Estetica (Anul 2 - Semestrul 1)

7/26/2019 Estetica (Anul 2 - Semestrul 1)

http://slidepdf.com/reader/full/estetica-anul-2-semestrul-1 1/32

estetica ,demersurile esteticii,frumosul , sublimul, kitsch-ul, obiectul design si capcana kitsch, kitschul in picture, tragicul si comicul

gustul

Eseu 2-4 pagini cu titlul CE ESTE FRUMOSUL?Carti pe care le puteti citi pentru a va inspira pentru eseu:

- D.T!nsen" - #ntr"ucere in estetica- $L.Tartar%ie!ic& - #stria esteticii- '.Mrpurg taglia(el ) Estetica cnte*prana

Ce este estetica?

Eti*lgia+est,esis greaca / perceptie0 sen&atie0 sensi(ilitate+re 2 sensuri:

- ceea ce e perceput prin si*turi cncretul sensi(il- Trairea e*tinala

Estetic este tt ceea ce a1unge la *ine prin inter*e"iul si*turilr0 in *asura in care i*i trans*ite trairee*tinala.+pare in sec #0 pu(licata in 356 lucrarea Estetica "e +L.7aungartenO(iectul "e stu"i al esteticii este cncretul sensi(il 8ivelul 9un"a*ental al eistentei0 te*ei0 9un"a*ent alesteticului. Tt ceea ce eista in *asura in care a1unge la *ine prin inter*e"iul si*turilr. 8u tt ceea ce e cncret sensi(il este si estetic. ;entru ca un cncret sensi(il sa 9ie clasi9icat "rept (iectsensi(il0 el tre(uie sa satis9aca *ai *ulte cn"itii.Cn"itii "e in"eplinit pentru un (iect ca sa 9ie estetic:

3. 9initu"inea in9initul nu pate sa 9ie (iectul eperientei estetice0 nu pute* cnte*pla estetic"ecat 9r*ele 9inite

2. rgani&area in rice cn9iguratie estetica eista relatie varia(ila "intre unitate si"iversitate

<. epresivitatea:a iese in evi"ent ape un 9un"al *ntn sau in"i99erent ( are cn9iguratie prprie0 speci9ica cu cntatii care tin inclusive "e estetica uratuluic epri*a ceva4. re9leivitatea rice (iect estetic tri*ite la ceva0 are tri*itere "incl "e ceea ce este el5. aparitia pentru cnstiinta evaluanta ) eperienta estetica cnsta "in cn1unctii "intre un

(iect sensi(il si cnstiinta estetica.

Ce este 9ru*sul?

Dcu*entar "in care va puteti inspira: $,= (eaut= *atters? - Rger Scrutn>al%agats : Ceva ce e (un0 tre(uie sa 9ie si a"evarat si 9ru*sCeva ce e 9ru*s0 tre(uie sa 9ie si (un si a"evaratCeva ce e a"evarat0 tre(uie sa 9ie si 9ru*s si (un.>als ) 9ru*sulUnivers / %s*s r"ine0 ar*nie ,as / %alsFru*sul insea*na ar*nie0 *asura0 ec,ili(ru0 r"ine0 ratiune0 per9ectiune.Fru*sul trans*ite stare "e liniste0 relaare0 (ucurie.Fru*sul este categrie tra"itinala esentiala pentru rice gan"ire clasica.



#n centrul i"elgiei clasice0 artistii si gan"itrii renasterii plasea&a 9ru*sul0 cele *ai i*prtante trasaturiale 9ru*sului classic sunt:

3. Fru*sul "epin"e "e prprtiile a"ecvate0 "e acr"ul intre parti0 "e pastrarea *asurii2. Fru*sul re&i"a in natura lucrurilr0 este insusire (iectiva0 nu "epin"e "e cnventie0 nici

"e plas*uirea *eneasca

<. Fru*sul tre(uie stu"iat stiinti9ic0 el nu pate sin u tre(uie nasccit0 i*prvi&at4. Fru*sul se supune regulilr generale cananelr5. Fru*sul prpriu artei este 9ru*sul la scara u*ana#. Deter*inatiile ntice ale 9ru*sului ntice / eistentiale3. Fru*sul presupune (una alcatuire interna0 9unctinalitatea interiara a partilr si a

intregului2. Fru*sul are *asura interna nu i se pate a"auga ni*ic si nu lipseste ni*ic0 el este per9ect<. Fru*sul are un punct interir "e ec,ili(ru0 c,iar si atunci can" este vr(a "espre cn9igurari

"ina*ice4. Fru*sul incrprea&a latura "e r"ine a eistentei0 "e aceea ies "in s9era 9ru*sului0

cn9iguratiile "istrsinate0 *ala"ive

5. Fru*sul "a *asura unei clase "e entitati0 este repre&entativ pentru acea clasa0 tine "e regula0nu "e eceptie##. Reactia a9ectiv e*tinala

Spune* ca 9ru*sul place0 "electea&a0 relaea&a0 (ucuraCnte*platia 9ru*sului se ascia&a cu cn9rtul a9ectiv estetic: Daca 9r*a este esential ar*niasa0 inrelatia "e cnte*platie estetica care este (iunivca ar*nia 9r*ei se in"uce in ar*nia cnstiinteiestetice ast9el incat cnte*platia 9ru*sului se "e9ineste ca ar*nie intre 2 ar*nii.

Ce este su(li*ul?

Su(li*ul repre&inta in9initul0 r*anticul crea&a su(li*ul.

Fru*sul este aul central al artei intre antic,itatea greaca si se @###.Fru*sul este trasatura (iectiva a eistentei+rta / 9ru*s ?Lei(ni& a scris carte in care &ice : 00 Trai* in cea *ai (una "intre lu*ile psi(ile ABCitate: Ri*(an" in 3<0 intr-un pe*0 scrie: 00;e vre*uri0 "aca tin (ine *inte0 viata *ea era un spat lacare se "esc,i"eau tate ini*ile la care tate vinurile curgeau. #ntr- seara *i-a* ase&at 9ru*usetea pegenunc,i si *i s-a parut a*ara si a* in1urat-. ABCreatrul "a"ais*ului0 ug 7all in 33: O epca se inc,eie. Ocultura care a supravietuit un *ileniu ses9arseste. 8u *ai eista nici pilni "e sustinere0 nici 9un"atii care sa nu 9i 9st aruncate in aerG ur*ea&a reevaluare a tuturr valrilr.7.8e!*an in 34: #*pulsul artei *"erne a 9st "rinta "e a "istruge 9ru*sul.

R*anticii0 "upa se #0 vriau sa eplre&e partea intunecata a lu*ii0 a *ului. ;ute* "istinge istrialu*ii *"erne0 < tentative "e teritri&are a su(li*ului0 < tipuri "e su(li*:

#. Su(li*ul retric##. Su(li*ul psi,lgic###. Su(li*ul religis *istic

#. Su(li*ul retric



340 Tratat "espre su(li* "e Lnginus0 "espre pseu"-lnginusSu(li*ul0 cre"e Lnginus0 este calitate a "iscursului si "eci a spiritului ast9el incat avan" in ve"ere *ai*ult aspectul a9ectiv legat "e sensi(ilitatea estetica0 el nu cnvinge prpriu-&is si incanta si ne transprta0 pr"ucan" in ni certa a"*iratie0 a*estec "e ui*iri si "e surpri&e.Lnginus "istinge < nte ale su(li*ului:

3. stare etatica ec,ivalan" cu c*uniune pr9un"a cu lu*ea2. elevatie supre*a a spiritului<. stare "e ui*ire0 nascuta "in cntactul cu un ri&nt neasteptat si pana atunci necunscutSu(li*ul *i&ea&a pe sc0 stare care e tt *ai rara.Lnginus incearca sa sc,ite&e un raspuns ptrivnic ratinalis*ului a(slut in cunastere0 scp in care 9aceapel la i"eea "e su(li*.#ntin"erea spiritului u*an "epaseste lu*ea0 "ar nu printr- patrun"ere inaltatare si pasinata.+ceasta patrun"ere se cnstituie ca un act "e per*anenta tensiune0 lupta i*ptriva pie"icilr "e tt 9elul0"ucan" la in(ilare si i*plinire se*ana.

##. Su(li*ul psi,lgic

350 E"*.7ur%e ) Despre su(li* si 9ru*s ) cercetare psi,lgica a riginii i"eilr 7ur%e "istinge intre ;leasure si Delig,t;leasureplacere este asciata 9ru*sului care se inte*eia&a pe "ragste0 pe c*unicare sciala si pe9acilitate0 accesi(ilitate ratinala.Delig,tincantare este asciat su(li*ului care este pasiune0 un gra" "e superiritate "e intensitate.#n vre*e ce placerea e ABp&itivaBB0 incantarea este ABrelativa sau negativaBB0 "elig,t este sen&atia careinsteste in"epartarea "e "urere si "e pericl0 "elig,t-ul se (a&ea&a pe terare.Citat: Tt ceea ce are puterea "e a tre&i intr-un 9el arecare in *intea nastra repre&entarea "urerii si pri*e1"iei0 a"ica tt ceea ce este teri(il sau legat "e ele*ente teri(ile0 care actinea&a in *" analgspai*ei cnstituie sursa a su(li*ului0 a"ica pr"uce cea *ai puternica e*tie pe care pate si*ti *ul.

###. Su(li*ul religis *isticCrespun"e unei eperiente in care su(iectul pus in 9ata *aretiei a(slute este a"us in situatia "e a renuntala tt in a9ara eperientei insasi traita in interiritatea su9letului.Scriitri aati pe religie: Mircea Elia"e0 E*il Ciran

#. Deter*inatii cntice ale su(li*ului cu* tre(uie sa 9ie un (iect pentru a 9i(iect su(li*

3. Su(li*ul este esenta epansiva2. Su(li*ul este esenta "e eceptie. ;rin su(li* iesi* "in s9era nr*alului0

9irescului. Su(li*ul este cn9igurat 9init "ar0 are rientare trans9inita<. Fr*a su(li*a se "e9ineste prin < trasaturi:a a*plarea nu ca 9r*a eteriara0 *asura(ila *ate*atic ( si*plitatea in relatia "intre intreg si "etaliu0 "etaliile tin" sa se integre&e in intreg

pana la li*ita "i&lvarii lrc virtualitatea 9r*a li*itata are ten"inta "e a iesi "in aceasta li*ita

##. Reactia e9ectiv estetica>ant ) a reusit sa puna terie a (a&ei su(li*ului



Citat: 00Su(li*ul este un (iect al naturii a carei repre&entare "eter*ina spiritul sagan"easca i*psi(ilitatea naturii "e a cnstitui intruc,ipare a i"eilrBB >ant a citat"in Critica 9acultatii "e 1u"ecareSu(li*ul pune in "iscutie (iectul"in natura sau "in arta i*aginatia si i"eileratiunii.;rin cnte*plarea unei ast9el "e (iect0 i*aginatia incearca sa "ea 9r*a printr-singura intuitie0 i"eii ratinale "ar0 esuea&a in *" inevita(il0 iar acest esec9unctinea&a ca intruc,ipare negativa a unei i"ei a carei intruc,ipare este prin"e9initie i*psi(il "e 9acut.

Citat: 00 Su(li*ul a"evarat nu pate 9i cntinut "e nici 9r*a sensi(ila0 ci priveste"ar i"eile ratiunii care "esi nu gasesc nici intruc,ipare a"evarata lr0 tc*ai"atrita acestei ina"ecvari care pate 9i in9atisata sensi(il0 "ivin activ si ne vin in*inte.

#*aginatia esuea&a alternan" eistenta neintruc,ipa(ilului0 esecul i*aginatiei incalitate "e intruc,ipare negativa a i"eilr este cea care prvaca senti*entul



su(li*ului.

H.Fr.L=tar" pu(lica carte in 34: Lectii "espre analitica su(li*ului

L=tar" "escrie inc*ensura(ilitatea "intre i*aginatie si ratiune ca pe "i9erenta

care se regaseste la insasi te*elia senti*entului "e su(li*.

Situatia e analaga cu cicnirea "intre 2 tipuri "i9erite "e li*(a1: i*aginatia vr(esteun li*(a1 al 9r*elr0 al *asurii in vre*e ce ratiunea vr(este un li*(a1 al lipsei "e9r*a0 al in9initu"inii.

Di9erenta este ire&lva(ila ast9el incat senti*entul su(li*ului ne apare ca un a(is caresepara i*aginatia "e ratiune.

L=tar" "istinge intre su(li*ul *elanclic si su(li*ul nvatr.

#n ca&ul su(li*ului *elanclic0 accentul ca"e pe incapacitatea 9acultatii "erepre&entare0 pe nstalgia resi*tita "e su(iectul u*an0 speci9ica na&uintei r*antice"e c*uniune cu natura si cu spiritul a(slut.

Regretul este senti*entul caracteristic al su(li*ului *elanclic si "e aceea L=tar"cnsi"era ca acest *" al su(li*ului nu este su(li*ul real.

#n ca&ul su(li*ului naratr0 accentul ca"e pe triung,iul care re&ulta "in inventareaunr reguli ni ale 1cului artistic.

+vangar"a care ee*pli9ica su(li*ul naratr cnsta "in psi(ilitatea unr

eperi*entari in9inite care tc*ai "atrita acestei in9initati0 este nerepre&enta(ila.

O(servatia artei "e avangar"a este utpica arta a(sluta0 nu*ai pentru ea *erita 00satraiesti0 sa *ri si sa risti ttulBB +.7retn

TragiculTragicul cnsta "in cn9lictulItensiunea "intre 2 9rteIesente.Situatia tragicaEista < psi(ilitati in care ea pate aparea:

3. situatia tragica apare can" 9rtaIesenta p&itiva este anulata0 in9ranta "e9rtaIesenta negativa

2. situatia tragica apare atunci can" a*(ele 9rteIesente sunt cali9icate p&itiv si elese ani,ilea&a reciprc

<. situatia tragica legata "e i"eea 00vinvatiei 9ara vinaBB0 printr- greseala0 persna1ultragic "eclansea&a actiune care ur*an"u-si cursul se intarce i*ptriva celuicare a initiat- si ani,ilea&a.

Situatia tragica i*plica persna1ul tragic in"ivi"ual sau clectiv si 9rta etraIintrau*ana care in istria tragicului i*(raca < ipsta&e:

3. "estinul in acceptiunea vec,ilr greci



2. 00rata istrieiBB #an >tt ) #n trage"iile lui S,a%espeare<. in epca *"erna apare in eistenta unei 9rte u*ane interne0 necunscute si

necntrlate care intra in 1c "in interirul 9iintei u*ane si "istruge.

