desfăşurate în Capitală, a fost luată decizia declanşării unei greve; la această decizie au aderat peste 75 la sută dintre m em brii dc sindicat. în urmă cu o săp tăm înă, a avu t loc o nouă în tîln ire la B ucureşti, unde au ' f o s t p r e z e n ta te c e r in ţe le ceferiştilo r. L iderul regional al Federaţie i M C , dl Ion Buzgâu, a declarat: „D acă în urm ă cu c inci an i, în m om entul plecării G u v e rn u lu i R o m an , C a lea F erată R om ână a fost pc locul d o i-tre i d in pu n c t d c vedere al sa larizării, acum nc aflăm pc locul 4 2 ; cu c red că acest lucru este un sem n al m arc dc-alarm ă pentru ceferişti; îri prezent, peste

Raluca POPcontinuare în pagina a 12-a

Tabără, pentru Preşedinţie P r o g r a m u l „ C e lo r z e c e p a s i“ v a d a o lo v itu r ă

s u b c e n t u r ă fr a c ţ iu n ilo r d in P N T C Dj i

• unul dintre iniţiatorii documentului este secretarul Camerei Deputaţilor, loan Vida Simiti •Programul va fi discutat în şedinţa Comitetului de Conducere al PNŢCD de săptămîna viitoare •

în 26 şi 27 februarie va avea loc şedinţa Comitetului de Conducere al PNŢCD. Comitetul nu s-a mai întrunit de la sfîrşitul lunii martie a anului 1998. în ultima vreme au existat mai piuite voci care cereau această şed in ţă , pentru a s e putea reglementa situaţia apariţiei unor .fracţiuni" în cadrul principalului partid ' de guvernâm înt. în programul Comitetului se află prezentarea unui raport de către preşedintele PNŢCD,Ion D iaconescu , cu privire la activitatea partidului de la ultima şedinţă, precum şi un raport al situaţiei guvernării, prezentat de Radu Vasile. Vor avea loc discuţii pe baza rapoartelor şi vor fi evaluate

condiţiile minimale de participare la guvernare aprobate de Comitet anul trecut. Un document care se bucură de ap rec ie rea p reşed in te lu i Diaconescu, .Cei zece paşi", va fi supus dezbaterii.

Deputatul clujean loan Vida Simiti a recunoscut că , după alegeri, activitatea PNŢCD lasă de dorit, şi una dintre structurile care au dat sem ne de .d e lă sa re " a fost secretariatul PNŢCD. In numirea lui Virgil Petrescu , fost ministru al Învăţămîntului, în postul de secretar general interimar al PNŢCD, şi a lui Remuş Opriş ca purtător de cuvînt al principalului partid de guvemămînt, Vtej3»-StTTittt v iiiii^un începu t al

ÍIIL10TEGA C I N T u i & m m i r i

îmbunătăţirii activităţii partidului. La şedinţa Comitetului de Conducere va fi prezentat şi discutat un document programatic numit .Primii zece paşi", printre iniţiatorii acestuia aflîndu-se şi Simiti. P rogram ul u rm ăreşte menţinerea liniei Maniu-Mihalache- Coposu, eliminarea divergenţelor .artificial amplificate" din cadrul PNŢCD, şi crearea unor căi de acţiune politică comune, pregătirea docum entelor . p rog ram atice , doctrinare şi normative ale partidului, precum şi reforma în activitatea Biroului de Coordonare şi Control şi a Secretariatului General.__________ A ndreea MARCU

continuare în pagina a 16-a

Azi, la Satu-Mare, se întîlnesc în cadrul unei conferinţe conducerile a şase filiale PUNR din Transilvania. Cu acest prilej deputatul PUNR loan Gavra spune că se va anunţa candidatura lui Valeriu Tabără la Preşedinţia României. Pe lîngă aceasta,, va fi lansat şi un nou mesaj politic al PUNR. (A.P.)

Aii: Calendarul ortodox-. Sf.Leon, Episcopul Cataniei si Agaton, Cuv.Visarion: Calendarulgreco-catolic: S Leon ep.Cataniet (S.VIII).. •

• M îine: Calendarul ortodox: Cuv.Timotei; s t.E u s ta tie t p Antiohîlr Ouminica Lăsatului s ec de brfnză (a Izgonirii lui Adam din Rai)-ca/enS»i greco-catolic: Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brfnraf C. Timotei si Eustaţiu patr. Antiohiei (+338). Începutul Fostului Mam '■

PRLFEClrRA ,CO N SILILXJUDEŢEAN: 19-64-16

«PRIMĂRIA CIUJ-NAFOCA: 19-60-30 •PRIM Ă RIA DEJ: 21-17-90 •PRIM Ă RIA TURDA: 31-31-60 ţ PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 «PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27•POLIŢIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLIŢIA DEI: 21-21-2! *• POIJŢIA TURDA 31-21-21 .• POIJTL4 C ÎM P U 1URZIL 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POM PIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982 -• GARDA FINANCIARĂ CLU J:.

19-52-23 şi 19-16-70, iot. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A M UN CII ŞI

PROTECŢIEI "SOCIALE: 979• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91 «INTERNAŢIONAL: 971 •INTERURBAN: 991

INFORMAŢIE 931• DERANJAMENTE: 921 •O R A EXACTĂ 958• RA . TERMOFICARE: 19-87-48• SC MONTENAY SA: 41-51-7!• R A . APĂ CANAL: 19-63-02 •S .C . ‘S A L P R E S r SA .: 19-55-22

}«SC PRIVAU: 17-43-86•DISTRIBUŢIA GAZELOR

N ATURALE: - INTERVENŢII GAZE928; 433424

«AEROPORT: 956• GARA C lij-N ipoct: 952 . •AGENŢIA C F R

-ii tc n i l io o i l 13-40-09; - i a la n i - 41-20-01;

T » n b -3 1 -P -6 2 ;Dej -21-20-22

l A B f f î d ; 2 5 M 1 9 9 8 - 2 Z 0 3 J 9 9 9 Iiirni

Cluj -> Buc. Buc. -> Qui^30 8740 I0.4Ü l r,4tr~I12,00

" P T14,10

i r18,30 1930

m arţi .10,0018,35

11,00 8Ţ0 - 1935 17.05

9,3018,05

miercuri, ini10,G0 20,00

- 11,00 830 21.00 18.30

9,30 | 1930

vineri8 /0

15,001030 7,00 16,00 12/0

19.40

8,00 14,40 21.50 -

sîmbătă6.30

16.308,40 15,00

17.30 -n o ,® ' j

duminicăT9Ă0 21,50

P re ţ bilet: , 392.000 lei marţi: C lu j Budapesta 12,10-12/0 ML Budapesta -> Quj 11,10 -13,25 P re ţ bilet: 119$ dus-întois

TELEFON: 13-01-16. .

Sîmbătă, 20 februarieL - A j " 7,00 Bună dim ineaţa d e la...

lasil; 8 ,30 Alfa si Omega; 9,00 TVR lnfo; 0,05 Micuţa Memol; 9 ,30 Ba da! Ba nu !; 11,00 Film: Ultima bătălie p e n tru un iv e rs (SU A 1995); 12 ,30 O rd in e a p u b lică ; 1 3 ,0 0 A d o u a alfabetizare ; 13,30 Ecranul (magazin- cinem a); 14,00 Info-Magazin TVR lnfo. S c é n a politică; 14,30 Video Magazin, 16 ,25 E xpres muxical; 16,55 Rugby; 1 8 ,5 5 T e ie e n c id o p e d ia ; .19 ,45 S ăp tâm în a sportivă; 19,55 Doar o vorbă săt-i m ai spun!; 20,00 Jurnal; Meteo; 20 ,30 Rlm: Prada (SUA ’95); 21,25 Mare ţi-e grădina! (cabaret TV); 22,25 TVR

R oata de rezervă; 14,30 Constelaţia: cinema; 15,00 Rlm: G oldeneye (Angira "90, p.I); 15 ,50 Burlacul (s); 16 ,15 Serbările zăpezii; 17,10 Pe cont propriu:18.00 Uraganul; 19,00 Observator, 19,30 Sîmbete si zfmbete; 20,00 Nash Bridges;21 .00 Film: R ăzbunare cu o nce pret (SUA 1995); 23,00 Observator; 23,30 Tropical Heat; 0 ,30 Fim: Pasiune mortală

(SUA 1989); 2,00 Nash Bridges g § W M ; 2,50 Uraganul (r).

7 ,0 0 L u m ea A ndrei5 ai ţw.. » /; " T ’ ! ,u u L_U l i ltja rMIUICr ■lnfo; 22 ,30 Rlm: C oasta lui Adam (SUA -em isiune pentru copii 1 0 0 0 Tia si 1949); 0 ,15 V edete tn recital la „Cerbul Ţam era; 10 30 Malcom şi Eddie (sŢ d e a u r : Zucchero şi D iana Ross.- 11 ,00 G regory H ines S how ; 11 ,30t v r f i 7,00 Elisabeth R(r); 7,45 M- Lum ea lui O ave; 12,00 Apel de urgentă;

1 am născut Ungă Carpaţil; 8 ,05 13,00 Motor - em isiune automobilistică;S O S - La capătul lumii (r); 8,_30_Sporturi ' 13,30 Sport Magazin; 15,00 Călătorii în

,p.*treme. (docum entar); 9 ,00 Comorile lumii (docum entar); 9 ,30 P as cu pas; 10 ,30 Documente culturale; 11,25 TVR T im işoara: 13,30 Actualitatea culturală; 14 ,00 Charlie Chaplin; 14,35 Piotr llici C eaikovski r Vanaţiuni rococo pentru

lumi paralele; J 6 ,00 Pămîntul: Bătălia finală; 17,00 Super Jerty Springer Show, 18,00 Focus - em isiune d e ştiri; 18,30 Cam era a scu n să (div ); 19,00 Detectivi d e elită; 20 ,00 Film: Un jâp o n ez in America (SUA ’86); 22,00 Real TV; 22,30

violoncel şi orchestră; 15,00 TVR lnfo; - Focus t - em isiune de ştiri; 23 00 Fotbal1V(r); 1,30 Apel

C U R SE IN TERN A ŢIO N A LE d in A utogara O:

• C luj-N apoca-B udapcsla, cu plecare din Chij-N apoca în zilele de luni, raarţi, jo i şi vineri la ora 7,00 ş înapoierea <in Budapesta in z ild ed c in a iţi, n âau rri, vinari şi sîmbăli la ora II,OO.• C luj-N apoca - Bremcu (Germania), cu

plecări miercuri ora 16,30 şi duminica, ora 6,30 şi înapoi a c marţi ura 5 şi v in a i ora 10.

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare în z i l d e d e jo i o ra 22 ,00 ş i în a p o ie re d in Budapesta înzilcicdcvincri ora 16,00. IN F O R M A Ţ I I : A utogara 1 : 14-24-26

__________Autogara II: 43-52-78

19 - 25 FEB.

REPUBLICA - Inamicul statului, SUA - premieră (10; 12,30. 15; 17,30; 20) *VICTORIA - Titanic, SUA (10. 13,30; 17; 20,30) * ARTA - Dansează cu mine, SUA

(12 14.30; 17; 19,30)’ FAVORIT - Godzilla, SUA (11; 13,30; 16; 18,30) ’ MĂRÂST1 - Omul cu masca de fier, SUA (12,45; 15; 17,15; 19,30) Vineri 19 02, sîmbătă 20 02, duminică 21.02,şi luni 22.02 - spectacole de noapte de la ora 23. Luni - pret redus

TURDA: FOX - Ronln, SUA; . .DEJ: ARTA - Stare de-asedlu, SUA;GHERLA 19 22 02 - Ronln, SUA; 23-24.02 - Sărutul care ucide, SUA;

'22-25 02 - Declaraţie de dragoste - România.

15,10 Bank-note (r); 15,35 S O S - La capătul lumii; 16,00 Ţiganca; 16,45 Santa B arbara ; 17,30 Tradiţii; 18,00 P laneta C in e m a (r); 18,50 Bijuterii m uzicale; 19,00 Istorie, memorie, recuperare; 19,30 lo a n H olender, directorul O perei din

■V iena; 2 0 ,3 0 T e a tru l N aţiond t d e T e lev iz iune prezintă: Birlic d e Tudor

Anglia - 26; 1,00 Real . de urgen tă (r); 2 ,00 focus + 'tistirS. (şţln/r)

7,00 C eleste s e Întoarce (s/r); 7 ,45 G uadalupe (r); 8 ,30 Te iubesc (r); 9 ,00 D ragostea nu m oare (r); 10,00 Primăvara rom ană a d-nei S tone (r); 11,55 C a i a m am a A casă (r); 12,00 VTnătoare de

M u ş a te s c u ; 2 2 ,4 0 A te n e u ; 2 3 ,3 0 ' oam eni (r);.12,45 U tim a vară (r); 13,30.

Sîmbătă, 21 februarie. , 6,00 Vdeo teri;

21,00 Dedicaţii nuzF o i»wu ««Mi to«lcale - muzeâ; 21,30 Vduderi, 3,00 Inchderca programM

Duminică, 22 februarie 6,00 Videoteri; 21,00 Dedicaţii

rnizcale - rruzcâ. 21,30 Videolod; 3,00 închiderea programului.

Sîmbătă, 21 februarie

I P O R T A L R o c k ’ O tr tJOOT-—own-m-The Earth -

errisiirie mizicată; 17,30 Cartuna Show " - desene animate; 18,00 Blanche -

serial; 18,45 Aventurierii - docurrertar; 19,10 p-e teamă de Întuneric? - fim; 20,00 Casa îngerilor -flrrţ 21,55 O at5 viată - seriat 22,20 Videodriurt 22,30 O zi de odontrie - fini 0,00 Pelrecere

' cu fdorrcdele - program erotic; 1,00 . Vdecteri; \

Duminică, 21 februarie 17,00 Rock OiiThe Earth - emisiune

rruzbaB; 17,30 Cartuna Show - desene ■ animale; 18,00 Blanche - serial; 18,45

Giădni în rrinial ură-doaimsrtar; 19,10

Ţi-e teamă de întuneric? - serial; 20,00 Veterani muzici'sou! - film; 21,55 O a lâ viată - serial; 22,20 Videoclipuri; 22,30 Angéla - Ulmul capi ol- f in 0,00 Paşaport spre Paradis - program eretic; 1,00 Videoteri.

T E L E E U R O P A N O V A C l u j '

Sîmbătă, 21 februarie15,00 Preludiu muzeal; 15,10 Serial;

.............. 16,15 Serial:

P anoram ic Jazz ; 0 ,00 Maeştrii baghetei: C la u d io A b b ad o c u ’- O r c h e s t r a

, F ila rm o n ic ii din B erlin ; 0 ,3 0 TVM M e s a g e r ' ■Ş ţ ţ p f â j 730 C artea virtuţilor, 7 ,20 «g».4ww R egele Arthur; 7 ,40 Aventurile lui Huckleberry Finn; 8 ,00 Noile aventuri a le ,lu i 'S u p e rm a n ; 8 ,30 Călătoriile lui Gulrver; 9 ,00 L egenda lui W lheljn Teii (s); 10 ,00 Lois şi Clark; 11,00 Acapulco H eat; 12,00 ProM otor 12,30 Reform a la rom âni; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Soţul şi so ţia ; 13,30 Serial: Bebe; 14,00 Al'o, G e n e ra ţ ia Pro; 15 ,30 Knight R ider, Superccim ando; 16,30 Lum ea filmului (m a g ); 17 ,00 P ro fa sh io n (m agazin ; 17 ,30 Dreptul la’ iubire; 18,30 T e uiţi şi c îş tig i! : 19 ,30 Ştirile P ro TV; 20 ,00 Specialiştii; 21,00. A cadem ia d e politie; 21 ,5 5 Ştirile Pro TV/Ştiri sportive; 22ŢX) Fim : Prime S uspect V (Anglia '85); 23,45 Film: N ăscu t Învingător (SUA ‘94); 2 ,00 Fantezii erotice: 2,30 Terra 2; 3,15 Prime S u sp e c t V (r); 5 ,00 Te uiţi şi cîştigi (r);6 .0 0 Dreptul la iubire ( r ) . '

« 7,05 H om bres - războiul .- - ' ( i ) ; 7 ,55 C aracatiţa (r); 9 ,00Animal Show, 9 ,30 Mighty Max; 10,00 Intre prieteni - em isiune pentru tineret;11 .00 Poveştile prietenilor mei; 11,30 M lenlul III (magazin); 12,00 100 grade

- C elsius; 13,00 Magazin sportiv; 14,00

C ăsu ţa poveştilor (r); 14,00 D ragoste si putere (r); 14,'45 M isterioasa doam nă (r); 1 5 ,3 0A casâlaB rinduşaZ a iţa S lvestiu ;1 6 .0 0 C e le s te s e În to a rc e ; 16 ,4 5 Guadalupe; 17,30 Ultima vară; 18,25 Ca la mama A casă; 18,30 D ragostea nu m oare; 19 ,25 D ex, m ascatu l; 20 ,00 D ragoste şi pu tere; 20,45 M isterioasa doam nă; 21 ,30 Marile p rocese ş i crime;22.00 Fotbal Campionatul Spaniei; 0,00 Rlm : Nebun de legat (SUA 1980); 2,00 Vânătorul de oam eni. k . . furO I Duminică, 21 februariei v i v i 7,00 Bună dim ineaţa... d e laCluj-Napoca; 8 ,30 Lumină din, lumină;9 .00 TVR lnfo; 9 ,05 Kiki Riki Mik'i; 11,00. V iaţa satului; 13 ,00 B iserica satului; 1 3 ,1 0 T e z a u r fo lc lo ric ; 1 4 ,0 0 Info Magazin. TVR Info-Atlas; 14,30 Video- magazin; 17,00 S uper Got show; 17,50 Raliul Suediei;.18 ,10 Sabrina, vrăjitoare la 16 ani; 18,35 Serial dé călătorii; 19,30 Duminica sportivă; 19,45 R ezulta tele tragenlor Loto; 19,55 Doar o vorbă săţ- i mai spun!; 20 ,00 Jurnal. M eteo; 20,30

, 7 zile In România; 21,00 La răscruce de vlnturi (Marea Britanie 1998); 23,00 TVR lnfo; 2 3 ,0 5 Telesport; 23,10 Pariul T rio- cu rsâ hipică internaţională transm isă de la Paris; 23,15 D-na King, ag e n t se c re t (s); 0,05 Aminteşte-ţi d e o sea ră ...; 0,45 Time out.

Nora; 20,00 Cetatea muzicii; 21,00 Videoclipuri; 22,00 V.J.Spirt, 23,00 închiderea programului.

Duminică, 22 februarie 15,00 Filme Evadarea de la A leal raz

(ri; 17,00 Inter Arte; 18,00 Serial: Kung Fu II; 18,45 Videoclipuri; 19,00 Serial: Străzile din San Francisco; 19,50Videocipurţ 20,15 Fűm VTrsfeşi decizii; 21,30 Vrieoclpuri; 22,00 V.iSpirit; 23,00 închiderea programului.

FARMACII!Farmacii de serviciu-, sîm bătă, 20

februarie: Farmacia nr. 2 "PERLA", str. Gh. Doja n r.37 , telefon 19-48-54, orar 8-20; Farmacia nr.1, P-ta Unirii nr.37, telefon 19-40-06, ’a a r Í-14; Farmacia n r.2 7 "MERCUR", A leea D etunata n r. 1, telefon 14-51-37, o rar 8-13; F arm a c ia nr. 116, s tr. Bucegi nr. 5 C om plex M inerva, te lelőn 16-18-27, orar 8-13; Farmacia ’7EA", P-ţa Unirii n r .2 7 , telefon 19-75-96, o rar 9-15; F a rm a d a "CERTA", str.C lăbucet nr.5 (M ănăştur), telefon 16-47-37, orar 8-14, fa rm a d a “TERRAFARM", B-dul 21 D ecem brie n r.4 , o ra r 9 -14 , F arm a d a "ALMA“,i P-ţa M.Viteazul nr, 26 , telefon 13-02-68, o ra r 8 -14 , F a rm a d a "RBMEDIUM”, B-dul 21 D ecem brie nr. 150, telefon 41-29-01, orar 8-20, Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr. 75, tei. 42-62-72, orar 8- 20, Farm ada “EUXIR", str.Fabridi nr.5,

telefon 41-41-29 orar 8-20, Farmacia "ELIXIR-PLUS", str.Dorobanţilor nr.21, telefon 19-08-38, orar 8-20; dum inică, 21 februarie Farm ada nr. 2 "PERLA”, str. Gh. Doja nr 37, telefon 19-48-54, orar 8-20; F arm a d a n r .l , P-ţa Unirii nr.37 , te lefon 19-48-06 , o r a r '8 -1 4 , F a rm a d a "REMEDIUM", B-dul 21

. Decem brie nr.150, telefon 41-29-01, orar 8-20, Farmacia "CYNARA”, Calea Floreşii nr. 75, tei. 42-62-72, orar 9-19, F arm ad a "ELIXIR", str.F abrid i nr.5, telefon 41-41-29, orar 8-20.

Farmacii cu serviciu permanent: . F arm acia "CORAFARM", str. ion

Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.Farmacii cu orar prelungit Farm ada

TNTERPHARM”, str.Prim ăverii nr.5, ■ telefon 42-71-95, orar. 8-22, Farmacia

■CLEMATISFARM", P-ţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte: F a rm ada nr. 2 "PERLA", str. Gh. Doja nr. 37, telefon 19-48-54, orar 20-8.

t v r G í 7 ,00 P rad a (r); 7 ,50 Prin.. : ţinutul Năsâudului; 8 ,00 D esene

animate (r); 8 ,30 Sporturi extrem e; 8,55 Filmele săptămînii;. 9 ,00 Comorile lumii;9 .30 A d oua a lfabetizare (r); 10,00 R epere v itale (r); 10,30 D ocum ente culturale; 11,25 TVR laşi; 13,30 Creanga de Aur; 14,00 W agner (s); 14,50 Vitrina personajelor de operă; 15,00 TVR lnfo;

' 15,10 Melodii populare; 15,35 S O S - La capătul lumii; 16,00 Ţiganca (s); 16,45 S a n ta B a rb a ra ; 1 7 ,3 0 P r in tre .

. anotimpuri...; 17,45 Un secai de cinema;

. 18,30 Alo, tu alegil; 19,30 Cu cărţile pe faţă; 20 ,30 Clepsidra cu imagini; '20,45 D é d o r (m e lo d ii p o p u la re ) : 2 1 ,0 0 Sportmania; 0 ,00 Invitaţi ai Festivalului International „G eorge E nescu" Ediţia 1.998; 0 ,30 TVM. M esager.

7 ,00 C artea virtuţilor; 7,30 R egele Arthur; 8 ,00 Aventurile

lui Huckleberry Rnn; 8 ,20 Noile aventuri ale lui Superm an; 8 ,40 Călătoriile lui , Gui'uer; 9 ,00 Super A bracadabra/ Fiica oceanului; 11,00 Oamenii secolului XX (dc, ep.1); 12,00 Profeţii d esp re trecut cu Silviu Brucan; 12,56 Ştirile Pro TV;' ? op O propoziţie p e zi * retrospectiva săptămînii; 13,05 Soţul ş i soţia; 13,35 B e b e ; 1 4 ,0 0 , C h e s t iu n e a zilei - retrospectiva săptămînii; 15,00 Benny Hli; 15,30 Echipa mobilă; 16,00 Buffy, spaim a vampirilor; '16,45 N şap te lea cer; ,17,30 Dreptul la iubire;. 18,15 Beverly Hils; 19,00 Preţul corect; 19,30 Ştirile Pro TV; 20 ,00 Ăliy McBeal; 2 1 ,0 0 'Rlm: Terminatorul l (SUA '85); 22,55 Ştirile Pro TV/Ştiri sfxirtive; 23 ,00 Un detectiv cu greutate: M isiunea Condor (SUA '93); 0,30 Fantezii erotice (s); 1,00 Terra 2; .1,45 Soţul şi soţia (r); 2 ,15 Bebe (r); 2,45 a iffy , spaim a 'vam p irilo r (r); 3 ,30 Al şapte lea c e r( r ) ; 4 ,15 Oamenii secolului XX (D ■

7 ,0 0 P e cont propriu (r); 8,00 ' 'S p irit şi credinţă; 8 ,30 Clinii de

mare; 9 ,00 Teo şi Mircea Şou; 12,30 A sterixsi a e o p a tr a (d .a .. Franţa 1968);14 .0 0 b u m in ic a In fam ilie '; 18 ,00 U raganul; 19 ,00 O b se rv a to r ; 19,30 Reporter TV Vouă; 19,40 D amon (SUA ■98); 20,00 Film: Dovezi compromiţătoare (SUA 1984); 21,45 TeleEurobingo' Show; 22,45 A genţia de presă; 22 ,50 Serbările zăpezii; 23,é0Film: Domo (Franţa 1976);1.30 Film: Răpirea sabinelor (franta /lt. 1960); 3 ,00 Mieniul lll.(r); 4 ,00 Uraganul

” r).' 7 ,00 Lumea Andrei; 10,00

P *»*® î'T iâ- şi Tam era; 10,30 Malcem şi Eddie; 1 Ţ 00 Gregory Hines Show; .Í1.30 Lum ea lui Dave; 12,00 Legături defam ife; 12,30 Poveşti d e iubire; 14,00 .Cinemagia; 14,30 Film: P u terea unui vis (SUA '95); 16,00 Duminica la cinema:18.00 Focus - em isiune de ştiri; 18,30 C am era a scu n să ; 19,00 Detectivi de elită; 20 ,00 Film Podul p es te rtul Kwai (SUA/Anglia '57); 22 ,00 Frasier; 22,30 F o cu st; 23,00 Fotbal Anglia- 26; 1,00 F o c u s + (r ) ; '1,30 Cinemagia (r).

