EPOCA STRĂVECHE

Prof. Juverdeanu Aurelia Melania

EPOCA STRĂVECHE

Epoca străveche se împarte în două mari perioade:

• Epoca pietrei

• Epoca metalelor

EPOCA PIETREI

• Denumirea epocii vine de la

materialul principal din care

oamenii îşi confecţionau

uneltele: piatra.

• Aceasta era prelucrată la

început prin cioplire iar mai

târziu prin şlefuire.

• Perioadele epocii pietrei:

• paleolitic;

• mezolitic,

• neolitic,

• eneolitic.

PREISTORIA

(2500000 – 4000 î Hr.)

• Preistoria este prima

epocă din istoria

omenirii, care începe o

dată cu antropogeneza

şi se încheie în

momentul apariţiei

primelor forme de

scriere. Ea coincide, în

mare, cu prima parte

din epoca pietrei,

paleoliticul.

PREISTORIA

(2.500.000 – 4.000 î Hr.) • Preistoria este epoca unor invenţii care au

separat oamenii de animale: uneltele, focul, vorbirea.

• Atunci au apărut primele unelte, credinţele şi cele dintâi manifestări artistice.

• Apoi, oamenii au învăţat să cultive plante şi să crească animale, mai târziu să folosescă metalele.

• Şi-au construit locuinţe, au întemeiat aşezări tot mai mari şi mai puternice (devin sedentari).

• Au apărut primele forme de organizare socială, apoi de organizare politică.

Antropogeneza

• Este procesul de formare a omului.

• Există două mari teorii privind formarea omului:

• Teoria religioasă, creationista: omul a fost creaţia lui

Dumnezeu.

• Teoria evoluţionistă a lui Charles Darwin: omul s-a format în

milioane de ani, prin evoluţie dintr-un strămoş comun cu

maimuţele antropoide: gorila, cimpanzeul, orangutanul şi

gibonul.

Gorila Orangutan

Gibon

Driopitecul (20.000.000–8.000.000 î.H.), maimuţă. o Strămoşul comun al maimuţelor mari şi

al hominidelor. o Punctul din care a început evoluţia

speciei umane.

Ramapitecul (20.000.000-7.000.000 î.H.), maimuţă.

Semiarboricol.

Ocazional avea poziţie verticală.

Spărgea oasele cu bolovani pentru a extrage măduva.

Proconsul(dryopithecus), posibilul

strămos comun dintre om si maimute

Descoperirea în 1948 în

estul Africii a unui craniu de

proconsul african/ dryopithecus

africanus, vechi de peste 18

milioane de ani a atras atenţia

asupra problemei strămoşului

comun dintre om și maimute.

Din punct de vedere

structural, proconsulul pare să

fie punctul de origine al familiei

hominidelor.

Oamenii sunt caracterizati prin:

a.limbaj propoziţional, organizat pe baza unor reguli;

b. folosirea uneltelor pentru îmbrăcăminte, mâncare;

c. cultură social determinată;

d. conştiinţa reflexivă: să cunoască ce unii cunosc, sentimente;

e. implicarea etică: cunoaşterea sensului de rău şi bine;

f. impulsurile estetice: cunoaşterea sensului frumosului;

g. Dorinta de cunoastere a problemelor vizibile sau senzoriale, a rostului vieţii.

Australopitecul (6.000.000-3.000.000 î.H.)- hominid

Mers biped, nu complet vertical.

Mai mult vegetarian (culegător).

Homo habilis (2.500.000-1.800.000 î.H.) • Făuritorul primelor unelte-arme

cioplite. • Vânător si culegator. • Limbaj mai evoluat.

Ardi, cel mai vechi hominid descoperit în Etiopia

in 1994 are o vechime de 4,4 milioane de ani

Acest specimen, botezat

de oamenii de ştiinţă

Ardipithecus ramidus, prezintă

caracteristici biologice

nemaiîntâlnite înainte la alte

fosile, el datează din prima

etapă a evoluţiei umane.

Ardi reprezintă cel mai

vechi schelet cunoscut până în prezent din familia primatelor.

Lucy, primul hominid descoperit

"Lucy", fosila unui

exemplar din specia numită

Australopitec, datând din

urmă cu 3,2 milioane de ani,

a fost descoperită în 1974 în

Etiopia, la o distanţă de 72

de kilometri de locul în care

specialiştii au descoperit

scheletul lui Ardi, 20 de ani

mai târziu.

Reconstituirea lui Lucy, după scheletul descoperit în 1974

Homo erectus (1.800.000-300.000 î.H.) Creier mai mare. Cunoaşte focul. Foloseşte unelte mai

diverse. Locuieşte în peşteri.

Homo sapiens (250.000-35.000 î.H.)

Poziţie tot mai verticală.

Organizat în cete.

Vânează cu suliţa.

Aprinde focul.