Reactia a9ectiv estetica

>at,arsis tereti&ata pri*a "ata "e +risttel / puri9icare0 eli(erare a pasiunilr0 la anticiter*enul se re9era eclusiv la reactia spectatrilr la trage"ia ca spectacl.#n interpretarea ratinala0 accentul a ca&ut pe calirea spectatrului0 trage"ia 9iin" inteleasaca puri9icare *rala a spectatrului.Ter*enul si-a *"i9icat intelesurile a1ungan" sa "ese*ne&e rice reactie a9ectiv esteticain 9ata perei "e arta.#ntelegerea puri9icarii este a&i pusa in ecuatie cu e9ectul perei "e arta "e a pr"uce inaltare a *ului "easupra prpriului sau *" "e a 9i cti"ian.E.+.8apierals%i ) #nterpretare a tragicului00Ratiunea plataBB cti"iana nu are acces la esenta eperientei tragice0 "ar para"ul ne9era c,eia celr < *ari c*pnente ale tragicului:

3. valenta para"ala il caracteri&ea&a in pri*ul ran" pe erul tragic: el este in egala*asura vinvat si nevinvat0 *aculat si i*aculat0 invins si invingatr0 puternic sisla(0 (un si rau

2. para"ul "e&n"a*antului tragic se "e9ineste prin 9aptul ca agentul (inelui"evine victi*a prpriilr sale intentii (ene9ice0 (inele si raul cresc lalalta "inra"acina aceleiasi 9apte iar cel care tinteste (inele este "istrus in plina tensiune aactului

<. para"ul eplica si eperienta e*tinala a spectatrului0 nu sunte* nicicn9ir*ati0 nici in9r*ati0 nici recnciliati0 nici cntrariati0 senti*entele nastrera*an suspen"ate intr-un ec,ili(ru precar0 iar linistea nu apare in ini*aspectatrului. Sci&iunea care ia nastere in spectatr nu se pate vin"eca0 singura

9r*a "e cnslare pe care in"uce trage"ia este cn9ir*area para"urilr carele presi*ti* in prpria nastra viata.C*icul este 00arta "e a pr"uce rasulBB ) lucru 9als "earece este *are "ese(ire intre ara"e si 00a ra"e c*icBB0 intre rasul pur si si*plu si rasul estetic.Mecanis*ul c*ic: si*tul c*ic presupune ca cn"itie esentiala preala(ila0 atitu"ineacritica "e nea"erenta0 "e cntestare. ;rce"eul esential este cel "e "e*arcare0 "e"enuntare a i*psturii0 9alsitatii si aparentelr "e rice 9el. Spiritul c*ic i*plicasu(versiunea0 9iin" inc*pativil cu intleranta spirituala0 cu lipsa "e li(ertate c*iculcere li(ertatea "e gan"ire.Te,nicile "istantarii c*ice0 *"ul in care c*icul "evine e9ectiv creatr tine "eatitu"inea estetica 9un"a*entala a "istantarii reali&ata prin cateva *et"e speci9ice:

3. "etasarea2. autre9lectarea prin "e"u(lare<. eagerarea caricaturala4. starea "e surpri&a

3. Detasarea apare ca cnsecinta a senti*entului latent sau "eclarat "e superiritate.#ntre (iectul c*ic si cnstiinta sa se interpune "istanta (servatiei i*persnale0 invre*e ce tragicul ne cpleseste0 c*icul se lasa "*inat0 gustat.

2. Cn"itia 9un"a*entala a "istantarii e luci"itatea0 a carei 9r*a ee*plara este



autre9lectarea prin "e"u(lare. +utri"iculi&area si autpar"ia "e9inesc c*icul instarea sa cea *ai pura0 (iectul pri* si ulti* al cnstiintei c*ice este si ra*ane prpria nastra i*agine. Si*(lul acestei situatii este erul c*ic care ra"e "e elinsusi0 "istantat "e prpriul persna1.

<. prce"eul esential al acestei te,nici re9leive este eagerarea caricaturala.

4. e9ectul c*ic 9inal cnsta in pr"ucerea starii "e surpri&a analaga altr *"alitati "esuspans.#n esenta0 cntrlul "evine c*ic ri "e cate ri aparitia sa este i*previ&i(ila0 incerentala atip"ul regularitatii0 cntinuitatii "eprin"erii *entale. Cu cat surpri&a va 9i *aitaiasa0 cu atat e9ectul va 9i *ai *are.

+specte *eta9i&ice ale c*icului.Eplicatia interiara a c*icului sta in cnstiinta unui i"eal cntrariat al unr valriinalte0 negate sau *ini*ali&ate. #n vre*e ce si*plul ras nu are nici un cntinut0senti*entul c*ic este epresia unei valri0 a unei cnceptii "e viata0 atitu"inea sa apareca si ur*are a surprin"erii unui "e&ec,ili(ru iar interventia sa se*nalea&a si resta(ileste

r"inea universala a*enintata0 "e aceea0 in esenta c*icul nu pate 9i 00veselBB ci 00tristBB0el 9iin" epresia unei "eceptii interiara.@arietatile c*icului:

3. u*rul nu se cn9un"a cu c*icul0 u*rul tine "e su(iect0 "e cel care crea&a saucnte*pla. 8u se cn9un"a "ar sunt strict crelate: c*icul in sens strict esteticnu se pate reali&a 9ara u*rul su(iectului

2. #rnia grecestul Eirneia ) pre9acere0 si*ulare este 9r*a a c*iculuiepri*ata intr- 9igura "e stil in care sensul unui *esa1 este cntrar intelesului pecare il au cuvintele 9lsite.

<. Sarcas*ul cnsta in respingerea ni*icitare su( 9r*a unei recunasterieagerate

4. 'lu*a cnsta in 9lsirea c*icului ca panta

Ce este categrie?>ategrai rigine greceasca

#.Categria - repre&inta epresia esentiali&ata a unui seg*ent "e realitate- repre&inta prprietetile cele *ai generale ale lucrurilr - surprine ceea ce este *ai general in rice eista- este esenta universala a lucrurilr - epri*a *"ul cel *ai general "e a 9i al lucrurilr - vi&ea&a re9eren"ul cntic eistential

##. Categria repre&inta epresia esentiali&ata a trairiiIa9ectivitatii0 cu natura "uala0 se*ani9esta prin 9aptul ca apar in cnstiinta cu "isp&itii ratinale si a9ective "ar si prin9aptul ca eista cntinute in c,iar eistenta a(r"ata in calitate "e aspecte particulare aleacesteia.

'ustul estetic0 nu 9i&ilgicLa antici si la clasici pera "e arta era perceputa si capata se*ni9icatii "ar prin tri*iteri la



ratiune cu tt ce insea*na aceasta cann0 regula.La *"erni pera "e arta nu capata se*ni9icatie "ecat prin re9erire la su(iectivitate.La cnte*prani pera "e arta "evine epresia pura si si*pla a in"ivi"ualitatii.

8asterea gustului

Ter*enul "e gust apare in seclul @##. Trecerea "e la 9ru*s la ABgustBB a 9st parte aunei sc,i*(ari istrice a*ple in ur*a caraie ABgustulBB tin"e sa ia lc 9ru*sului cater*en estetic central0 si*tul in"ivi"ual inlcuieste treptat autritatea centrala a ratiunii"in pstura "e 9un"a*ent a capacitatii nastre "e a cunaste.

#ncepan" cu R.Descartes0 *"ernitatea se va "e9ini ca un vast prces "e su(iectivi&are alu*ii al carei *"el este 9urni&at "e cele < *ari **ente ale *et"ei carte&iene:

3. ABpunerea la in"ialaAB a parerilr precncepute ruptura cu tra"itia2. cautarea unui punct "e spri1in pentru recnstituirea e"i9iciului cunasterii0 gasirea

acestui punct "e spri1in in su(iect<. e"i9icarea intregului siste* al cunasterii pe prpria su(iectivitate

#n 9il&9ie enpiris*ul re"uce cunasterea la ceea ce pate 9eri si veri9ica si*turile0tata cunasterea s-ar re&u*a ast9el la i"eile pe care ni le in"uce eperienta sen&riala.#n estetica prin H.7. "u 7is0 apare cnvingerea ca eista un si*t intern care se a9la la (a&a cunasterii artistice.Din punct "e ve"ere istric0 *tivele trans9erarii si*tului 9i&ilgic al gustului intr-unsi*t estetic sunt c*plee.

Eperienta estetica tin intr- *are *aniera "e eperienta "irecta: vreau sa inteleg unta(lu0 "ar eperienta si senti*entele *ele nu se li*itea&a la intelegerea intelectuala.'ustul are i*e"iateJe sen&riala0 el "epin"e "e cntactul "irect cu (iectul si se

*ani9esta 9ara gan"ire preala(ila.Treptat0 gustul va "eveni sinni* cu senti*entul estetic0 *" speci9ic "e a percepe arta.La *i1lcul seclului @### ter*enul a1unge sa "ese*ne&e nua 9acultate a *ului0apta sa "istinga intre 9ru*s si urat si sa sesi&e&e in *" ne*i1lcit regulile unui ast9el "eseparari0 "in acest **ent se intra in universul esteticii *"erne.

#nte*eietrul esteticii *"erne +L.7aungarten pu(lica carte Estetica ca "isciplina*"erna. 8asterea esteticii in acest cntet este legata "e *utatia ra"icala care intervine inrepre&entarea 9ru*sului in **entul in care acesta e cnsi"erat in ter*eni "e gust0a"ica este gan"it prnin" "e la ceea ce in * va aparea "rept insasi esenta su(iectivitatiisale.

#"eea 9un"a*entala a lui 7aungarten a 9st aceea ca in * eista 9acultate carecnstituie pentru lu*ea sensi(ila0 *lgul a ceea ce cnstituie ratiunea pentru lu*eainteligi(ila.00Estetica este stiinta cunasterii sensi(ileBB.



+L.7aungarten ) 8asterea esteticii+ pu(licat in 356 in li*(a latina la Franc9urt pri*a parte a lucrarii +ESTET#C+.Ele*ente "e (i(ligra9ie : s-a nascut in 334 in alle0 cpil al unui pastr prtestant0ra*ane r9an la ani iar tutrii il inscriu la scala pentru r9ani care pregatea cpii pentru stu"ii telgice0 se va inscrie la universitatea "in alle.

#ntre 366-3<6 universitatea "in alle a 9st centrul principal al pietis*ului ger*an.;ietis*ul a aparut la s9arsitul seclului @## ca *iscare re9r*ata in sanul (isericii prtestante0 pietis*ul lcali&ea&a esenta crestinis*ului intr- relatie persnala0in"ivi"uala cu Du*ne&eu si *ai putin intr- relatie ratinala.;ietistii erau stili "isputelr telgice s9isticate si incercau sa persnali&e&e cre"intacrestina prin intarirea trairii in"ivi"uale.;ietis*ul se a"resea&a sensi(ilitatii si cnsi"era senti*entul ca 9iin" cea *ai i*prtanta9acultate u*ana0 "ar universitatea "in alle a 9st in aceeasi peria"a si unul "in centrelei*prtante ale *iscarii ratinale ilu*iniste. C,r. $l9 a pre"at la aceasta universitate.#n 33 pietis*ul "evine tt *ai anti-intelectualist si a(slutist0 re9u&an" "ialgul curatinalis*ul. $l9 este in"epartat "e la cate"ra "ar va 9i stu"iat in secret "e stu"enti.

;entru $l9 *"elul cunasterii per9ecte si c*plete era *ate*atica sau *ecanica0aplicarea rigurasa a *"elelr *ate*aticii pr*iteau cunastere clara. Mate*atica sistiintele naturii "evin *asura ricarei alta 9r*a "e cunastere.;erceptii sensi(ile prin cntrast pt "uce "ar la ABcncepte intunecateBB care nu au luci"itate si "istinctia necesara unei cunasteri reale.Ratinalis*ul sta(ilea ierar,ie intre 9acultatile u*ane0 ase&an" in var9 gan"irea lgicasi capacitatea "e a "e&vlta cncepte clare0 pe "e alta parte pietis*ul se cncentrea&aasupra senti*entului0 trairii plasan"u-l in var9ul acestei ierar,ii si aratan"u-se alt9el 9ata"e gan"irea lgica si "e a(stracti&are in general.7aungarten se 9r*ea&a la cn9luenta celr 2 curente "e gan"ire0 a*(ele par sa ai(a siavanta1e si "e&avanta1e0 "ar nici unul nu pate eplica *ul in integralitatea sa.

7aungarten cauta terie alternativa a cunasterii0 terie *ai c*plea0 *ai aprpiata"e eperienta cti"iana0 el cauta a treia p&itie care sa recncilie&e ratiunea sisensi(ilitatea. ;une su( se*nul intre(arii legiti*itatea ricarei tentative "e a cnstrui ierar,ie a 9acultatilr u*ane.;une su( se*nul intre(arii pre*i&a cn9r*a careia0 cunasterea tre(uie sa 9ie "arlgic-ratinala si ca nu pt sa eiste si alte 9r*e "e cunastere egal legiti*e.7aungarten a 9st pri*ul 9il&9 care a a(an"nat vec,ea ierar,ie in 9avarea plasariituturr ele*entelr la acelasi nivel. Sensi(ilitatea e 9unctie autentica si esentiala aspiritului u*an.7aungarten se cncentrea&a asupra &nei "escre"itate a perceptiei cn9u&e si in"istincte0 pentru el ter*enul "e ABcn9u&BB nu are cntatii negative. Eista i*prtanta &na aeperientelr u*ane care nu pate 9i prinsa "e catre gan"ire lgica.Estetica este tc*ai s9era un"e cunasterea ratinala nu pate 1uca nici un rl0 "in cntraea pate avea "ar un rl negativ. ;entru a "ese*na aceasta prvincie in"epen"anta acunasterii sen&riale0 7aungarten intr"uce ter*enii "e sen&rial si "e cunasteresen&riala. Scpul acestei cunasteri sen&riale este "e a capta particularul in "iversitateasi c*pleitatea relatiilr si cneiunilr acesteia.+(un"enta 0 (gatia0 *agnitu"inea 9inite pate 9i pre&entata in speci9icitatea ei si tre(uiesa evita* re"uctia cnceptual. Cel *ai i*prtant *" "e a atinge acest tel este estetica0



a"ica perceptia sen&itiva si cultivarea puterilr interiare ale repre&entarii.Estetica lui 7aungarten este "eci 9il&9ia unei *"alitati speci9ic "e circu*scriere arealitatii inra"acinata in eperienta sen&riala si in repre&entare. Scpul esteticii cnsta in"e&vltarea si per9ectinarea capacitatii "e cunastere sen&riala.Cnceptul "e 9ru*s este un cncept 9un"a*ental pentru 7aungarten0 pentru el 9ru*sul

nu are ni*ic "e a 9ace cu senti*ental0 9ru*sul este in pri*ul ran" categrieintelectuala aprpiata "e prpria sa terie a cunasterii.Fru*sul este per9ectiunea perceputa in *" sensi(il+"evarul este per9ectiunea perceputa in *" ratinal#"eea 9un"a*entala a lui 7aungarten este ca in * eista 9acultate care cnstituie pentru lu*ea sensi(ila analgul a ceea ce cnstituie ratiunea pentru lu*ea inteligi(ila.7aungarten a avut 2 *ari i"ei: 3. O(iectul est,etic este in"ivi"ual asa cu* este si gustuleste recunscuta ast9el *isiunea speci9ica a artei in raprt cu stiinta care este generali&ata.O(iectivul est,etic reuneste in"ivi"ualitatea si legalitatea0 aceasta este se*ni9icatia9r*ulei: 9ru*sul este per9ectiunea cunasterii sensi(ile.2. Scpul esteticii este *ai putin a"evarul cu necesitatea general si a(stract cat cautarea

in"ivi"ualului in "iversitate si (gatia sa particulara.