7 .° ° Vtnâtorul de oameni (r);" 7 ,45 Dex, m ascatu l (r); 8,15

M arile p r o c e s e şi c rim e (r); 9 ,00 D ragostea nu moare (r); 10,00 Nebuni de legat (r); 12,00 Sport la minut - ştiri sportive; 12,15 Oxigen; 12,30 Baschet NBA (r); 13,00 Hochei profesionist; 14,00 G d lo zo -T o p G o l Europa; 14,30 ten isu l după N ăstase ; 15,00 F aza zilei; 15,15 Afară din joc; 15,30 Fotbal II Calcio; 17 ,2 5 NBA A ctio n ; 1 7 ,5 5 F o tbal am encan; 18,25 S ăptăm îna lui...; 18,30 D ragostea nu m oare ; 19 ,25 C ăsuţa p o v es tio r Dex, m ascatul; 20,00 Fotbal Campionatul Spaniei (rez.); 20,30 Fotbal C am p io n a tu l S p a n ie i ; 2 2 ,3 0 Visul Vestului (SUA '86, p.ll); 0,10 Vtnâtorul de oam eni ( s ) . '

Redacţia nu îşi asumă responsabili­tatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

Opera Românăprezintă W , 22 februarie, ora Í8.3Ö:: Liliac. : ,

Sîmbătă, 20 februarie500-8:00 B ună d im ineaţa!

r r tr t :— 8:00-11 :00 S u p e r w se k -en d T â c r (m eteo, revista p rese i locale;

8 :0 8 a c tu a l i t a t e a lo c a lă ,recom andări TV; 820trafic , anunţuri utilitare, agenda culturală; 8 :50 horoscop; 9 :05 revista p rese i locale; 9 20 recom andări TV; 9 :4 0 sp o rt; 9 :5 0 ho roscop). 11 :00 -19 :00 C ontact FM. 1 2 :0 0 C o n ta c t politic - R o x an a N icu lescu C o s te i . 1 3 :0 0 C o n ta c t F ilm - realizator Liana Stanciu. 16:00 S u p e r5 0 -re a l iz a to r Cristian S chnetli.) 19:00-22:00 S e a ra la Cluj. 22 :00- 5 :0 0 P îriâ m lin e d im in e a ţă - r e a l iz a to r M an u e l Armând. Program de d isco tecă la R adio C o n ta c t

Duminică, 21 februarie 5 :0 0 -8 :0 0 Bună d im inea ţa! 8 :0 0 -1 1 :0 0 S u p e r

w eek-end (meteo, 8:20 recom andări TV; 8 :37 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8 :5 0 ho roscop ; 9:20 feconean-dăriTV; 9 :50 horoscop). 11:00-19:00 Contact FM (11:00 Cheie, con tac t, m o to r-rea liza to r R ăzvan M âgureanu; 12:00 H i - interviu - rea liza to r Toni Tesiu; 13:00 Fir d irect cti A m erica - rea liza to r Aurelia Boriga). 19:00-21:00 S e a ra la Cluj. 21 :0 0 - 22:00 A genda sportivă clu jeană - realizator R am óna M ânzat. 2 2 0 0 -2 4 :0 0 S p o rt W eek -en d - rea liz a to r

H etea) 20-21 "Auto magazin” (Ciprian Ţiprigan). 21- 2 Party la Radio Sonic.

Duminică, 21 februarie 7 -IT C a fe a u a din pat. (m axim a, m eteo , power-

piay, horoscop, reţeta d e w eek-end, caiendaiul ziei). 11-13"A strom agazin". 13-14 "Sonic Ju n io r (Mihai

. Moş) 14-15"...ş im uz 'ica";14-19Ţ opSonicB oom "t r. 19-20 "Sonic sport” (Codin Samoilă). 20-21 Music Fan. 21-23 "La limita exasperării" . 23-1 Jazz Club (Raoul D obrescu ).

U N I P L U S R a d i o• — v 1

Sîmbătă, 20 februarieProgram informativ BBC: 6,00-0,30:9,00;

14,00-14,30; 18,00-18,45; 21,00-21,30 6,00-10,00 “R ă s ă r i t p e FM". 6 ,4 5 ; 8 ,4 5 H o ro sc o p U nipius; Revista presei; Programul cinem atografelor; 11,00- 1 3 0 0 “Careul-deAsi“ - o emisiune concurs de cultură generală. 13,00-14,00 "Roton Music". 14,30-18,00

Duminică, 21 februarie Ştiri BBC: 8:00-8:30,11:00-11:15,14:00-14:30,

18:00-18:30,21:00-21:30.6:00-8:00 Evanghelia de duminică - A lexandra Sima. 9:00-10:00 Cafeaua de.

, dim ineaţă. 10:00-11:00Top s i-a sa - C laudia Palfi. 11:15 -13:00 La sfîrşit de săptăm înă.' 13:00-14:00 F o n o tec a d e su fle t - Mihai B oandâ. 14:30-16:00 Rendez Vous duminical - Anamaria & Selma 16:00- 17:OQGountryCluj-Mănncaş. 17:00-18:00 E bine şi- a ş a rău - U cu F lo rea . 1 8 :3 0 -1 9 :0 0 H ot Mlx T ranslvania (noutăţi). 1900-21:00 Melatonin - Daika A ltla 21:00-23:00 Taxi Music. 23:006:00 Music Non Stop.

Sîmbătă 20 februarieŞtiri: 7,20; 8; 9,40; 10; 13:14; 15;

17 /7 ,0 0 -1 2 ,0 0 “Primul salut". 7 ,20 R ev ista presei. 7 ,27 "R u s”, pam flet (Adrian Suciu). 7,50, 8 ,50 Horoscop. 8 ,2 0 A g en d a d e w e ş k -e n d . 9 ,4 0

RADIO CLUJ

7 2 £ f / v \

P ro g ram u l c in e m a to g ra fe lo r . 1 0 ,2 0 S in te z e'A n im a ţ ie ”. 1 9 ,1 0 -2 1 ,0 0 "T o p U n ip iu s S un" financiare (M ircea Bucin), 10 ,50 “R u s" , pam flet realizatorR ona. 21,30-23,00 P a rty ”. -T'■ , *-

Duminică, 21 februarie Progra’m informativ BBC: 6,00-6,30; 8,00;

14 00-14,30; 18,00-18,45; 21,00-21,30.6,00-10,00

(Adrian Suciu), r. 11,00-13,00 Dedicaţii muzicale. 13,15 'Cinemania'', Anca Micheti. 13,30 T radiţional", Ştefan Coroian. 14,20 “Reporter de cartier", Cristian G rindean. 15 ,00-17 ,30 “P e ap a sim betei". 17,30

A lexand reG heo igh iaş.2 4 :0 0 -1 :0 0 N o a p te ia l i a n ă -realizator Dominicpe Iancu ş i P iero Lom bardo. 1:00-

- 5 :0 0 D s c o n ta c t

i t a d i o S o n i c

Sîmbătă, 20februarie7-11 C a fe au a din p a t (m ax im a zile i, p ro g ra m u l.

z ie i la R adio Sonic, m e teo , pow er-p lay ,-horoscop , p rogram e TV, rev ista p re se i, re ţe ta d e w e e k -e n d , c a le n d a ru l z ile i. P r ie te n ii o m u lu i, c o m e n ta r iu l săptânyn»). 11-12 "Sport ex trem "(C nstina C osa). 12- 14 "S o n ic m usic " (m u z ic ă , c o n c u rs u r i ) . 1 4 -1 6 "Grădina lui Ion": muzică, lansări artişti (R. lonŢ 16-18 "Cosm osul dintr-o privire" 18-20 "Slow S onic" (S eb i

Revista p resei; Programul cinem atografelor;,11,00- 12 00 C lu b so o o r 2000”, realizator Cristian Mureşan. 12',00 -21 ,00 "A nim aţie" 2 1 ,3 0 -2 3 ,0 0 P rogram preluat d e la Unipius Bucureşti.

Sîmbătă, 20 februarie'Ştiri BBC: 8:00-8:30,14:00-14:30,

18:00-18:30.8 :3 0 -1 0 :0 0 C afeaua de-, d im ineaţă. 10 :00-11 :00 CountryCtub. 11 :00-13 :00 W e ek en d sportiv. 13:00- 1 4 :0 0 M u z ic o ram a (r). 14 :30 -17 :00

W eekend cu H ertha. 17:00-18:00 Top Ten. 18:30- 19:00 Hot MixTransilvania. 19:00-20:00Vechi şi nau.- 2 0 :0 0 -2 1 :0 0 R o to n M u sic . 2 1 :0 0 -1 :3 0 Radiodiscoteca. 1 :3 0 6 :0 0 M usic non stop.

'V

R etrospectiva ştirilor zilei. 22,00-2,00 "Noaptea cu CD Radio"-dedicaţii muzicale. .

Duminică, 21 februarie Ştiri: 9,10.13,15.18 8,00 -11,00 "Primul salut”.

8,20 Agenda de week-end. 8,50,9,50 Horoscop. 9 ,20 Programul cinem atografelor. 10,20 "In s ă n ă t a te a . Dvs.-(CristinaStihi). 11,00-13,00 'CD Country", Dan C re ţa . 1 3 ,0 0 -2 1 ,0 0 CD Mix W e ek -en d . 1 3 ,3 0 Retrospectiva săptămînii. 15,20 "Divertis Radio Bitz", retrospectiva săptăm înii. 17,00 “Em isiunea fără nume" (muzică românească), Tiberiu Crişan şi Ştefan Coroian. 19,00 T ra ista cu poveşti (em isiune pentru copii). 21,00 Retrospectiva ştirilorzilei:

Sîmbătă,| 20 februarie

_ 6 ,0 0 B unădimi'rieaţa O erriisiune cu informaţii, actualităţi şi muzică, realizată d e Dan Horea. 8 ,00 Emisiunea In limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Sesam deschide-te. Em isiune pentru copii. Prezintă Rodica Tulbure. 11,00-13,00 Radioconexlurti, sem nate de loan V anea: sp o rt, m uzică, d ivertism en t. 13 ,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 H abar n-ai că -s lingă ' tine! Reportaje si anchete pe tem e sociale. Prezintă Alin Pop. 16,00Em isiunea In limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05 Anotimpul ideilor. P rezin tă Dan Banciu.19.00 W eekendom ania. Em isiune d e divertism ent sem nată Anca Mureşan. 20,00 Ştiri. 20,05 Dedicaţii d e m uzică popu lară. C ln te c e 'ş i jocuri populare, muzică populară la ce re rea ascultătorilor. Redactor G elu Furdui. 2 1 ,5 0 Ş tiri. 2 2 ,0 0 în c h id e re a programului.

Duminică, 21 februarie8,00 Ştiri. 8 ,0 5 La izvor d e c în t şi dor. Muzică

p o p u la ră . P re z in tă C o d ru ţa A roii V Irtic. 9 ,1 5 Apărătorii gliei transilvane. Em isiunea armatei. 10,00 Ştiri. 10,05 Mileniul III. Redactor Constantin M ustaţă.. 1 1 ,0 0 -1 3 ,0 0 R ad io d u m in ic a . E m is iu n e d e divertisment. Redactor Comei Udrea. 13,00 Diligenta de Bizanţ. Muzică folk. P rezin tă Florin Săsărm an.12.00 Ştiri. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18 ,05 B reloc. E m isiu n e d e d iv e rtism en t, red ac to r Florin P ru tea n u 19 ,05 -2 0 ,0 0 Apropo. Prezintă Steia Mana Rareş & Sergiu A e x 20,00 Ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe. Dedicaţii de muzică populară. P rezintă Codruţa Aron VIrtic. 21,50 Ştiri.22.00 închiderea programului

Teatrul de păpuşi Puckp re z in tă d u m in ic ă , o r a 10: CRĂIASA ZĂPEZII ( s e c ţ i a r o m â n ă ) , o ra 12: CENUŞĂREASA (sec ţia m agh ia ră ).

CABINET MEDICAL ONCOLOGICCLUJ-NAPOCA,

str.PROF CIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu)

CONSULTAŢII- i

Prof.dr. LUCIAN LAZÁR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Mi: 15-18; Ma, J: 16"-18»Dr. VALENTIN POPESCU

(Chirurgie, Oncologie) Ma, J : ' 143°-16; V; 15-17

S: 9 -1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie).

L,Mi: 1 8 -2 0 ;'Ma, J: 18*20-V: 16-20 VĂ

p r o g r a m a r f - tel/fax-(064) 18.76.04 ■

în timpul orelor de funcţionare : , a cabinetului

' P O L I C L I N I C A >

ÎN T E R S E R V I S A Nstr. Pascal}- nr,S, cart Gheorgheni

STOMATOLOGIEINTER»; ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO LOGIE ♦ PSIlnAlRIF. ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ RlîltoTOI.OGIF. ♦ ECOGRA- FÎE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO GiE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOfEDIE ♦ O.R.L. ♦ 0FrAI.S10I.0OE E CLNE- COLOGIE ♦ ONCOLOGIE'* PEDIATRIE

♦ UROLOCiE ♦ ACtiPUNCTURĂ RADIOLOGIE • ECOGRAFIE

Examiaări Doppler- HisterosaSpingografii pentru

sterilitate temininâ LABORATOR ’

(Biochimie - Bacteriologic tmanoiogic - i’arazitologic Dclcrminare Rh'- Teste de sarcină - Antigén IIBS - Elisa Test - Examinări citologicc pentru depistarea cancerului de col ulerin - Investigaţii penlm sterilitatea feminină ;i masculini - Emloscopie digcslivă - Casiroenlcralogie) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 Medic de garda; orele 21 - 7 R e ze rv a re , consultaţii

V _ J a te l . 41.41.63. J

sc. D o n fa l ROVA- S O C O LO V

\ Calea Moţilor 106, ap.5,' Tratamente stomatologica

complexe:O te rap ieO p ro te tic ă (ceram ică) a O chirurgie (rezecţii;faiplante)

Program ări la tul.; 430028 Zilnic orar; 9-19

sîmbâta 10-13Pentru studenţi, pensionari, ■ şomerlŢrediîoefe 2 0 % 'f^^1

PROF. ONIV. Dr. MIHAI CĂLOGÂRD Br. ANGÉLA CALÜGARÜ

Str. Prahovei nr. 11 '(lîngă biserică Bob)

PR O G R A M OFTALMOLOGIE

L, M i, V -17-20 S -8 -1 2 .

Tel.; 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICIDLIFELINE

Su fletul nostro Ia dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii. Z

1 9 1 6 4 7G a r d ă d e n o a p te , o re le 20-08.

Linia telefonică dc intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţială dcLUÜIIÜTOMI, iii; sM îate

MliVTALt ( LUJ stă ia dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.'

Teatrul Naţionalprezintă azi, 20 februarie, ora 19.00: Z1ÎOU DEASUPRA UNUI CUIB IIP CUCI, de Dale Wartscmaan a niiinc, 21 f e b ru a r ie , ora 10,30: IVAN TURBINCĂ după Ion Cicaoci

Opera Maghiarăprezintă mnne, 21 februane, ora 17.OG:prezintăRE v a ilO N ^ Ş

Ziarul nostm foloseşte ştiri fşmizate de agenţiile ROMPRES şi MEDIAFAX.

1991 - A fost inaugurat oficial, la Praga, Secretariatúf Perm anent al Conferinţei pentru

securitate şi Cooperare în Europa. Slovenia s-a proclamat republică autonom ă, suverană şi

. independentă.--------- — --------------------- f—--------- * —_—!----------- 1—.................... ...........

i á k W ţ m m ' -w * • " ■ \ * v n . ’ î~L. a - K-íí*. -

MINISTRUL SPRNIOL fii APĂRĂRII. EDUARDO SERRA: ROMĂNIA ESTE "0 TARĂ EUROPEANA CU DREPTURI DEPLINE"

m '

(EFE)

Eduardo Serra, ministrul spaniol al Apărării, a subliniat parcursul României către "o ţară europeană cu drepturi depline", care "doreşte să participe la viitorul Europei, la apărarea continentului şi la m odul în care. acesta s e leagă de celelalte părţi ale lumii".

Eduardo Serra a fă c u t aceste declaraţii cu prile ju l acordării Marii cruci a m eritu lu i m ilitar cu m edalie ministrului român al Apărării, Victor Babiuc, în cadrul unei ceremonii celebrată în prima z i a vizitei sale oficiale în România, unde a sosit după un sejur la Varşovia. Ministrul spaniol al Apărării a subliniat, cu acest prilej, "originea şi culturile comune" ale Spaniei şi României, care au avut “parcursuri istorice diferite”, dar care se regăsesc astăzi în dorinţele "celor două popoare ce vor sâ f ie europene cu drepturi depline”. Victor Babiuc şi-a exprimat, la rîndul său, dorinţa ca relaţiile militare dintre Spania şi România "să se dezvolte permanent" şi a promis că se "va coopera nu doar din motive istorice, ci şi practice".

IN TER ESELE NAŢIO N ALE A LE REPUBLICII FED ER A LE GERM ANIA ÎN PRAQUL SECOLULUI A L X X I-LEA

(Partea I)

J ”Âussenpolitik”)

Procesul de unificare a schimbat com plet ba/a po litic ii interne a Germaniei şi vor trebui sâ treacă ani pînă cînd ţara va reuşi să se refacă pe acest plan. însă, faptul câ unificarea G erm aniei nu a însemnat doar punerea la un loc a două părţi ega le este c e l m ai evident pe planul p oliticii externe. N im eni n u m ai este interesat în tradiţiile defunctei R epublicii D em ocrate G erm ane, doar experienţa vechii Republici Federale contînd. însă, în acest proces a devenit evident că şi ea suferă de un „defect p o litic ereditar” : nici Republica Federală, n ici R D G nu au fost preocupate să-şi dezvolte o identitate naţională. A m bele au fost produse artificiale ale unei „raison d ’etat” , creaţii trunchiate ale aliaţilor v ictorioşi, avînd drept scop să se asigure că un stat-naţiune germ an nu va apărea, din nou, în m od automat.

Pînă în 1989, tendinţa predom inantă - în parte, voluntară, în parte, datorată forţei împrejurărilor - printre germ ani a fost să întoarcă spatele ideii de naţiune. în vest, orientarea era spre integrarea europeană, în est, spre internaţionalism ul soc ia list. Presiunea de a recunoşte solidaritatea internaţională - c e l puţin verbal - a dispărut, din fericire. Ca urmare, dacă categorii centrale ale politicii externe cum ar fi „naţiunea” şi „interesul” nu sînt clarificate şi redefînite, va fi im posib il să precizăm conceptu l ch eie al oricărei politici ex tem e, cel de „interes naţional”.

A vînd în vedere renaşterea concepţiei statului-naţiune în vestul şi estul Europei, Germania va fi capabilă să supravieţuiască dacă va-reuşi să accepte atît conceptu l, cît şi realitatea „naţiunii” şi „interesului” ca legitim e şi pentru ea însăşi. D in acest punct de vedere, atitudinea fundamentală anti-stat-naţiune a multor germani din V est va avea atît efecte p ozitive , cît şi efecte n egative. Pe de-o parte, va acţiona benefic ca o reticenţă la recăderea într-un naţionalism excesiv, pe d e alta, în să , aceasta va însem na că orice conştiinţă naţională se va d ezvolta lent. D e aceea, m oderaţia şi echilibrul sînt importante. Influenţa generaţiei de stînga din 1968, care se pronunţa îm potriva statului naţional ş i c lasei p o litice , adesea sub deghizarea antifascismuluişi socialismului, a împiedicat apariţia unei identităţi naţionale bazate pe consensu l forţelor p olitice ale ţării. Totodată, în m ulte privinţe diferenţa p e planul valorilor dintre dem ocraţie şi com unism era nesocotită. între istorici a izbucnit o dispută care uneori s-a transformat într-o vînătoare de vrăjitoare îm potriva istoricilor d e centru-dreapta. Respingerea unei culturi naţionale, acceptarea împărţirii Germaniei drept urmare logică şi justă a istoriei Germ aniei şi antipatia faţă de clasa politică conducătoare şi tot ceea ce reprezintă ea s-au com binat pentru a produce o im agine d e , au tosatisfacţie şi anistorică a Germaniei foarte departe de realitate.

A nii de după 1989/1990 au dus la eliberarea d e o filo so fie a istoriei dogmatice şi aroganţa potrivit căreia orice ind iv id poate să-şi determine cum vrea viaţa şi evoluţia. Pînă atunci, „ o întreagă generaţie de istorici şi intelectuali d e stînga şi liberali făcuseră să apară o perversă mîndrie a unicităţii răului propriei ţări”, afirmă politologul A m u lf Baring. E ste o reflectare a m arelui eşec a clasei politice din Republica Federală înainte d e 1989: valori care erau o parte integrală a gîndirii clasei p o litice înainte de 1933 şi de care s-a abuzat în perioada 1 9 3 3 -1 9 4 5 , au fost abandonate în anii ’70 şi ’80 d e teama criticilor de stînga.

PA R LA M EN TU L P O L O N IE I A D ER A R EA T Ă R II

Parlamentul polonez urma să ra tifice aderarea P o lo n ie i la NATO, anunţată pentru data de 12 martie, care o va ancora solid in tabăra occidentală, dar care-1 nelinişteşte p e marele său vecin fus. Parlamentarii au votat în cadrul unei şed in ţe sp e c ia le ra tificarea ~T ratatu lu i d c la Washington, aprobat într-o primă lectură, în luna noiem brie, cînd s-a opus doar un grup d e şapte deputaţi ultra < -ú' «lici naţionalişti.

La zece ani de la prăbuşirea c o m u n ism u lu i, p o lo n e z i i consideră ancorarea lor în V est ca un act de “dreptate istoric”, în favoarea aderării pronunţîndu-se o majoritate zdrobitoare. D e două ori mai mare decît celelalte două candidate la un loc.

Ungaria şi Republica Cehă, care vor adera la N A T O , la aceeaşi dată, Polonia reprezintă

^principala m iză strategică atît pentru Alianţa Atlantică, cît şi pentru M oscova.

N evoită să accepte extinderea

NATO spre est, Rusia încearcă să-i lim iteze raza de acţiune. Ea a p ro testa t r e c e n t p e lîn g ă Danemarca.împotriva formării la Szczecin (nórd-vestul Poloniei) a unui corp de armată danezo- g e r m a n o -p o lo n e z . M in istru l danez de E xtem e, N ie ls H elveg Peterseny a resp ins protestu l, considerind că “formarea acestui corp- d e - a m a t ă - n u - în c a lc ă acordurile încheiate între N A T O şi Rusia.

în luna decem b rie, N ik o la i M ih a ilo v , p r im a d ju n c t a l ministrului Apărării, a avertizat autorităţile de la Varşovia că riscă să “com ită o greşeală istorică”, susţinînd o eventuală extindere a N A T O spre ţă r ile b a lt ic e şi Ucraina.

Or, tocmai aceasta este ambiţia mărturisită a G uvernului de la Varşovia, care se află p e punctul de a forma batalioane m ixte cu Lituania şi U craina. D ar dacă U crain a n u -ş i d e f in e ş te clar poziţia, în schim b, ţările baltice îşi_exprim ă d eschis aspiraţiile. M inistrul lituanian d e Extem e,

A lgirdas S aufargas, a am intit recent la L isabona că aderarea ţări sa le la U niunea Europeană şi N A T O co n stitu ie , o prioritate pentTU guvernul său.

“Umbra Italiei (oraşu l unde m arile puteri au îm părţit lumea în zo n e de influenţă, după cel de-al doilea război m ondial) va dispărea d e fin it iv a tunci cînd reprezentanţii P oloniei vor semna Tratatul d e la W ash in gton ” - sublinia premierul p o lon ez Jerzy Buzek în scrisoarea de mulţumire adresată Senatului am erican şi preşedintelui B ili C linton după ratificarea d e către S tatele U nite a le A m er ic ii a a co rd u lu i d e extindere a N A T O .

M in iştr ii A părării fran cez , Alain Richard, R udolf Scharping, şi polonez, Janusz O nyszkiew icz, reuniţi Ia sf ir ş itu l săp tăm în ii t r e c u te la C r a c o v ia ( su d u l P o lo n ie i ) , a u c o n s id e r a t “in acceptab ilă” “trasarea unei linii roşii de către M oscova” între ţările care pot să adere la N ATO şi ce le care nu pot adera. După ce va fi înfăptuită din punct de

R A T IF IC A LA N A TOvedere p o litic , integrarea militară a P o lo n ie i în structurile A lianţei N ord-A tlantice trebuie să se facă p r o g r e s iv . A u to r ită ţ ile d e la V a r ş o v ia e s t im e a z ă c o s tu l integrării la 1,5 m iliarde dolari, p en tm o perioadă d e 15 ani.

în tr-o prim ă etapă, Polonia va p u n e la d ispoziţia N A T O divizia a 12-a d e b lindate, adică pînă la 2 0 .0 0 0 d e m ilitari, care fac parte~ d in corpul d e armată germ ano- polono-danez - precizează o sursă m ilitară p o lo n eză . în plus, din • fo r ţe le p o lo n e z e p u se la d isp oziţia N A T O v o r face parte două b atalioane d e paraşutişti, avînd fiecare cca 6 0 0 d e oam eni, un sp ital m ilitar d in B yd goszcz (nord-vest) şi o escadrilă de 9 M ig -u r i - 2 9 . M arina m ilitară urm ează să pună la d ispoziţia N A T O n a v e şi e lic o p te r e de salvare, precum şi culegătoare de m ine. Pentru contro lu l spaţiului a er ia n p o lo n e z va f i fo lo s it s i s t e m u l a m e r ic a n A S O C , co m p a tib il cu to a te sis tem ele f o lo s i t e d e ţă r ile eu r o p e n e , m em bre a le N A T O .

GERMANIA DEVINE DIN NOU PERICULOASAG erm ania a in terzis recent recic larea

deşeurilor nucleare şi a anunţat în m od clar că nu intenţionează să acorde despăgubiri societăţii C ogem a, al cărei deficit este d e 30 miliarde de franci, pagubele efective fiind de 7-8 m iliarde franci. Bursa din Frankfurt a anunţat, în iu lie 1998, că a încheiat o alianţă exclusivă cu Bursa din Londra şi, începînd din 1997, a negociat împreună cu oficialităţile franceze un acord d e cooperare.

Germ ania şi-a im pus deja punctul d e vedere cerînd ca sed iu l B ăncii C entrale Europene să fie la Frankfurt şi reuşind ulterior să num ească în posturile-cheie num eroşi reprezentanţi germani. în plus, de la intrarea în circulaţie a eurom onedei, la începutul lunii ianuarie, a rezultat că băncile germane nu respectă acordurile privind operaţiunile de plată în euro, încheiate în prealabil între băncile din ţările care au aderat la euro, în

scopu l favorizării propriului sistem bancar.D eş i Franţa este patria avioanelor A irbus,

constructorii de avioane germani şi britanici au încercat să preia controlul asupra fabricării lor, în cea de-a doua jum ătate a anului 1998, înainte ca alianţa dintre B A şi GEC M arconi să pună capăt acestei m anevre um ilitoare pentm Franţa. Oare nu există, într-adevăr, nici o legătură între toate aceste even im en te sau G erm ania devine din nou periculoasă?