Ion de la Anina cea mai veche urmă a

existenţei lui homo sapiens din

Europa

Maxilarul de homo sapiens

botezat Ion, vechi de circa

40.000 de ani, a fost descoperit

în anul 2002 de un grup de

speologi dinTimişoara într-o

peşteră din Munţii Aninei.

El reprezintă cel mai vechi rest

de om modern din Europa.

De la 30.000 i. Hr. Omul de Cro-Magnon inlocuieste Omul de Neanderthal, evoluand in Homo Sapiens Sapiens.

Homo sapiens sapiens

Începând cu 10.000 î.H.

Ateliere de cioplire a pietrei.

Primele manifestări

spirituale.

Ornamentează uneltele.

Picturi şi gravuri rupestre.

Statuete reprezentând cultul

fecundităţii.

OCUPAŢII

• Primele ocupaţii au fost

vânatul, pescuitul şi

culesul plantelor.

OCUPAŢII

• În timp, omul

învaţă să

producă focul.

Avantaje:

încălzire,

iluminare,

prepararea

hranei, apărare.

OCUPAŢII

• Prin experienţa

acumulată, omul

preistoric începe să

practice agricultura,

creşterea animalelor şi

…

OCUPAŢII

• …unele

meşteşuguri

casnice: torsul,

ţesutul şi olăritul.

LOCUINŢE

• La începutul preistoriei omul

locuieşte în peşteri, pe

terase înalte ale râurilor.

LOCUINŢE

• Treptat, omul îşi

construieşte propriile

locuinţe: bordeie, colibe,

locuinţe lacustre.

Evoluţia locuinţelor

Grotă, colibă şi locuinţă neolitică

Ceata, ginta, tribul

Viaţa şi primejdiile din acele timpuri i-au silit pe

oameni să trăiască în grupuri, să muncească şi să se

apere împreună

Vânătoarea, culesul, pescuitul, agricultura,

păstoritul - toate cer cooperarea dintre oameni

La început au existat cetele de vânătoare, apoi

ginţile şi triburile

Armele, uneltele, prăzile, recolta aparţineau tuturor

şi se împărţeau în mod egal

Spre sfârşitul epocii apar uniunile de triburi şi

statele

Definirea grupurilor

Ceata de vânătoare = grup de oameni primitivi

reuniţi din nevoia de a obţine hrana (vânatul)

Ginta = grup de oameni reuniţi pe baza legăturilor

de rudenie dintre ei. Cuprinde pe toţi membrii unei

familii care au un strămoş comun.

Tribul = cuprinde mai multe ginţi reunite pe un

anumit teritoriu

Uniunile de triburi = alianţe tribale realizate în

timpul conflictelor pentru hrană sau pentru apărare

Pictură rupestră

Apariţia manifestărilor artistice şi a credinţelor religioase

Totem

VIAŢA SPIRITUALĂ

• Apariţia vieţii spirituale este condiţionată de dezvoltarea inteligenţei. De existenţa inteligenţei şi a traiului în colectiv este legată apariţia vorbirii.

• Viaţa spirituală propriu-zisă constă în credinţele oamenilor primitivi în duhuri binevoitoare sau răuvoitoare. Atragerea bunăvoinţei acestor duhuri se făcea prin ritualuri magice. Asemenea practici magice, ilustrate prin picturile rupestre (pe pereţii peşterilor), se realizau înainte de plecarea la vânătoare.

Preocupări artistice

Ceramică de Cucuteni

Gânditorul de la Hamangia, Cernavodă

"Zeiţa" de la Vidra

VIAŢA SPIRITUALĂ

• Când agricultura şi

păstoritul devin ocupaţii

dominante, se impun

credinţele în zeităţi ale

pământului, ale naturii :

cultul fertilităţii şi al

fecundităţii.

Cultura megalitică

• Megalit = nume dat unor monumente funerare sau religioase construite în epoca neolitică şi la începutul epocii bronzului, din blocuri de piatră brută sau sumar cioplite

• Cromleh = monument megalitic cu caracter sacru din epoca bronzului, alcătuit din mai multe pietre verticale dispuse în cerc, la distanţe egale, în jurul unei pietre mari

• Dolmen = monument funerar megalitic, format dintr-o lespede mare de piatră aşezată orizontal pe altele dispuse vertical

• Menhir = monument megalitic de la sfârşitul epocii neolitice, construit dintr-un bloc înalt de piatră necioplită, aşezat vertical, izolat sau în grup

Cultura megalitică Dolmen - Irlanda

Stonehenge – Marea Britanie (cromleh)

Menhire - Suedia

Insula Paştelui

Transformările modului de viaţă

Evoluţia uneltelor: piatră cioplită→piatră şlefuită şi

perforată→aramă→bronz→fier

Evoluţia locuinţei: păduri, scorburi,peşteri, grote→

colibe, locuinţe lacustre→aşezări permanente

Evoluţia modului de obţinere a hranei: cules,

vânătoare→agricultură, păstorit

Evoluţia modului de organizare socială: ceată→

gintă→trib→uniuni de triburi→stat

Evoluţia vorbirii, apariţia credinţelor religioase şi a

manifestărilor artistice, au loc concomitent.