Estetica lui egel

8ascut in 360 "ece"at in 3<30 pr9essr universitar la 7erlin. #n 33-32 a pre"ateun curs "e estetica0 iar "upa *artea sa0 cursul a 9st 9lsit "e stu"ent pentru a scate unvlu* nu*it 00;relegeri "e esteticaBB.El parcurge in estetica sa cnceptie nua "espre arta0 cnceptie patrunsa "e i"eacreativitatii si raspun"erii artei0 "e *enirea ei spiritual. El 9iea&a artei sarcini etre*e "ei*prtante0 ase*anatare celr ale religiei si 9il&9iei "ar nu cen&urea&a cu ni*ic

li(ertatea "e creatie a artistului0 el stie ca arta nu se supune regulilr0 nu este i*itatieservile a realitatii ci re-creatie pealte cr"inate a realitatii. #n ea*inarea artei el prneste "e la *arile 9r*e istrice ale artei avan" tt"ata privirea atintita asupra arteiti*pului sau.egel re9u&a acele pareri care cnsi"era ca estetica nu este "isciplina 9il&9ica "e sinestatatare0 pentru el arta este 9r*a "e *ani9estare a li(ertatii spiritului0 ast9el el"istinge intre ABarta *inraBB "estinata u*plerii placate a ti*pului si ABarta li(eraBB careeste epresia celr *ai cuprin&atare a"evruri ale spiritului si celr *ai pr9un"e intereseale *ului.egel 9lseste in prelegerile sale ter*enul "e estetica "ar atrage atentia prinse*ni9icatiile sale0 acest ter*en nu epri*a in *"ul cel *ai a"ecvat (iectul si statutul"isciplinei.+re in ve"ere *ai cu sea* ape cei care erau tentati sa priveasca arta prin pris*asen&atiilr si starilr su9letesti pe care le suscita in actul cnte*platiei. ;rin eti*lgie0ter*enul aist,esissensi(ilitate0 perceptive0 senti*ent0 stare su9leteasca nu pare sainga"uie ase*enea interpretare0 "ar un ta(lu a si*9niei sau a pe&iei c,iar si "acaa9ectea&a si*turile0 acestea nu sunt "ecat *i1lace prin care se sta(ileste cntactulspiritual "intre * si arta. El ia in "iscutie si un alt inteles al esteticii care pate 9ire&u*at in ter*enul calistica %alls ) 9ru*s privin" "in ung,iul cnceptului "e



9ru*s0 nici acest ter*en nu-l va *ultu*i pe egel pentru ca re"uce estetica "ar laartele 9ru*ase0 "e aceea el prpune a treia "e9initie a "isciplinei cnsi"eran" estetica"rept 9il&9ie a artei al carei cncept 9un"a*ental este 9ru*sul.El "a "e9initie a 9ru*sului: AB9ru*sul repre&inta *ani9estarea sen&riala a i"eiiBBFr*ele istrice ale artei: arta si*(lica0 clasica si r*antic

#n lucrarea: ;relegeri "e 9il&9ie a istriei0 egel reali&ea&a "ivi&iune a istrieiuniversal prnin" "e la grila (ilgica0 cn9r* grilei Orientului ar repre&enta varstacpilariei istrice0 lu*ea 'reaca ar "ese*na varsta tineretii istriei0 lu*ea R*ana ar 9ipera s(ra a varstei "e (ar(atie a istriei0 i*periul 'er*an repre&enta varsta *aturitatiisupre*e.#n 00;relegeri "e 9il&9ie a religieiBB el perea&a "ivi&iune istrica a religiilr:Orientul ) terenul "e *ani9estare a religiei natural'recia ) spatial in care isi 9ace lg religia in"ivi"ualitatii spiritual religia 9ru*suluiLatinii ) religie a intelectului#*periul 'er*an ) terenul "e *ani9estare a religiei a(slute#n 00;relegeri "e esteticaBB egel a(r"ea&a 9r*e istrice ale artei in raprt cu < varste:

varsta si*(lica0 clasica si r*antic pe care le recunaste 9en*enul artistic in"e&vltarea sa.@arsta si*(lica ) in varsta si*(lica a artei i"ea este "i9u&a ne"i9inita0 a(stracta iar9r*a "e *ani9estare a i"eii este i*per9ect0 aleatrie.3.#"eea si 9r*a "e *ani9estare se gasesc intr- in"epen"enta ttala una 9ata "e alta0raprtul "intre i"ee si 9r*a se pate sta(ili "ar prin analgie0 acesta este ca&ul arteiegiptene care *i&ea&a pe si*(lul alegriei.2.+"uce i"ea in pri* plan 9acan"- *ai a(stracta0 *aterialitatea este va&uta pe latura eirelative0 perisa(ila0 acest lucru este pus in evi"ent in arta antica ,in"usa0 aici pe%il*etric intregi "e (asrelie9uri pate 9i va&uta etrar"inara vier*uiala u*anacuprinsa parca "e 9e(ra trans9r*arilr unr c,ipuri a9late in cautarea prpriei lr %ar*e.

<.Situatia in care i"ea este nu*ai sugerata0 ca*u9lata iar arta va a""uce in pri* planlu*ea *ateriala perisa(ila. +ceasta e lu*ea pe care cele(rea&a pe&ia persna pentrucare la lc "e cinste sunt 9e*eia si vinul.egel pare a 9i cnvins ca la riginile sale arta a 9st si*(lica si e cnvins ca cnstituie 9r*a in9eriara a artei "earece si*(lul "in el insusi e neclar0 pe "e alte parte in artasi*(lica nu ar eista si9icienta a"ecvare intre i"ee si *ateriali&area acesteia intrecntinut si 9r*a si*(lul lasa lc li(er in"eci&iei in lectura i*aginilr puse in 1c ast9elincat nu pute* sti "aca "e ee*plu leul sau vulturul vr sa repre&inte c,iar ani*alul sau pasarea sau "aca tre(uie intelese ca si*(luri ale cura1ului sau regalitatii.+ceasta lipsa "e preci&ie pe care a""uce si*(lul ar 9i caracteristica intregii arterientale. #*aginile plastic ale artei si*(lice sunt ca niste invitatii pentru "esci9rareaunr se*ni9icatii ce se vr (anuite si nu ne*i1lcite.@arsta clasica ) **entul care *arc,ea&a trecerea artei "e la varsta si*(lica la ceaclasica este cel al s9inului. Mitlgia greaca a cnse*nat acest **ent in cele(ra"iscutie "intre E"ip si s9inul. egel interpretea&a acest **ent ast9el: 00enig*a este"e&legata0 s9inul egiptean ptrivit unui *it plin "e se*ni9icatii este ucis "e un grec0a"ica un spirit care se stie pe sine li(er0 este "esprin"ere a spiritului u*an "e stareaani*al0 este **entul "e trecere "e la varsta si*(lica la varsta greacaclasicaBB.La s9arsitul civili&atiei egiptene circa 46 "esecle ave* un **ent in care i"ea traieste in



cn1unctii cu *aterial0 "e&legarea enig*ei ec,ivalea&a cu vastigarea "e catre in"ivi" a"eplinei sale li(ertati "e gan"ire0 "aca in peria"a artei si*(lice pre"*ina si*(lul0alegria0 in peria"a artei clasice pre"*ina ar*nia0 i"eea si 9r*a "e *ani9estare "evinunitare si se inregistrea&a un ec,ili(ru per9ect intre i"ealurile scietatii si ale in"ivi"ului0acesta este **entu "e aparitie a cetatii ;lisului0 *e"iu in care spiritual se

in"ivi"uali&ea&a iar in"ivi"ual traieste prin atri(utele spiritului. Se cnstruieste acu* a"evarata religie a 9ru*sului pe < paliere:1. In opera de arta obiectiva unde sculptura demonstreaza adevarul unic,

corpul uman este spirit exteriorizat2. In opera de arta subiectiva (in cantec si lirica)3. In opera politica cand individual isi da seama ca este si trebuie sa fe

un zoon politikon – un animal politic al cetatii, gasim aici paradigm

civilizatiei modern care aseaza antroposul in central cosmosului.

Ttul se ran"uieste in 1urul *ului0 *"elul grec 9iin" unul ant,rpcentric. ;ana inacest **ent *"elul cs*centric 9acuse "in * "ar un se*n alaturi "e *ulte altele0i"ealul era integrarea in cs*s0 *"elul ant,rpcentric va sti*uli cunastere pre-ri&ntala ase&an" *ul in centru@arsta r*antica - care *arc,ea&a peria"a in care pre"*ina *u&ica0 pe&ia. Este varsta caracteri&ata prin lipsa unitatii "intre cntinut si 9r*a0 cntetual acestei varsteeste "at "e pr&a vietii "e cnstiinta 9initu"inii ce caracteri&ea&a lu*ea r*ana iar apicrestina.Lipsa unitatii "intre spirit si 9r*a sa "e *ani9estare se 9ace pe < cai:

1. rin abordarea unor teme legate de prezenta divinitatii, ea este acum

rupta de realitatea sociala, arta religioasa a evului mediu adduce in

prim plan patimile lui Iisus, ale !ariei si discipolilor lui Iisus, prin

tematica religioasa patrund in arta teme noi ca renuntarea, su"erinta si

moarte.2. rin abordarea unor sentimente personale, subiective in poezie unde

rupture spiritual devine uneori atat de puternica incat artistul ca

subiect creator poate c#iar sa clac#eze, sa innebuneasca ($olderlin)3. rin re%ectarea vietii cotidiene prozaice, adica ce "ace arta moderna

+ceste < situatii apar pentru ca *ul isi pier"e atat li(ertatea cat si persnalitatea0 el are singura psi(ilitate "e recastigare a li(ertatii si anu*e eva"area in lu*ea senti*entului0 avisului0 lucru care a "us la e9lrescenta liris*ului.Liris*ul artei r*antic "esi lipsit "e atri(utele artei a"evarate in sensul grecesc "earecein el pre"*ina latura su(iectiva se aprpie *ai *ult "e celelalte 9r*e "e *ani9estare ai"eii "e religie si 9il&9ie. #n acest cntet egel vr(este "espre *artea artei. +rta ar*uri in *" inevita(il0 tpin"u-se in 9il&9ie siIsau in religie in **entul in care ea pre"*ina latura su(iectiva si a(stracta.

.##.263<Ce este arta ?

+ #"elgia autn*iei artei



– cnstituie una "intre ai*ele cele *ai i*prtante ale esteticii *"erne

– aceasta i"ee a "evenit *arca unui *" "e eperienta estetica "istincta 9ata "e

*"urile pr,ice0 *rale0 cgnitive si religiase– esenta "ctrinei cnsta in i"eea ca arta nu are scpuri religiase0 *rale0 cgnitive

sau rice alt gen "e scpuri etraestetice

–singura ratiune "e a 9i pera "e arta este aceea "e a 9i 9ru*ase0 (ine structurata0

(ine scrisa– nu invata* "in arta a(slut ni*ic "espre viata

+rta evluea&a "eci in *" eclusiv pe prpriile ei 9un"a*ente. +rta este prin ur*are ceva c*(inatie "e i*agini0 culri0 cuvinte0 un siste* "e se*ne0 pura 9ictiune etc iar lu*ea reala este altceva.#"eea autn*iei artei pr*vea&a cnceptia care prcla*a supre*atia a(sluta a valriiestetice.7 Evlutia "ctrinei autn*iei arteia 7enia*in Cnstant ) 364 00+rta "e "ragul artei 9ara nici un scp0 caci rice scp"enaturea&a artaKK0 "ar arta atinge un scp pe care nu-l are.

( @ictr ug ) 3<6 00R*antis*ul nu e "ecat li(eralis*ul in literatura ) Li(ertatea inarta0 li(ertatea in scietate0 iara in"itul tel catre care tre(uie sa tin"aKKEstetis* ) LKart pur lKartc T,ep,il 'auntier ) 3< 00D*nisara "e crupinKK ) in pre9ata acestui r*an gasi* pri*ul *ani9est al "ctrinei autn*iei artei 00LKart pur lKartKK00Un lucru 9ru*s este acela care nu pate servi la ni*ic0 tt ce este util e urat caci esteepresia unei nevi si nevile *ului sunt tri"iale si "e&gustatare ca si viata si in9er*asa *aturaKK008u i*(ecililr0 nu cretinilr ci gusatilr ce sunteti0 carte nu este supaKKUn r*an nu este perec,e "e cis*e0 un snet nu este seringa0 "ra*a0 nu-i cale9erata "intr- *eta9ra0 nu-ti 9aci scu9ie "e lana0 nu te incalti cu c*paratie in lc "e

pant9i0 nu te pti 9lsi "e antite&a "rept u*(relaKK$.;ater – repre&entantul cel *ai i*prtant al autn*iei artei "e la s9arsitul seclului #

– autrul lucrarii 00RenastereaKK pu(licata in 3 00Ce insea*na acest cantec sau

ta(lu? +ceasta persnalitate0 interesanta "intr- carte pentru *ine? Ce e9ect pr"uceasupra *ea? #*i 9ace placere? Cu* este natura *ea *"i9icata "e aceasta pre&enta si su(in9luenta ei?KKTate perele "e arta sunt 9rte si energii care pr"uc *utatii placute 9iecare "intre ele un9el *ai *ult sau *ai putin speci9ice sau culte.00+rta nu se epri*a nici"ata "ecat pe pea insasiKK0 00+rta are viata in"epen"enta asacu* are si gan"irea si se "e&vlta nu*ai "upa "irectii care ii sunt prpriiKK

00S9era artei si s9era eticii sunt a(slut "istincte si sunt separateKK00Estetica este superiara eticii0 apartine unei s9era *ai spirituale0 "iscerne 9ru*useteaunui (iect0 este punctul cel *ai 9ru*s pe care il pute* atinge0 c,iar si si*tul culriieste unul i*prtant in "e&vltarea in"ivi"ului "ecat si*tul (inelui si rauluiKK.