Să n e amintim că, în ultim ele două seco le , de fiecare dată cînd una dintre ce le două ţâri s-a s im ţit m ai puternică d ec ît cea la ltă , urmările au fost catastrofale. Or, în m omentul d e fa ţă , Franţa e s te s lă b ită d in ca u za întreprinderilor şi băncilor sale de dim ensiuni prea m ici şi cu capital in suficient în raport cu globalizarea, a m enţinerii unui sector public costisitor şi în condiţiile existenţei unei crize în ceea ce priveşte decizia politică, care nu perm ite, d e zece ani, discutarea dosarelor urgente. G erm ania d e m îin e va avea o

populaţie d e 180 m ilioan e de locuitori, care vorbesc germ ana ca lim bă m atem ă sau ca a doua lim bă (im igranţii, ai căror patroni sînt germani). Problema fundamentală a strategiei care v izează Franţa, în următorii trei ani, nu este co n so lid area unei a x e iluzorii între parteneri ega li, c h n o d u l d e coexistenţă între o Franţă tot m ai dependentă d e vecina sa şi o G erm a n ie ca re are , la rîndul e i, o alternativă stra teg ică pentru construcţia europeană, în cazul izbucnirii unui conflict cu Franţa.-

în cazul unui conflict între o Franţă slăbită şi o G erm anic în plină ascensiune, celelalte ţări europene nu vor sprijini, în mod negreşit, Franţa, Italia, Spania, Marea Britanie, ţările scandinave, B enelu x , ca sâ nu mai vorbim de Elveţia şi Austria, sînt mulţumite că Franţa începe să se trezească la realitate. Dar, oare, cînd va fi ea în stare să dobîndească, în mod inteligent ş i o b iectiv , o p oziţie importantă in Europa ş i în lum e? _

MOSTRE DE ROCA MARTIANA PICATE DIN CER(france Presse)

j M S m . :In anul 200 8 , pietre marţiene

vor cădea din cer într-o regiune pustie de pe Terra. Nu va fi vorba d e un c a ta c l is m natural interplanetar, ci de rezultatul unei operaţiuni ştiinţifice inedite, care începe să prindă contur în cadrul unei cooperări franco-americane. într-adevăr, probe d e pe solul planetei roş ii urm ează să fie aduse pe Terra, în aprilie-mai 2 0 0 8 , la în c h e ie r e a p r im ei m isiu n i M S R (M ars Sam ple R etu m , sa u r e în to a r c e r e a eşa n tio a n e lo r d e p e M arte), proiectată d e oam enii d e ştiinţă ai A genţiei Spaţiale A m ericane (N A SA ), căreia i sra asociat, anul trecut, o m o lo g u l său francez C N E S (C en tru l. N a ţio n a l de Studii Spaţiale).

Scenariul com un al m isiunii a fost definit în luna decembrie, iar o scrisoare de intenţie urmează să f ie sem nată între C N E S şi N A S A . P o tr iv it s c e n a r iu lu i actual, aşa cum a fost prezentat de prom otorii săi la Paris, cu p r ile ju l u n u i s im p o z io n internaţional asupra programelor

de explorare m arţiene, m isiunea MSR se va efectua în două etape, în anul 2003, o rachetă americană D elta-III va lansa în direcţia planetei Marte o sondă spaţială, avînd la bord „un asfrom obil” şi o m ică rachetă d e trei etaje (M A V , Mars A scen t V eh icle), care se vor aşeza pe solul marţian la c a p ă tu l u n u i v o ia j d e unsprezece luni. V eh icu lu l va cerceta cu atenţie so lu l în jurul sondei spaţiale pentru a alege cu grijă m ostre le , rea liz în d mai multe foraje la unul sau doi metri adîncim e. P lasate într-o capsulă m etalică d e 3 ,6 kilogram e şi cu un diametru d e 15 centimetri, aceste preţioase eşantioane vor fi plasate cu ajutorul M A V pe o orbită jo a să în juru l p lanetei Marte.

în a n u l 2 0 0 5 , o ra ch etă Arianne-5 va lansa Ia rîndul său o so n d ă sp a ţia lă ş i o s ta ţie orbitală echipată cu o capsulă de r e în to a r c e r e p e ' T erra a eşantioanelor, precum şi patru so n d e N etlan d er, rea lizate în colaborare europeană şi care vor fi lansate su c c e s iv în spaţiu. Profitînd d e frînaTea atm osferei

m arţiene, staţia orbitală s e va plasa pe aceeaşi traiectorie.cu cea din 2003 a sondei spaţiale, pe care o va localiza , graţie unui sistem de detectare lum inoasă şi radio, după care o va „înghiţi” .

S e va proceda Ia fel şi cu cea de-a doua sondă spaţială, după care, în iu lie 2 0 0 7 şi la o distanţă de aproxim ativ 5 6 m ilioane de k ilo m e tr i d e P ă m în t, so n d a spaţială va fi plasată pe traiectoria sa d e reîntoarcere pe Terra, unde va ateriza în jur d e aprilie-m ai 20 0 8 . C apsula cu o greutate d e 3 0 d e k ilogram e, susţinută de paraşute, va ateriza într-o regiune pustie, d e unde va fi recuperată şi plasată im ed ia în carantină, p en tr u a e v a lu a e v e n tu a la toxicitate, pentru m ediul ambiant terestru, a ceea c e va fi considerat atunci ca patrimoniu al om enirii.

A c e s t sc e n a r iu e s te , o a r e , realizabil? în cazul în care C N E S va av ea m ij lo a c e le n e c e sa r e pentru a co n tin u a p reg ă tir ile M SR , pînă la sfirşitu l anu lu i, înlănţuirea even im entelor - după cum a subliniat directorul general Gerard B rachet - „depinde de arbitrajul b u g eta r” a l a c e s te i

m is iu n i , e s t im a t d e partea franceză la 4 0 0 m ilioane de euro. S u c c e s u l să u d e p in d e , d e asem en ea şi ce l puţin în parte, de îndeplin irea sau nu a m isiunii e u r o p e n e M a rs E x p r e s s , p recon izată pentru 2003 şi deja parţial angajată, dar care aşteaptă, în lu n a m a i, ap rob a rea C o n f e r in ţe i m in is te r ia le a A g e n ţ ie i S p a ţ ia le E u ro p en e (E ŞA ).

în să , o r ica re ar fi d e c iz iile im e d ia te , s -a an gajat deja o advărată o fe n siv ă internaţională a v în d d rep t o b ie c t iv p lan eta M arte, cu o n fisiune americană din d o i în d o i ani ş i cu ajutorul unor teh n o lo g ii d e vîrf, d in ce în c e m ai perform ante, pentru a putea pătrunde m isterele formării p lan ete lo r şi a U niversu lu i şi p en tr u a p r e g ă t i , în s f îr ş i t , debarcarea om ulu i pe această planetă.

N im eni nu ştie cînd, dar sîntem încă departe d e ideea avansată în p lin ă e u f o r ie a m is iu n i lo r se lenare a le navetelor A p ollo d e la sfîrşitu l an ilor ’6 0 , c în d s e credea că o m u l va ajun ge p e M arte în ... 1980 .

S' a decretat o nouă Constituţie (promulgată la 47.02.1938), care legifera instaurarea dictaturii regale şi sfîrşitul regimului parlamentar.

\

Doi parlamentari clujeni sînt semnatarii iniţiativei legislative prin care se prevăd despăgubiri pentru victimele mineriadelorD ep u tatu l P N Ţ C D loan V id a

Sim iti a declarat ieri că, împreună cu deputatu l PN Ţ C D Iftene Pop, e ste unu l d in tre prom otorii u n ei in iţia tiv e le g is la t iv e prin care ar urma să f ie despăgubite v ictim ele m in eriad e lor d in 1990, 1991 ş i 1 9 9 9 . în p r o ie c t s e p r e v e d e despăgubirea ce lor care au suferit g r a v e p r e j u d ic i i m o r a le ş i m ateriale. U n ele sum e prevăzute în p r o ie c t nu s în t agreate d c

Iftene Pop :

d e p u ta tu l c lu je a n , dar e s te c o n ş t i e n t că a c é s ta v a fi m o d i f i c a t la tr e c e r e a p rin c o m is ii le parlam entare şi prin vo tu l cam erelor. Sum ele trebuie să fie a ccep tab ile pentru buget, • o p in ează S im iti. /

C c i c a r c ş i-a u p ie r d u t capacitatea d e muncă ar urma sâ p r im e a sc ă 2 5 0 m ilio a n e le i, pentru v io l sum a stabilită este de 100 m ilio a n e le i, 15 m ilioan e le i pentru o z i d e îngrijire m edicală, 10 m i lio a n e pentru o z i de r e s t r ic ţ io n a r e a l ib e r tă ţ i i . F a m iliile ce lo r u cişi d e m ineri v o r putea prim i, dacă - proiectul r ă m în e n c m o d if ic a t - 5 0 0 m ilio a n e le i p ărin ţii ş i 5 0 0 m ilio a n e le i so ţia şi co p iii.

D c a s e m e n e a , se p r e v e d e în fiin ţarea unei com isii form ate d in rep rezen tan tu l v ic t im e lo r m ineriade lor , un reprezentant al M in isteru lu i Ju stiţie i, u n u l a l M in isteru lu i M uncii, precum şi un d e le g a t a l M in is t e r u lu i F in an ţelor . A ceştia vor verifica a cte le s i dosarele .

Deputatul Vida Simiti

crede că amnistierea

faptelor participanţilor

Ia mineriade este lin

„exemplu de înţelepciune^D ep u tatu l clujean crede câ

faptele m inerilor participanţi la acţiu n ile din 1990, 1991, 1999 pot fi am nistiate, fiindcă aceştia au fost „n işte oam eni necăjiţi, o m asă ilc manevră pentru Miron C ozm a“ ! Proiectul de amnistiere a fost lansat dc preşedintele PD, P e tr e R o m a n , dar Ion D ia c o n e s c u , p r e ş e d in te le P N Ţ C D , s-a declarat îm potriva id eii liderului PD.

S im iti crede că trebuie să se cu n oască , din punct de vedere jurid ió , adevăraţii v in ovaţi dc m in e r ia d e . D ep u tatu l clujean con sid eră că culpabilii pentru m ineriadele din 1990 şi 1991 sînt Ion I lie scu , Petre R om an, cu com plicitatea conducerii PoliţiSi

loan Vida Simiti

Capitalei şi a Unor „forţe ale vechii securităţi". în cazul în care sc va dovedi de către Parchetul General că Ion Iliescu a fost vinovat, s-ar putea lua în discuţie ridicarea imunităţii parlamentare a acestuia, opinează Sim iti, dar, în a c e la ş i t im p , se d ec la ră neîncrezător în faptul că fostul preşedinte al României va rămîne fărâimunitate.

Andreea MARCU

Argumentele eventualei graţieri a iui Miron Cozma depăşesc cadrul precedentelor acceptate de preşedintele Emil Constantinescu

. Liderii partidelor politice din România au opinii nuanţate în privinţa cererii de graţiere adresată preşedintelui Emil Constantinescu de avocaţi' liderului minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, dar nimeni nu se pronunţă deschis pentru aprobarea acestui demers.

P re şed in te le UDMR, M arko B ela, a declarat, agenţiei MEDIAFAX, că, în opinia sa . in aces t moment, nu ar trebui pusă problema graţierii. “Cînd a fost arestat Miron Cozma, m ajoritatea a fost de acord cu această arestare. E bine că prin această sentinţă se pune capăt unor aminozităţi", a apreciat Marko Bela.

Purtătorul de cuvînt al PNŢCD, Remus Opriş, a apreciat că eventuala graţiere a lui Miron C ozm a ar fi inoportună în ac e s t moment. "Apreciez că o eventuală graţiere a r treb u i fă cu tă dupâ o p e rio ad ă de executare a pedepsei care să demonstreze un com portam ent corect al deţinutului şi faptul că acesta nu este un pericol social. Pentru a fi obţinută graţierea este nevoie de recom andarea ministrului Justiţiei", a afirmat Opriş.

Preşedintele PUNR, Valeriu Tabără, a declarat că graţierea lui Miron Cozma “este o chestiune a preşedintelui Constantinescu”, exprimîndu-şi convingerea că şeful statului va analiza “cu toată răspunderea" această ce re re . Liderul PUNR a ap rec ia t că pedeapsa aplicată lui Miron Cozma este foarte mare comparativ cu prima pedeapsă, de 1 an şi jumătate de detenţie, pronunţată împotriva lui, dar, pe de altă parte, consideră că şi liderul minerilor a greşit, sustrăgîn- du-se de la executarea pedepsei şi sfidînd justiţia.

V icepreşedintele PD SR loan Mircea Paşcu a refuzat să se pronunţe in această chestiune. “E ste atributul preşedintelui României, dar probahil ca el n-o va face”, a spus Paşcu.

Şirul de gfaţieri pronunţate de preşedintele Emil Constantinescu de la instalarea sa în funcţie, în decembrie 1996, a vizat, într-o m ajoritate cov îrşitoare , persoană fără antecedente penale care au comis infracţiuni de o gravitate redusă. De asem enea,' majoritatea celor graţiaţi de preşedintele

Constantinescu erau grav bolnavi şi nu mai puteau îndura regimul de detenţie, sau erau unici susţinători de familie şi aveau copii de crescut.

Excepţiile de la aceste reguli au fost Cseresznyés Pal, persoana care l-a bătut cu sălbăticie pe Mihăilă Cofariu în timpul evenimentelor din martie ’90, fostul demnitar comunist Ştefan Király, condamnat pentru trădare prin transmiterea de secrete şi Maria Cetiner, condamnată pentru întreţinerea de relaţii sexuale cu persoane de acelaşi sex. De m enţionat câ toţi cei enum eraţi executaseră o bună parte din pedeapsă. .C seresznyés Pal executase cinci arri şi jumătate din sentinţa de zece ani pe care o avea de ispăşit. Ştefan Király executase patru din cei 16 ani de condamnare şi, ta data la care a fost graţiat, februarie 1999, suferea de maladia Dupuytren în evoluţie, la ambele mîini, retracţie pulmonară şi silicoză. Király urma să fie supus unei intervenţii chirurgicale. Maria C etiner ispăşise doi din cei trei ani la care fusese condamnată.

Zoe Petre şi Andrei Pleşu - implicaţi în incidenteConsilierul prezidenţial Zoe Petre şi ministrul

de Exteme Andrei Pleşu au fost, vineri, autorii unor incidente mai mult sau mai puţiri neplăcute, în deschiderea unei conferinţe a unei organizaţii non-guvemamentale a NATO.

Z oe P e tre s-a îm p ied ica t de m o ch e tă , prăbuşindu-se în timp ce încerca să ajungă la tribună pentm a citi mesajul preşedintelui Emil Constantinescu către participanţii ia reuniune. ■Această conferinţă a început numai cu ghinioane", a spus Zoe Petre.

.Consilierul prezidenţial a făcut, astfel, referire şi la un incident provocat de şeful diplomaţiei române. în timp ce se îndrepta spre tribună, Pleşu a atins din greşeală un panou plasat în spatele m esei organizatorilor, c a re s-a p răbuşit cu întîrziere. "Probabil că vocea mea e s te prea puternică", a comentat, cu umor, Andrei Pleşu.

Preşedintele Constantinescu consideră că independenta justiţiei române devine din ce în ce mai clară

Puterea judecătorească “nu negociază niciodată oportunităţi cu puterea politică”, a declarat, vineri, la şedinţa de bilanţ pe anul 1998 a M inisterului Justiţie i, p reşed in te le Emil C onstan tinescu ; subliniind că singura atribuţie a justiţiei este aplicarea legilor.

Preşedintele Constantinescu a arătat că, în ultimul timp, “s-a discutat mult d e sp re o p o rtun ita tea unor hotărîri ju d ecă to reş ti în anum ite con tex te economice şi sociale", şeful statului precizînd că astfel de analize pot fi uneori justificate, dacă sînt privite “din afara sistemului constituţional”.

“Procese începute cu ani înainte şi blocate mult timp, sau procese începute în urmă cu doi ani pentm că nu puteau începe mai înainte au ajuns în faza

pronunţărilor, iar sentinţele pronunţate sînt puse în aplicare uneori chiar cu preţul scump al unor convulsii de amploare”, a arătat preşedintele Constantinescu.

“Independenţa justiţiei devine din ce în ce mai clară”, a afirmat şeful statului, recunoscînd faptul că parcurgerea tuturor etapelor procedurale a creat adesea “senzaţia unui blocaj cronic", ce a fost perceput ca un eşec al actului de justiţie.

Preşedintele Constantinescu a spus că, dincolo de dezbaterile aprinse din ultima săptămînă, pe marginea unör decizii ale justiţiei, românii şi observatorii străini ai scenei româneşti vorbesc deja despre “o justiţie română în acţiune".

La şedinţa de bilanţ pe anul 1997 a Ministerului Justiţiei, şeful statului a formulat critici dure Ia adresa justiţiei.

1948 - A început Congresul de unificare a PCR cu PSD şi de constituire a partidului unic - Partidul Muncitoresc Român. Secretar

general al CC ai PMR a fost ales Gheorghe Gheorghiu-Dej. Astfel s-a desăvîrşit evoluţia către instaurarea regimului monopartit de

tip totalitar, în România.

loan Deac regretă retragerea iui Cataramă

Preşedintele organizaţiei m unicipale a PNL, loan D eac, regretă retragerea lui V iorel Cataramă din partid, exprimîndu-şi părerea câ fostul vicepreşed in te “ar fi trebuit sâ rămînă pe baricadă”.

“N u îl condam n pentru că într-adevăr a fost şicanat în ultima vreme, dar cred că ar fi trebuit să lupte în continuare”, afirmă Deac.

El este de părere că P N L a pierdut un “om valoros, unul dintre puţinii care gîndeşte ş i s e m anifestă ca un adevărat liberal”.

Regretele lui D eac sînt mai accentuate decît ce le ale superiorului său de la organ iza ţia jud eţean ă . D eputatu l A n ton Jonescu, preşedintele organizaţiei judeţene, se limitează să spună că plecarea luj Cataramă aduce cu sine o sim plă părere dc rău.

Viorel Cataramă şi-a dat dem isia din PNL, invocînd îndepărtarea ideologică a partidului de liberalism . în urmă cu o lună, el fusese suspendat d in funcţia d e vicepreşedinte. (C .C .)

loan Gavra: lucrurile rămîn nerezolvate în Valea Jiului

Dacă Puterea îşi în ch ipuie câ a c î ş t i g a t j n u rm a u lt im e i m ineriade, sc înşalâ am arnic, este de părere deputatul PUNR lo a n G a v ra . în o p in ia sa , evenim entele au avut v izib ile conotaţii po litice , m inerii fiind folosiţi ca m asă dc m anevră. în nici un caz Statul nu ar fi trebuit să sc răzbune în aşa fe l pe cetăţen ii să i, mai arată loan Gavra, care concluzionează că c c c a .c c a făcut în specia l PD cu ocazia acestor evenim ente nu este a ltceva decît cam panie electorală. P ozitiv eşte privită doar d e c iz ia d e e lib era re a

m inerilor reţinuţi: “Este bine că toti minerii au fost eliberaţi”.

(A.P.)

Petre Roman apreciază că “justiţia nu trebuie să sufle în jarul răzbunării”

Justiţia “nu trebuie sâ su fle în jarul răzbunării şi nu trebuie să creeze terenul pe carc sc naşte răzbunarea” , a afirmat, vineri, preşedintele Senatului, Petre Roman, în cadrul unei alocuţiuni rostite cu prilejul reuniunii consacrate bilanţului activităţii Ministerului Justiţiei pe anul 1998.

Preşedintele Senatului a spus că în R om ânia există , în prezent, “un pericu los decalaj între gradul d e liberalizare a cutumelor şi gradul dc acoperire legală” , subliniind necesitatea existenţei unui sistem care să asigure reacţia de apărare, a societăţii faţă d e . infracţionalitate. în • acest sens, el a pledat pentru coerenţa şi stabilitatea legislaţiei, arătînd câ, în unele cazuri, au fost em ise acte norm ative ce “se călcau în piciőare unele p c altele, iar altele erau de-a dreptul contradictorii”. . *

Roman a spus, de asem enea, câ oam enii politici trebuie sâ asigure “condiţiile politice” pentm buna funcţionare a puterii judecătoreşti, prin asigurarea unui cadru legal corespunzător.

La rîndul său, prem ierul Radu V asile â subliniat necesitatea creşterii cred ib ilităţii justiţie i, r id icînd , în con tex t, problema promiscuităţii existente în unele săli de judecată, situaţie ce afectează prestaţia m agistraţilor. Ş efu l Executivului a afirmat că salarizarea m agistraţilor reprezintă “o problem ă fundam entală”, chiar în condiţiile unui buget de austeritate.

Pe d e altă parte, Radu V asile şi-a exprim at speranţa că vor fi definitivate, cît mai curînd, proiectele de modificare a Codului Penal, a Codului d e Procedură Penală; a C odului C iv il şi a Codului de Procedură C ivilă .

Andrei Pleşu consideră că neutralitatea ar fi costisitoare si dezonorantă penlru România

Ministrul de Exteme Andrei P leşu a afirm at, vineri, că România nu-şi poate permite să jevină o ţară neutră. "Neutraiita- ea ar fi costisitoare, precară şi >oate fi o formă de dezonoare", j spus Andrei Pleşu, în cadrul mei conferinţe organizată la tucureşti de către Conferinţa ’e rm an en tă a Organizaţiilor Ulantice'şi Asociaţia “Manfred

Womer“. Şeful diplomaţiei româ­ne a afirmat că, după summiful NATO d e la W ashington, România îşi va continua demer­surile pentru a deveni membru al Alianţei Nord-Atlantice. Andrei P leşu a cerut Alianţei ca la reuniunea la nivel înalt de la Washington să fixeze un calendar pentru primirea de noi membri şi criterii d are în acest sens.

să?

!ff

I

P a r t i d u l S o c i a l i s t ş i P a r t i d u l S o c i a l i s t a l M u n c i i

a r p u t e a f u z i o n a l a s f î r ş i t u l l u n i i a p r i l i e

1 /im

%

1 m

Partidul Socialist al M uncii şi Partidul Socialist ar putea fuziona la sfîrşitul lunii aprilie, în urma unui congres de unificare, au declarat surse din c e le două partide. Potrivit surselor citate, noul partid rezultat în urma fuziun ii dintre P SM şi PS se va numi Partidul Socialist Democrat sau Partidul S ocia list Unit. >

C onducerile PSM şi PS s-au întîlnit, jo i, pentru a pune la punct o serie de “detalii” privind fuziunea c e lo r două partide. A stfe l, s -a stabilit ca, dupâ

şedin ţele separate ale C om itetelor Naţionale ale PSM şi PS, sâ aibă loc, la sfîrşitul lunii martie, “o p len ară co m u n ă ” P S M -P S . în luna m artie, organizaţiile judeţene ale PSM şi PS urmează să-şi desem neze d elegaţii pentru congresul de unificare.

Preşedintele PSM , l l ie Verdcţ, a declarat că ar prefera ca fuziunea celor două partide să aibă loc într-o z i sărbătorită în fiecare an de către socialişti, şi anum e, pe 1 maL —

născu t sculptorul Constantin Brâncuşi (m. 1957).

\ V v # ^ a P ^ R ăsfo im , cu rea lă p lăcere , secretar general de redacţie; redactorii; Amalia Scorţaru- ¥ Ţ ‘ ■ ’« i w unul d in num erele de la finele Saar, Paul Kedar, Dany Rochman, Carmen W eiss etc.W & 4 anu lu i trecu t a le publicaţiei etc. —

R evista M ea, săptăm înal al După ce, în septembrie 1996, Revista M ea publica un \ israelien ilo r o rig inari din am p lu artico l c o n sac ra t M u zeu lu i E tn o g ra fic al

J ^ ^ P p j f | ( f V % Rom ânia. D e ce Revista Transilvaniei din Cluj-Napoca, sub semnătura lui Paulfv '. 1 M ea? Pentru că nu trim Schveiger - “Cu profesorul T iberiu G rau r, d irectorulj -T f i IM m O J c o n v in g e re a c ă o r ic e M uzeului E tnografic al Transilvaniei* despre cu ltu ra

dem ers cultural nu trebuie popu lară , trad iţiile feluritelor etnii care au popu latE jLÜ u J y •■} ^ l ‘ ju d eca t după aparenţe sau şi populează T ran silv an ia” -, de fapt un interviu al

v I C t l u m e v e n tu a le d e c la r a ţ i i d e autorului cu directorii! instituţiei amintite, desfăşurat. înin te n ţ i i a le a u to r i lo r , c i, bună ' parte, în prezenţa etnografului am erican G.J.

• '■ ' -s tá r e x c l u s i v / ' p r in u rm ă r i le Patterson, num ărul pe care-1 avem în faţă revine, prinacestuia. Prin ceea ce face Revista in te rm ed iu l unui reportaj al aceluiaşi autor, la muzeul

Mea pentru cititori, în cele 80 de pagini ale sale, prin c l u j e a n , caracterizat drept “o in te resan tămina de oameni care o realizează săptămînă de săptăm înă c o l e c ţ i e de c u ltu ră ” : “ M E T este nuşi care-şi văd materializată dorin ţa sinceră şi irepresibilâ n u m a i p ă s t r ă to r a l u n o rde participare şi afirm are într-o com petiţie deschisă, ea V a r t i f a c te d e c u l tu r ărăspunde aşteptărilor unei largi categorii de cititori. y S . ■, \ p o p u la ră t r a n s i lv ă -

Un profil cultural com plex şi echilibrat, cu rubrici : \ neană, ci şi d e istoried iverse (ed ito ria lu l “ A titu d in i” , n e lip s ite le şi trad iţii a le acestei“ Instantanee ro m ân eşti” , “ C o n sem n ări” , '''* m a r * re g iu n i“Săptămînă”) desfăşoară inform aţii la zi, V . ■ r o m â n e ş t i înanchete-reportaj, literatură, istorie, c a r e - înfilosofie, etnologie, arte, e s e u ,. • * c u r s u l •cronica spectacolelor - dintre \ 'care cela mai m ulte c« ' ;actori sau trupe din România, film şi, , norm al, pagini , publicitare bine / realizate, dau consistenţă r e v i s te i , a s t f e l / î n c î t / i

\V - -

. \ secolelorf i n - V - t V ji* \ ■ - v j& i f f - ,■<s r

W a m e s t e c a tf i?-!? )■>‘ naţiuni, limbi şi

credinţe. Toate aceste ¥ $ /JrM5mSÍ3t& culturi sînt reprezentate

.. într-un fel sau altul în sălile exP0ZM*e de pe strada

fi Memorandumului sau în*’ construcţiile de la expoziţia în aer

f liţi■ jîf& yf/.’, liber din pădurea Hoia ce-ţt ■' mărgineşte marea urbe ardeleană”./ * ' ' f - Călătoria lui Paul Schveiger prin sălile

n im ic sau **■»*£, $*> *■ $ $ & $ **$ muzeului, în Parcul Etnografic “Romulusaproape nimic din .. / V uia” de la Hoia, referirile la T îrgulceea ce e cultură de bun- ' m eşterilor populari din toam nă (unde asimţ să nu rămînă neabordat. D in ^ realizat şi imaginile ce însoţesc reportajul) -a ce s t punct d e v e d e re , r e v is ta e * * • toate apar repovestite cu o vădită aspiraţiecomparabilă cu un almanah la care trudesc, cu ^ spre a crea prezenţe semnificative într-un trecutîncredere, alături de redactorul şe f - G eorge Farkaş - mai m ult sau mai puţin îndepărtat, dar care nuşi a lţi cîţiva op tim işti incurab ili; cunoscu tu l (n o u ă se poate şterge; e chiar puntea sau poarta cáréclujenilor, mai ales!) profesor d e gramatică generativă de apropie m etafora recuperatoare a propriilor raporturi cu la Facultatea de Litere a U niversităţii c lujene, Paul realitatea. 'Schveiger, actualm ente stabilit în Israel, în calitate de M ic h a e la BOCU

Doctor Honoris CausaV i n e r i ^ 2 6 f e b r u a r i e ^ a .c . , la

Academia de\M uzicâ “<3h. Dim a ’ din Cluj-Napoca va avea loc cerem onia dc acordare a titiiilui de Öoctor Honoris C au sa profesorului dr. jO tto Kolleritsch, rectorul l|niversităţii de Muzică şi Artă Dramatică din Graz, Austria. Cerem onia scî încadrcâzâ în seriá m an ifes tă rilo r ţic a z io n a jc dc reuniunea grupului rectorilor şi decanilor universităţilor, academ iilor ş i facultăţilor dc artă din România, program ată pentru z ile le de 2 5 -2 6 fe b ru a r ie a .c . , la Academia de M uzică “Gh. D im a” din Cluj-Napoca.

m w b

1998 - Consiliul Naţional al PL a mandatat Biroul Permanent al

partidului să negocieze unificarea liberală într-un singur partid.

iiribî1 -duminica. 20-21 febril, "ie 199Consilierii locali nu s-au decis asupra fotografului oficial al însurăţeilor

U n i c a s o l u ţ i e p a r e s ă f i e

î n f i i n ţ a r e a u n u i n o u p o s tU n a d intre tem e le c e le m a i

d isputate în şe d in ţa C o n siliu lu i lo ca l d e ieri a fo s t găsirea u n u i asoc iat fo to g r a f care să e x e c u te la com an dă fo tografii cu o c a z ia o fic ier ii căsătoriilor . D ar, ca d e f ie c a r e d a tă c în d s u b ie c t u l s t îr n c ş te p r e a m u lte o p in i i , proiectul e ste am înat, urm înd să se revină cu un alt p ro iect d e hotărîrc.