Concluzii

• Primii hominizi au populat pământul cu peste două milioane de ani în urmă.

• Înfruntând pericole în fiecare zi, oamenii au reuşit să supravieţuiască şi s-au răspândit pe tot globul.Cauzele acestei reuşite au fost cooperarea, inteligenţa, focul şi uneltele.

• Omul primitiv încearcă să cunoască şi să explice lumea în care trăieşte, acumulează şi transmite cunoştinţe prin practicarea meşteşugurilor şi observarea atentă a naturii, crează tradiţii, dă o formă vizibilă ideilor sale prin artă.

EPOCA METALELOR

• Materialul din care se confecţionau uneltele, armele era metalul, ca urmare a descoperirii tehnicii de prelucrare a acestuia.

• Primele metale folosite au fost arama, argintul aurul, din eneolitic.

EPOCA METALELOR-PERIODIZARE

• PERIOADA DE TRECERE LA EPOCA BRONZULUI

• EPOCA BRONZULUI

• EPOCA FIERULUI:

• PRIMA VARSTA A FIERULUI=HALLSTADT

• A DOUA VARSTA A FIERULUI=LA TENE

PERIOADA DE TRECERE LA EPOCA BRONZULUI

• In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700 – 2000 i. Hr. ) a avut loc procesul de indo-europenizare a spatiului european, prin patrunderea, din steeple nord-pontice, a unor valuri successive de comunitati de pastori indo-europeni, purtatori ai “civilizatiei kurganelor”(tumuluilor).

• Patrunderea acestor triburi de pastori a determinat multiple transformari de ordin cultural, social, etnic. Indo-europenii si-au impus cultura materiala si spirituala si i-au asimilat pe autohtoni.

• Infloritoarele culturi ale autohtonilor au fost distruse. Vechile culturi eneolitice cu ceramica pictata au disparut. In locul lor au aparut culturi noi cu:

– ceramica grosolana, decorata cu motive incizate;

– morminte tumulare, de inhumatie cu schelete presarate cu ocru

• Locul gintilor matrilineare a fost luat de o organizare patriarhala, ierarhica a societatii.

• Locuitorii au inceput sa vorbeasca o limba indo-europeana.

EPOCA BRONZULUI

• In epoca bronzului (2000 – 1200 i. Hr.), din populatia indo-europeana raspandita in Europa, dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat nastere popoarele atestate de izoarele scrise antice: grecii, ilirii, tracii, celtii/galii, italicii, germanicii.

NOI OCUPAŢII

• Meşteşugurile se dezvoltă ca ocupaţii de sine stătătoare

NOI OCUPAŢII

• Comerţul a avut la început forma trocului, apoi s-a realizat cu ajutorul monedei.

NOI OCUPAŢII • Transporturile se

desfăşurau fie pe uscat cu ajutorul tracţiunii animale, fie pe apă cu ajutorul bărcilor.

ORGANIZAREA SOCIALĂ

• Ca urmare a creşterii populaţiei, triburile devin mai numeroase. Dezvoltarea economică a dus la accentuarea diferenţierilor de avere.

• Apare proprietatea privată (personală) asupra pământului şi a celorlalte bunuri, ceea ce determină treptat apariţia claselor sociale:

• aristrocratia militara si sacerdotala;

• producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori, mestesugari)

ORGANIZAREA SOCIALĂ

• Relaţiile dintre triburi erau uneori paşnice, alteori războinice.

• Din cauza războaielor, triburile cu interese comune se unesc, formând uniuni de triburi. Alegerea unei căpetenii militare şi politice indică tendinţele de organizare statală.

VIAŢA SPIRITUALĂ

• În epoca metalelor, vechile zeităţi aparţinând cultului fertilităţii şi fecundităţii sunt înlocuite cu zeităţile solare.

VIAŢA SPIRITUALĂ

• În plan cultural, pe lângă manifestările artistico-religioase (picturi, sculpturi) apar primele forme de scriere.

Statul = teritoriul şi populaţia asupra cărora îşi exercită

autoritatea această organizaţie.

A apărut în condiţiile:

- Dezvoltării meşteşugurilor (surplus de produse).

- Apariţiei proprietăţii private (din prăzi de război).

- Împărţirii societăţii în grupuri mari, deosebite ca rang şi

avuţie (războinicii, preoţii, aristocraţia, poporul de rând -

ţăranii, meşteşugarii, negustorii - sclavii.

Statul organizează şi apără teritoriul împotriva atacurilor din

afară, asigură supunerea oamenilor de rând şi a sclavilor,

judecă pricinile de tot felul.

SFÂRŞITUL PREISTORIEI

• O dată cu apariţia statului, respectiv a scrierii, epoca străveche se încheie.

• La unele popoare are loc din epoca bronzului, la altele, mai tarziu, in epoca fierului.