2.9e(ruarie.2634



Estetica si esteti&are

M"ernis* si pst*"ernis*.M"ernis*ul este epca "in estria culturii eurpene0 seclele 3-3 pana in seclul 26356-36. M"ernis*ul vi&ea&a *ai punctual lu*ea artei0 apartine unei crnlgii a

istriei artei. M"ernis*ul "e(utea&a "in 36-36 pana la 356-36.Miscarea *"ernista a 9st tentativa unica "e a crea un siste* "e valri in"epen"ent9ata "e capriciile *"ei si gustului. De9icienta "esignului *"ernist cnsta in 9aptul ca a9acut ca ttul sa para i"entic0 a repri*at "i9erenta0 a stan"ar"i&at (iectele. Designerii*"ernisti au a"aptat in *" rigi" uni9r*itatea pentru a eli*ina *"a si gustul ca9un"a*ente "e pr"uctie *asinista.Designul *"ernist a 9st caracteri&at prin 2 trasaturi esentiale:- Eli*inarea rna*entului- Re"ucerea varietatii "e pr"use la "ar cateva sau c,iar la un singur "esign+sta&i siste*ul Fr"-ist "e pr"uctie a 9st inlcuit "e *"alitati alternative "e pr"uctiecare 9era li(ertatea "e a pr"uce (iecte intr- scietate *are "e "esign 9ara a i*plica

csturi supli*entare.7enettn nu este strict un pr"ucatr ci *ai "egra(a c*(inatie "e agentii "e "esign si"istri(utie pentru i*(raca*inte pr"usa "e ateliere se*iin"epen"ente "in nr"ul #taliei.7enettn nu "etine "ep&ite cu *ar9uri ci se (a&ea&a pe linie etre* "e rapi"a "ec*unicare intre punctul "e van&are si cel "e pr"uctie. +telierele sunt "tate cuaparatura capa(ila sa pr"uca ricare "intre "esignurile "i9erite ce se cer intr-un an pe piata.Spre "ese(ire "e siste*ul 7enettn0 in cel Fr"-ist pr"ucatrul priecta ceea cecnsu*atrul ar putea cu*para pana in **entul in care pr"usul nu se *ai putea vin"e.Estetica *"ernista a separat in *" ra"ical artele 9ru*ase "e cultura "e *asa0 acestlucru apare ca cnsecinta a respingerii *"erniste a rna*entului si a crearii unui

"esign pur pentru cultura "e elita. +pare ast9el ruptura intre ig, culture si L!culture.Estetica se "e9ineste asta&i "incl "e "*eniile speciali&ate ale artei si literaturii inter*enii aparentei vi&uale si a e9ectului0 a stilisticii si a principiilr structurale. Eperientaestetica a "evenit esentiala pentru intelegerea *"ului in care 9unctinea&a capitalis*ulcnte*pran.Han Ha"&ins%i a creat 00capitalis*ul "e "esignBB. #nainte capitalis*ul se 9un"a*enta penevia "e (unuri care erau in *are *asura i*psi(il "e (tinut si prin ur*are ra*aneauun (iect al "rintei. +&i "ata cu cresterea nivelului "e trai este usr sa-ti in"eplinesti"rintele.Capitalis*ul "e "esign este un siste* ecn*ic (a&at nu atat pe "rinta ci pe creearea*ereu a altr si altr "rinte. Satis9acerea unei "rinte "esc,i"e apetitul inspre alte"rinte. ;rin ur*are capitalis*ul "e "esign se (a&ea&a pe crearea "e "rinte *ai "egra(a"ecat "rinta in sine.Esteticul este central prin aceasta sc,i*(are in natura capitalis*ului0 in vre*e ce inaintecapitalis*ul pera in pri*ul ran" in ter*enii pr"uctiei0 a&i el 9unctinea&a *ai *ult inter*enii cnsu*ului.#n *" si*ilar "aca inainte a*enii se i"enti9icau pe ei insisi ca pr"ucatri0 a&i sei"enti9ica *ai "egra(a ca si cnsu*atri. ;r"uctia0 viata si capitalis*ul insasi "evin



esteti&ate asa cu* 9a(ricarea "rintei "evine in"ispensa(ila in 9a(ticarea si van&arealucrurilr. Cnsu*ul "evine 9inalitate in sine. Cnsu*eris*ul nu se *ai 1usti9ica a&i prin valarea "e 9lsire sau "e sc,i*( ci el se aut1usti9ica.;r"usele se van" pentru aura estetica pe care au0 cnsecinta este ca a*enii cu*para*ai *ult "ecat au nevie pentru a-si sta(ili i"entitatea. Cnsu*ul cntinuu este *tivat

estetic.Esteticul sti*ulea&a "rinta. Ecn*icul si esteticul au "evenit a&i atat "e inti* cnectateincat e "i9icil sa spui care il "eter*ina pe celalalt. ;entru epca *"ernista lucrurile erau9arte clare. Cnsi"eratii estetice erau "eter*inate "e ceea ce per*ite ecn*ia. +&iecn*ia este cn"usa e cnsi"eratii estetice *ai *ult "ecat "e rice altceva.Eperienta estetica este puternica si "eter*inata pentru ca ea are capacitatea "e a se"e"uce. Fru*sul asta&i este cergitiv si *anipulativ. Estetica si i"elgia actinea&a inlu*ea cntea*prana intr- legatura stransa. 8u eista estetic pur0 el este *i&at invaria(ilcu i"ei si cre"inte. Esteticul a 9st si este 9lsit "e regi*urile plitice si "e siste*ulecn*ic. El este a&i 9lsit pentru a 9un"a*enta estetica cnsu*erista a capitalis*ului"e "esign.

Stu"iu "e ca&: ;apusile 7ar(ie vs 7rat&;apusile 7rat& cntesta i"eea ca cpii ar 9i incenti 7ar(ie. 7rat& repre&inta &na aa"lescentei re(ele in care se va trans9r*a 9etita. 7rat& sunt repre&entari ale unei esteticia Cl-ului vs unei estetici a Cute-ului.Daca parintii vr ca 9etitele lr sa actine&e "ragalascute0 sa 9ie "epen"ente "e ei atunciacestia vr pri*i papusi 7ar(ie. Cpii vr sa 9ie cl nu cute0 vr sa-si i*puna prpriilelr gusturi "i9erite "e ale parintilr.Recla*ele la 7rat& acentuea&a 9aptul ca ceea ce parintii va" ca 9iin" pr*iscuitateseuala0 cpii va" ca 9iin" atitu"ine. ;entru cpii 7rat& sunt cl si pentru ca ele pr"uc parintilr stare "e aniietate.;entru 9etite s,pping-ul a "evenit un se*n al "(an"irii *aturitatii iar creatrii papusilr

7rat& incura1ea&a acest lucru creing un nu*ar i*ens "e accesrii. ;r"ucatrii anga1ea&a"esigneri pentru a cntura piata reala "e ,aine ast9el incat cu*paran" ulti*a tinuta "e,aine pentru papusi0 9etitele invata ce este tren"ul. Se pr"uce ast9el intalnire intreestetic si i"elgic. Fetelr li se 9era psi(ilitatea unei per*anente recnstituiri a prpriei lr i"entitate prin inter*e"iul cnsu*ului cntinuu.

.*artie.2634>itsc,

Milan >un"era ) #nsuprta(ila usuratate a 9iintei carte utila pentru a intelege ter*enul "e>#TSC.'ustave Dre ) a ilustrat 7i(lia0 a ilustrat S,a%espeare.00>itsc,-ul este in esenta negatia a(sluta a cacatului atat in sens prpriu cat si 9igurat alcuvantului0 %itsc,-ul eclu" "in ca*pul sau vi&ual tt ce e esential0 inaccepta(il in



eistenta u*anaBB. Milan >un"era ) #nsuprta(ila usuratate a 9iintei.Ter*enul este "estul "e recent0 el intra in u& in 1urul anului 36 in *e"iile artistice "inMunc,en 9iin" 9lsit pentru a "ese*na un *aterial artistic ie9tin. >itsc,en insea*na a9ace ceva "e *antuiala iar @er%itsc,en insea*na a "egra"a0 a *aslui.Ter*enul a 9st 9lsit la inceput pentru a "ese*na lucrarile e9e*ere si "e prasta calitate

"e "u&ina in special r*anele si nuvelele senti*entale precu* si ec,ivalentele gra9ice aleacestra. De a(ia "upa 366 ter*enul "evine unul internatinal "e"ican"uise "upa anii3<6 serie "e stu"ii. Cel *ai i*prtant apartinan" lui Cle*ent 'reen(erg pu(lica in3< eseul +vangar"a si %itsc,.;rcesul a "e*arat inca "e la inceputul seclului 3 can" a inceput sa "evina tt *aievi"enta ruptura "intre artele 9ru*ase si ABartele "e *asaBB. Siste*ul aca"e*iei care patrna artele 9ru*ase se sc,i*(a treptat incepan" sa pr"uca arta si pentru clasa "e*i1lc a (urg,e&iei a9lata intr- puternica ascensiune.Tt *ai *ulte ta(luri vr 9i epuse in salane si van"ute *e*(rilr clasei "e *i1lc.+rtele "e *asa vr cntinua tra"itia neclasica su( patrna1ul aca"e*iei in vre*e ceartele 9ru*ase se vr "e&vlta prin p&itie cu aceasta tra"itie. Revlta 9ata "e stilul

neclasic va atinge un **ent "e var9 prin Manet si i*presinisti. 8ii artisti vr pr"uce "e acu* inainte in a9ara siste*ului aca"e*ic intrecan"u-se in inentarea "e nicnventii stilistice si ni 9il&9ii ale 9r*ei.#n &na neclasicis*ului si a stilurilr care evluea&a "in acestaaca"e*is*0p*pieris* pictura se trans9r*a tt *ai *ult intr- sticla transparenta princare privitrului i se 9era pveste. Dupa i*presinis* si in special "upa Se&an0 nuaarta se in"epartea&a ttal "e neclasicis*. 8ua arta re9u&a sa *ai spuna pveste iaratunci can" 9ace re9u&a sa i"eali&e&e0 prin aceasta ea "evine tt *ai "i9icil "e receptat0"espartin"u-se "e gustul *aselr.Cle*ent 'reen(erg ) avangar"a si %itsc,. Distinge intre:- %itsc, pe care il 9lseste in sensul "e lucruri 9ara valare0 ni*icuri la *"a. ABCultura

9r*alaBB a"ica cultura unei *inritati li(ere cultivate a carei ulti*a incarnare cnstituieavangar"a. ) cultura ppulara in sensul "e 9lclr >itsc,ul este un pr"us esential *"ern0 un pr"us al revlutiei in"ustriale care aur(ani&at *asele "in Eurpa si +*erica sta(ilin" ceea ce se nu*este cultura generala.>itsc,ul a 9st inventat pentru a veni in inta*pinarea nii 9rte "e *unca prletari&atecare presea&a scietatea pentru a-i 9urni&a un gen "e cultura ptrivita pentru cnsu*.;entru a raspun"e acestei cereri a nii piete este creata nua *ar9a: %itsc,ul "estinatacelr care insensi(ili la valrile culturii riginale se arata "rnici "e "iversiunea pe care ast9el "e cultura pate 9eri.8ici epresie riginala a artistilr0 nici *stenire legiti*a a9lclrului0 %itsc,ul nu sea*ana cu ni*ic altceva0 el este *ar9a pr"usa in seriestan"ar"i&ata avan" "rept unica ratiune pr9itul.>itsc,ul nu repre&inta "eci cultura riginala iar (iectul pe care il 9era au"ientei ur(aneeste "ar un su(stitut al lucrului real.+rta autentica este pentru 'reen(erg este arta "e avangar"a0 aceasta este inainte "e tate"etasata "e restul culturii *"erne care in cntetul epcii in"ustriale re"uce tatevalrile la cele utilitare si care in scietatea capitalista re"uce tate valrile la valarea "e piata. ;rin inter*e"iul acestei "etasari0 arta "e avangar"a 9unctinea&a ca un ecran prtectr 9ata "e ceea ce a *ai ra*as "in valrile tra"itinale.



Functia cea *ai i*prtanta a avangar"ei nu a 9st aceea "e a eperi*enta ci "e a gasicalea "ealungul careia sa 9ie psi(il sa se pastre&e cultura vie in *i1lcul vilentei sicn9u&iei i"elgice. +rta "e avangar"a se "etasea&a ast9el "e scietate "evenin"autn*a.+vangar"a-%itsc,.