Pentru găsirea unui partener, ex ecu tiv u l P rim ăriei a adresat 13 scrisori d e in tenţie la d ifer ite persoane f iz ic e , d in care doar patru au d a t c u r s in v ita ţ ie i. O fe r te le a c e s to r a co n sta u în achitarea lunară a unui procent din încasări (în tre 10 ş i 3 5 Ia sută), a d ou ă fotografii c o lo r g r a tu ite , p lu s un c o la n t c u f e l ic i tă r i c a r e sâ f i e d a t proaspeţilor căsătoriţi din partea m unicipalităţii, cu angajam entul c a te r m e n u l d c e x e c u ţ i e a fotografiilor să fie dc m axim um cin ci z ile . Preţul propus pentru executarea unei fotografii variază între 2 .8 0 0 şi 7 .5 0 0 d c Ici.

C o n silier ii, n em u lţu m iţi d c con d iţiile p u se în pro iect, au început sâ facă propuneri carc mai dc carc m ai in g en ioase , d c

\

Buletininformativ

RAT" 2 0 - 2 1

februarie

1. Programul de furnizare a apel calde - Intre orele:600 . 2 3 »

a încălzirii - între orele: 0“ - 24°° Programul de furnizare a apei calde poate suferi modificări în funcţie de presiunea gazuluimetan.

2. Temperaturi prognozate:20-21 februarie 1999 -temp. ziua (max., m in.) +4/-1-- temp. noaptea(max., min.) -21-7

3. Zone în care azi, 20 şi mîine, 21 februarie 1999, nu se va furniza apă caldă şi încălzire: NU ESTE CAZUL!

Pentru obţinerea de informaţii legate de eventualele întreruperi accidentale în furnizarea agentului termic vă rugăm să vâ adresaţi dispeceratului Regiei Autonome deTermoficare Cluj- Napoca la telefoanele: 19.87.48 şi 19.20.59.

la rec ic larea ofiţeru lu i d c stare c i v i l ă ( c a r e ar u rm a s ă s e sp e c ia liz e z e în arta fotografică) p în ă la m a n d a ta r e a viceprim arului D ejeu cu această sarcină, a v în d în vedere fa im a sa d e „p oza iăş“ în şedinţele CL. L a a c e s t su b ie c t , m em b ri ai a c e lu ia ş i partid s-au a fla t p e p o ziţii diam etral opuse, cu m au f o s t ţ ă r ă n iş t i i G a v r i lă ş i C h ic in a ş . E i au s u s ţ in u t v eh em en t ba scoaterea taxelor

fo to g r a f ic e , ba im p o z ita rea tu tu ror c e lo r care fa c p o z e într-un loc public. D upă zec i de propuneri şi comentarii p e lîngă sub iect a ven it sugestia salutară a consilieru lu i Ştefan Dim itriu: lărgirea organigram ei C L prin angajarea cu carte de m uncă a unui fo to g ra f care să aibă ca principală obligaţie executarea fo to g r a f iilo r d e la o f ic ie r e a căsătoriilor.

L.P.

Studenţi...lacto-vegetarieni

In C luj-Napoca funcţionează, din 1990, Asociaţia Elta Universitate. înfiinţată în februarie, Elta este o asociaţie non-profit, care are ca scop studiul Metafizicii şi al tuturor posibilităţilor d e îmbunătăţire a calităţii vieţii. în acest sens asocia ţia propune to todată şi prom ovarea alimentaţiei de tip lacto-vegetarian, un element de bază în tratamentul bolilor şi păstrarea unei sănătăţi perfecte. Principalul program al acestei asociaţii e s te cel de M edicină alternativă, A sistenţă socială şi Terapie prin alimentaţie naturală. în urma unei activităţi de opt ani de ce rce ta re în acest domeniu s-au constatat efectele terapeutice ale alimentaţiei naturale, de la copii pînă la oameni în vîrstă. Acest tip de alimentaţie apelează doar la produse naturale păstrate în condiţii fizico-chimice naturale. Astfel se păstrează compuşii nutritivi esenţiali, ceea ce oferă capacitatea terapeutică sau de refacere a întregului organism. Din această asociaţie poate face parte orice persoană, indiferent de vîrstă, sex, rasă, credinţă sau culoare. Pentru cei interesaţi, cursurile acestei asociaţii au loc în fiecare luni, de la ora 17, pe strada Decebal nr. 85, et. I cam 18 ( Grup Şcolar CFR). Inform aţii sup lim entare se pot obţine la telefoanele 16.61.88 sau 092/45.60.09. M.C.

Avansul dip vînzarea imobilelor intră direct la bugetul centralLocuinţele sociale vor aştepta pînă ce vor fi plătite ratele

Campania de vîn2arc a spaţiilor comerciale construite din fondurile statului şi aflate în administrarea C L esté în toi. într-o lună d e zile, C om isia de negociere, formată din consilierii Radu M oldovan, loan A vram , Traian V am oş, loan D ea c , Carol Palfi, a verificat jum ătate din dosarele predate, din c e le 68 de spatii care se încadrează în prevederile HG 505 /1998 . \ /

în ultim ele două şedinţe, C L a votat vînzarea a 11 spaţii (patru fiind centrale). U ltim ii cum părători ai acestor spaţii sînt: SC Todprocom - str. Ţraian nr. 96 , la preţul d c 4 0 0 m ilioan e d e lei, SC R ocadis - Pţa. "M .Vitcazul" nr. 9A , 760 m ilioane de le i, Iancu P op Candea - C alea Floreşti nr. 1 ,1 3 0 m ilioane de lei, SC Travero - Pţa. "M. Viteazul" nr. 3 3 ,7 0 5 m ilioane d e le i şi SC M oca Bar - Pţa. "M .Viteazul" nr. 3 3 -3 5 cu 5 9 0 m ilioane d e lei.

P înă în prezent, sum a totală rezultată din aceste vînzări este de 5 ,2 2 3 m iliarde d e lei. în urm a n egocier ilor s-a co n v en it (în m ajoritatea cazurilor) ca n o ii proprietari sâ achite un avans de 3 0 la sută din sum a stabilită, după care să plătească restul sum ei în rate. Sum ele rezultate de la vînzarea spaţiilor se vor îm părţi între b u getu l de stat şi c e l local, resp ectiv 30 la sută Ia stat ş i 7 0 la sută C L . L egea este foarte clară în privinţa utilizării banilor proveniţi din vînzări. A stfe l, ce i care răm în pe plan loca l vor fi utilizaţi, îm preună cu alte surse financiare, pentru construcţia d e locuinţe soc ia le destinate pensionarilor, tinerilor sau altor categorii de cetăţeni c u venituri m ici sau tară locu inţă, precum şi pentru proiecte de in teres public. Dar, tot c e se poate ca , anul acesta, partea c e revine bugetu lu i local să f ie in fim ă, deoarece avansul de 3 0 la sută să’fie reţinut integral la bugetul de stat, fiind tocmai cota ce revine acestuia d in vînzare.

l .p :

In urma deciziei unor concerne germane,Şi supravieţuitorii clujeni ai Holocaustului

vor primi bani pentru munca fortatătn urmă cu cîteva zile, cancelarul

Germaniei a făcut publică o declaraţie conform căreia a avut loc o înţelegere între Guvernul german şi marile concerne ale acestei ţări. In urma ei, s-a luat decizia ca acestea din urmă să înfiinţeze un fond special pentru a plăti foştii deţinuţi din

urmat. Dl Kallós face parte dintre aceştia: A m fost deportat din mai 1944 pînă în aprilie 1945. în această perioadă am lucrat, timp de trei luni, într-o întreprindere ca re fabrica benzină sin te tică , la Magdeburg. Fabrica era bombardată, iar munca pe care o făceam consta în

lagărele naziste care au fost forţaţi să # demolări şi construirea de buncăremuncească în unele întreprinderi ale acestor concerne.

însă nu toţi cei care au fost deportaţi au fost duşi în astfel de lagăre de muncă. .Unii erau duşi la Auschwitz, unde urma să fie exterminaţi pur şi simplu. Este cazul celor mai puţin apţi de muncă. Alţii au efectuat diferite munci pentru armată: au săpat tranşee, au demolat unele clădiri în urma bombardamentelor. Erau însă unii care au lucrat în asem enea întreprinderi", spune preşedintele Comunităţii Evreieşti din Cluj-Napoca, dl Nicolae Kallós.• In perioada actuală există în ţară aproximativ 12.000 - 13.000 de membri ai comunităţii evreieşti. Dintre aceştia, doar cîteva sute au supravieţuit războiului, deportării şi anilor de comunism care au

Această uzină aparţinea concernului I.G. Farbenindustrie. Alte trei luni am lucrat în orăşelul Niederorschel, la fabrica unde se făceau aripi de avioane Focke-Wulf; acolo eram tinichigiu." •

In ceea ce priveşte sumele promise de Guvernul german, acestea ar putea fi primite în cazul în care concernele' respective acceptă să dea bani pentru acest fond. Cu toate acestea, ele nu reprezintă o plată. „Gestul de a plăti aceşti bani nu este unul utilitar. Nu se pot calcula nici în lei şi nici în mărci suferinţele celor care au fost forţaţi să muncească acolo, cîteodată pierzîndu-şi chiar viaţa", a încheiat dl Kallós.

Raluca POP

Smileîn perioada 1 1 - 1 3 martie,

la Spitalul de cop ii Grigore A lexandrcscu din Capitală, va avea loc o preselecţie, organ izată de un grup de m edici am ericani în vederea operării gratuite a copiilor şi tinerilor d in R om ânia, cu malformaţii ale feţei (buză de iepure, gură d c lup, sechele după arsură, m alform aţii f a c ia le sau cra n ien e). Operaţia şi spitalizarea va a v e a lo c în perioada 15 - 19 martie.

Acţiunea este organizată de O p eration SM IL E şi de Fundaţia pentru Copii Ronald M c D o n a ld R om ânia (R M C C ). Părinţii interesaţi pot lua relaţii de Ia Secţia de C h ir u r g ie P la s t ic ă şi R e p a r a to r ie , te le fo n 6 .5 0 .4 1 .2 4 . O peration S M IL E arc te le fo n /fa x 4 0 .1 2 .1 2 .4 0 .8 5 , iar RMCC - 2 .4 2 .5 2 .8 1 ( te le fo n ) si 2 .42 .5 2 .8 0 (fax).

Iniţiere9muzicală

L ic e u l d c M u zică "Sigismund Toduţă" din Cluj- N apoca organizează cursuri d c in iţ ie r e m u z ic a lă în v e d e r e a c o n c u r s u lu i de admitere. Cursurile vor avea lo c în f ie c a r e sîm b ătă , începînd cu 2 7 februarie a.c., între orele 11,30 - 12,30 atît în lim ba rom ână ,a cît şi în lim ba maghiară. înscrierile pot fi făcute la secretariatul liceu lu i, pe strada Victor D cleu nr.2, în spatele Poştei centrale, z iln ic , între orele 8 şi 15.

C oncursul dc admitere se va desfăşura în 28 -29 iunie a.c, înscrierile pentru concurs facîndu-sc pînă în 25 iunie 1999.

MulţumirifLa G rădiniţa nr. 29 din

Cluj-Napoca au fost instalate trei te le v iz o a r e Şi a fost introdus tv-cablu. Părinţii şi cop iii, dar şi personalul din im itate au toate m otivele să m u lţu m e a sc ă c e lo r doi sponsori (M ikotronic MM E xim H old ing LTD şi SC PORTAL SRL) pentru gestul umanitar care le-a adus un plus de culoare şi de bucurie.

La Turda:Pe cînd realizarea proiectului de sistematizare a terenului din Băile Sărate?

în că în 1 7 .0 8 /9 8 A sociaţia Patronilor şi M eseriaşilor a înm înat primarului oraşului o adresă în care se spunea: “în planul nostru de activitate ne-am propus să acţionăm pentru valorificarea terenului num it B ă ile Sărate".

Intenţionăm ca în baza unui program etapizat, se arată m ai departe, în Adresă, ş i a unui proiect de amenajare, să antrenăm cca 200 de patroni şi a lie persoane care doresc să co n cesion eze teren (cca 1 50-200 m p.) pentru constru irea d e căsuţe tip C am ping.

A sociaţia Patronilor şi M eseriaşilor a solicitat Pnmănei avizul de principiu pentru începerea acţiunii de amenajare a terenului respectiv, urm înd îm preună cu Primăria să găsească so lu ţia optim ă şi legală d e punere în vînzare a acestu i teren prin concesionare, asociere sau altă formă.

- La ora actuală, I-am întrebat p e dom nul D ion isie Sătm ărean, secretarul asociaţiei, în ce stadiu vă aflaţi cîi

/propunerea făcută Primăriei?- N i s-a prom is că v om prim i av izu l d e principiu de

îndată c e s e va m aterializa Programul d e sistem atizare p revăzut pentru această zonă. C înd se va întîm plă acest

lucru, c ine poate şti?în acest fel, o propunere valoroasă, gospodărească,

benefică pentru oraş şi cetăţenii săi, din cauza inerţiei, a căzut, ca atîtea altele, în desuetudine.

O sută milioane de lei pentru ajutorarea familiilor de rromi

F am iliile de rromi care prim esc ajutor social, cu obligaţia d e a efectua 10 z ile de m uncă în folosul c o le c t iv ită ţ ii , sîn t şi e le nem ulţum ite profund de întîrzierile ce se produc la achitarea acestor ajutoare.

Nu cu m ult timp în urmă, cîteva zeci de familii de rromi (în majoritatea fem ei) au încercat o manifestaţie d e protest în faţa Primăriei din această cauză.

M ai zile le trecute ne-am întîinit în curtea Primăriei cu dom nul M ihály Berţi, preşedintele Partidei Rromilor (A su l dc treflă) pe care l-am întrebat: Cu ce ocazie pe aici?

- D eoarece acordarea ajutoarelor băneşti întîrzie, de Ia o lună la alta, am intervenit la dom nul primar Virgil B lasiu , să ne ajute în acordarea ajutoarelor celor mai

sărace fam ilii de rromi pentru a mai dom oli spiritele.-Şi?- Dom nul primar ne-a înţeles şi a acordat, cu prioritate,

,1a 186 fam ilii sărace de rromi ca ajutoare sociale suma d e 100 m ilioane lei.

Pensiile Intlrziate facilitează apariţiapenalizărilor

- Ş i aşa destul de m ici, (nc spunea domnul Covaci Carol, reprezentantul altor 14 cetăţeni din Cartierul P rim ăverii care au se m n a t o scr iso a re adusă la subredacţie) p ensiile ne mai sînt dim inuate dip cauza întîrzierilor survenite în achitarea lor de societăţile com erciale ce execută diferite servicii pentru populaţie prin aplicarea pentru orice întîrzicre a unor penalizări.

D espre c e este vorba? Şi în această lună ca şi în altele de altfel, pensiile au fost achitate tîrziu. Această întîrzicre provoacă o seric dc penalităţi din cauză că cetăţenii, pentru care pensia este singura sursă de venit, n-au de

. unde plăti d ecît atunci cînd o prim esc. Dacă la aceasta m ai adăugăm şi faptul că R o m gazu l, C onelul şi RATACFL-ul, trimite facturile pentru plată beneficiarilor la jum ătatea lunii (cînd p ensiile încă nu încep sâ fie distribuite) ne putem imagina dim ensiunile penalităţilor.

Parcă aceste societăţi com erciale lucrează pc o... mină ca c e i în d r itu iţ i sâ a co rd e p e n s i i le în dauna... pensionarilor. Cine poate veni în ajutorul acestor oameni loviţi de soartă şi de semeni de-ai noştri pentru a înlătura aceste anomalii?

ion CORDOS

v

1838 - Elevii Conservatorului filarmonic-,dramatic au susţinut, la laşi, primareprezentaţie de operă în limba romană cu "Norma" de Bellini.

1998 - în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN) s-a înfiinţat Consiliul Naţional ConsudaţiV

________

P onde rea m e d ie i d e la b a c a la u re a t în e x a m e n e le d e a d m ite re

la fa c u ltă ţ i v a ria z ă In tre z e ro s i s u tă la s u tăPonderea mediei d e la b a c a la u re a t în

examenele de admitere la facultăţi a crescu t la majoritatea acestora, faţă de anul trecut, în unele cazuri fiind vorba de o sporire cu su tă la sută. Dacă în 1998 Universităţile d e Medicină şi Farmacie nu luau deloc în calcul la admitere media de la bacalaureat, în 1999 trei dintre acestea acordă importanţă examenului d e .la sfîrşitul clasei a XI l-a.

Potrivit informaţiilor tran sm ise d e că tre instituţiile de învăţăm în t su p e rio r de s ta t ponderea bacalaureatului la adm itere e s te următoarea:. .

Universitatea din Bucureşti - 33% pentru Facultatea de .Fizică, 20% pentru Geologie şi geofizică, Sociologie, psihologie şi pedagogie: 10% pentru Filosofie.

Universitatea de Medicină ş i Farmacie “Grigore T, Popa” din laşi - 50% pentru învăţămînt de scurtă durată şi 25% pentru învăţămînt de lungă durată. •

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu Mureş - 20%. • - - • -

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara - 10%. : I

Celelalte Universităţi de Medicină şi Farm acie. - 0%.

Universitatea “Politehnica” din Bucureşti -20%. • -■ - . ,

Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti - 20%

Institutul de Arhitectură “Ion Mincu”-din Bucureşti - 20%

U niversitatea de Ş tiin ţe s i M edicină Veterinară din B ucureşti - 100% pentru Facu lta tea de A gricultură, F acu lta tea d e - Horticultură-specializarea Horticultură, Facultatea de Zootehnie, F acu lta tea de îm bunătăţiri Funciare, Facultatea de Biotehnologii şi Colegiul Agricol (cu excepţia specializărilor Igienă şi laborator ve terinar, C linică şi farm acie veterinară): 50%- pentru F acu lta tea de Horticuitură-specializarea Arhitectură peisageră, Facultatea de Medicină Veterinară, Colegiul agricol - specializările Igienă şi laborator veterinar, Clinică şi farmacie veterinară^

A cadem ia de S tud ii E conom ice din Bucureşti - 10 %.

A cadem ia de Muzică din B u cu reşti, Facultatea de Compoziţie - 14.28% pentru

specializările Dirijat de orchestră şi Muzică re lig ioasă ; 11,11% pentru specia lizările Compoziţie, Muzicologie, Pedagogie muzicală •

Academia de Artă din Bucureşti - 0 %. A cadem ia de Artă T eatra lă şi

C inem atog rafică “I.L. C arag ia le” din Bucureşti - 0%.

Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti - 33% pentru Colegiu, 25% pentru Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport- sp ec ia liza rea Kinetoterapie şi 20% pentru

. F acu lta tea de Educaţie Fizică şi Sport - ' specializarea Educaţie fizică şi sport

Ş coala Naţională de Studii Politice şi Adminstrative din Bucureşti - 0%.

Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba lulia - 100% pentru Facu lta tea-de Ştiinţe, Facultatea de Teologie şi pentru colegiu.” Universitatea “Aurei Vlaicu” din Arad - 33% pen tru F acu lta tea de Inginerie şi Ştiinţe Economice şi 20% pentru Facultatea de Teologie

• Ortodoxă. ' ?. . - [ - •- < U niversitatea din Bacău - 50% péntru ...F acu lta tea de Inginerie, d a c ă m edia la

bacalaureat a fost mai mare sau egală cu 8.00 şi 33% în caz contrar; 30% pentru Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport şi 20-25% pentru Facultatea de Litere şi Ştiinţe v . ■ ■

Universitatea de Nord din Baia Mare - 33% pentru toate facultăţile şi specializările

Universitatea “Transilvania” din Braşov10%-20%. v • '

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 50%pentru Colegiu, 25% pentru: Facu lta tea de Arhitectură şi Urbanism şi 33% pentru toate 1 celelalte facultăţi. . . .

’ U niversitatea de Ştiinţe Agricole şi de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca - 50%.

. U niversitatea “Babeş-Bolyai”- din Cluj- Napoca - 100% pentru Facultatea de Fizică, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative - sp e c ia liz a re a Ştiinţe politice şi C olegiu - sp ecia lizarea Fizica mediului am biant; 50% pentru Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică, Facultatea de Istorie şi Filosofie -specializările Filosofie şi Asistenţă socială. Facultatea de Studii Europene, Colegiu - specializările Tehnici de la b o ra to r a s is ta te de c a lc u la to r şi Administraţie publică locală; 40% pentru Şcoala d e B u s in e s s şi C olegiu - sp e c ia liz a re a

Managementul firmei; 25% pentru Facultatea de Istorie şi Filosofie - specializările Istorie, Istoria şi teoria artei, Istorie - Arheologie şi Istorie - Biblioteconomie; 15% pentru Facultatea de litere, specializările Actorie şi Regie teatru; 30% pentru Facultatea de litere, specializarea Teatrologie, Facultatea de ştiinţe economice, Facultatea de Teologie Ortodoxă şi Colegiu - specializările Conducerea unităţilor comerciale şi de turism şi Contabilitate şi gestiune financiară; 35% pentru Facultatea de Istorie şi Filosofie - specializarea Sociologie; 33% pentru restul facultăţilor şi specializărilor.

Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca - 0%. <

A cadem ia d e A rte Vizuale “Ioan Andreescu” din Cluj-Napoca - 50%.

Universitatea “Ovidiu” din Constanţa - 20%. Institutul de Marină Civilă din Constanţa -

0%. - - - . ' , Universitatea din Craiova - 33 %

pentru Facultatea de Litere şi Istorie; 25% pentru Facultatea de Teologie; 0% pentru Facultatea de Educaţie Fizică şi Facultatea de Agricultură; 20% pentru restul facultăţilor şi pentru Colegiile ' din Craiova şi Drobeta Turnu Severin.

Universitatea “Dunărea de Jo s” din Galaţi - 30% pentru toate facultăţile şi cele 2 colegii.

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din laşi - 30% . ' " ,v

Universitatea Agronomică şi de Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” laşi -20%. ■ •;

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din laşi - 20% pentru Facultăţile de Drept, Filosofie, G eografie şi G eologie, Litere, M atematică, Teologie Ortodoxă; 25% pentru Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport; 33% pentru restul facultăţilor.

Universitatea de Arte “George Enescu” din laşi - 0%. -

Universitatea din Oradea - 33% .Universitatea din Petroşani - 33% . v U niversita tea din P iteşti - 50% pentru

Facultatea de Ştiinţe şi Colegiu - specializarea Institutori-Educaţie fizică; 25% pentru Facultatea de Teologie; 20% pentru Facultatea de Litere şi Istorie, Colegiu - specializarea Institutori - o limbă s tră in ă ; 33% pen tru restu l facu ltă ţilo r şi specializărilor.

Universitatea Petrol-G aze din P loieşti -33% . - - ** ‘ *

Universitatea “Eftimie Murgu” din Reşiţa - 100%.

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu -33% pentru Facultatea de Ştiinţe şi 50% pentru restul facultăţilor şi pentru colegiu.

U n iv e rs ita te a “ Ş te fa n c e l -M a r e ” d inSuceava - 33% . „

Universitatea “Valachia” din Tîrgovişte -20%. , .. . .

Universitatea “C onstantin B râncuşi” din Tîrgu Jiu - 20%. -.

U niversitatea “P etru M aior” din Tîrgu Mureş - 33% pentru Facultatea de Ştiinţe şi Litere şi 50% pentru Facultatea de Inginerie şi Colegiu. :■ v - - i

Universitatea de. Artă Teatrală din Tîrgu Mureş - 0%.

Universitatea "Politehnica” din Timişoara - 33% pentru Facultatea d e Hidrotehnică şi 20% t pentru celelalte facultăţi şi pentru colegiu. /

U n iv e rs ita te a d e Ş tiin ţe A grico le şi M edicină V e te rin a ră a B a n a tu lu i din

^Timişoara - 33% pentru Facultatea de Medicină V eterinară şi C o leg iu ; 50°£ p en tru restu l facultăţilor. . ..

Universitatea de Vest din Timişoara - 20% pentru Facultatea de Litere, Filosofie şi Istorie, Facultatea de Chimie, Biologie şi Geografie, Facultatea de Teologie, F acu lta tea de Arte Plastice; 50% pentru F acu lta tea de Fizică, Facultatea de Ştiinţe Econom ice ş i'D rep t - specializări econom ice;'25% pentru Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport - specializarea Ed. Fizică şi sport; 10% pentru Facultatea de Ştiinţe Economice şi Drept - specializarea Drept şi. F acu lta te a d e M uzică; 3 3 % pen tru restul facultăţilor, specializărilor şi pentru colegiu.

Instituţii de învăţăm înt Superior Militar (inclusiv Academ ia de Poliţie) - 25% pentru Academia Tehnică Militară şi Academia Aviaţiei şi Apărării A ntiaeriene Braşov; 10% pentru A cademia N avală C onstan ţa şi 33% pentru Academia Trupelor de U scat Sibiu.

Procentele au fost stabilite, în baza autonomiei universitare, d e că tre f iecare instituţie de învăţămînt superior.

Ministerul Educaţiei va completa fondul burselor studenţeşti din sumele destinate alocaţiilor pentru - elevi . : W ;

Fondul burselor studenţeşti a fo s t suplimentat, printr-o decizie a conducerii Ministerului Educaţiei Naţionale, din sumele repartizate pentru alocaţiile elevilor, deoarece bugetul alocat învăţămîntului pentru anul 1999 prevedea, la acest capitol, un fo n d mai mic cu 107 miliarde de lei decît ar f i fo s t necesar pentru menţinerea cuantumului de 140.000 de lei pentru fiecare student, a declarat, Doina Chilărescu, director general în minister. Potrivit proiectului de buget, sumele alocate pentru burse au fo s t stabilite ia 282 de miliarde de lei, cu 107 miliarde He lei mai puţin decît ar f i fost necesar pentru menţinerea cuantumului de. 140.000 de lei de student. Întrucît nu a fo s t , aprobată ö majorare a bugetului învăţămîntului, experţii Direcţiei generale buget din minister au hotărît să ia, din cele 240 de milioane de lei repartizate alocaţiilor pentru copii, suma de 107 miliarde de lei;

■ cu care să fie completat fondu l de burse, a mai spus- directorul Vhilărescu. . - - ' _ ; ;

Şeful Direcţiei generale a bugetului susţine că elevii vor primi alocaţiile, în valoare de 65.000 de lei pe lună deoarece, înainte de rectificarea bugetară din iulie, această sumă nu mai poate f i majorată.

Elevii care au împlinit 18 ani şi care, potrivit legii, ar trebui să primească, din ianuarie 1999, o alocaţie lunară de 65.000 de lei, pînă la sfirşitul anului şcolar in curs, nu au încasat încă nici un leu. Ministerul Educaţiei promite că, pînă la sfirşitul semestrului, elevii claselor a-Xll-a vor prim i banii ce le revin prin alocaţiile lunare.

Învăţămîntul ar trebui să. primească fonduri suplimentare pentru a fi menţinute clasele cu elevi puţini

În v ă ţă m în tu l ar tr e b u i să prim ească fonduri suplim entare pentni m enţinerea în funcţiune a c la se lo r cu e fe c t iv e reduse de c o p i i , d e o a r e c e d e s f i in ţa r e a acestora ar putea duce, m ai ales în cazul minorităţilor, la dispariţia posturilor d id actice din şc o lile situate-în zon e greu accesib ile , a declarat, J ó zsef K oto, secretar de stat pentm minorităţi în Ministerul Educaţiei.

“ R ed u cerea c o le c t iv ită ţ i lo r şc o la re care fu n cţio n ea ză sub e fe c t iv ar d u c e la d isp a r iţ ia majorităţii posturilor d idactice şi a unităţilor şcolare din zonele greu. accesibile, respectiv j udeţele Alba,

B istriţa-N ăsăud, C araş-Severin , Covasna, H arghita, 'M aram ureş, Suceava, precum ş i d in D elta Dunării, sau a posturilor cadrelor- didactice rom âne aflate în număr mic în judeţele C ovasna, Harghita şi M ureş” , a mai spus K oto. D e , asem enea, va fi lichidată reţeaua şcolară (un ităţi d e învăţăm înt, s e c ţ i i ş i c la s e ) d in s is te m u l educaţional cu predare în lim bile m in o r ită ţ ilo r n a ţ io n a le , care funcţionează în m arile oraşe cu populaţie m inoritară dispersată

- (municipiul Bucureşti, Baia Mare, Cluj, Constanţa, M ediaş, S ib iu şi

. Tulcea), fenom en cu consecin ţe foarte gTave, m ai a le s asupra

minorităţilor mai puţin numeroase, precum cele de turci, tătari, ruşi, lipoveni, croaţi, cehi, sîrbi, slovaci, dar şi asupra celorlalte minorităţi naţionale. Secretarul d e stat pentru minorităţi crede câ la rectificarea b u g e tu lu i-a r tr e b u i lu a te în considerare asp ecte le prim ordiale ale fiecărui se g m en t de activitate din reţeaua d e învăţăm înt, fară să fie o m ise u n ită ţile cu e fe c t iv e reduse de e lev i. ~

La n ivel naţional ex istă 4 0 3 unităţi d e învăţăm înt cu c lase în care învaţă între unu ş i m axim um patru elev i. T otalu l claselor sub efectiv este d e 1 2 .7 3 8 , iar 6 ,33 Ia su tă d in tr e e l e a p a rţin

m inorităţilor naţionale. Statisticile M E N arată că în învăţăm întul primar ex istă 9 .5 7 3 dc clase sub efectiv (3 9 5 pentru minorităţi), în gim naziu fiind 2 .8 5 0 dc clase (373 pentru m inorităţi), iar în liceu , în v ă ţă m în tu l p o s t l ic c a l , com plem entar ş i d e ucenici sînt 3 1 5 a stfe l d e c la s e (3 9 pentru, m inorităţi).

M in is t r u l • E d u c a ţ ie i ' a recom andat inspectorilor şcolari gen era li ca , în lim ita bugetului şi a posturilor ex isten te, să înfiinţeze clase cu predare sim ultană, în care să în v eţe e le v i d e diferite vîrste, chiar dacă un grup nu poate reuni

! m ai m ult d e patru elev i.

experimentaU n număr de 7 .000 de e lev i din

clase le a.V H I-a d in aproape 150 de şc o li gen era le au su sţin u t, vineri, un test sim ilar celu i d e la exam enul de capacitate care va avea Ioc în luna iunie.

Exam enul s-a desfăşurat în 50 d e centre şcolare, c îte unul în fiecare judeţ ş i şase în m unicipiul Bucureşti, astfel incit trei-patru unităţi, şco lare să . f ie arondate centrului organizator. - ' . Scopul testului din 19 februarie a fost, pe de o parte, de a-i obişnui pe elevi cu noul sistem de evaluare

tip grilă, iar, pe d e altă parte, o ocazie a M E N -de a pune la punct m o d a lita tea d e o r g a n iz a r e şi defăşurare a exam enului din vară,

,a declarat presei-A drian Stoica, ; directorul Serviciu lu i N aţional de

Evaluare ş i Exam inare (SN E E ).P a r t ic ip a n ţ ii la e x a m e n u l-

experim ent au avut d e rezolvat unul d in te s t e le d e lim b a şi literatura română, m atem atică şi

" istorie-geografie, p e care-SN E E Ie-a elaborat pentru această ocazie. Su b iecte le au avut un grad de dificultate m ediu, cerin ţele fiind

form ulate c ît m ai clar p osib il. Pentru majoritatea elevilor, aceste teste sînt b in e-ven ite , întrucît îi ob ligă să se. pregătească din timp. Pentru autorii subiectelor, cel mai d ific il m om ent a fost conceperea testului de la geografie , întrucît d a te le p r iv in d ip d u s tr ia ş i agricultura R pm âniei cuprinse în m anual sînt d in 198 4 şi nu mai c o r e s p u n d s i t u a ţ ie i a c tu a le . Directorul Serviciului de Evaluare a m ai precizat că , în luna m artie, toţi e lev ii c lase lor a V III-a vor susţine teste sim ilare ce lo r d e la

capacitate, dar e le se vor desfăşura - î n tim pul orelor d e curs, după

s is te m u l t e z e l o r . . “ A r f i fo s t im posib il să organizăm o simulare a capacităţii la n iv e l naţional, din cauza costu rilor foarte ridicate şi a n u m ă r u lu i m a re d e e l e v i ,

t aproxim ativ 3 0 0 .0 0 0 , im plicaţi in test” , a*!nai spus Stoica.

E xam enul d e capacitate se va desfăşura în perioada 1-5 iun ie a .c ., în 2 .0 0 0 de centre şcolare, su b iecte le urmînd să fie transmise prin interm ediul televiziunii sau al radioului.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04- * SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fáx 31-43-23-

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

S.C. Feleacul S.A. s c o a t e l a L I C I T A Ţ I E P U B L I C Ă ( î n f i e c a r e z i d e l u n i o r a 11 p e n t r u m i j l o a c e f i x e ş i o r a 1 2 p e n t r u î n c h i r i e r i d e s p a ţ i i ) , u r m ă t o a r e l e :

• Spaţii aflate la adresele:- str. G-ral V. Milea nr.. 12 (500 m p.);

' - str. H. Barbusse nr. 44-46 (400 mp.);- s e c ţ i a T u r d a s t r . V e l i c i c o v n r . 4 ;- d e p o z i t u l B a c i u . , r

• Trei turbine de drajat; --• Repere rezultate din dezmembrarea-cuptorului de copt tip

DAMPF. y yPentru închirieri de spaţii se va depune la secretariatul societăţii

oferta în plic sigilat cucei pu ţin 4 o re înainte de începerea licitaţiei, după ce în prealabil s-au ach ita t taxa de participare şi garanţia.

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n : k -4 3 7 3 7 4 , 4 3 4 3 7 5 , 4 3 7 . 4 0 1 i n t e r i o r 1 1 8 s a u 1 2 2 ”

s a u l a s e d i u l d i n s t r . G - r a l V . M i l e a n r . 1 2 C l u j - N a p o c a .

S .C . N A P O M A R S .A . 1«*>

B-dul Muncii nr. 14 Cluj-Napoca i a n g a je a z ă im e d ia t :

- 2 ing in eri T C MCondiţii: Tehnologie şi programare pentru MU cu CNC - 2 ing in eri M U . .Condiţii: Proiectare constructivă MU.- 2 b o h rw crk iş ti;- 2 o p e ra to r i pe M U c u C N C .

V echim ea m inim ă în sp ec ia lita te : 3 ani.C o n cu rsu l pentru ocuparea posturilor de ingineri

va avea loc în data d e 2 5 .0 2 .1 9 9 9 o r a 9,00. In fo rm a ţii s u p l im e n ta r e la Com partim entul

Personal te le fo n : 415 .021 in te rio r 151.

S .C .C .T R f îN S I L V f îN lf iS .f i .CLClJ-NflPOCfl

str. Deva nr. 1-7vinde

- m ijlo ace fixe ;- baracam en tc ;- p re fab rica te d in B .b .a . ;- m ate ria le d in s to c i a r ă m iş c a re .

închiriazâ- ac tive ;- sp a ţii de p ro d u c ţ ie , d e p o z i ta r e , d e s fa c e re e tc . P en tm v înzări şi în c h ir ie r i s e o rg a n iz e a z ă lic ita ţie

în fiecare z i de m a r ţ i d in s ă p tă m in ă , o ra 9 ,0 0 la sediul so c ie tă ţii.

Relaţii suplimentare |la t e l e f o n : 1 9 2 . 8 0 1 / 1 9 1 . I

S . C .â \

m

S . A .C alea D o ro b a n ţi lo r nr. 1 2 0

T ele fon: 4 1 0 .7 6 4 ; 4 1 0 .7 6 5 ; 410 .768 O feră u l t im e le c r e a ţ i i a le c o n c e r n u lu i

Ş j p a B w o o

- Preţ d e la 6 .950 $- R ate ş i lesing p e 3 ani

w a g o n- P r e ţ d e la 1 5 .8 0 0 $- R ate ş i lesing pe 3 ani

4 x 4 .’p - Preţ d e la 2 9 .5 0 0 $- - R ate şi les in g pe 3 ani

-M o to r d iese l şi p e benzină

4 x 4- Preţ d e la 2 7 .8 0 0 $- R ate ş i lesin g pe 3 ani

S . C . V i t a d u l c i S . A .c u se d iu l în Cluj-Napoca str. luliu Maniu nr. 34

o r g a n i z e a z ă L I C I T A Ţ I E P U B L I C Â

c o n fo rm le g is la ţie i în v ig o a re p e n tru v în z a re a u rm ă to a re lo r ac tiv e : 'Denumire activ Adresa Preţ de pornireM arochinărie Ţ str. Aurel Vlaicu nr. 3 550 mii. leiM agazin str. Ion M eşter bl. L ’ 850 mii. leielectrice v . ‘ . ' ” ' ' ’ -

L a p re ţu l d e a d ju d e c a re se ad au g ă T V A su p o rta t d e c u m p ă ră to r . ./ .

L ic ita ţia v a a v e a loc la d a ta d e 1 m a rtie o ra 10 ,00 la s e d iu l so c ie tă ţii.

î n c a z dc n e a d ju d e c a re la p rim a şe d in ţă , se v a o rg a n iz a cea tlc -a d o u a şe d in ţă a lic ita ţie i la d a ta d e 8 m a rtie o ra 4 0 ,0 0 . ~

D o sa re le d e p rezen ta re a ac tiv e lo r p o t fi p ro cu ra te c o n tr a co st, a d ic ă 5 0 0 .0 0 0 le i, re sp e c tiv su m a de7 0 0 .0 0 0 le i d e la se d iu l so c ie tă ţii în tre o re le 1 3 ,0 0 -' 1 5 ,0 0 . - \ ; V : V :

P e n tru p a r tic ip a re a la lic ita ţie o fe r ta n ţii v o r d e p u n e la se d iu l so c ie tă ţii p în ă în z iu a lic ita ţie i o ra 8 ,0 0 , d o c u m e n te le d in re g u la m e n tu l lic ita ţie i p r e c u m şi d o v a d a a c h ită rii co n tra v a lo rii d o sa ru lu i d e p re z e n ta re .

P a r tic ip a n ţii la lic ita ţie v o r d e p u n e la c a se r ia s o c ie tă ţ i i sau în c o n tu l n o s tru la B G R C lu j 3 0 3 0 2 2 6 0 1 , ta x a d e p a rtic ip a re de:

- p e n tru a c tiv u l 1 - 1 .5 0 0 .0 0 0 le i;.- p e n tm a c tiv u l 2 - 1 .8 0 0 .0 0 0 le i ş i v o r face d o v a d a c o n se m n ă rii la d isp o z iţia

so c ie tă ţii co m erc ia le v în ză to a re a g aran ţie i b an ca re d e 1 0 % d in p re ţu l d e p o rn ire al lic ita ţie i.

V a lo a re a te re n u lu i nu e s te in c lu să în p re ţu l d e p o rn ire a l lic ita ţie i, u rm în d c a a ce s ta s ă fie v în d u t c u m p ă ră to ru lu i d u p ă ad ju d eca rea a c tiv u lu i. s-

R e la ţ i i la te le fo n : 0 6 4 /1 9 2 .7 4 6 . ---V 1

S .G . B I Z O im p o rt-E x p o rt S .R .L .V I N D E z i ln ic '

în tre orele 8-16, d e la Ferma Avicolă Apahida- g ă in i p e n tru o u ă ; g- p u ic u ţe p e n tm o u ă co n su m .

.... .

Relaţii suplimentare: telefon 130.988.

Firm ă de construcţiianaaiează urgent:

C O N T A B IL Ă p e n t r u c o n ta b i l i t a te p r i m a r ă

Cerinţe: - v îr s ta c u p r in să în tre 19-27 an i; ' - e x c lu s s tu d en ţi.

I n f o r m a ţ i i la te le fo n : 4 1 8 .7 2 2 ,4 1 8 .7 3 3 .,Trimiteţi curriculum vitae la fax: 418.717.

C o o p e r a t i v a d e C r e d i t B a n c a P o p u l a r ă |

”C o n c o r d i a c r e d i t n C lu j - N a p o c a £■Convoacă Adunarea Generală Ordinară a membrilor

cooperatori la 12 martie 1999, ora 10,00 în sala de şedinţe a Centrului Militar Cluj-Napoca, B-dul Eroilor nr. 51, etaj II.

- ORDINEA DE ZI: /1. Raportul de gestiune al administratorilor, raportul

cenzorului şi descărcarea de gestiune;2. Modificări în Consiliul de Administraţie;' '3. Aprobarea programului de activitate şi a bugetului de

venituri şi cheltuieli pe anul 1999;4. Aprobarea unor modificări la statut;5. Diverse.

' în cazul neîntrunirii cvorumului necesar, Adunarea Generală Ordinară se convoacă pentru data de 15 martie 1999, ora 10,00 în acelaşi loc.

S .C . B R I M C O P R O D C O M S .R .L . C L U Jstr. Bare f.n. (Someşeni) organizează în data de22.02.1999 C O N C U R S pentm ocuparea postului de

S E C R E T A R A .Condiţii: - abso lventa studii m edii sau superioare;

> - cunoştin ţe de lim ba engleză;- operare pe calculator; »- vîrsta m axim ă 35 ani. " L - jjjCondiţii de salarizare deosebită. c

Relaţii la sediul societăţii şi tel. 417.187 sau 416.640.

Firm ă de difuzare presă-cartea n g a j e a z ă ... ,,;.Ţ

VÎNZĂTORIC ererile se v o r depune la sediul firm ei din

[- ■ P - ţa . U n irii n r.2 1 .

T e le fo n : 1 9 -6 8 -5 8 , o re le 8 -1 6 . î

. S . C . S E S O H I P P A R I O N S . R . L .

a n g a j e a z ă M E R C H A N D I S É RC erinţe: - s tu d ii m e d ii; ! : .*•- •

- d o m ic il iu stab il în C lu j; - A -- a u to tu r ism p ro p rieta te p erso n a lă ; 'V- d o r in ţă d e m un că .

O ferim: - sa lar iu a tra ctiv ; U- - d e c o n ta r e a c h e ltu ie lilo r cu au totu rism u l;

. - tra in in g . : • • V-'--.''--'-I n f o r m a ţ i i şi d e p u n e r e C .V .

str. M ureşu lu i nr. 14, p înă m arţi 23 fe b ru a r ie ora 14.

Aveţi probleme financiare?

Doriţi o soluţie rapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE ALZIARULUI NOSTRU!

Ü S t r l M a a o c a T n r . l 6 JÉ T e le lo H T ’ F a x f l 9 7 3 0 4

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• V în d m ărţişo a re . T el. 1 7 -4 1 -4 6 .(3 1 3 5 1 5 )

• V în d v ilă f in is a tă 7 cam ere, garaj, b eci, Z orilor str. C om etei nr. 3 9 . T e l. 094- 54-98-21. (426793)

• V în d casă 4 cam ere cii grădină în str. Pajiştei. T el. 12- 88-82. (426 8 6 4 ) : '

• V înd apartament 2 camere, cartier Gheorgheni. Tel. 19-96-81 între orele 8-10; 15-17. (313517)

• V în d ap artam en t cu o cameră, situat ultracentral. Tel. 19-61-00. (313 5 2 1 )

• V înd sau schim b apartament una cam eră cu dep en d inţe cu apartament 2 -3 cam ere confort I. T elefon 4 1 -0 7 -0 4 . (34 1 4 0 1 )

• V înd apartament 2 camere în G heorgheni. T el. 14-61-74. (3 4 1 4 3 6 ) '

• V înd urgent apartament 2

cam ere m obilat, situat în zonă c e n tr a lă . T e l. 1 8 -3 8 -0 2 . (3 4 1 4 5 2 )

• V înd urgent apartament 2

cam ere, M ărăşti, zonă centrală, fin isat, con fort I, 2 balcoane închise, beci, garaj din cărămidă, preţ 1 9 0 .000 .000 lei: Tel. 094-

8 4-4 2 -5 9 . (3 4 1 4 5 5 )

• V în d B M W 5 2 Oi an 1989 , v am a p lă tită , deose­b it . T e l . 0 9 2 -4 6 -0 0 -4 0 . (3 4 1 4 2 5 ) ,

• V în d g a r a j , in trare fr o n ta lă cu ca n a l, curent, s t r . B u c u r e ş t i ' n r . 57,20 m ilioan e. T e l. 094-27-49-69.

(3 4 1 4 5 7 )

ai

Simţiţi că nu mai puteţi trăi în această lume în continuă ;

mişcare?Informaţiile pe care le găsiţi

o paginile ziarului nostru vă pot salva!

Vînd autoturism Lada 1200

cmc, c u p reţ r e z o n a b il. / maţii la te l. 4 3 -0 4 -6 8 .

426862) ' , . . ■ : -

Vînd cadă baie, chiuvetă bucătărie din fontă, stare perfectă. Tel. 13-94-86, zilnic. (313421)

Vînd m iere şi ceară de albine

cc preţ convenabil. Tel. 4 1 -1 3 -1.(426791)

ÎNCHIRIERI• D au în c h ir ie sp a ţiu

lomercial zona Mărăşti cca. 80

np. Tel. 092-66-99-22. (426855)

Dau în chirie pentru sediu inri apartament 65 mp, parter, Dorobanţilor. Tel. 19-69-28 sau

-70-23-22. (341456)

închiriez garsonieră p e strî Detunata nr. 5 , et. II, ap. 4 8 , în Gheorgheni, vizitabil zilnic între

: 1 2 -1 7 .(3 4 1 4 3 0 )

Caut garaj în chirie în A . Mureşanu, - A . F ra n ce , împrejurimi. T e l. 4 1 -4 6 -2 7 . 426854)

•,Caut‘garsonieră mobilată d e phiriat, persoană serioasă, ofer

~120 D M . T el. 1 9 -8 7 -1 1 .(341458)

• O ferim 15 sortim ente de murături după gustul preferat de dum neavoastră , în P -ţa Flora (boxă) partea acoperită. Program

10-18. (4 2 6 8 8 3 ) .

• A gent econom ic caută pentru

închiriat spaţiu comercial centraL R elaţii: 0 9 2 -2 1 4 .2 5 9 sau 0 9 2 -

4 0 0 .4 4 1 . (2093466) ■

• S o c ie ta te c o m e r c ia lă

a n g a je a z ă m u n c ito r i p en tr u lucrul în pal m elaminat. O fer şi cer seriozitate. Tel. 14-74-66 sau0 9 2 -3 0 -0 8 -8 0 . (341383)

• A C Ari SA cu sediul în Cluj- Napoca str. C ojocnei nr. 93 -97 a n g a je a z ă p rin c o n c u r s : un automacaragiu-Hydrom 18 ,5 , un a u to m a c a r a g iu K raz 1 6 , un m e c a n ic u tila j-fr n iso r -a s fa lt . Cererile d e înscriere se prim esc pînă la data d e 2 6 .0 2 .1 9 9 9 , iar concursul va avea loc la data de 02 .03 . 1999. Relaţii la tel. 4 1 -93 -88 . (341400)

• SC B lack Sea Suppliers a n g a je a ză g e s tio n a r (b ă r b a t) , vîrstă m axim ă 35 ani, perm is de conducere. T el. 4 1 -4 6 -8 5 sau 0 9 2 -4 5 -0 7 -8 4 . (341 4 2 1 ) "

PIERDERI

DIVERSEPopa lo a n , dom iciliat în

fluj-Napoca str. V . Babeş nr. 33, cheamă în judecată pe pîrîţii:

:• Bâdău G heorgh e dom iciliat în Claj-Napoca aleea Peana nr. 3,

sVâtcă D aniel loan, dom iciliat în Claj-Napoca aleea Cioplea nr.

(10, Budai A k o s dom iciliat în / Claj-Napoca str. Bâlea nr. 4 ap. [ 74, Iemuţan V asiie dom iciliat în | Cluj-Nap o c a str. G r. fvAlexandrescu nr. 9, Corpadea [ Mircea d o m ic il ia t în C lu j- i Napoca str. Gr. Alexandrescu nr. I 13 ap. 3 1 , Trifu loan dom iciliat I in Cluj-Napoca str. Mehedinţi nr. : 147-49, sc . 1 e t n ap. 22 , JabaI Ahol, dom iciliat în Cluj-Napoca ; str. Agricultorilor nr. 3, C isleaşu [ Vasiie, d o m ic il ia t în C lu j- i Napoca str. M ehedinţi nr. 3 7 , [ Tripon T ulia Dorina, dom iciliat > Cluj-Napoca str. C. Brâncuşi nr. 2 ş i O lariu Petre dom iciliat în Cluj-Napoca, str. Breaza nr.

'2 , pentru term en u L d in 26^februarie 1999 , în cauza d in

dosarul c iv il nr. 9571/R /1997 al

Judecătoriei Cluj-Napoca, avînd ca o b ie c t anularea lic ita ţ ie i. (4268 88; 4 2 6 8 8 9 )

• . Pierdut cîine Brac german, femelă, în zona str. Republicii. Recompensă. Tel. 19-99-47. (341391)• Pierdut carnet B anca Credit

Iclod p e num ele C enean Iuliana. î l declar nul. (426884)

• Pierdut carnet B anca Credit

Iclod p e num ele Cenean Marius. î l declar nul. (426885)

• Pierdut carnet Banca Credit

Iclod p e num ele Cenean Sim ion. îl declar nul. (4 2 6 8 8 6 ) .