- +vangar"a este a(stracta in vre*e ce %itsc,ul 9avri&ea&a in *" stentativrepre&entarea- +vangar"a este re9leiva in vre*e ce %itsc,ul este i*itativ- +vangar"a este intrvertitaeste "espre sine0 "espre *e"iu*ul sau in vre*e ce%itsc,ul este etrvertit"espre lu*e0 9iin" intrvertita avangar"a este "etasata si"e&interesata 9ata "e cti"ian in vre*e ce %itsc,ul repre&entan" lu*ea este i*plicat incti"ian. ;rin ur*are avangar"a este autn*a sau ABarta puraBB in vre*e ce %itsc,ul este,etern* sau i*pur - +vangar"a este anga1ata 9ata "e valrile generale ale culturii 9ata "e care %itsc,uleste in"i9erent.'reen(erg i"enti9ica valarea artei riginale in capacitatea acesteia "e a prvca un

raspuns activ "in partea spectatrului. ;entru a atinge acest "e&i"erat ea tre(uie sa 9ie"i9icila in vre*e ce %itsc,ul pate 9i gustat 9ara nici un e9rt.34.*artie.2634

D. Mc"nal"carte: O terie a culturii "e *asa - 35<carte: Milan >un"era ) #nsuprta(ilausuratate a 9iinteiCeeacenu*ea 'reen(erg ABcultura9r*alaBB "evine la Mc"nal" ABig,cultureBBiar%itsc,ul"evinecater*inlgie*aiintai ABculturappularaBB iarapi ABcultura "e*asaBB. Mc"nal"isi*ani9estane*ultu*ireacapr*isiunilerevlutiilr "e stanga nu s-au*ateriali&at0 cn"itii in care cultura "e *asaestesuspectata "e putericulte.Cultura "e *asaeste"escrisaca un instru*ent al "*inariisciale care nu

"arcaeplatea&a*asele "e cnsu*atri0 "ar ii siintegrea&aintr- culturain9eriara "eclasa.Cultura "e *asaesteva&utaast9elca un puternic agent "e cntrlscial.Trasatura"e9initrie a culturii "e *asaesteaceeacaeaestepr"usa "irect pentrucnsu* la 9elcagu*a "e *estecat.Mc"nal""istingeintrearta "e avangar"asiartaaca"e*ica.+rta "e avangar"aeste su(categrie a arteiinaltecare reactinea&a 9ata "eraspan"ireaartei "e *asaprinsustinereavalrilrculturiiinalte in special avalriiepresieiin"ivi"uale.+rtaaca"e*ica %itsc, estesiea reactie 9ata "e arta "e *asa0 "ar in vre*ecearta "eavangar"a se in"epartea&a "e arta "e *asa"evenin" "in ce in ce*aiputinaccesi(ila0artaaca"e*ica se aprpie "e *ase"evenin" tt *aiaccesi(ila.+ceasta*iscare c*pr*ite in cele "in ur*a"eareceartaaca"e*ica nu 9ace"ecatsarecicle&eartainalta "e ieri in ter*enii9r*ei9acan"u-se vinvata "e arti9icialitate0i*persnalitate.Trasaturaesentiala a artei "e *asaeste"eci "e gasit in insusistatutulei "e*ar9acnceputapentrucnsu*ul "e *asa. ;entru a-sireali&aesenta0 a"icapentru a seac*"a la unnu*ar cat *ai *are "e cnsu*atri0 arta "e*asatre(uiesatinteascainspregasireaunuinu*itrc*un algustuluisensi(ilitatiisiinteligenteiau"itriuluiei ptential.iceMc"nal": 7ineintelescaacestnu*itrc*un se presupunecaeste cat *aisca&ut.



;rinur*are cn9r* acesteilgicipr"useleculturii "e *asa nunu*aicavr*geni&aau"ienta0 "ar vr*geni&aintr- &nain9eriara agustuluisensi(ilitatiiinteligenteiin9antili&an"-.#r!ine !e 34 ) 8te asupraculturii "e *asa.El "e&vlta anali&a a *anipulariipsi,lgice "e inspiratieFri"iana.#ntre(an"u-se cu*

au reusit itler si Stalin sa*anipule&e*asele0 !e se aratapr9un"ingri1rat "e9aptulcaarta "e *asa 9il*e0 carti0 reviste0 pstere nu estealtceva"ecat prpagan"a care perpetea&apasivitateasi9ari*itea&apersnalitateaa"aptan"a*enii la un status u.!e "a glasuneia"intrecele*aiputernicete*eri ale intelectualilr "in seclul 0aceeacacultura "e *asa nu 9ace altceva"ecatsa"epersnali&e&ein"ivi"ul.+rgu*ente cntra %itsc,ului3. +rgu*entul*asi9icarii are pasi:a (iectul %itsc, este un (iect al culturii "e *asa*anu9acturat in serie. Este innatura%itsc,uluisa 9ie creat in serie ( tate(iectele9acute in seriesuntcnceputepentrucnsu*ul "e *asa al unuinu*arcat *ai *are "e a*eni

c pentru a 9i cnsu*at in *asapr"usul in serietre(uiesa 9ie creatast9elincatsavina ininta*pinarea a ceeaceestec*ununuinu*ar cat *ai *are "e a*eni" ceeaceestec*ununuinu*ar cat *ai *are "e a*eni nu estec*pati(il cuepresiain"ivi"ualae prinur*are%itsc,ul nu estec*pati(il cu epresiain"ivi"uala0 "eci%itsc,ul nuesteartariginala9 pentru a se a"resauneiau"iente cat *ailargi(iectul %itsc, tre(uiesagravite&e in 1urulunuinivel cat *aisca&ut al gustului0 inteligentei0 sensi(ilitatiig pentru a rivali&a cu %itsc,ulartatre(uiesagravite&e in 1urulunuinivel cat *aiinalt algustului0 sensi(ilitatii0 inteligentei2. +rgu*entulpasivitatii0 < pasi:

a "aca estearta el incura1ea&aparticipareaactiva a spectatruluire*arcarea"etaliilr0 recunastereanuantelr0 interpretarea0 prvcarea0 sculetc ( "aca%itsc,ulestecnceputpentru a 9i accesi(ilatunci elincura1ea&apasivitateaspectatrului participareannactivac %istc,ulincura1ea&apasivitateaprinur*are el nu estearta<. +rgu*entulli(ertatiia Daca nu eistaautn*ieestetica 0 nu eistaniciautn*ie*ralasauplitica"ecinu eistali(ertate ( Dacaeistaautn*ieesteticaeista1culi*aginatieisire9leieic #n ceeacepriveste%itsc,ul nu eista1culi*aginatieisire9leiei. ;rinur*are nueistaautn*ieestetica" #n ceeacepriveste%itsc,ul nu eistaautn*ie*ralasauplitica"eci nueistali(ertate4. +rgu*entulsuscept(ilitatiia "aca nu sunte*capa(ilisane*(ili&a*capacitatile i*aginative si re9leive0atuncisunte*(ligatisaaccepta*situatiilecaataresirepre&entarile "e situatiicaaratan"*"ulin care lucrurilesunt"e9apt ( %itsc,ul nu incura1ea&a*(ili&areacapacitatilr i*aginative si re9leivec prinur*are in ca&ul%itsc,uluisunte*inclinatisaaccepta*repre&entarile "e



situatiicaaratan"*"ul in care lucrurilesunt"e9apt5. +rgu*entulcn"itinariia Dacaanu*itesteretipurisipvestisuntrepetate la nes9arsitelevrcnstrui i*aginea unrcircu*stantIrealitatiscialeIrealitaticulturalei*psi(il "e sc,i*(at ( >itsc,ulrepeta la nes9arsitast9el "e steretipurisipvesti

c ;rinur*are%itsc,ulcnstruiestei*agineaunrcircu*stantei*psi(il "e sc,i*(at23.*artie.263Cele(rarea culturii "e *asa

#ntelegerea %itsc,ului ca un stil "erivat "in stilurile artei inalte0 un stil i*itativstan"ar"i&at etc. si prin ur*are ra"ical in9erir 9ata "e creativitatea si invatia prprieculturii inalte este "e9initrie pentru estetica tra"itinala. #n ca"rul acestei estetici aparitia%itsc,ului a 9st (la*ata pentru epui&area sli"aritatii *rale necesare unei culturisanatase pentru "e&ra"acinarea tra"itiilr 9lclrice si etnice pentru a*enintarea pe care repre&inta pentru cultura inalta. Mai recent insa "upa anii 356 atat parte atereticienilr si artistilr au atacat *itul unei ierar,ii culturale "e care "epin"e inevita(il

aceasta lectura negativa a %itsc,ului.R. $illia*s$illia*s incearca sa treaca "e la perspectiva *"erna a culturii ca invecinata cu artainspre perspectiva *ai larga0 antrplgica si scilgica a culturii inteleasa cain"ican" un intreg *" "e viata. +cest al "ilea sens al culturii are *eritul "e a pune inlu*ina un siste* general si "e a pune su( se*nul intre(arii para"ig*a "*inantacn9r* careia cultura era ec,ivalata in *" eclusiv cu cultura inalta.$. 7en1a*inOpera "e arta in epca repr"ucerii *ecanice eseu7en1a*in incearca pentru pri*a "ata aprpiere p&itiva "e cultura "e *asa. Operele "earta sunt accesi(ile asta&i in *iliane "e cpii pr"use cu a1utrul te,nlgiilr *"erne.

Care sunt cnsecintele pentru arta a acestei revlutii te,nlgice "eclansata "ata cuaparitia 9tgra9iei? Replicile in serie prin inter*e"iul te,nlgiilr *"erne au su(*inatintreaga structura a artei.7en1a*in cre"e insa ca pr(le*a tre(uie pusa intr- *"alitate 9un"a*ental nua caur*are a "e&vltarii 9ara prece"ent a te,nlgiilr "e c*unicare. #n teria sa0 *asele"evin punctul "e re9erinta "in care pate 9i re"e9inita 9unctia sciala a arteiABpstesteticeBB.Masele sunt su(iectul unei arte pstestetice si sunt "e ase*enea "estinatarii acesteia.Categria centrala a perei "e arta tra"itinale care "evine ina"ecvata pe "e parte caur*are a repr"ucti(ilitatii *ecanice iar pe "e alta parte ca ur*are a eperientei *aseieste ABauraBB. Eperienta aurei este presupusa "e catre perele "e arta tra"itinale.7en1a*in argu*entea&a i"eea ca venera(ilul si tra"itinalul (iect "e arta al culturiitra"itinale a 9st "e&(racat "e aura sa ca ur*are a usurintei si eactitatii cu care pate 9irepr"us prin inter*e"iul te,nlgiilr *"erne. Functia artei se a"aptea&a incncr"anta : "e la ritual0 care a 9st la rigine suprtul valric al artei 0 la cultul9ru*usetii care apare "ata cu renasterea pana la aparitia 9tgra9iei in ur*a careia pera"e arta se e*ancipea&a "e rice eistenta para&itara. Realis*ul care re&ulta "in 9tgra9iesi 9il* trans9r*a vec,iul a"ratr al artei in privitrul critic "e asta&i.7en1a*in anticipea&a *utatiile cgnitive care instesc trans9r*arile artei in scietatea



in"ustriala *"erna. El incearca sa in"ivi"uali&e&e trasaturile sciale si structurale care"isting cultura "e *asa "e alte tipuri ale culturii ABinalteBB. El isi prpune sa cree&e un set"e stan"ar"e prin inter*e"iul carra sa pute* 1u"eca cultura "e *asa in prprii eiter*eni. Te,nlgiile "e repr"ucere *ecanica au inaugurat nua epca a perceptieisen&riale.

M"elele lui 7en1a*in sunt ra"iul0 9il*ul si 9tgra9ia. El incepe prin a se intre(a asupra*"alitatii in care estetica a9ectea&a i"elgia in cultura "e *asa. +ura cnstituie ABacelaici si acu* al perei "e arta0 unicitatea ei in lcul in care se a9laBB. +utenticitatea apare ca cnsecinta a aurei. Repr"ucerea *ecanica pr"uce "ispersia acesteia in *iliane "ecpii0 9acan" "in autenticitate un cncept lipsit "e se*ni9icatie. 8e*ai9iin" legata "e lcatie 9i&ica speci9ica pera "e arta pate 9i actuali&ata prin inter*e"iul i*aginilr eicare nu *ai au ni*ic "ea9ace cu riginile ei.+.MalrauDe&vlta cele(ra terie a AB*u&eului 9ara &i"uriBB sau a AB*u&eului i*aginarBB alcatuittc*ai "in *ilianele "e cpii "upa cap"perele tuturr ti*purilr. Mu&eul i*aginarcntinua prcesul initiat "e *u&eul 9i&ic 9acan" accesi(ila in"ivi"ului arta la care inainte

nu avea acces.2.*artie.2634>itsc,ul si pictura

O terie a %itsc,ului tre(uie sa eplice "e ce atat "e *ulti a*eni sunt atrasi "e %itsc, si"e ce in ciu"a succesului sau0 %itsc,ul nu este acceptat ca 9iin" arta.#. Distinge* *ai intai intre 2 lucruri:#nstructiunile privin" ce anu*e sa picte&e ce gen "e (iecteIte*e se ple"ea&a *ai usrca su(iect pentru %itsc, si cele privin" cu* anu*e sa picte&e stilul.+van" in ve"ere ca a&i atat stilul 9igurativ cat si cel nn9igurativ sunt la 9el "e legiti*e0 pri*a intre(are ar 9i "aca ele tre(uie sa picte&e pictura 9igurativa sau una nn9igurativa?

Raspunsul este evi"ent: este *ult *ai "i9icil sa pr"uce* pictura %itsc, a(stracta "ecatuna 9igurativa.Daca tate (iecteleIte*ele sunt in *" egal ptrivite pentru a 9i prelucrate "e catre%itsc,? Ce au tate aceste su(iecteIte*e in c*un? Tate sunt incarcate cu e*tie puternica. Su(iectele a(r"ate in *" tipic "e %itsc, sunt cnsi"erate ca 9iin" in general9ru*asecai0 9e*ei cu piciare lungi0 etc.0 atractiveapusuri "e sare0 9lri0 etc.0"ragutecatei0 pisicute0 etc. sau incarcate e*tinal*a*e cu cpii *ici0 cpii cu c,i inlacri*i0 etc.. Deci0 pri*ul s9at ar 9i sa-si aleaga un su(iect incarcat cu e*tie care atrageun raspuns e*tinal.Ce a* putea a"auga la acest s9at? Sa lua* "e ee*plu te*a cpilului care plange. #l v*s9atui sa aleaga un cpil "ragut si nu unul (lnavicis. ;lansul nu tre(uie sa 9ie iritant0isteric ci linistit0 usr. ;ictrul tre(uie sa evite aspectele neplacute si "eran1ante alerealitatii lasan"u-le "ar pe cele pe care le pute* usr i"enti9ica.>itsc,ul vine in inta*pinarea senti*entelr si cre"intelr nastre si nu-si prpune sa leinterg,e&e si sa le "istur(e. De aceea catelusii sunt "e pre9erat cainilr0 pisicutele pisicilr0 s.a.*.".O alta trasatura a %itsc,ului cnsta in universalitatea e*tiilr pe care le suscita.Cnsu*atrul (isnuit al %itsc,ului este satis9acut nu "ar pentru ca raspun"e spntan cisi pentru ca stie ca raspunsul sau este unul crect. El stie ca este *iscat la 9el ca tti



ceilalti.De9initia lui >un"era cu privire la %itsc,: >itsc,ul "a nastere la 2 lacri*i ale in"uisarii.;ri*a lacri*a spune: ce 9ru*s e sa ve&i niste cpii alergan" prin iar(aN + 2-a lacri*aspne: ce 9ru*s e sa te in"uise&i i*preuna cu intreaga *enire la ve"erea unr cpiialergan" prin iar(aN + 2-a lacri*a are "arul sa 9aca "in %itsc, a"evaratul %itsc,. #n9ratirea

tuturr a*enilr pe aceasta lu*e nu va putea 9i inte*eiata "ecat pe %itsc,.Scpul %itsc,ului nu este acela "e a crea nevi si asteptari ni ci "e a le satis9ace pe celeeistente. >itsc,ul nu lucrea&a cu i"isincra&iile in"ivi"uale. Din **ent ce scpul%itsc,ului este acea "e a *ultu*i un nu*ar cat *ai *are "e cnsu*atri0 el actinea&a in&na celr *ai c*une trasaturi. >itsc,ul universal actinea&a asupra i*pulsurilru*ane (a&ale0 respectiv asupra cre"intelr religiase0 a cnvingerilr plitice0 "e rasa saunatinalitate.>itsc,ul eplatea&a su(iecte universale cu* ar 9i nasterea0 9a*ilia0 "ragstea0 nstalgia0etc. ;r(a(il cea *ai vi&i(ila &na a %itsc,ului este %itsc,ul crestin ee*pli9icat "e #susi"in plastic0 picturi cu Feciara Maria0 scene ale cruci9icarii0 iepurasi0 ua care c*(inaele*entele universale ale %itsc,ului cu si*(lis*ul crestin.

Cn"itia nu*arul unu: >itsc,ul repre&inta (iecte sau te*e care sunt incarcate cu un gra"inalt "e e*tie.##. De ce sunt a*enii atrasi "e %itsc,?Raspunsul p&itiv "epin"e nu "ar "e ceea ce este repre&entat ci si "e *"ul in care esterepre&entat. ;entru ca spectatrul sa reactine&e in *"ul in care se spntea&a0 el tre(uiesa 9ie capa(il sa recunasca (iectul repre&entatIte*a repre&entata. Ceea cecaracteri&ea&a %itsc,ul este 9aptul ca su(iectul pate 9i i"enti9icat instantaneu si 9aravreun e9rt.Care sunt criteriile acestei i"enti9ica(ilitati? #n pri*ul ran" repre&entarea tre(uie sa 9ieuna ingri1ita. Se presupune ca artistul este unul c*petent. C*petenta nu este insasu9icienta. 8u rice apus "e sare pictat in *" c*petent este un %itsc,. Care ar 9i

cnstrangerile stilistice pe care tre(uie sa le ur*e&e pictrul petru a crea un %itsc,?'reen(erg spunea ca 00%itsc,ul se sc,i*(a "ata cu stilul "ar ra*ane *ereu acelasiBB. Sesugerea&a ca %itsc,ul este in"i9erent la stil0 ttusi unele stiluri artistice sunt evi"ent *ai ptrivite "ecat altele. ;entru a crea pictura %itsc, v* avea *ai *ult succes "aca v*apela la cnventiile stilistice ale r*antis*uluiInaturalis*uluiIrealis*ului "e *i1lc "esecl #.;ute* trage cnclu&ia ca %itsc,ul presupune un *" "e repre&entare 9arte realist?Depin"e insa ce anu*e intelege* prin realis*. ;rin realis* intelege* un *" "erepre&entare care este in *" particular ABcn9r* cu naturaBB. Tereticieni i*prtanti aiartei au "e*nstrat ca realis*ul are putin "e a 9ace cu i*itatia0 ca realis*ul este *ai *ult c,estiune "e cnventie la 9el ca alte *"uri "e repre&entare. Mai *ult c,iar0 e "i9icil sai"enti9ica* trasaturile stilistice ale %itsc,ului cu ase*anarea *i*etica. Oc,ii cpiluluicare plange sunt "isprprtinat "e *ari iar lacri*ile sunt "e 5 ri *ai *ari "ecat inrealitate. De ase*enea %itsc,ul este 9arte putin precupat "e "etalii0 el pate 9i 9artegreu cnsi"erat ca 9iin" realist sau naturalist0 intr-un sens ratinal.>itsc,ul 9lseste in *" invaria(il cele *ai c*une cnventinale si testate canane "erepre&entare. Orice in"epartare "e aceste canane este "e ne"rit pentru ca %itsc,ul sa-siatinga e9ectul spntat. Desci9rarea picturii tre(uie sa se pr"uca 9ara nici un e9rt0%itsc,ul tre(uie sa vr(easca intr- li*(a accesi(ila tuturr. Orice riginalitate si invatie



artistica este eclusa.

Cn"itia a "ua. O(iecteleIte*ele repre&entate tre(uie sa 9ie i"enti9ica(ile in *"instantaneu si 9ara e9rt.###. Sunt aceste "ua cn"itii su9iciente?

8u "ar %itsc,ul ci si *ulte pere "e arta le vr satis9ace.;rin ur*are0 pentru a istinge %itsc,ul *ai ave* nevie "e cn"itie. Tre(uie sa neintre(a* ce anu*e "istinge %itsc,ul 9ata "e pere "e arta respecta(ile in care suntrepre&entate su(iecte cu un gra" *are "e incarcatura e*tinala si cn9r* cnventiilracceptate in pre&ent. 8elsn '"*an:- 00+tunci can" parasi* ep&itia unui artist i*prtant lu*ea in care intra* nu esteaceeasi lu*e pe care a* lasat- atunci can" a* intrat ve"e* ttul prin pris*a acestrlucrariBB.- 00;icturile care nu sunt revlutinare pt avea calitati care ne 9ac sa ve"e*arecu* "i9erit0 sa "iscerne* "i9erentele si sa 9ace* cneiuni pe care nu le putea* 9ace

inainte0 sa ve"e* lucrurile in ter*enii unui nu *"elBB.4.aprilie.2634Design si %itsc,

Dincl "e "iversitatea 9r*ala si 9unctinala a pr"uselr0 acestea se cnstituie in pri*ulran" ca 9r*a "e c*unicare. De aceea0 pr(a(il nu inta*platr cuvantul "esign prvine "in latinescul "esignare0 avan" ra"acinile in prep&itia "e si in su(stantivulsignu* care insea*na se*n. Se*nul reali&ea&a c*unicarea la tate nivelurilecunasterii. Designul *"ern a "e(utat in pri*a 1u*atate a seclului prin pr*varea unei cnceptii (a&ate pe respectare rigurasa a unei relatii 9r*a-9unctiestrict ratinala. Ceea ce se e"ita in *" "eli(erat era plise*ia (iectelr receptate ca

se*ne "escura1an" ele*entele "ecrative "e 9r*a sau i*agine cnsi"erate super9lue sauvetuste0 straine rigrii 9unctinaliste.;rin pr*varea 9r*elr ratinalist 9unctinaliste "esignul in"ustrial "e inceput "e secl a9ir*a "espartirea "e "i9eritele ele*nte si*(lice sau cu pretentii rna*entaleaplicate in eces 9r*ei (iectelr. +cest lucru era cnsi"erat "epasit0 9iin" asciatgustului *ic (urg,e& "e secl #. #n seclul # erau ABi*p"(iteBB in eces c,iar sinile pr"use in"ustriale "e la cele *ai si*ple scule pana la *asini sau lc*tive.+ceasta i"elgie este a9ir*ata cel *ai cnvingatr "e scala "e la 7a!,aus 33<-3<<su( slganul AB+rta si te,nlgie ) nua unitateBB. +u,aus cnsi"era a"augarea unrrna*ente care ABingrasaBB a(u&iv se*antica (iectului-se*n nu 9ace "ecat sa plue&eestetic pr"usele ne9in" c*pati(ila cu "e*ersul "esignului in"ustrial.Cu in9luenta cnsi"era(ila pana a&i 7au,aus-ul a 9st pri*a scala0 pri*a 9il&9ie carea pus un accent clar pe respnsa(ilitatea sciala a creatrului. +cest lucru a 9st asciati"eii ca pr"usele in"ustriale 9erite *arii *ase "e cnsu*atri tre(uie sa ra*anaapri*ativ neutre ca interpretare sci culturala sau cntativ si*(lica. +ceastarientare s-a cnstituit ca trasatura generala privin" *aniera austera0 s(ra "e a(r"area "esignului pr"uselr 9ie in"ustriale 9ie "e cnsu* general. +ceasta rientare cn9erea pr"uselr va&ute ca se*ne "e c*unicare ten"inta spre *nse*ie.Dupa anii 356-36 se accentuea&a tt *ai *ult ten"inta inversa0 aceea "e a cn9eri



(iectelr "e serie incarcatura culturala respectiv nua i"entitate (a&ata pe valaresi*(lica care sa sti*ule&e receptarea e*patica a acestra. +st9el pr"usul era cnsi"eratca avan" pe langa valente te,nice si ecn*ice0 si valenta psi,lgica. #n "ese(i (unurile care sunt "estinate sa satis9aca nevi legate "e respectul "e sine0 "e stilul "e viatasi "e p&itinarea in scietate pse"a "i*ensiune psi,lgica. Ele se "ese(esc prin stil

si sunt supuse evlutiei *"ei.#n acest sens anu*ite tipuri "e (unuri "e u& curent "evin purtatare ale unr si*(luri "ec*unicare se*ni9icate pe planul a9ir*arii sciale"e la (i1uterii pana la aut*(ile.Di9erentierea i*plica *ultitu"ine "e slutii "e "esign si 9inali&are estetica: *"i9icari0stiluri ni0 etc. in ca"rul unr ga*e "e pr"use ce pate 9i ast9el prpusa unr seg*ente"i9erite "e piata in variante "i9erite.#n aceasta nua ptica se prneste "e la cnstienti&area 9aptului ca receptarea culturalsi*(lica a (iectelr este in 9irea lucrurilr. +st9el pe langa calitatea si per9r*antele"rite sunt avute in ve"ere si "ate privin" incarcatura se*antica a pr"usului care patesti*ula *"ul "e receptare a perceptiei i*aginii acestuia. Tate aceste "ate se pt grupa pe cele < "i*ensiuni ale (iectului ca se*n: sintactica0 prag*atica0 se*antica. +ceste <

"i*ensiuni se regasesc in < ca&uri li*ita: 9r*alis*ul0 9unctinalis*ul si stilis*ul.Fr*alis*ul ) apare atunci can" "i*ensiunea sintactica este "*inanta0 celelalte 2 9iin"secun"are prag*atica si se*antica. ;repn"erenta "i*ensiunii sintactice 9ace ca9r*alis*ul sa se "istinga prin evi"entierea unei structuri ratinale a 9r*ei in raprt cu"estinatia si 9unctia (iectului.Functinalis*ul ) "i*ensiunea prag*atica este "*inanta in "esignul pr"uselr.Functinalis*ul raspun"e unei vi&iuni prag*atice asupra lucrurilr0 pr"usul 9iin"eplatat in scpul satis9acerii nevilr si intereselr utili&atrului.+tat 9r*alis*ul cat si 9unctinalis*ul pt raspun"e unr e9ecte estetice0 "ar ele suntsecun"are.Stilis*ul ) "i*ensiunea se*antica se "istinge ca "*inanta in in9atisarea pr"uselr.

Stilis*ul se (a&ea&a pe cnvingerea ca un (iect pate 9i se*ni9icat si receptat priritar pe plan e*tinal a9ectiv prin trasaturile "e stil. +cest *" "e receptare sau perceptie sea"resea&a sensi(ilitatilr0 "rintelr si intentiilr cnsu*atrilr0 activan" in *" "irecte*patia acestra.Di*ensiunea si*(lica si "e c*unicare a unui pr"usFactrii sciali au un i*pact etre* "e i*prtant asupra "i*ensiunii se*anticeIsi*(licea unui pr"us. +ceasta in9luenta este legata "e evlutia prcesului "e c*unicare prin(iecte se*ne sau si*(luri asciate unr cre"inte0 ierar,ii0 ritualuri0 etc. Oa*enii au9lsit "in tt"eauna "i9erite si*(luri pentru a se*ni9ica statutul0 calitatile0 p&itiasciala0 apartenenta la un grup sau c*unitate etnica0 religiasa0 pr9esinala0 etc..+ceste (iecte-se*n asciate c*unicarii unr valri culturale se*ni9ica ur*atarele:- Mani9estarea "e catre * a i"entitatii sale scial culturale- Mani9estarea statului sau scial prin care se "istinge in scietate ca valare0 putere0 i*prtanta0 autritate0 etc.- Marcarea vi&i(ila a unui eveni*ent "e viata legat "e trairea0 apartenenta0inca"rarea si evlutia sa sciala+ceste se*ne-si*(luri au 9st practicate "in ti*puri preistrice0 "ar se regasesc si inca"rul scietatii *"erne. +ve* ast9el a&i si*(luri "e tip 9icial si in egala *asurasi*(luri ale unei i*agini vi&uale "e la tatua1e pana la "iverse accesrii la *"a



aplicate aprape riun"e pe crpul u*an. +ceasta realitate se*ni9ica legatura pr9un"aa acestui tip "e *ani9estare cu 9irea si viata a*enilr. ;ute* (serva ca ra"acinac*una a acestui tip "e *ani9estari este ancrata in nevia naturala "e i"enti9icare sic*unicare ca trasatura 9un"a*entala a 9iintei u*ane.Ec,ivarea eagerata a in9luentei acestr 9actri pe "i*ensiunea si*(lica in cnceptia

pr"uselr este una "intre principalele cai "e generare a 9en*enului %itsc,. 8u*itrulc*un al acestr *ani9estari este 9ante&ie ar(itrara si a(u&iva a9isata etravagant9rtan" ascieri ina"ecvate e 9r*e cu cntatii cultural si*(lice "isparate. @iata scialanu pate 9i insa "espartita "e valrile ei culturale. Re9lectarea inerenta a acestr valri incnceptia si "esignul (iectelr le "eter*ina in *" inevita(il in9atisarea0 receptarea siciclul "e viata ca pr"use "estinate cnsu*ului. #ncepan" cu anii 356-36 (una partea "esignului "e succes si-a prpus patrun"erea in spatiul psi,scial al cnsu*atrilr.+ inceput ast9el prcesul se"ucerii cnsu*atrilr prin e9ecte "e stil i*pri*ate pr"uselr pentru a 9i *ai (ine van"ute. +cest lucru a "us inevita(il la ca"erea in pacatulcs*eti&arii c*ercial estetice a pr"uselr care a "eter*inat alunecare spre %itsc,.+cest lucru a "evenit "in ce in ce *ai pre&ent in cn"itiile gl(ali&arii0 c*erciali&arii si