• Pierdut contract de închiriere spaţiu d e parcare nr. 7 9 7 , pe num ele N iţch i lo a n Ştefan . î l declar nul. (313513)

DECESE COMEMORĂRI* Cu adîncă durere anun­

ţăm încetarea din viaţă a iu­bitei noastre mame, soacră şi bunică POPENECIU ANA-ALEXANDRA. Dum­nezeu s-o odihnească în pa­ce! Înmormîntarea va avea loc în data de 20 februarie 1999, ora 14, la Capela nouă Mănăştur. Familiaîndurerată.” (426865)

• Cu sufletul îndurerat ne despărţim de cel care a fost soţ, taiâ, bunic şi socru coL (r) VÎLCEA VASILE, în vîrstă de 75 ani. Înmormîn­tarea va avea Ioc luni 22 februarie, ora 14, la Capela mare $ Cimitirului central. Odibnească-se în pace. Familia îndurerată. (426871) . V

• Cu sufletele îndurerate ne lnăm un ultim rămas bun şi îi conducem pe ultimul drum pe cel care a lucrat în colectivul nostru în timpul pensionării MELAN IOAN în vîrstă de 73 ani (fost pensionar al5Á Libertatea). Înmormîntarea va avea Ioc în data de 20 februarie 1999, ora 11 în Cimitirul M ănăştur.‘Colectivul SA Înfrăţirea. Dumnezeu să-l odihnească în pace.(426874) —

Cu adîncă durere în su­flet anunţăm încetarea din viaţă a bunei noastre mame soacre şi bunică văduva MUNCACIU ANASTASIA. Înmormîntarea va avea Ioc în data de 21.02.1999 în Colonia Făget nr. 41. (426878)

• Cn adîncă durere annnţăm încetarea din viaţă a celei care a fost iubita noastră soţie, mamă şi bunică MOLDOVAN MARIA. Înmormîntarea va avea loc în 21 februarie 1999, ora 13 în localitatea Iuriu de Cîmpie. Odih­nească-se în pace. Familia îndoliată. (426879)

• Cu adîncă durere anunţăm trecerea în nefiinţă a celui care a fost soţ, tată, socru, bunic şi străbunic NOVAK IOAN (fost şef Serv. Plan. ia M.T.Tc. Cluj), în vîrstă de 80 ani. înhu­marea va avea loc în ziua de 22 februarie 1999, la ora 15 la Cimitirul din str. Crişan. Familia îndurerată. (313512)

• Cu durere în suflet ne despărţim de scumpa noas­tră mamă, bunică şi soacră NECHIFOR MARIA care a încetat din viaţă Ia vîrstă de 88 ani. înmormîntarea va avea Ioc în data de 20 februarie orele 10 Ia Cimitirul Central. Odih- nească-se în pace. Familia îndurerată. (341444)

• îndurerata familie Muncaciu Emil şi Vasiie annnţă moartea mamei lor MUNCACIU NÁSTASIA în vîrstă de 76 ani. Slujba religioasă va avea loc duminică 21.02.1999 ora 13 în colonia Făget. (341448)

• Sincere condoleanţe familiei îndoliate la trecerea în eternitate a celui care a fost prietenul nostru coi. rez. VÎLCEA VASILE. Să-i fie ţărîna uşoară. Familia Sucală Alexandru şi Felicia. (426868)

* Cu inima îndurerată ne luăm rămas bun de ia iubitul nostru tată, socru şi bunic colonel(r) UŢIU FRANCISC dnpă o lungă suferinţă. Inima lui bună va fi de-a purnrea în amintirea noastră. Înmormîntarea va avea loc în data de 22.02. 1999 la Cimitirul Central la ora 12. Dormi în pace snflet bun. Fiica Edith-cu familia Rudi şi Rudika. (341449)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată şi bunic SÁLÁJAN DUMITRU de 74 ani Înmormîntarea va fi duminică 21 februarie, ora 13,30 Ia Capela Veche a Cimitirului Mănăştur. Soţia şi copiii. (341450)

• Cu durere anunţăm trecerea în nefiinţă a celui care a fost iubitul nostru soţ, şi tată LAURENŢIU BOBOŞ Ia 53 ani. Înmor­mîntarea va avea loc luni 22 februarie ora 13,30 la Capela Cim itirului din Cordoş. Soţia Dorina şi fiul Bogdan. (341459)-»

• în aceste momente de grea încercare pricinuite de pierderea mamei, prietenii şî colegii de laborator sînt alături de familia ing. Gábriel Popeneciu şi trans­mit întreaga lor compa siune. Sincere condoleanţe. Colegii de laborator (426866)

• Un ultim omagiu mătnşii noastre ANA POPENECIU din partea nepoţilor Alex, Luminiţa şi Sebastian Blonder. (426867)

• Dragă Cristi, Lori şi Paul sînt alături de voi în aceste momente grele. Elena. (426870)

• Sîntem alături de col. Vîlcea Gheorghe în durerea pricinuită de decesul tatălui. Sincere condoleanţe din partea ^ colectivului S.M.E.P.T.A. (426872)

• Un ultim omagiu la despărţirea de cel care a fost MELAN IOAN. Dumnezeu să-l ierte. Familia Butyka Ferencz. (426873)

• în ziua de 21 februarie se împiiieşte un an de cînd a plecat dintre noi cea mai iubită riiamă, soacră şi bunică BUTYKA ANA. Fiul Feri, nora Ioana şi nepoatele ei dragi Anna-M aria şi IuliaAliz. Cit ai trăit te-am iubit, cît vom trăi te vom plînge. Dumnezeu să te odihnească în pace. Familia în veci nem îngîiată.(426875)

• Sîntem alături de familia colegei noastre prof. Mariana Popeneciu acum cînd îşi conduce'mama pe ultimul drum. Cadrele didactice de la Liceul “Terapia”. (426876)

1 Sîntem alături de prie­tenul nostru Bogdan Boboş în marea pierdere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui său drag. Sincere condoleanţe. Familiile Pîrvu şi Giurgiu. (426882)

Sintem alături de doam­na Pinnes Maria, în marea durere pricinuită de moartea mamei dragL Asociaţia de locatari, str. Gr. Alexandrescn nr. 34. (313514)

• Sincere condoleanţe familiei îndoliate, pentru pierderea prematură a celei ce a fost inginer ANA POPENECIU. Colectivul de la O. R. S. A. Cluj. (313518)

• Sincere condoleanţe familiei, ia trecerea în eternitate a celui care a fost col. M. I. rez. UŢIU FRANCISC. Locatarii de pe str. Dragalina nr. 4. (313519)

• Un ultim rămas bun ginerelui meu drag LENŢI BOBOŞ. Olivia Mara.(341460)

• Dorim să mulţumim pe această cale tuturor acelora care au fost alături de noi la pierderea iubitului nostru soţ şi tată FLOREA EMIL precum şi medicilor de pe ambulanţa pompierilor carc în data de 14.02.1999 au încercat să-l salveze. Familia îndurerată. (F)

• Sîntem alături de colega noastră Boboş Dorina în cumplita suferinţă provo­cată de moartea soţniui, BOBOŞ LAURENŢIU. Dumnezeu să-i odihnească în pace. Colectivul Dispen­sarului Medical Cojocna. (426881)

• Sîntem alături d e co legu l nostru M uncăci V asiie la decesu l m am ei dragi. C o lectiv u l C TS

Cluj-N apoca. (341 4 4 5 )

• C oleg ii din SC C arbochim

S A S e r v ic iu l C o n ta b il i t a te , financiar şi Personal sîn t alături

d e doamna jurist con su lt H erţeg

Editha în aceste m om ente grele datorate dispariţiei iub itu lu i ei ta tă . S in c e r e c o n d o le a n ţe . (3 4 1 4 4 7 ) .

• A sociaţia d e locatari str. M e ste c e n ilo r nr. 2 tra n sm ite

sin c e r e c o n d o le a n ţe fa m ilie i Cătună G rigore pentru pierderea

suferită. (3 4 1 4 5 1 )

• Un an de tristeţe s-a scurs de cînd dragul nostru profesor BURZ GLIGOR din Valea-Ierii, ne-a lăsat doar cu amintirile. Ne lip­seşte zîmbetul şi dragostea Iui. Dumnezeu să-I odih­nească în pace. Fam ilia. (426731)

• Azi 20.11.1999 se împlinesc 7 luni de cînd ai plecat pe un drum fără întoarcere dragul mea soţ ROŞCA VASILE şi mai lăsat singură şi supărată. Te plîng mereu şi măr rog pentru sufletul tău bun. Dumnezeu să te odihnească. Soţia Maria. (426849)

• S-a scurs nn an ue zile de lacrimi şi durere de cînd ne-a părăsit pentru totdea­una scumpa noastră mamă, soacră şi bunică cea care a fost ONÁU ANA. Te vom păstra veşnic în sufletele noastre şi nn te vom uita niciodată. Slujba de pome­nire va avea loc în 21 februarie Ia Capela “Sf. Gheorghe” din Gheorgheni Dumnezeu s-o odihnească in pace. Copiii şi nepoţii. (426869)

• Au trecut 2 ani de lacrimi de Ia plecarea dintre noi a scumpului nostru tată şi soţ PLÁCINTAR NICOLAE. Nimic nu va putea vreodată să te aducă înapoi. S-a . scurs un timp, căci ai plecat pentrn vecie dintre noi. Tu ne-ai lăsat iubirea-n dar şi nimeni nu ne-o va lua. Te vom iubi şi nu te vom uita. Soţia Maria şi fiul C iprian-N icolae. (313500).

• Se împlinesc 5 ani de cînd am condus pe. ultimul drum pe iubita noastră soţie, mamă, soacră, bunică DEHELEAN ELENA (ICA). Chipul tău blînd îl vom păstra veşnic în amin­tire. Familia îndurerată. (313506)

. • Cu aceeaşi durere în suflet ne amintim că au trecut 7 ani de cînd dragul nostru soţ, tată, socru şi bunic DASCĂL IOAN a plecat dintre noi. Nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia Ancuţa, fii Vasiie şi Duţu, nurorile Mariana şi Aurelia, nepoţii Andreea şi Sergiu. (341446)

• Mulţumim şi pc această cale, tuturor celor care au fost alături dc noi atunci cînd I-am condus pe ultimul drum pe tatăl nostru, VIOREL POP. Fiii Adrian şi Virgil Pop cu familiile. (313502)

• Nuţi şi Bobi Chirilă prezintă sincere mulţumiri celor care au ţinut să-şi ex­prime regretul şi compa­siunea pentru trecerea în nefiinţă a iubitului nostru soţ şi tată, CHIRILĂ SERGIU OCTAVIAN (PUIU). Veşnică recunoştin­ţă faţă de cei care au fost alături de noi, sprijinin- du-ne sufleteşte şi material, încercînd să ne aline durerea la despărţirea de cel drag.(341461)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă, a scumpei noastre fiice, mamă şi surori CRĂCIUN ESMERALDA NARCISA în vîrstă ^ e 33 ani. înmormîntarea va avea loc în data de 22 februarie 1999 ora 13 la Capela Cimitirului Central Cluj. Familia. (S)

• Un ultim rămas bun pentru cea ca r e ta fost prietena şi vecina noastră ŢUŢI. Nn te vom uita niciodată. Fam. ŞOPŢ. (S)

1849 - împăratul Franz Jose» promulgat o constituţie ("Constituţia,

4 martie") prin care se recuri»' Transilvaniei o autonomie lin%.

INCREDIBIL, DAR ADEVĂRAT!Joi, 18 februarie, Consiliul. înaintarea proiectului de

local al municipiului Cluj- hotărîre privind alocarea Napoca şi-a întors faţa către sumei de la bugetul local pe FC U • anul 1999 pentru achitarea

Cu şase zile in urmă (12 februarie), preşedintele Consiliului de Administraţie al FC "U", Remus Cîmpeanu, a înaintat D irecţiei de Învăţămint-Cultură (Serviciul învăţămînt. Cultură, Culte, Sport, Turism, Tineret) o notă prin care cerea sprijin financiar sub form ă de sponsorizare pentru pla ta datoriei de 75.213.784 lei către R.A.J.A.C.* Cluj. Solicitarea clubului clujean a fost bine primită de către primarul Gheorghe Funar care, intr-un timp foarte scurt, a dispus form ularea şi

contravalorilor serviciilor de apă-canal, taxă specială şi majorări la consumurile de la stadionul "Ion Moina”.

Ieri, întrunit în şedinţă extraordinară, C.L. a aprobat suma pusă în discuţie, cea mai mare alocată în acest an de la bugetul local (!), acesta fiin d primul pas - din colaborarea care se întrevede dintre FC “U" şi Primărie. Următorul ar f i preluarea în patrimoniul Consiliului local al Stadionului “Ion Moina”. Şi aici lucrurile sînt destul de avansate, dar nu îndeajuns.

Codin SA M O ILÁ

Preşedinte de onoare pe viată!E ven im en tele c u u lt im a “ m in criad â” ş i e ş e c u l c i d e la

Stocncşti, au p u s p c tapet p ro b lem a dacă T ib eriu C o zm a , preşedintele e x e c u t iv a l Jiu lu i P etroşan i, fra te le lu i M iron C ozm a, mai p o a te ră m în e în fu n cţie . P erso a n e a p ro p ia te Consiliului d c A d m in is tra ţie a l C lubulu i J iu l (c o n s iliu care arc in com p on en ţă 3 3 d c p erso a n e ) a sp u s că o dem itere a lui Tiberiu C o z m a e s te im p o s ib ilă , deoarece la ora actuală “ortacii” sînt în stare sâ - i r id ic e statuie lu i M iron C o zm a şi să-l declare p reşed in te d e o n o a re p e viaţă! " ,

C F R C L U J - F C “ U ” 1 - 2 ( 1 - 1 )• Partida s -a disputat pe tere

divizionarei C, suprafaţa de joc fiind ccr acoperită de zăpadă, fapt care a ingre, vizibil jocul celor două formaţii. Sludt clujeni s-au impus, nu fără emoţi golurile înscrise de Oncică (min.30, lovi de cap din marginea careului de 6 ir urma centrării lui Velţan) şi Tiplea (mir. Golul feroviarilor clujeni, prin care restabilit egalitatea în minutul 41, il are autor pe Vasile Iepure, responsabil toloi şi cu ridiculizarea adversarilor direcţi.

• lată şi'cele două formaţii: CFR: Nc Baci, Neag, Fedor, Găvruş, David- Tanca, Morar - furişpiţi, Iepure. Au mai) Matiş, Ghiorma, Gabor, Gocan, Mircs Bunea.

“U” : Pap- Şandru, Cioloboc, Vefei T fuşcă, S ă rm ăşan - Aştilean, Dc Tîrnovean - Oncică, Liviu Mihai. Au juca it a doua repriză: Mirne, Lazăr, Cararfi Gabi F>op, Dan Mugurel, Stroe, Mir Socaciu, Tiplea, Ghenţi şi Lucian Şert ţ

• Duminică, la Oradea, de la ora 11, va întîlni pe FC Do-Do Bihor.

C o d in SAMŰ

ESTONIA - PARTENERULGĂSIT IN EXTREMIS

După refuzurile A lb an iei şi C iprului de a întîlni România într-un m e c i a m ica l d e verificare a pregătirilor, in ex trem is a fo st găsit un partener pentru tricolori: E ston ia , care a acceptat să se deplaseze pc 3 m artie Ia B ucureşti. Greu de dibuit substratul acestu i m e c i d e pregătire d in m om ent t e dintre “stranieri” v o r fi c o n v o ca ţi doar 3 -4 , restul fiind “ interni” . A ccentu l p e “stranieri” va fi pus abia la urm ătorul a m ica l d e .verificare a pregătirilor, c e l cu Israel (1 0 m artie). Urm ează

a p o i o f ic ia lu l cu S lo v a c ia (2 7 m a rtie ) în p r e lim in a r ii le pentru E U R O 2 0 0 0 . P rintre “stranieri” c e v o r fi convocaţi pentru am icalul cu E ston ia s e veh icu lează num ele: G ică P opescu , D orin ei M unteanu, “o landezu l” M itriţă de la H ecrcveen s i Râducioiu.

ECOURI DURE PE ADRESAANCELOTTI

M arccllo Lippi că tifosi au tăbărît pe cl grămadă mare. Ş i asta după ce Juve a reuşit dupâ lunga “abstinenţă” să obţină o victorie, în deplasare, la Piacenza, 2 -0 prin golurile date dc apărătorii M irkovic şi B irindelli. Culmea e că la P iacenza, în ciuda victoriei, suporterii fanatici ai ech ipei au afişat pancarte pe care erau înscrise cuvintele: “U n p orc nu e p regătit să an treneze. A n c c lo tt i , cară-te!” E greu de intrat în gratia tifosi lor.

COMENTATORUL... ZIDANE

N ic i n-a apucat Carlo A ncclotti să-şi ia în prim ire slujba d e “principal” după dem isia lui

Tot despre victoria asupra Piacenzci, conic de Zinedine Zidanc: “ S-a văzut un Juve mai dar trebuie sâ am intesc câ dădusem sen® trezire încă dinaintea m eciului cu Parma. Ane; a fost brav şi m odest. A ncclotti a. intrat picioarelor pe “planeta” Juve”, fară a ceva. Era im posib il ca o echipă carc a cS totul să se piardă într-un pahar cu apă. Meci* la Piacenza a demonstrat cine sîntem. Noi petj iar antrenorul pe bancă. în sfirşit am jucat o pi tip Juve, iar faptul că au înscris doi-apărat#] se pare absolut nesem nificativ” . Ar fi int( de aflat c ît la sută d in textul, reprodus îl cfj pe Zidane ş i cît p c reporterul care a pi;| comentariul. ; "

BOAVISTA ŞI TIMOFTE TRAG SI LA Cl

M ijlocul săptăm înii cc sc încheie a însemn Portugalia etapa “ 16”-im ilor Cupei. O surpi» proporţii s-a produs pc stadionul propriu Antas” pe carc F.C. Porto, lidera primei di'1- pierdut cu 0-1 în faţa formaţiei Torrccrs eşalonul 3. A pierdut ş i Benfica, în jicp 0-2 în faţa ech ipei V ictoria Sctubal (ori# trupă de A ). C onfirm înd seriozitatea pe ar; planuri, cam pionat şi cupă, echipa BoavisB' a cîştigat cu scorul dc 2-1 partida cu Faren> fost un m eci strîns, greu, specific dc cupă. a fost d esch is d c ghanczul A ycw (12), Paulo Sergio (1 4 ), go lu l victoriei şi alcal­in “optim i” fiind marcat dc Timofte II (^a transformat cu m ăiestria-i cunoscută o , _

R o m e o V. CIR

li

Conferinţă de presă la FC “U”

C u p a S p a n i e i

U ltim ul m eci al “sferturilor” s-a disputat jo i * seară, pe arena “N o u Camp” din Barcelona (doar

pc jum ătate p lină Ia ora duelului FC Barcelona - V alencia). Dupâ un m eci excelent, V alencia s-a im pus cu 3-2 graţie reuşitelor lui C laudio L opez (2) şi M endieta. Pentru echipa o landezului V an Gaal, au punctat K luivert şi R ivaldo. C laudio Ranieri i-a folosit şi p e Adi llie şi pe Gabi Popescu dar num ai cîte 45 d e minute, r

C u p a I t a l i e i

Tot în ultimul m eci al semifinalelor Cupei Italiei la fótbál, Fiorentina a dispus de B ologn a cu 2 -0 chiar p e terenul acesteia , graţie Iui Esposito şi portughezului Rui Costa. Primui a suplinit excelent lipsa golgctem lui Batistuta. Echipa lui Trappatonni este ,ca ş i calificată în ultim ul act al com petiţiei,

: unde foarte probabil ar putea să întîlnească pc A C Parma. A şteptăm în să returul de p c 13 martie.

Anglia - 25Etapa a 25-a a cam pionatului A n gliei Ia fotbal

a program at doar 7 partide. D ouă dintre acestea s-au disputat sîmbăta trecută, cînd nou-promovata

- Charlton Athletic a dispus la Londra de Liverpool, în timp ce W est H am United a spălat ruşinea acelui insucces cu Arsenal Londra dispunînd Ia limită de pădurarii dc la N ottingbam Forrcst. R evelaţia turului, A ston V illa , a fost învinsă chiar pc “V illa Park” d in B irm ingham de L eeds U nited. G oiu l

m arcat d e S c im eca pentru gazde nu îndeajuns sâ-i sa lveze pe John Gregory de J! nouă înfrîngere. / ’ . ‘ ' 1

Pe “Stam ford Bridge” Chelsea nu a izbutii; treacă de Biackburn R overs. Căpitanul jucătc- gazdelor, italianul V ia lli, a fost elimina! c: ■ teren după ce a avut o altercaţie mai puţin ortftk cu Unul d in jucătorii ech ipei adversei New (V U nited a bătut cu un 4-1 CÎovcntry ce pron mult la începutul partidei. Fotbalul sexy impui olandezul G ullit a triumfat pc “St. James hj-

- (Shearer a reuşit o dublă). Derby-ul incontestaţ al etapei s-a consum at la Manchester, unde in a 55 .000 d e spectatori şi pe un teren apter im practicabil (m ai puţin specific englezilor v ice cam pioana A n gliei, Manchester Unitei terminat la egalitate cu campioana Arsenal lori- Francezul care a îngenunchiat Anglia chiar•' “W em bley” săptăm îna trecută, Anclka a descf scorul la reluare, dar “ciocolatiul” Andy Colt egalat 12 m inute m ai tîrziu. J

Rezultatele complete ale etapei:* • Aston V illa - Leeds U nited 1-2

• Chelsea - Biackburn Rovers 1-1• Everton - Middlesborough 5-0• Manchester - Arsenal 1-1• New Castle - Coventry 4-1• Charlton Athletic - Liverpool 1-0• West Ham United - Nottingham 2-1Clasament: M anchester 51, Chelsea 47, Arse

Londra 4 6 , .Aston V illa 4 3 , Leeds 39, Liveip:3 8 17. Coventry 2 4 , Charlton 23, Southamp20 şi N ottingham 16 puncte. -

Cristian FOCSAf

• Ieri, la~ restaurantul “U” din Parcul sportiv “Iuliu Haţieganu" a avut loc prima şedinţă din a c e s t an a Consiliului de Administraţie ai FC "ÜV '

• S -au p rezen ta t patru rapoarte de activitate. Martin Crişan (antrenorul echipei de tineret) i-a propus pentru echipa de seniori pe Un număr de 5 jucători, care în timpul pregătirii centralizate s-au evidenţiat: Lupşa, Monea, Petrescu, Jula II şi Claudiu B ă la n /M e d ic u l echipei, doctorul Dorin Aldea s-a arătat îneîntat de starea

‘medicală a majorităţii jucătorilor, în să a ad u s la cunoştin ţa membrilor C.A. că Petrescu la ultimul control medical prezintă modificări E.K.G. şi solicită conducerii clubului trimiterea ace s tu ia la un consult, de specialita te (Institutul Inimii “Nicolae Stăncioiu”).

• După informarea directorului tehn ic , prof. Dan Anca, preşedintele executiv al clubului, loan Maja, a făcut cunoscută situaţia econom ico-finaciar- contabilă pînă la data de 15 februarie a.c. Datoriile clubului se ridică la 2,6 miliarde lei (nu sînt incluse penalizările) dintre care 1,7 miliarde către instituţiile

•de stat.Vom reveni cu amănunte în

numărul urm ător al ziarului nostru. ' * ; T ■ ■ (C .S .)

«MEMENTO»SEMICERC

-Friendship 7' sCiH. Glenn.

20 februarie• Cu o ju m ă ta te de secol în

u rm ă, în 1949, în aceas tă zi au lu a t S fîrşit d o u ă C a m p io n a te M ondiale, în două sp ortu ri dc ia rn ă : în c a p i ta la S u e d ie i , S to ck h o lm p u n c t fin a l d u p ă C .M . d e h o c h e i p e g h e a ţă , respectiv în capitala N orveg iei, la Oslo, au avu t loc u ltim ele curse din cadrul ccici de-a 43-a ediţii a “m ondialelor” dc patinaj v i te z ă . în c c c a c c p r iv e ş te hocheiul pe gheaţă, u ltim a fază a disputei a fost turneul “ în 6” . Pentru titlul suprem s-a dat o lup tă a p r ig ă în tre cc lc d o u ă ech ip e d c p e s te A tla n tic - C an ad a şi S .U .A ., re sp e c tiv d in tr e f o r m a ţ i i le d e pe continentul nostru, dctaşîndu-sc echipa C ehoslovaciei. P înă la u rm ă C e h o s lo v a c ia a în v in s după m arc luptă C anada cu 3-2, devenind cam pioană m ondială. La Oslo titlul dc cam pion absolut la patinaj v iteză a fost cucerit, sp re su rp rin d e re g en era lă dc m aghiarul P a jo r K o rn é l. Iată ordinea c lasam entu lu i general: 1. P a jo r 211 ,07 , 2 . C o rn e lis B ro ekm an (O landa) 2 1 1 ,6 1 ,3 . O d d L a n d b c r g (N o rv e g ia ) 212,96 puncte.

21 februarie— « Acum 45 dc ani, în 1954, în

localitatea suedeză Östcrsund, au luat sfîrşit în trecerile din cadrul c e le i d c -a 12 -a e d iţ i i a C am p ip n a tc lo r M o n d ia le dc patinaj v ite z ă p e n tru fem ei. T itlul dc cam pioană absolută a fo s t c u c e r i t d c “ v i te z is ta ” sovietică, L íd ia Sclihova, carc a acum ulat cci mai bun punctaj, fără sâ fi cîştigat m ăcar o probă d i n 'c c l c p a tru c u p r in s e în program ! Ea a fost urm ată, în c la s a m e n tu l g e n e r a l , d c c o m p a trio a te le sa le R im m a J u k o v a ş i , re sp e c t iv S o fia K on d ak o v a , d intre carc prima a cîştigat proba dc 3 .000 m, iar a doua chiar două probe, cclc dc 500 şi 1.000 m. U ltim a probă, c ea dc 5 .0 0 0 m i-a re v en it finlandezei Ecvi H u ttu n cn .

LÁSZLÓ Fr.mzsmzmoizmsmramz&.'iixxssizsB!

etapă în care Romradiatoare Braşov, UNIC Piatra Neamţ şi Braiconf Brăila susţin meciuri în care nu pornesc deloc favorite, şan să pe care clujencele ar putea-o tranşa în favoarea lor, echilibrînd situaţia în “coada” clasamentului.Start şi în Divizia “B”

D ivizionarele eşalonului secund. îşi reiau activitatea com petiţionalâ. Seria a ll-a

ciuri grele pentru echipele M e n e.Jjci etapa a 14-a din, 20 .njarie nu are darul să ne

iţească. Pentru că fie pe 1 Ín propriu, Someş Dej, fie în fl/sare, "U” SM Hidro, gurile se anunţă extrem de

j.3 Dej, Someş Dej - RIFIL■jrtneşti este o luptă deschisă

IU LOS DE.-REMEMBER (!)

• Fam ilia M ureşan în prim -plan •

Azi, sîm bătă 20 februarie, ech ipa fem inină d e popice, CONSTRUCTORUL G herla susţine un exam en dificil în deplasare, la Mediaş. Pentm a a cc e d e în turneul final al campionatului, formaţia de pe Someş are mare nevoie de un rezu lta t favorabil îm potriva gazdelor de la G az Metan, o grupare sportivă pe care fetele din Gherla au învins-o de mai multe ori. De această dată miza este mare, popicăresele de‘ pe malul Tîrnavei dorind şi ele victoria. în vederea întîlnirii de la Mediaş componentele echipei CONSTRUCTORUL . s - a u p regă tit cu m ultă am biţie, antrenîndu-se zi de zi pe arena din parcul oraşului. Din lotul deplasat la Mediaş fac parte şi surorile Romina şi Mirabela M ureşan , dar .din form aţia aliniată pe arena din localitate nu va lipsi nici mama lor Adina Mureşan, una dintre cele mai bune popicărese din Gherla. Deci, în familia Mureşan se pun cele mai mare speranţe pentru realizarea unui succes împotriva echipei G az Metan. SZ. Cs.

La Bucureşti, înj 1perioada

2 0 - 2 2 februarie

“U” Cluj In Memorialul “Florică Murariu”

I ™ - Senatul a decis că transm iterea prin cablu a« ?° Cletătil0r Pub,ice de radi0 televiziune

rimnh,Hi ^ Ş‘ ?U necesită consimţămîntul titularilor -f i n * f , a,Ut0r;!nodiflcînd astfel Proieclul ^ lege pnvind dreptul de autor.

1996 - Cabinetul Vâcăroiu a suspendat unilateral rundă de negocieri cu Federaţia Sindicatelor METap-nera ţar fi traKnii eâ oihA In/» nn»t_. .care ar fi trebuit să aibă loc pentru rezolvarea T energetice din siderurgie şi plata, din fondul de şoijjjf

salariaţilor aflaţi în Şomaj teh ]

Pentru a-şi forma o reţea de furnizori de lapte mai eficientă

Napolact pune umărul ' . ” íermií iNapolact este cea mai mare societate autohtonă din industria prelucrării laptelui. Ea a fost privatizată în întregime în |.

ianuarie 1996. în structura acţionariatului PAS-ul, format din 830 de persoane, deţine 42 ia sută din capitalul social, iar ret de 52 de procente este în posesia a 39.000 de persoane devenite acţionari în urma programului de privatizare în masă. Df aceştia din urmă asociaţia salariaţilor a mai cumpărat circa şase procente, fiind foarte probabil ca pînă ia sfîrşitul am PAS-ul să atingă pragul de 50 la sută. Napolact are în prezent 1.100 de angajaţi, din care 480 sînt achizitori de lapte. Socialaare un capital social de 9,7 miliarde lei, iar în 1998 a avut o cifră de afaceri de aproximativ 200 miliarde lei.m iliarde le i, iar pentru anul în curs este probabil Pe baza unor criterii bine stabilite, societatea va îngheţată. D e asem en ea , vor fi moderUca această sum ă sâ se ridice la 13-14 m iliarde lei. selecta cîţiva producători cărora li se va propune utilajele fo losite la producerea brînzei pioaí

încheierea unui contract cu o durată de 10 ani de vacă. Pentru anul 200 0 conducerea %prin care aceştia se obligă să furnizeze laptele pe in ten ţion ează să sc oată pe piaţă o seriecare îl obţin de la vacile pe care le deţin ş i d e la aşa-numite produse lactate funcţionale Fi*cele pe care e v o r cumpăra dintr-un avans p e sortim ent va fi recomandat, fiindcă are "care li-l acordă societatea. Unul dmtre criteriile

Cine a înţeles de la început necesitatea retehnologizării

departe a ajunsîn că de la în cep u tu l privatizării C on siliu l de

A dm inistraţie al N a p o la ct a în to c m it o serie d e program e d e r e te h n o lo g iz a r e . S o c ie ta tea are capacităţi de producţie su fic ien te pentru a prelucra tot laptele din jud eţ şi parţial d in z o n e le limitrofe, în aceste co n d iţii, problem a care s e punea era schim barea te h n o lo g iilo r e x is ten te cu altele m ai perform ante, a stfe l în cît să s e poată face faţă concurenţei. A dunarea gen era lă a acţionarilor a decis ca 70 la sută d in profitul obţinut să fie utilizat p en tr u r e t e h n o lo g iz a r e . E s t e d e rem a rca t înţelegerea d e care au dat d ovad ă acţionarii din P A S care au con ştien tiza t n ecesita tea unor astfel d e măsuri pentn i ca fabrica să poată supravieţui. A stfe l N apolactul a cum părat utilaje şi tehnologii noi şi a venit p e piaţă c u p rod u se am balate la n ivel european. N u m ai în 1998 au fost repartizate din profit pentru d iv erse in vestiţii aproxim ativ 10

D in cauza costurilor sufocante s-a evitat, cu două excep ţii, recurgerea la credite.

C ea m ái importantă investiţie a N apolactului a fost linia d e îngheţată achiziţionată în 1995 şi pentru care a fost nevoie să se recurgă la un credit în valută. D e asem enea, au fost cumpărate maşini pentru am balarea produselor în am balaje m ici (pJtijgi, tetra-pak şi pahare d e p lastic), vane m ecanizate pentm prelucrarea laptelui în brînzeturi ş i m ijloace d e transport.

ani-

Napolact ştia exact înspre ce se îndreaptă

O problem ă cu care se .con fru n tă ce i d e la N apolact sîn t cheltu ie lile mari pe care le necesită aprovizionarea cu lapte, care este colectat de la aproxim ativ 2 1 .0 0 0 de m ic i producători. Num ai anul trecut au fost construite 2 8 d e centre de recoltare a laptelui. A cestea şi o serie d e m ici ferm ieri au fo st dotaţi cu agregate pentru răcirea laptelui astfel încît produsele să fie corespunzătoare din punct d e ved ere calitativ .

D irectoru l N ap olact, V a s iie G ârboan, ne-a d ezvălu it p lanul de dezvoltare al societă ţii pe term en scurt şi m ediu prin care se urmăreşte rezolvarea aceste i problem e ş i a altora.

A stfe l, adunarea generală a acţionarilor d e la N apolact a fost d e acord ca societatea să cheltu ie în 1999 în tre ş i 1,5 m iliarde le i pentru sprijinirea unor potenţia li fermieri furnizori d e lapte d e vacă.

p e care ce i interesaţi trebuie să-l îndeplinească este ca e i sâ deţină m inim um şapte vaci, avansul fiind suficient pentru achiziţionarea a încă şapte anim ale. A vansu l se acordă fară dobîndă şi va fi recuperat de N apolact prin reţinerea unui anumit procent din preţul laptelui furnizat.

Micii producători - în grija nimănui

D e acest sprijin au beneficiat anul trecut 14 m ici fermieri pentru care au fost cumpărate 128 d e vaci, cheltu indu-se 1,1 m iliarde l e i . ,A cea stă hotărîre este deosebit de importantă pentm viitorul N ap olactu lu i, pentru că la această oră m ic ii producători nu sînt sprijiniţi de nim eni. Prin acest sistem n oi ne-am propus ca în 10 ani să avem în jur d e 130 de astfel d e m ici fermieri furnizori de lapte care să deţină minim um 15-20 vaci. Laptele pe care noi îl colectăm de la 2 1 .000 de producători ar putea fi obţinut de la 2 0 0 d e m ici ferm ieri” ne-a declarat V . Gârboan.

Producţia de îngheţată se vadubla

O altă măsură p e care Napolactul o are în vedere chiar în acest an este dublarea producţiei de

%iîÍÍţ i0»IC

calităţi curative, pentru tratarea unor boli, proiect este la ora actuală în faza de studi. Universitatea din Galaţi. Tot în perspectiva, veni cu o nouă prezentare şi noi variante dt şi se vor perfecţiona tehnologiile de realiz- brînzeturilor care sînt destinate exportului.

La ora actuală N apolact vinde peste hotar la sută din producţia totală în ţări precum Aus:fe| SU A , Franţa, G recia şi în cantităţi mai m iP ţări din Orientul Apropiat. I

Cea m ai mare parte din producţia N a p o ld 60-70 la sută, este însă destinată consumul judeţul Cluj. Restul se vinde la Bucureşti, P!:; C raiova , D e v a , P ite ş ti, Oradea, Timiş Satu-Mare şi pe litoral (vara). Cei mai pud concurenţi pentru produsele Napolact sînt Dr: M eglle şi Parmalat care îşi realizează produs Ungaria, unde beneficiază de o serie de faci Trebuie spus că în prezent Danone a cump fabrică p e care o m odernizează radia Parmalat construieşte una nouă la Bucure:aceste condiţii este probabil ca concurenţa £9

ÜLBînăsprească şi m ai mult.

C ris tian BERIND

;trrrxSdt

OFPT

PN

Ieri, la Şcoala generală nr. 7, s-a desfăşurat■■■

urm are din pagina 1

Prima, „probă" - transportul

V ictor M old ovan a sp u s că sco p u l aceste i sim ulări e s te d e a s e rezo lva problemele legate d e transportul elev ilor d in co m u n e , dar ş i d e a v e d e a c e su r p r iz e p o t a p ă r e a în t im p u l exam enului propriu-zis. Ieri d im ineaţă , Inspectoratu l Ş c o la r a în c h ir ia t un autobuz de la 1T A , care a trecut prin fiecare sat ş i a adus e le v ii la C lu j. A utobuzul a p lecat Ia ora 7 d in R ece a - Cristur, a oprit în staţii stabilite dinainte, a stfe l că la ora n ou ă jum ătate, e le v ii d in com une erau în să lile d e concurs. Pentru exam enul real d in vară, în să , elev ii vor fi transportaţi astfel în fiecare z i d e exam en, sau vor fi c a ia ţ i în C luj- N apoca. Alături d e e le v ii d e la aceste şc o li, la sim ulare au m ai participat şi absolvenţii c la se i "a opta d e la Ş coa la 7 şi ce i de la Ş co a la nr. 9 .

istorie ş i geog ra fie în tr-o sală m ică, în cond iţii d e secret." Prezenţi au fost şi cei care trebuiau să traducă subiectele Ia m atem atică, istorie ş i geografie în limba maghiară.

29 de elevi, din 194, au absentat din cauza

Simularea a fost doar de... o zi

Simularea d e ier i a avu t m ai m ulte particularităţi. în prim ul rînd, pentru că totul ţinea doar o z i, e le v ii n u au dat probe Ia toate m ateriile stab ilite pentru e x a m e n u l r e a l ( l im b a r o m â n ă , m a tem a tică , i s t o r ie ş i g e o g r a f ie ) . M em brii co m isie i erau în p o ses ia unui plic sosit de la M E N , care conţinea două varian te d e su b ie c t e p en tru lim b a ro m â n ă , d o u ă v a r ia n te p e n tr u matematică şi a lte două p en tru proba d e istorie-geografie. Spre d eoseb ire de e x p e r im e n t , t r a g e r e a Ia s o r ţ i a subiectelor se va fa ce la n iv e l n aţional ş i va fi transmisă te le v iz a t In m om entul intrării în să lile d e concurs, e le v ii care au participat la sim u lare nu ştiau Ia ce m a ter ie v o r d a c o n c u r s . M e m b r ii co m isie i au făcu t o tragere la sorţi, stabilind astfel c e variantă d e su b iect şi c e materie va intra în fiecare dintre săli. V ictor M oldovan a sp u s că a cest lucru a solicitat m ai m ult p rofesorii, d ec ît pe elev i: ,A trebuit să -i adunăm p e toţi p ro feso r ii, d e ro m â n ă , m a tem a tică ,

gripeiS u b ie c te le au fo s t m ultip licate şi

îm părţite la fiecare e lev în parte, e le conţinînd întrebări şi problem e doar din partea d e m aterie studiată pînă acum . Lucrările v o r fi tr im ise la Serviciul N a ţio n a l d e E v a lu a re , unde v o r fi co r e c ta te . La a c e s t ex p er im en t au participat 194 d e e lev i, 2 9 de elevi fiind absenţi, în sp ec ia l d in cauza gripei. V ictor M oldovan a spus că există cazuri de e le v i care consideră sîmbătă, z i d e sărbătoare. C um una d in probe se va desfăşura sîm bătă, problem a Iot va răm îne încă în d iscu ţie.

U n a l treilea experim ent va avea loc la o dată care urm ează să fie stabilită d e Inspectoratul Ş co lar Judeţean Cluj. D e data aceasta, va fi o sim ulare la n ivel judeţean, organizat d e IŞJ, la care vor participa a b so lven ţii clasei a opta

de la toate şco lile . Ei vor da exam en la fiecare materie, şi nu se vor mai deplasa la alte şc o li.

17 ani - vîrstă limită pentru „capacitate"

V ictor M oldovan, inspector şcolar ca r e s e o c u p ă d e o r g a n iz a r e a e x a m e n u lu i d e c a p a c ita te , dar ş i a d m ite r e a în l ic e u , a su b lin ia t im portanţa notei d e la capacitate în m om entul înscrierii la un liceu. PentTu a-şi continua studiile, toţi absolvenţii

1 clasei a opta trebuie să posede atestatul de capacitate, fără de care nu poate fi a d m is în lic e u sa u la ş c o l i l e profesionale. O problemă care rămîne d e rezolvat este faptul că Regulamentul exam enului de capacitate prevede ca acesta să nu poată fi susţinut decît pînă la 17 ani. în acest m od, absolvenţii care au absolvit clasa a opta cu cîţiva ani în urmă, şi vor să se înscrie lâ seral, nu m ai au posibilitatea de a da exam enul de capacitate. în plus, subiectele care vor fi stab ilite de unele şco li pentru exam enul de admitere vor fi mai dificile decît ce le de Ia examenul de capacitate, a spus V ictor M oldovan.

Examenul simulat afost mediocru

Preşedintele C om isiei a precizat că M EN consideră n ivelu l subiectelor de la capacitate ca fiind de un n ivel mediu, accesibil m ultor elevi.

Viitori absolvenţi ai clasei a opta care au participat la sim ulare se declară m ulţum iţi d e cu m s-a u descurcat. Majoritatea au apreciat subiectele ca fiind destul d e uşoare., A m avut destule em oţii, dar m -am descurcat", a spus o elevă din B aciu . Toţi au fost de acord că această sim ulare nu poate fi decît b en efică , pentru că î i ajută să se obişnuiască cu starea d e exam en.

Carmangeriile au fost cercetate cu amănuntul de inspectorii DSP

Reţetele de fabricaţie nu sînt respectateSecţia de Igienă a Alimentaţiei din

cadrul Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Cluj şi laboratoarele teritoriale au efectuat, în cursul lunii februarie, un control al condiţiilor igienico-sanitare dip 54 de unităţi de sacrificare animală şi de prelucrare a cărnii din judeţul Cluj.

Au fost verificate spaţiile de p roducţie şi c e le an ex e , aprovizionarea cu apă caldă şi apă rece curen tă , s ta re a instalaţiilor s a n ita re , m odul d e ap licare a măsurilor de dezinfecţie, deratizare, d a r ş i s ta re a d e s ă n ă ta te a personalului angajat.

Nereguli au (ost găsite la cîteva carm angerii din Cluj-Napoca, şi anume, la cele aparţinînd de SC Paloina Impex SRL, SC Carpimez SA. SC Agrocosuin Bonţida SRL. SC

Fenix SRL şi SC Discovery SRL. Nereguli au fost găsite şi la două carmangerii din Turda ( aparţinînd de SC Poiana Dolha SRL şi SCF Maxi Aliment SRL), la trei carmangerii din Cîmpia Turzii ( aparţinînd de AF Bondor Daniel, SC Elian SRL şi SC Calorep SRL), şi la o carmangerie din Huedin, aparţinătoare de SC Scandia Prod SRL.

în aceste unităţi s-au găsit pe pereţi, tavane, în sălile de producţie zone cu mucegai; instalaţiile san itare erau defecte; s-a observat că existau spaţii frigorifice degradate, ruginite. Din aceste motive s-au aplicat acestor unităţi opt sancţiuni contravenţionale, în valoare de1 .550 .000 de lei. La punctul de sacrificare Cluj, aparţinînd de SC Berindeana SRL s-a sistat temporar activitatea.

Totodată, inspectorii au colectat 71

de probe din p repara te şi semipreparate din carne, pe care le-au analizat din punct de vedere fizio-chimic şi microbiologic. Din ace s tea , 11 p robe erau necorespunzătoare microbiologic şi 15 nu se ridicau la nivelul standardelor fizico-biologice impuse produselor din came. Medicii de la secţia de Igiena Alimentaţiei explică aceste rezultate prin nerespectarea reţetelor de fabricaţie, a temperaturii, a duratei şi normelor de igienă în depozitarea şi prepararea produselor pe bază de carne.

în urma analizelor probelor, s-au aplicat nouă amenzi contravenţionale, în valoare de 2.500.000 de lei, precum şi revizuirea reţetelor de fabricaţie de către unităţi.

Dana TIUCA

Ceferiştii dujci de ia Mişcoi

Camere

RfuHB5?:ÎPF

solicita plat asigurările

socialeu r m a r e d in p a g in a 1

75 la sută din salariaţii CFR a salariu de sub un milion". în : sens, una dintre cerinţele lor referă Ia creşterea salariilor c i p u ţin 65 la sută sau dubLrj acestora.. O altă problemă este legaţi atitudinea liderului de sine Dum itru Săndel, care a refl declanşarea grevei. După spe dlui Buzgău, D .S. a motivat a, refuz prin faptul că „l 999 est: p r e -e le c to r a l" . D e asemer ceferiştii sînt nemulţumiţi de fa; că, la ora actuală, nu pot fi piát asigu răr ile socia le . Dl afirmă: „N oi avem de luat, r .a l^ d e la com binatul Sidex Gai-L4 .0 0 0 de miliarde de lei, baniij&s acoperă sum a datorată fonejasigurărilor sociale. Din ace-j cauză, întîmpinăm o mulţirr: dificultăţi; nu pot ieşi oameir p ensie fiindcă la nivel de SNUl nu s -a u p lă tit , de trei sţl a s ig u r ă r ile so c ia le . D'j transferurile din cadrul CU Ferate la alte unităţi nu poati făcute, din acelaşi motiv", ji - în ceea ce priveşte posibilii-^ de plată, liderul Federaţiei M p afirmat câ SNCFR-ul a încasa 1998 peste 2,5 miliarde de leU care ar putea fi plătite salarii 'j mari. I

în continuare el a afirmai ş acest conflict de nruncâ va ii®d eschis pînă Ia rezolvarea doleanţelor. Totuşi, se speră itg *rezolvare a situaţiei fara a se au.la grevă.

^

^ *

f^ B IIR S A DE VALORIu * : bucureşti

« 1 9 - f e b r u a r i e * 1 9 9 3

ípggpítallzare (mii lei) - *4.160.701r OL = 368.20 puncte Variaţie = -1.57 puncte (-0.42%)* 369-77 puncte Min = 364.15 puncte

JjJ ^7-C ROL = 500.38 puncte Variaţie = -*-2.22 puncte (-*-0.45%)^gpitalizare (USD) - 336.136.808

T USD = 224.08 puncte Variaţie = -2.03 puncte (-0.90%)^ a x = 1040.56 puncte 52Min = 281.24 puncte

*=T-C USD = 339.37 puncte Variţie = 0.11 puncte (-0.03%)Categoria I este prezentată integral iar, la categoria a ll-a, numai cele mai tranzacţionate 75 de societăţi

r Informaţiile referitoare la Bursă de Valori Bucureşti şi la Piaţa de valori mobiliare JUSDAU provin de la S.C. INTERDEALER CAPITAL INVEST SA TeL 433212.

í Ö N B Ü M f M U T U A L E1 8 f e b r u a r i e 1 9 9 9

Fortuna Classlc

I E stivé Dinamic

■^gtlve Junior

11.105 lei

27.971 leii

p î^m onia1.111 lei |

^ I p h a

^ a r id u l mutual ARDAF

^*~edit Fond

9 9 .7 0 0 le i I

168.500 leii

333.000 lei j Fondul National de Acumulare

’ ~ 10.000 lei IFondul National de Investiţii " ’

253.700 lei]FMOA

26.615 lei |Octogon

37.400 leiRetcon

33.050 lei I

T7302lei j <*>ndul pentru Comerţ Exterior

72.880 lei I

3.132 lei |Fondul Monetar Stabilo — — - ' •"124.038 leiiFondul Mutual Transilvania

Cursuri pe piaţa valutară & anunţate de BNR

în data de 19.02.1999DEMIMIHfA VAUfTU SUnbd Variaţie laţâ de

tíua precedentă {%) CtJRSCl tH LEI

DOLAR AUSTRALIA AUD 0413 R 78944»DOLAR CANADA CAD 0.97PI 83204»FRANC ELVEŢIA aiF 0.20Ü 86584)0COROANA DANEMARCA DKK 0.11YÉ 18624»URA STERLLNA GBP <M4* 202294»YEN JAPONIA JPY 0.2Ó* 10334COROANE NORVEGIA NOK 0.57* 15894»COROANE, SUEDIA SEK 0.26* 15544»DOLAR SUA USD 04SR 123784»DST DST 0.24* 170364»EURO EUR 04)951 138444»Qirsorâe ţârilor participante la EUROSIQUNG AUSTRIA ATS o. io a 10064»FRANC BELGIA BEF 02951 3434»MARCA GERMANI DEM 0.1051 70784»PESE TAS SPANIA ESP 0.1051 8330MARCA FINLANDE/A FIM 0.1351 23284»FRANC FRANŢA FRF 04)551 21114»URA IRLANDA IEP 0.1051 175784»URA IIAL LA UT 0.14* 7,15GULDEN OLANDA NLG 0.1051 62824»ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.10* 694)51 % AUR (preţ in lei) 0.9J* 1142344»

Ratele anuale ale dobînzilor acordate tie unele bănci cu activitate In judeţul Cluj, la

depozitele în lei- p e r s o a n e fizice - %

Cursuri de schimb valutar Ciuj-Napoca -19.02.1999

Iei -

Casa de schimb valutar

USD DEM

C V C VMACROGROUP _ — - -

PLAT1NUM 12.220 12.370 7.020 7.120CAMBIO 12.280 12.380 7.030 7.100PRIMA 12.300 12.450 7.000 7.150

Banca ta vedere 1 tună 3 tuni 6 tuni 9 luni 12 tuniBCR* 10 50 51 52 53 54

BANCORE* 10 55 57 58 59 60BRD* 10 50 52 53 54 55

** 10 - 53 54 55 56BA* 3Í* 10 55 57 58 59 60

Banc Post 10 56 55 55 56 60ion Tiriac* 10 53 57 58 59 60

BANKCOOP* 10 55 56 57 60 61Bucureşti 8 51 55 - • * *

Transilvania 10 55 55 50 47 45Românească 10 56 57 58 59 . 59

CEC 10 50 51 52 - 5010 48 50 52 54 56- 60 60 50 50 50 '

AUANŢA 12 58 60 61 62 63B.I.R. 11 54 56 58 59 60

NAPOCA 60 61 - * "(do6. fluchjartâ) 55 57 51 - 50LOIALCOOP 10 56 50 -: :SFINXCOOP 10 56 58 - - -

->- p e r s o a n e ju r id ic e - %

- Banca ta védőre .1 lună < 3 luni: v 6 Ioni 9 tuni 12 luniBCR* 10 50 51 52 53 54

BANCOREX 10 - 55 57 58 :7-:- 59 i 60BRD* 10 50 52 53 54 55BA* 10 55 57 58 59 60

Banc Post* 10 40 42 43 44 45Ion Ţiriac* 10 53 . 57 #8 58 59 : 60

BANKCOOP* 10 55 56 57 60 61Bucureşti 8 .50 52 -

Transilvania 10 47 48 45 42 40Românească 10 53 * 54 55 56 56

CEC 12 - - - - 3510 48 50 52 54 56

. <*.<** 60 60 50 : 50 50BIR. 10 50 51 52 53 54

NAPOCA(c*c±> fUxXuarttt 14 55 57 . "■ 51 ' 50LOIALCOOP 10 56 50 - -SFINXCOOP 56 58 - * *

_.* dobînd;i s e ca pităliz ează ■ . . ,V .

Notă: Cursuri afişate la ora 15°°. Laaccaşicasâ dc schimb valutar, cursurile pot varia dc Ia un punct dc lucru la altul.

cu plata dobinzii la expirare Notă: M odificarea dobînzilor se com unică prin fax redacţiei pînă la ora 12.

Piaţa m obiliară RASDÂQ - 19 .02 .1999SINBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIETRANZÁCfl V5LUKTTOTAL VALOARE"TOTALA PREŢ MEDIU “INCnDFTîF’PRECEDENTA PREŢ MAXIM PREŢMINM PHFTNCHOERE::ASKA ăîv:vjw ar * a R(AS «OM 12,7. 7 'a 1410866 20223356&-00 . : 18501 ; 16000 18600 - • . 15500 16000AH MD AHMtDICA-MS 154.5 4 1346788 3256511064 2418 950 2419 950 2419;GfeCM GENfcR ALCOM B UCURES TI * BL .7 0 4 7 7, 6 7 7:7'. «48751 2555789400 3011 : • 3000 : : 3400 ,'-v 3000 t; 3000MARN MAKMOSIM - HD 3.8 18 1266741 17087125GC 1349 1300 1350 1300 1350COLU ■ COMPRES1 - BU 7,-7:; 28 724736 157042122£ 2167 . 1700 222» 1700 2100KMFR KOMPOK - PH 81.8 . 1 152095 152095000C 10000 5500 10000 10000 lOOOOî. SAMI: SARAMI * BZ 7 7.-4.ei?;. 22 26168 120713200C 42855 45000 V-x ■ 50000 42000 43000 -CORB CORUC BUCUREŞTI - BU 212.8 1 45673 1200012402 26274 8400 26274 26274 26274iTRCQ TRUST CONSTRUCŢII IASI - IS 492,8 7 2 :7>:77 7 730741 100221700t 321302 5600 : • 33000 i 6000 . 33000CMVX COMVfcX -CT 00 30 9284 2 928353000 9999 10000 10000 9700 9700CSfA CASIALD EVA -HD -0.2 33 492400 630746500 1297 1300 1300 1200 1300VCDE VINALCOOL D EVA - HD 0.1 48 1291796 51GÖ79360 400 370 400 360 360VtLC VALA-CT 14.3 3 5156 412480000 80000 70000 80000 80000 80000COXfc COMtlEX -SV 124 12 15045 405734075 26968 24000 28000 24000 25075COHC C CM TEX -CT 20.0 8 14401 380128414 26396 22000 37000 22000 25000PE SL W-KLA ülüöVli suanílíMCXDOVA 89 9 17465 314297000 17975 16500 18000 16500 18000IMEP ANA-MEP PlIbS JI - 4G -02 14 252414 219209810 868 870 870 850 870SICM siciM-cr 00 4 12000 179955000 14996 15000 15000 14985 149H5HOAI ROMAKTA-ÖU 2.4 6 26005 154467450 5940 5800 6000 5500 6550P TRM PÉT ROMOIA-CT -0.7 22 19465 141046600 7246 7300 7300 7200 7200NORD NORD - BU 0X3 6 14014 140140000 10000 1OCD0 100OO IOOOO IOOOOFAET FAR MA VET - BU 0.0 8 153085 127060550 830 830 830 830 830ATAO AUTOIRANSPOKT - AG -29 ' 5 ■ 4078 118776000 29126 30000 30000 27000 27000CILO CLDRO-MH -08 10 292372 116119200 397 400 400 350 400spar - SPCUL ARGEŞ - AG -2,1 7 240942 110828610 460 470 460 450 460CAHO CÂRME TCHIM - CS 4.4 4 136250 64037500 470 450 470 4 70 470SERU SER VA GR ONE C BUZĂU -82 03 9 96610 58165040 602 600 610 600 600POBR POIANA BRAŞOV - BV 2.0 7 142224 58075480 408 400 420 400 400ROMB ROMCM BUCURES TI - BU 98 9 1156 57142000 49431 45000 s 52000 46500 52000PIBR PANAIT ISTRATI - OR 18 2 1 2146 55796000 26000 22000 26000 26000 26000CEAL COMCEREAL- IM -0.1 j 7 ,.7 5446 54393000 9968 10000 1000O 9000 10000URIS TURISTSEMENIC - CS 37 2 6064 51544000 8500 8200 8500 8500 8500MTUL METALUL-HO 7.1 9 340394 61059100 150 140 150 150 150PRCF PROCEMABUCUKESTI - BU -109 1 3 45280 44366700 980 1100 1050 910 910«NA «0 CLUJ NAPOCA - CJ SX) 12 31198 42590300 1385 1300 1400 1200 1350PHOK PHOENIX - SM 7.5 5 41166 40710000 969 920 IOOO 900 900LDJC Lu JÉfcUL CoF Ltarii BUCUHEST I - -0.1 3 19456 38912000 2000 2200 2000 2000 2000ALIC ALT UR - 07 5.9 8 4399 35392500 8046 7600 8300 7500 8300STLU ST1CLALUCSIL - CJ -10.7 5 7769 36351900 4556 5100 , 4700 3500 4400PREH PREFAB-CL 00 3 5718 34308000 6000 6000 6000 6000 6000COLH ,v COMCEREAL-GL 04 15 40129 32242850 803 800 810 800 810ALPO ALPKOM - OT -1.6 14 2193 30741750 14018 14250 14250 _14000 14250HABL HABLR HD 00 15 135140 29733800 220 220 230 220 220VLY ALCOMUR - MS 0.0 2 103390 28949200 280 280 280 280 280DELF DELFTNCOM - BU , -0.1 2 2813 25293400 8992 9000 9000 8800 9000MIS 1 MIS - CS 60 2 79059 25104780 318 300 320 300 320

SNMN NfiA CV< A -64 7 1140 25080000 22000 23500 22000 22000 22000LICA LIPSCA- BU 52 5 7453 24301600 3261 3100 3300 3100 3300

ÖURM BUCOVINA TURISM - SV -10.7 7 28227 23947050 848 950 IOOO 800 800RANS • HALIINIS-SB 0.0 3 1173 23460000 20000 20000 20000 20000 20000

D a t e s i n t e t i c e

39.190 lei IN R . S O C I E T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ I O N A T E . . .N R . T O T A L A C Ţ I U N I ................................................V A L O A R E T O T A L Ă T R A N Z A C Ţ I I ...............