cnsu*ului care activea&a gana "upa sen&atinal prin specularea la *ai* a"i9erentelr si inter9erentelr culturale.#n aceste cn"itii apare i*pstura se*antica si estetica pe care cnstituie %itsc,ul nu*it"e U*(ert Ec AB*inciuna esteticaBB. #nva&ia %itsc,ului a"anceste insensi(ilitatea 9ata "ecultura a"evarata printr- serie "e si*ulatre 9acile ie9tine 9erite *aselr "e cnsu* la"iverse sar(atri0 eveni*ente0 (iceiuri0 etc.;e "e alta parte "i*ensiunea si*(lica a pr"uselr a1unge sa 9ie ea insasi *tiv al unuicntet cn9lictual: pe "e parte 9unctinalistii pr*vea&a cu priitate valarea eutili&are si se i*ptrivesc atri(utelr si*(lice ale pr"uselr. De cealalta parte aparatrii*"ei si*(lice incura1ea&a pr*varea unr ni se*ne cu ni cntatii se"ucatare0 la*"a a"ucatare "e pr9it. #n aceste cn"itii este "i9icil pentru "esigneri sa gaseasca un

ec,ili(ru intre "i*ensiunile valrii "e 9lsinta si cele legate "e receptarea se*antica a pr"uselr pe piata.Designerii tre(uie sa evite cele 2 etre*e: etre*a rigris*ului eagerat gen 7au,aus catsi alunecarea in ABin9ru*usetareaBB si si*(li&area ecesiva.#n cnclu&ie "esignerul nu pate 9ace a(stractie0 asta&i0 "e 9en*enul real psi,-sci-ecn*ic al cnsu*is*ului. El este (ligat sa apr9un"e&e acest 9en*en priectan"u-l pe planul unr ele*ente autentice "e cultura prin a(r"area cnceptuala 1usta a (iectuluica se*n.33.aprilie.2634Curente ale esteticii *"erne si cnte*prane

M"ernitate#nca "e la aparitia sa ntiunea "e *"ernitate ur*ea&a < "irectii se*antice:3. ;resupune relatie "e ruptura sau "e cntinuitate cu un trecut perceput care9erential. Ter*enul apare in seclul #@ in li*(a 9rance&a vec,e si "eriva "in latinescul*"ernus care la ran"ul sau "eriva "in latinescul *" recent0 tc*ai0 acu* si "inlatinescul *"us *asura. M"ernus era 9lsit in evul *e"iu in sensul "e actual prinp&itie cu pri*ele ti*puri ale (isericii crestine. Ter*enul servea unei nevi "e peri"i&are0 "ar avea si cntatie ailgica ti*purile trecute erau privite p&itiv si ca



un *"el "e egalat pentru cei "in pre&ent.2. +pare in renasterea carlingiana "in seclul ##. +tunci apare ter*enul "e*"ernitas iar raprtul cu antic,itatea "evine unul "e asi*ilare si "e "epasire pe (a&aunui *"el crestin "e intelegere a istriei.<. +pare in evul *e"iu in leicul ecle&iastric acr"an" *"ernitatii un statut

inter*e"iar a9lat in asteptarea si pregatirea unei epci viitare si 9inale care va restauraglria ti*purilr antice. #n seclul @ in cntetul renasterii antic,itatea se "istinge tt*ai *ult ca un *"el "e i*itat intr-un raprt care se sta(ileste prin p&itie 9ata "e evul*e"iu.ABDisputaBB anticilr cu *"ernii#n cntetul culturii clasice 9rance&e "e secl @### se cnturea&a "ua grupari: cea aABanticilrBB care "e&vlta un a"evarat cult al artei antice si cea a AB*"ernilrBB care"esc,i" calea principiilr ratiunii in"ivi"ualiste.M"ernii vr(esc "espre superiritatea inspiratiei crestine 9ata "e arta grecr*ana.+ceasta "isputa a"uce in "e&(atere ntiunile "e prgres si "e cnte*praneitate.Se i*pune tt *ai *ult cnvingerea ca a 9i *"ern insea*na a apartine ti*pului tau. #n

seclul @### apar prver(ul "e ABa *"erni&aBB si ter*enul "e *"ernis*. Se i*pune incnstiinta *ului "e cultura i"eea pre&entului inteles ca spirala "esc,isa inspre in9init.#n seclul # r*antis*ul isi a9ir*a i"entitatea 9ata "e antic,itate cnsi"erata ca 9iin"clasica. Dragstea 9ata "e evul *e"iu crestin si 9ata "e natura *"elea&a psi,lgia uneigeneratii care se a9ir*a nu cntra trecutului ci cntra prpriului ei pre&ent. De9initia*"ernitatii in acest cntet pune in evi"enta in pri*ul ran" atitu"ine0 sensi(ilitate9ata "e pre&ent.7au"elaire ;ictrul vietii *"erne ) eseuEl 9lseste ter*enul "e 9laneur vaga(n" ur(an 9acan" re9erire la artistul ur(an.M"ernitatea nu-si *ai prpune sa "ese*ne&e peria"a istrica inIprin p&itie cualtele. ;re&entul nu *ai eista in raprt cu trecutul ci prin el insusi. M"ernitatea nu are

ni*ic "e invatat "e la trecut0 ea se naste "in pre&ent. Ea este cea care cn9era pre&entuluicaracterul sau pre&ent. M"ernitatea "evine real*ente i*perativa. #n seclul #*"ernitatea esteticaIcritica se "istantea&a treptat "e *"ernitatea sciala cnsi"erata ca9iin" "eca"enta.De9initii ale *"ernitatiiRegasi* 5 *ari "e9initii in care se pt grupa intelesurile *"ernitatii:3. M"ernitatea plitica "e*cratica aparuta in seclul #2. M"ernitatea sciala nascuta "in prgresul te,nlgic0 "in revlutia in"ustriala0"in 9rta (urg,e&iei si "in ecn*ia capitalista<. M"ernitatea ca ansa*(lu "e curente culturale sau estetice *"ernis*4. M"ernitatea ca stil - *"ern st=le cla1ul in artele plastice0 versul al( in pe&ie0atnalitatea in *u&ica0 s.a.*.".5. M"ernitatea in calitatea ei "e cnstiinta si instanta "e re9lectie.a. M"ernitatea ratinala (. M"ernitatea ,er*eneutica a privi lu*ea cu suspiciune ca pe un *esa1 pe caretre(uie in per*anenta "esci9ratc. M"ernitatea *esianica care in9runta istria si este purtatarea sperantei". M"ernitatea critica 8iet&sc,e ) printre cei *ai cititi scriitri



M"ernitatea 9il&9ica 8iet&sc,e0 Mar0 Freu" ) printre cei *ai *ari *aestri ai suspiciunii. Cei < "e&vlta in"iala siste*atica si "e*isti9icatare. Ca cnsecinta a acestei in"ieli interpretarea"evine 9r*a "e intelegere a lu*ii. Optan" pentru calea interpreatarii *"ernitatea estecn"a*nata la "esc,i"ere in9inita si la i*psi(ilitatea "e a avea cntinuturi 9ie.

er*eneutica *"erna scutita "e rice recurs la autritate (liga la 9r*ularea "e 1u"ecati suscepti(ile "e a 9i *ereu recnsi"erate. 8iet&sc,e. BBDu*ne&eu a *uritBBMar. ABTt ce e sli" se vlatili&ea&a. Tt ce este sacru este pr9anatBBM"ernitatea estetica+rta *"erna se *ani9esta ca sc,i*(are a cnstiintei estetice0 a scpului si 9unctieiartei. Sc,i*(area ra"icala cnsta in a(an"narea 9igurarii si trecerea la artann(iectiva. +rta *"erna vi&ea&a reintarcerea la esenta lucrurilr0 la esenta 9ararepre&entare. Su(iectul picturii *"erne nu *ai este su(iectul repre&entat ci picturainsasi0 actul "e a picta. +st9el estetica "ispare pentru a lasa lu*ea sa se arate in a"evarulei.

#n *" para"al aceasta arta nu este arta in"epartata "e lu*e0 initenigi(ila ci lu*eainsasi in a"evarul ei. De aceea spectatrul "evine egal cu artistul0 el nu-i pate cereartistului sa interprete&e lu*ea ci este (ligat sa 1u"ece el insusi si sa accepte sau nulu*ea. #n arta *"erna a"evarul il inlcuieste 9ru*sul. Trecerea "e la 9ru*s la a"evarinsea*na si trecerea pentru spectatr "e la cn9rtul unei pinii clective la necesitateaunei 1u"ecati persnale. Spectatrul nu se *ai pate re9ugia in spatele unui cnsensestetic care a "*inat cultura cci"entala si l-a *"elat pe el ca spectatr.T,. "e Duve ABlegea *"ernului: 9a ceva0 rice0 "ar 9a- in asa 9el incat ceea ce 9aci s pata 9i nu*ita arta. Si 9a- ast9el incat prin ceea ce 9aci0 un (iect 9ru*s sau urat sa 9acisa se si*ta ca el ti-a 9st i*pus "e i"ee care sa cnstituie regula saBB+l"rn ABspiritul perelr "e arta nu cnsta in ceea ce ele se*ni9ica nici in ceea ce ele

"resc ci in cntinutul lr "e a"evarBB.*ai.2634Curente ale esteticii *"erne si cnte*prane

Tra"itia M"ernitatea ;st*"ernitateaTra"itiapana la seclul ### M"ernitateaseclul # si pri*a 1u*atate a seclului ;st*"ernitatea "upa anii 56 pana in &ilele nastreEistenta "ispalata a perei "e arta in clectii particulare +paritia *u&eului 8egarea *u&eului. #esirea in spatiul pu(licD*nia cannului Eperi*entaris*ul cntinuu Egala raprtare la tra"itie si la nu#"ealul clasic "e 9ru*s Epl&iapulveri&area 9ru*sului ;rpriul i"eal estetic;uritatea genurilr artistice +*estecul genurilr artistice Tereti&area unr ni genuriartisticeD*inatia *"elului teretic Su(iectivitateaTirania (iectuluiCrearea placerii estetice ca (iectiv +tenuarea interesului 9ata "e receptr. #*plicarealui in cnstruirea sensului +rta "e cnsu*Unicitatea sensului Multiplicarea sensurilr C"i9icarea0 supre*atia grilei "einterpretare+utn*ia "*eniului artistic ;er*isivitatea 9ata "e cnta*inare Distanta luata



9ata "e ig, Culture

O(iectul are i"entitate naturala O(iectul pate 9i cntetuali&at+ccentul pate ca"ea pe rice (iect

Depen"enta 9ata "e regula0 cnventie0 cann ;rincipiul su(*inarii cntinue a cnventiilr ;stularea unr cnventiiRaprtarea necesara la tra"itie ;rincipiul "iscntinuitatii Citarea si autcitarea.Raprtarea egala la tate stilurile

+rta si artistul la granita "intre *"ern si cnte*pran

#n seclul @### se tereti&ea&a pentru pri*a "ata granita care separa artele 9ru*ase "e*estesuguri. Seclul # trans9r*a artele 9ru*ase in +RT+ inteleasa ca un "*eniu

in"epen"ent si privilegiat al spiritului. +cest "*eniu se separa "e9initiv "e cel alarti&anului si este sancti9icat ca 9iin" una "intre cele *ai *ari vcatii spirituale aleu*anitatii.;rin cntrast i*aginea arti&anului isi cntinua "eclinul. #n cele "in ur*a esteticul care s-acnstruit prin trans9r*area gustului ra9inat intr- 9r*a speciala "e cnte*platie"etasata "evine parte a elitelr culturale0 un gen "e eperienta superiara atat stiintei catsi *ralitatii. +ceste trans9r*ari sunt ac*paniate "e trans9r*ari crespun&atare lanivelul institutiilr si c*prta*entului. ;e *asura ce institutii cu* ar 9i *u&eul sau9ilar*nica se raspan"esc in Eurpa si +*erica tt *ai *ulti *e*(ri ai clasei "e *i1lcinvata c*prta*entul estetic a"ecvat.+rta ca revelatie *antuitare

. eine nta in 3<6 00Revlutiile plitice au 9st in9rante "ar arta a 9st salvata:*u&eele stralucesc0 rc,estrele vuiesc0 teatrul in9lreste iar pu(licul se "electea&a culiteraturaBB+rta apare ca lu*e secun"ara in"epen"enta atat "e pretuita incat tate activitatileu*anereligie0 *ralitate0 stiinta i se su(r"nea&a. +rta este 00nul rege al secluluiBB0acest lucru se re9lecta la nivelul institutiilr0 "e ee*plu in "*eniul artelr vi&uale:licitatiile0 negustrii "e arta0 *u&eele "evin cnstanta a vietii eurpene a anilr 3<6.Mai *ult c,iar0 9lsirea ter*enului "e arta la inceputul seclului # capata cntatiereligiasa si *eta9i&ica. 00+rtaBB nu *ai este "ar un si*plu ter*en generic pentru ricecreatie u*ana ci "evine nu*ele unui "*eniu autn* in&estrat cu 9rta transcen"enta.Elitele intelectuale incep sa gaseasca in arta un su(stitut pentru vec,ile i"ealuri religiase.R*anticii va" arta ca 9iin" revelatia unr a"evaruri superiare. #*aginatia si senti*entular 9eri accesul catre spiritualitate care transcen"e granitele pe care le i*pune religiau*anitatii. Se cnstituie acu* terie speculativa a artei care cnsi"era ca arta estecapa(ila sa scata la iveala esenta sau esentele universuluiI"ivinuluiI9iintei u*ana prininter*e"iul i*aginii0 si*(lului0 cuvantului sau sunetului.+rta este tt *ai *ult perceputa ca 9iin" c,e*are sacra. Figura i"eala a artistului capata aura intensa "e spiritualitate. Unii artisti cnectea&a aceasta aura cu cnvingerireligiase tra"itinale. + picta0 a scrie0 a c*pune nu *ai sunt "ar pr9esii ci c,e*ari



AB*ai inalteBB care i*pun un gen "e sacri9icii re&ervate "iniara religiei. +rta "evine cevaase*anatr cre"intei iar a"evaratul artist "evine pretul acestei ni religii0 "e ee*plu7eet,ven a 9st cnsi"erat *"elul "e per9ectiune spiritual. Dupa 3<5 intreaga'er*anie se u*ple "e *nu*ente care-l glri9ica pe 7eet,ven. 7i&et a9ir*a007eet,ven nu este un *0 el este un Du*ne&euBB.