6 0 0........................... 1 1 .5 5 9 .3 8 5. 4 8 .8 6 5 .5 7 3 .9 2 8 L E I

I N D I C E R A S D A Q ..............................V A R I A Ţ I A Z I L E I ...................................V A R I A Ţ I A P R O C E N T U A L A ..

. 7 9 2 .9 1 P U N C T E . . . 1 7 .9 2 P U N C T E ..................................2-3 1 %

s í m

Săptămîna trecută a

Protagonista serialului “Dosarele X” va juca într-un nou film alături de Sean Connery şi Jon Stewart. Actriţa a declarat că “nu a crezut că personajul interpretat dc ea în acest serial (Dosarele X) va avea un succes atît de mare”. Gillian a p z * toate aceste explicaţii mai ales pe seama ţinutei care însemna sâ poarte fuste peste genunchi care la început nu i s-au părut conforme cu stilul său.

Săptămîna trecută a fost desemnată

“femeia anului 1998” de către Revista

“Avantaje” şi “Lux”. Dintr-un număr de 20

de actriţe, femei de afaceri şi cîntăreţe, a

fost aleasă femeia anului 1998 în

persoana “Mihaelei - Rădulescu-Bănică”.

Dem i MooreO cunoscută revistă americană

de sănătate şi frumuseţe a realizat un sondaj care să

desemneze cea mai sexy femeie de pe Terra. în urma acestui

sondaj Denii Moore a fost desemnată ca fiind cea mai sexy

femeie, urmată fiind de Cindy Crawford.

Cunoscută nouă, mai ales din serialul TVf “Baywatch”, Pamela Anderson este şantajată de fostul ei soţ Tommy Lee. Acesta ameninţă că,v?f scrie şi va publica o carte despre căsătoria lor. plină de dezvăluiri şocante în cazul în care Pamela nu se va întoarce la el. S

m ..... 1r n ;

C Cunoscuta actriţă din serialul Beverly- 05 Mills 90210 a declarat că idolul său în

*4— adolescenţă era, John Stamos şi că riZ pozele acestuia se găseau pe toţi pereţii

din camera ei. I V

1882 - A încetat din viaţă Ion Roată, deputat în Adunarea ad-hoc a Moldovei, luptător pentru unirea Ţârilor române.

'Judecaţi pe alţii ca pe voi înşivi purtaţi-vâ cu ei precum voiţi sâ

poarte ei cu v~(Fucs.:

Trei locatari ai Yemenului îşi declară drepturile de proprietate asupra planetei Marte. Ei au intentat proces împotriva agenţiei spaţiale americane NASA acuzînd-o de invadarea planetei roşii - scrie săptămînalul “Al-Thawri”. Adam Ismail, Mustafa Khalil şi Abdullah al-Umari au prezentat procurorului general al Yemenului documente în sprijinul acţiunii lor.

Nava cosmică lansată de NASA a ajuns pe Marte, unde a explorat planeta şi a transmis fotografii şi date pentru a fi utilizate.

Cei trei yemeniţi reclamă faptul că nava şi vehiculul destinat explorării au debarcat pe Marte începînd explorarea planetei fără a informa şi fără a le cere aprobarea. Aceştia au cerut suspendarea imediată a oricăror operaţiuni pe Marte pînă cînd curtea le va da verdictul. NASA nu a comentat în nici un fel cererile celor trei aşa-zişi proprietari ai planetei Marte.

Intr-un Dicţionar al locurilor turistice renumite din China, Shanghalul este citat prin 23 de obiective din cuprinsul oraşului şi alte patru din împrejurimi. Vizitatorul este atras mai ales de întinderea oraşului şi de extraordinarele sale prefaceri din zilele noastre. Insă merită amintite: Templul lui Budha de jad, Templul Tihnei Depline, dar şi Parcul Bucuriilor ce datează din 1559 care se întinde pe cinci hectare. Iar cel mai mare oraş comercial din Asia, “Noul Shanghal” a deschis districtul financiar şi comercial în Luyiazui, din Noua Zonă Pudong, în 1996.

5. Eticheta şi protocolul în uf itimpul m esei

• Reguli d e b a ză . Ţ inuta ş i comporta rea in timpul m esei

Poziţia corpului trebuie să fie dreaptă dar nu forţată. Picioarele s e ţin normal, nici sub scaun dar nici prea departe pentru a nu incomoda vecinii. Mîinile şi mai ales coatele riu se ţin pe m asă. De asemenea, nu se înconjoară cu mîna farfuria din care s e mănîncă.

E ste re c o m a n d a t ca se rv itu l mincârurilor să se facă în mod firesc fără nervozitate sa u în g rab ă . De asemenea, este d e preferat să nu se vorbească sau să s e bea cu gura plină. Gestul de a ţine degetul mic în su s cînd se bea sau cînd s e m ănîncă nu este recomandabil.

In timp ce se mănîncă. tacîmurile se ţin uşor deasupra farfuriei, fără a le" ridica cu vîrful în su s sau a gesticula cu ele. Cînd se bea, tacîmurile se pun pe farfurie. încrucişate sau unul lîngă altul, cuţitul în p a rte a dreaptă iar furculiţa cu dinţii în sus în partea stîngă. După terminarea fiecărui fel de mîncare, furculiţa şi cuţitul s e pun paralel pe farfurie în aceeaşi poziţie. Furculiţa va avea de această dată dinţii în jos.

In tim pul m ese i s în t in terz ise zgomotele inutile sau dizgraţioâse; ca a ta re s e vor evita: plescăitul sau ciocnirea tacîmurilor sau a veseliei, su sp ine le , su g e re a dinţilor pentru scoaterea resturilor de mîncare etc.

O grijă deosebită trebuie acordată curăţeniei veselei şi tacîmurilor. Dacă

totuşi printr-un accident, invitatul observă o pată pe farfuria sau pe unul din tacîmurile sale o va şterge discret, pentru a nu fi observat şi în orice caz se va abţine de la orice observaţii.

Nu este politicos că se servească prea puţin sau prea mult, sau să se lase mîncarea în farfurie.

C urtoazia obligă ca invitatul să mănînce întreaga porţie dacă motive deosebite, legate de Sănătate nu se opun. în caz contrar, gestul ar putea fi considerat ca un afront adus gazdei. De a c e e a nu este indicat să s e servească decît atît cît s'e va consuma.

E ste cu totul nepoliticos s ă - s e mănînce direct de pe cuţit; în general cuţitul nu se foloseşte decît pentru a tăia carnea şi alte cîteva feluri de

mîncare, la care în acest scop nu se poate folosi numai furculiţa. Mîncărurile din ouă, cartofi, tocăturile, salata, se taie numai cu furculiţa servindu-se, cel mult, de o bucăţică de pîine în mîna stîngă.

Prima persoană care va fi servită este femeia care ocupă locul de onoare, şi care se află aşezată la dreapta gazdei bărbat, şi se termină cu gazda femeie.

' Apoi se trece la bărbaţi începîndu-se cu bărbatul care ocupă locul din dreapta gazdei femeie şi terminînd cu gazda bărbat.

Toastul cînd este cazul, se rosteşte de obicei la desert. în cazul cînd esteaşteptat un răspuns din partea unuia dintre participanţi el poate fi rostit şi mai înainte.

Unda Tripp afirm; câ, în prezent, s( î

teme pentru viaţasc ?Linda Tripp, una din principalei l

protagoniste în recentul scânci j politico-sexual Monica Lewinski, f J declaraCîn cadrul unui interviu i I canalul de televiziune CNN, că sin J o ameninţare din partea "oameni' s din umbră" ai preşedintelui EÍ | Clinton, relatează AFP. Linda Trip fostă colegă şi confidentă a Monid Lewinski, a înregistrat în sece confesiunile telefonice ale referitoare la relaţia sa “specială’ preşedintele Bili Clinton şi. a predat înregistrările procuror, independen t Kenneth întrebată dacă se teme pentm sa, Linda Tripp a declarat: “Nu

■ o paranoică, dar am motive să că sînt ameninţată, întrucît am ameninţări directe şi implicite, tem de oamenii foarte apropi; preşedintelui, care nu sîn t oameni onorabili". Linda Tripp ani), care încearcă să-şi refac, imaginea oarecum şifonată dupi. serie de interviuri cu afacerea Monica Lewinski, a afiri că n-a avut de ales atunci cînc p redat justiţiei înregistrăr respective, deoarece risca să 1 Condamnată pentru tăinuire. Ea apreciat că tăcerea pe care păstrat-o pînă acum şi refuzul de apărea în public au fost absc necesare dar, acum, cea mai bu' măsură de securitate pentru ea er să devină "vizibilă”, făcînd dific sarcina celor care ar vrea s lichideze.

Zece kilograme de heroină au fost confiscate, vineri, la postul de frontieră bulgaro-iugoslav de la Ghecevo, a anunţat Poliţia de frontieră bulgară, citată de AFP. Drogurile erau ascunse alături de trei biciclete pe care un cetăţean turc le transporta într-un autobuz. Autobuzul făcea legătura între Istanbul (Turcia) şi Skopje (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei). Traficantul a fost arestat, a anunţat Poliţia bulgară. -

• U n h a t

Avocaţii lui M ohamed Al-Fayed au cerut, judecătorilor de instrucţie care au anchetat timp d e 17 luni condiţiile accidentului în care au murit prinţesa

’ Diana şi p rie ten u l a c e s te ia , Dodi Al-Fayed, să-i audieze pe cei doi diplomaţi britanici aflaţi la post la Paris, au anunţat surse juridice, citate de AFP. Avocaţilor li s-a adus la cunoştin ţă încheierea anchetei pe marginea accidentului în care cei doi şi-au pierdut viaţa, la 29 ianuarie, de către judecătorii Herve S tephan şi

M arie-C hristine Devidal şi din acel moment, ei dispun de o perioadă de 20 de z ile p en tru a cere in v estig a ţii suplimentare.

Tatăl lui Dodi Al-Fayed doreşte ca judecătorul să-l audieze pe unul dintre membrii serviciului MI-6 de contraspionaj, C. Spearman, şi pe primul secretar al Ambasadei Marii Britanii la Paris, D. Johnston, însărcinat cu afacerile politice. Familia şoferului Henri Paul, mort şi ei în acelaşi accident, a cerut magistraţilor să

confrunte afirmaţiile propriului lor expert cu cele ale expertului juridic, care fixase gradul de alcoolemie al şoferului la 1,75 grame, în momentul accidentului. De ase­menea, garda de corp, care a supravieţuit- accidentului, Trevor Rees-Jones, a cerut examinarea directorilor hotelului Ritz şi pe cei ai societăţii Etoile-Limousines, care închiriaseră maşina “pentru periclitarea vieţii persoanelor”, pentru că i-au permis şoferului Henri Paul să conducă maşina în care se aflau Diana şi Dodi.

1996 - Nouă persoane şi-au pierdut viaţa şi o alta a fost grav rănită în urma prăbuşirii

la Baia Mare a unui avion AN-24.

Cursul de calculatoare - un mare succes

In perioada 1 februarie - 23 aprilie 1999 Agenţia Judeţeană Pentru Ocupare şl Formare Profesională Cluj acordă asistenţă de specialitate pentru buna organizare a cursului de instruire în activitatea de operator calculatoare electronice şi reţele. Acest curs este organizat împreună cu Fundaţia “Ajutorul familiei" Cluj şi la ea participă 15 deţinuţi. Cu toţii au absolvit liceul.Durata cursului este de 180 de ore teorie şi practică, care sînt susţinute de specialiştii clujeni. In acest sens, închisoarea a primit şU 5 calculatoare. Locatarii puşcăriei manifestă un interes deosebit faţă de acest curs, la terminarea căreia deţinuţii vor primi certificate de absolvire.

lată că după ce s-au “specializat” in arta tîmplăriei şi a croitoriei deţinuţii Penitenciarului Gherla-fac cunoştinţă cu tainele calculatoarelor. "

Unde sînt gardienii publici?

In ultima perioadă, la Poliţia oraşului Gherla tot mai multe femei s-au plîns de acţiunile huligapice ale unor tineri din localitate, care, mai ales noaptea la ieşirea din schimburi de la unităţile economice, atacă persoanele de sex feminin. .Dacă pină în prezent nu au avut loc violuri sau alte infracţiuni se datorează vigilehţel persoanelor respective sau a intervenţiei hotărîte ale trecătorilor din acele zone. Cele mai multe "reclamaţii" au sosit din zona cartierului “Intre ape” şi “Autogara”. Nu e de mirare dacă la Gherla se întîmplă astfel de evenimente neplăcute. Dacă acum doi ani, noaptea, pe străzile urbei îşi făceau rondul obişnuit 10-12 gardieni publici, în prezent pentru domeniul public au rămas doar... doi. Ei, efectiv, nu pót supraveghea tot * ■ oraşul. In localitatea de pe Someş sînt 92 de străzi şi 4 mari cartiere de locuinţe.Doi gardieni publici nu pot face mare lucru. Ei staţionează mai mult în zóna centrală, unde se află şi sediul Poliţiei...

Furt din... grădiniţăUnii hoţi de “meserie” nici

de copii nu încap. Noavînd altă preocupare, infractorul calcă pragul tuturor instituţiilor. Curioşi cum sînt, recidiviştii intră şi în scoli, elevii fiind uşor de manevrat”. In ultima

perioadă nici grădiniţele nu scapă de vizita inoportună a hoţilor. Unul dintre recidiviştii care au intrat într-o unitate de învăţămînt preşcolar este clujeanul Adalbert Edmund Maxim. Ca să nu fie... văzut, el a deschis uşa Grădiniţei nr. 69 de pe strada Oţetului în timpul nopţii. Pătrunzind prin efracţie, hoţul-a cercetat “terenul” şi a pus mina doar pe obiecte folositoare. Nu s-a atins de jucării, dar a reuşit să fure bunuri în valoare de 1 milion de lei. A doua zicopiii au fost frustraţi de unele obiecte de inventar, iar educatoarele au anunţat Poliţia. Oamenii de ordine l-au şi arestat pe Adalbert Edmond Maxim şi pentru comiterea infracţiunii de furt'calificat a fost trimis Tntr-o... “grădiniţă” mai mare, adică la Penitenciarul Gherla..

Grupaj realizat de SZÉKELY Csaba

Primăria din Aşchileu a fost prădată

M iercuri d im ineaţa , c în d funcţionarii Primăriei au vrut să asculte ultimele ştiri cu privire la “bătălia” de la Stoeneşti şi arestarea lui Miron Cozma, au rămas ca la dentist. Combina m uzicală, cu rad io cu to t, dispăruse în timpul nopţii. Hoţul a intrat în Primărie prin forţarea unei ferestre. P o liţiştii d in comună au descoperit infractorul “meloman”, Este vorba despre loja Constantin Liviu (15 arii), din Bcclean. M inorul a fost reţinut pentru furt calificat.- . val m.

no la Poliţie

$“D an d e lis” S .R .L. Dej a încercat să însele “Finanţele”

; lui... Remeş. N-aţinut! La un control de “rutină”, poliţiştii

■de ' la “ eco n o m ic” au» . 'd e sc o p e r i t în ev id en ţe le

contabile multe m atiapaz- lîcuri... Pentru a se sus'tiagc de la plata taxelor către stat patronul nu a înregistrat suma de 3 9 .1 1 8 .0 0 0 Iei. După lege, asta se num eşte evaziune

Timp de trei ani, Pop Emil, . fiscală... • *asociat şi administrator la S.C. - . z -

|- • o femeie din Boston curăţă păduchii din părv ■ r . pentru 50 de dolari • . . . .~*Tn ultima vreme, în şcolile din păduchi i-a turnat o s'oluţie chim ică înNcw-York şi Boston s-au evidenţiat tot cap, care i-a provocat copilului o criză : mai multe cazuri de copii cu păduchi, cardiacă gravă. De altfel, petrolul şi alte: Soluţiile pentru îndepărtarea şi eliminarea soluţii pentru distrugerea păduchilor nu odioaselor insecte sînt multe, dar nu toate garantează câ aceştia nu vor reapărea, înau rezultatul scontat. De exemplu, o plus dăunează pielii capului şi părului şimamă care a descoperit că fiul ei are pot da reacţii de alergie. Cea mai sigură

metodă estejndepârtarea insectelor şi a larvelor de pe firul de păr cu mîna.

?-» -"'''-W J r ‘ 'f Mary Ward s-a specializat în acest" I domeniu. Ea îşi foloseşte .ochii şi

> á r # ' - 1 - degetele pentru a depista şi îndepărta1 l Í păduchii şi ouăle, pe care îi aruncă

a 1 j k ! într-un lighean cu o substanţă carc îi^ omoară. Ca să scape o- persoană de

ÍJ >• Păduchi- Mafy ccre 50 dc dolari- în1 î r acest Prcţ este inclusă şi învăţareaf l â i f l i ‘- 1 metodei de către părinţi.

f t l I l f l P P ■, l E p 1 . Traducere după National I / Geographic,

; - v de Ina MAN

t O echipă de paleontologi, alcătuită din specialişti internaţionali a găsit rămăşiţele unei noi specii dc dinozaur, denumită “ spinozaur” sau mai plastic, botezată de paleontologi “un dinozaur care încearcă să fie crocodil”. Relicva spinozaurului, care măsoară 36 de picioare, a fost descoperită în regiunea Tenere din Sahara: Pe parcursul a trei săptămîni, specialiştii au reuşit să refacă în proporţie dc 70 la sută scheletula n i m a l u l u i ' •' '__________ ._____preistoric. Este,

maia com pÍct ' ' .

p în â ZaacumC 1 < , *

Dupa forma : - , >„ ' M v . . ■ <

oasclor dŞ. la ■ -cap, specialiştii ^

r e s p e c t i v u l m * J k 'M > ■ ■ ' * - 1s p i n o z a u r ' *m înca p e ş ti, 1 A.fund considerat 1 ^ f H A \s t r ă m o ş u lcrocodilului. '.

Viata ca o... aventură

1992 - Preşedinţii celor două C am ere ale Parlamentului României au participat la Strassbourg la Conferinţa preşedinţilor parlamentelor ţărilor membre ale Consiliului Europei.

1996 - La Camera Deputaţilor a fost dea. o moţiune simplă pe tema crizei energefo semnată de 50 de parlamentari, dintre

49 ai CDR şi unul - Vasile Popovic, j aparţinînd P,ţ(;(

Episcopii maghiari cer retrocedarea imobilelor şi bani din rezerva bugetară Pc celular, în

pâiârqt?D eputatul loan Vida Simiti, j

conferinţa de presă de ieri, a foj apelat p e m obil de un coleg & partid, n im eni altul decît ministrţj M arga . C u m o convorbire c: ministrul nu poate fi lesne refuzai dom nul deputat Simiti a încerca: să vorbească codificat, astfel îneît ziariştii sâ prindă cît mai puţin din conversaţia cu Andrei Marga. A ieşit, în fm al, un dialog în stil antic, cu presa pe post de cor. în cele din urmă, ministrul s-a prins că discuţia îi este „interceptată”. Incognito U a u z it c în d a transm is salutari ziariştilor clujeni. în rest, totul a fos co n fid e n ţia l, păsăreasca fiind c lim bă la m odă!

urmare din pagina 1 reformată a deţinut, înainte de de c u lt A ceşti bani au fost daţi,M inistrul pentru M inorităţi, naţionalizare, 5 0 0 de im obile, susţin participanţii la şedinţă,

precum şi ep iscopii prezenţi la iar în total bisericile cu aderenţi doar pentru bisericile româneştiîntrunire au opinat că procesul maghiari aveau aproxim ativ ş i p r o v in d in r e z e r v e ler e tr o c e d ă r ii im o b i le lo r 1.500 de clădiri.' D in totalul bugetafe. M inistrul Ecksteinbisericeşti m aghiare este unul acestora, î n j u r de 100 sînt d ep lîn g e faptu l că p e listafoarte len t ş i iară rezu ltate foarte valoroase, aflîndu-se în b isericilor care urm ează a fip a lp a b ile - , . E p is c o p i i s în t zona centrală a oraşelor din reparate din aceşti bani nu senemulţumiţi din cauza faptuluj T r a n s ilv a n ia . în a lte le f e ţe află n ic i o b iserică tradiţionalăcâ , dintre c e le 17 im obile care b is e r ic e ş t i au d is c u ta t cu maghiară şi consideră că înau fost propuse spre retrocedare m in is tr u l E c k s te in ş i cu Hotărîrea de G uvern de ieriprin Ordonanţă de urgenţă în reprezentantul Departamentului există o „inechitate” pe care vaprimăvara trecută, doar trei sînt C u lte lor p o s ib ilita te a d e a în c e r c a sâ o r e z o lv e prinp e cale de a fi retrocedate, iar a n ex a la v e c h e a l is tă d e adoptarea unei hotărîri privindrestul fac obiectul unor procese im obile, încă cinci clădiri care a locarea d e fonduri pentrupentru reîm proprietărire. în ar trebui să fie retrocedate. cu ltele cu aderenţi din cadrulaceastă situaţie , participanţii Episcopii transilvăneni şi-au etniei. E p iscop ii prezenţi au susţin că n u -ş i pot recupera- exprimat dezacordul faţă de a f ir m a t-c â v o r p ro testa laim obilele pe nici ufia dintre căi, a locarea prin H otărîrea d e Guvern pentru drepturile lor şin ic i pe cea juridică, n ici p e cea G u v ern d a tă ie r i , a 2 2 ,1 că nu vor ascunde organismelora Ordonanţei de urgenţă. T okes miliarde de lei pentru continua- in te r n a ţio n a le b is e r ic e ş t iE lek a declarat că B iser ica rea reparaţiilor la u n ele lăcaşe neplăcerile p e care le acuză. Nasturi pentu

ceferfeşLLiderul ceferiştilor de la M işa Í

C om ercial s-a plîns în faţa preş acuzînd administraţia că a făcut pr. puţin’pentru ci. „C.F.R.-ul ne-ac. nasturi g a lb en i la-uniform e!” conchis sindicalistul, supărat foc; faptul că un marinar a ajuns la cin. C ăilor Ferate Rom âne! I

P r o g r a m a i „C ailor z e c e p a ş i" v a d a o j

lo v i t u r ă s u b c e n t u r ă f r a c ţ iu n i lo r d in P N T C D !

Timbra dc 150 da IrA dm inistraţia românească şi-

propus, pare-şe, să-şi scoată d minţi supuşii. Dacă îţi moare cincv dacă a i n e v o ie de un act de d iv e r se ad m in istraţii, ai mus. nevo ie de timbre fiscale de cîte li de le i ori d c vârsăminte CEC c 2 0 0 de lei! Pentru a face roste p r e ţ io a se le d ocu m ente care i plasează în rîndul lumii civiliza: treb u ie să fii cam pion. Fără m edalie d e aur pentru răbdare, t ai ce căuta în aventura birocraţi rom ână. P ăi dacă s-ar pune f socotit dom nul ministru Remeş. vedea câ p e la diversele ghişee- pierd sute d e m ii de orc, iar ner celor d e la co z i cedează la prir ispită! P e plaiurile noastre, ce m ioritice, timpul nu înseamnă k şi cetăţeanul nu valorează doi k în faţa funcţionarului! PccuvîrS Incognito! '

Primăria ar partener un... bc

în ultim a şedinţă de consiliu, fost votat un proiect de asociere i cele mai „originale”. Consiliul loc s-a asociat cu un bar de noapte-cL restaurant! D c ani buni, C.L. execu tivu l său se tot asociază c d iverse so c ietă ţi comerciale, ţ carm an gerii,' p izzerii, firme ţ detectiv i. A socierea dc joi le % însă, p e toate. Căci, am sper n u m a i b ar d c noapte lips: consiliu lu i! în rest, are dc toi g r o p i, b u to n a ş i care s-au dt birocraţie iară frontiere, dator j procese etc. etc. Şi mai ciudat o i că firma D ed Distribution Gro- ■, S A , firmă cu o impresionantă cit de afaceri, a oferit 7 - 8 miliői lei /lună, plus un pahar.de şampi pentru tinerii căsătoriţi, iar referat Primăriei a scăzut pretenţiile In 5 m ilioane Ici.

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16 \ îTelefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; f Contabilitate: 19.73.07; Cultură, [<Eveniment, Politic 19.74.90, Social, ; £ Economic 19.75.07; Sport: 19.21.27; ţ Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81 [Subredacţia Turda: tel/fax; 31.43.23; ti Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75 ~

ILIE CÂLIAN (redactor şef);VALÉR CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct). Tel. 19/16.81 Ţfax: 19.28.28; E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro

Secretar de redacţie: Tel/fax:Horea PETRUŞ 19-74.18

C A SA DE ED ÎTU RĂ

Autorizată pnn S.C . nr. 1 2 0 / 1 9 9 1 . judecătoria C luj-Napoca, în m a tr ic u la tă la O ficiul R eg istru lu i Comerţului judeţului Cluj. su b n r. J / 1 2 / 3 Ü 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fisca l R 2 0 4 4 6 9

1 G a r a m o r

•f