7ineinteles *a1ritatea clasei "e *i1lc era i*una la aceste i"ei tin&an" sa va"a pictrulca pe un lucratr *anual0 petul sau *u&icianul ca pe un creatr "e lucruri a*u&ante "arneesentiale. #ntr-un secl al c*erciali&arii accelerate si al epansiunii in"ustrialeelevarea vcatiei artistice a 9st in parte reactie la utilitaris*ul si lac*ia 9ata "e careartistii isi epri*au "e&gustul. Mai tar&iu spre s9arsitul seclului # *ulti artisti tin" sase cnsi"ere ca apartinan" unei su(culturi speciale cu prpriile ei institutii si cnventii0 lu*e singulara a 9ru*usetii si valrii spirituale in interirul unei scietati c*erciale.#"ealul artistului ca vi&inar spiritual "evine nr*a iar cre"inta in puterea supre*a ai*aginatiei pri*este cea *ai puternica epresie in r*antis*. Centrala pentru i"ealul*"ern al artistului este li(ertatea. Cre"inta in li(ertatea artistului se *ani9esta intr-un*are nu*ar "e 9r*e0 cele *ai cunscute 9iin" 9igura Dan"=-ului in +nglia si cea a

7e*-ului in Franta. Figurile *artirului si a re(elului cnstituie *"alitatile prin careartistii se asciau cu asanu*itul (leste* al geniului. La 9el ca s9intii *ari crestini artistiitre(uie sa i*(ratise&e su9erinta ca pe un se*n al alegerii.Triu*9ul esteticului#nvatarea c*prta*entului estetic cnsta in asu*area "e catre clasa "e *i1lc a uneiatitu"ini crecteIa"ecvate in ABte*plul arteiBB. Mu&eele0 salile "e cncert presupun unritual care i*pune atitu"ine speciala.3.*ai.2634Estetica *eta9i&ic-r*antica estetica speculativa

8valis ) pet ger*an

Sc,legel ) teretician al literaturii si esteticianegel ) 9il&9 ger*an "e secl #Martin ei"egger ) 9il&9 al seclului #ntersectia "intre teriile r*antice si cele *eta9i&ice se a9la in cnvingerea ca *enireaartei este aceea "e a revela un a"evar *eta9i&ic0 a"evar central valrii artei. +sciataacestei i"ei este cnvingerea ca teria *eta9i&ica este necesara pentru eluci"area artei.Daca se*ni9icatia artei este "e natura *eta9i&ica atunci natura ei pate 9i patrunsa "ar prin inter*e"iul cnceptelr *eta9i&icii. ;rin ur*are tereticienii artei tre(uie sa 9ie in*" necesar *eta9i&icieni.AB+ revelaBB are cel putin 2 sensuri "i9erite:3. O perspectiva care cnsi"era ca a"evarul *eta9i&ic este cntinut in arta in acelasi*" in care a"evarul ratinal este cntinut in stiinta2. O perspectiva cn9r* careia arta are *enirea "e a *e"ia accesul la a"evarul*eta9i&icCn9r* pri*ei p&itii se spune ca arta ABvr(esteIspuneIepri*aBB a"evarul. Cn9r*celei "e a "ua perspective arta este un *e"iu* care in"uce spectatrului stare prpicevi&iunii *eta9i&ice.Teria r*antica a privilegiat in general p&itia care privilegia&a arta si cunastereaartistica 9ata "e 9il&9ie sau stiinta. Si aici sunt psi(ile 2 p&itii:



3. +"evarurile *eta9i&ice pt 9i 9r*ulate "ar "e catre arta2. +ceste a"evaruri sunt 9r*ula(ile si in"epen"ent "e arta ast9el incat arta si9il&9ie se relatinea&a la nivelul relatiei "intre intuitie si cncept.#ntre(area esentiala pentru estetica r*antica este: +re sau nu arta "repturi egale cu9il&9ia pentru a acce"e la a"evarul *eta9i&ic? Un psi(il raspuns ar 9i: +rta revelea&a

un a"evar *eta9i&ic inaccesi(il 9il&9iei.'an"irea estetica a lui Martin ei"egger Fiinta si ti*p carte tra"usa a lui Martin ei"eggerOriginea perei "e arta eseu a lui Martin ei"egger;r(le*a pe care pune ei"egger este aceea a sensului0 a esentei 9iintei Sein. Fiintanu-si "e&valui sensul0 cntinutul si structura "ecat in cli*atul unei tensiuni careantrenea&a nu nu*ai ratiunea ci intregul lui ca 9iinta.ei"egger prpune autanali&a a 9iintei. La el ave* "e a 9ace cu 9iinta care tin"e sa secunasca pe sine in esentialitatea sa. #n aceasta incercare a 9iintei "e a se cunaste0 pri*ele evi"ente sunt cele legate "e "e&valuirea structurilr ei. +par ast9el < 9r*e9un"a*entale ale 9iintei:

3. Da ) Sein. Fiinta (iectivata ca su(iect cunscatr sau ttalitatea legilr9un"a*entale ale structurii nastre2. S ) Sein. Lucrurile prpriu &ise care ne apar insa ca inter9erente ale 9iinteinastre cu 9iinta lr<. U* ) Sein. Fiinta pr(le*atica a"ica psi(ila intr-un 9el sau altul in 9unctie "e"eter*inatia 9iintei cunscatare Da ) SeinCaracteristica 9un"a*entala a 9iintei eistente Da ) Sein este ABa-9i-in-lu*eBB. Fiin" inlu*e eista* a"ica ne plasa* in a9ara a ceea ce sunte*.Mani9estarile si esenta 9iintei se regaseste in eistenta ei0 ea "escperin"u-se ca eistentaa carei esenta este in per*anenta a*enintata: +*enintata "e negativul ei0 "e ne9iinta sau"e neant a"ica "e psi(ilitatea "e a nu *ai 9i psi(ila. Tea*a apare in 9il&9ia lui

ei"egger ca 9en*enul caracteristic prin care eistenta arata in *" riginar ce este.Tea*a este esenta eistentei0 ceea ce ne 9ace sa ne gan"i* la su*a psi(ilitatilr nastrein lu*e. Tea*a ne "e&valuie 'ri1a "espre care ei"egger spune ca ar 9i structura nastraeistentiala cea *ai pr9un"a. #n planurile sale "e supra9ata 'ri1a pr"uce intelegerea sinaste li*(a1ul prin inter*e"iul caruia a1unge* la "escperirea realitatii si a"evarului inceea ce priveste esenta nastra. 'ri1a este 9un"a*entul eistential care alcatuiestestructura nastra cea *ai pr9un"a.Factrii c*pnenti ai 'ri1ii sunt psi(ilitatile sau ptentele nastre intrucat 00ni sunte*su*a psi(ilitatilr nastreBB. O*ul 9iin" cnceput ca un cu*ul "e psi(ilitati 'ri1a se*ani9esta in *ai *ulte 9eluri in 9unctie "e *"ul in care aceste psi(ilitati se reali&ea&asau nu. Fata "e psi(ilitatile nereali&ate si*ti* @ina a"ica senti*entul pulpei 9ata "e ceeace nu s-a putut reali&a. Reali&area psi(ilitatilr "e 9apt in situatii "e 9apt i*plica Deci&ia.+tunci can" "eci"e0 in"ivi"ul 9ace trecerea "in ceva psi(il in real0 "ar i*plicit si aaltceva "in psi(il in neant.Din punct "e ve"ere ntlgic **entul "eci&iei este cel *ai i*prtant **ent al*ului. De el "epin" tate senti*entele nastre 9ata "e ceea ce a ra*as in s9era psi(ilului ca psi(il 9ata "e psi(ilul care s-a reali&at si 9ata "e psi(ilul care s-aneanti&at. Din aceasta suita "e perceptii se naste Ti*pul care pentru ei"egger nu este succesiune a trecutului0 pre&entului si viitrului ci apare ca si*tire a 'ri1ii0 @inei si



Deci&iei. Ti*pul nu insea*na suita "e **ente ci "e stari a9ective care in insiruirea lr alcatuiesc ele*entele esentiale ale 9iintei nastre.ei"egger "esprin"e "in 9luul eistential al 9iintei *ai *ulte *"uri "e eistenta in9unctie "e ti*purile traite:3. Un *" "e eistenta caruia ii este caracteristica asteptarea neprecisa a unui

eveni*ent2. +at pe asteptarea precisa a unui eveni*ent<. +at pe cnstiinta pre&entului sters al vietii cti"iene4. +at pe clipa. M*ent in care eistenta isi actuali&ea&a tate psi(ilitatile5. Cel al eistentei (anale in care ttul se uita usr "eci aat pe uitare. Eistenta autentica in care trecutul se repeta *ereu0 a"ica in care se repeta *ereuaceeasi vina.3 - Sunt *"uri ale nastre "e a 9i. +cestea se 9un"a*entea&a pe atitu"inea nastraa9ectiva 9ata "e lu*e0 atitu"ine care pate 9i Frica0 "e ceva in eistenta (anala. Tea*a inasteptarea autentica. Traire a pre&entului in eistenta (anala. Curi&itate in cautareanului. +ctuali&are intensa a psi(ilului in clipa. Distractie in eistenta (anala. +ceste

categrii eistentiale "evin la ei"egger categrii estetice in 9unctie "e care se va reali&asi percepere a perei "e arta.ei"egger re9u&a ter*enul "e estetica. Estetica este pentru el atitu"ine "e9ectuasa 9iin"atitu"inea *ului *"ern care cnsi"era arta ca pe un 9en*en pur su(iectiv. Fru*suleste "e9apt un *" "e a 9i al a"evarului. +"evarul nu este 1u"ecata0 nu este a"ecvarela realitate ci este autrevelare a 9iintei0 per*ea(ilitate a *ului la revelatia 9iintei.+rta nu este nici ea a"ecvare ci este a"evar. ei"egger pleaca "e la cnstatarea "u(lului plan al eistentei perei "e arta.Este vr(a in egala *asura "espre sci&iune care este un cn9lict si ca atare intalnire0 uniune "intre 2 9actri pe care ei"egger ii nu*este AB;a*ant si Lu*eBB.O pera "e arta este inainte "e tate se*ni9icatie care repre&inta valare pentru

c*unitate si pentru in"ivi". Opera revelea&a lu*e care este ansa*(lul valrilr sale.De ee*plu un te*plu grec "esc,i"e intreaga lu*e 9iin" strict legat "e viata aceleic*unitati care l-a creat0 "ar pera "e arta este si *ateria sa: piatra0 *ar*ura0 1cul "elu*ini0 ecul sunetelr a"ica este pa*antul care se *ani9esta. Deci pera "e arta esteintt"eauna teatrul unei lupte intre un 9actr care este pa*ant si unul care este lu*e0 unul(scur0 celalalt li*pe"e0 unul "e lu*e0 celalalt spiritual. ;unan" in evi"enta ;a*antul0pera "e arta "esc,i"e "ru*ul unei repre&entari si 9ace lc unei lu*i "e se*ni9icatii. +rtaeste tc*ai acest raprt "atrita caruia (iectualitatea lucrului "evine singurul uneirealitati "i9erite. Revelatia a"evarului in arta are un caracter "e ruptura0 el (ulversea&acursul (isnuit al vietii cti"iene0 intr"uce etrar"inarul si eceptinalul.+rta este scul revelatiei (ruste a 9iintei. +rta scate *ereu ceva a(slut nu si il pune inlu*ina. +ceasta revelatie este un eveni*ent istric.

2<.*ai.2634+rta0 arte 9ru*ase si *estesuguri

La *i1lcul seclului # ter*enul "e arta a inceput sa "ese*ne&e nu "ar categrie aartelr 9ru*ase ci in acelasi ti*p cu "*enii autn*e a creatiilr actiunilr valrilr siinstitutiilr. Devalri&area *estesugurilr arti&anale si a artei ppulare0 re"ucerea



arti&anatului la prcese in"ustriale a "us la separarea pu(licului in 2 seg*ente:3. ;u(lic al artei2. ;u(lic al entertain*ent-ului si al artei ppulare

+ceasta evlutie a 9st *arcata "e "ialectica "intre asi*ilare si re&istenta. +si*ilarea

cnsta in epansiunea "*eniului artei "e la nucleul riginal: pe&iei0 *u&icii0 picturii0sculpturii si ar,itecturi pentru a inclu"e arte ni cu* ar 9i: 9tgra9ia0 9il*ul0 1a&&-ul0 pana in anii 56 arta nilr *e"ii: *u&ica electrnica in anii 6 iar "upa anii 36 aparentrice. Re&istenta ataca in per*anenta plaritatea care se a9la la ra"acina siste*uluiartelr. #nstitutia artei a cautat in per*anenta sa evlue&e prin incrprarea i"eilr sicreatiilr care pun re&istenta iar cele care re&ista sunt in *" cnstant tentate sa etin"acategriile si institutiile artei. De ee*plu *iscari cu* au 9st "a"ais*ul saucnstructivis*ul au 9st intt"eauna a*(ivalente 9ata "e categria artei pe care au atacat- si ttusi institutia artei s-a gra(it sa recupere&e creatiile si actiunile acestr grupari.Ftgra9ia#n ianuarie 3< astrn*ul Fransua +rag pre&inta in 9ata aca"e*iei 9rance&e "e

stiinte "escperirea 9tgra9iei "e catre Luie Daguerre. Un pictr ecla*a "in acest**ent: 00;ictura a *uritNBB.

+si*ilarea 9tgra9ieiDesi 9tgra9ia nu a *rat pictura0 unele genuri "e pictura 9unctinala au intrat in "eclinsi au "isparut. #ntre 346-36 pr9esinistii si a*atrii eperi*entea&a cu *ecanis*e0lentile0 suprturi tt *ai per9ectinate pr"ucan" *iliane "e i*agini. ;utini 9tgra9i

pretin"eau ca ei crea&a i*agini artistice . "e&(aterea in 1urul 9tgra9iei ca arta se (a&a pe plaritatile "iscursului *"ern asupra artei: arte 9ru*ase vs. *estesug "evine intelect vs.*ecanis* iar artist vs. arti&an "evine i*aginatie vs. a(ilitate te,nica. Cei care punre&istenta la asi*ilarea 9tgra9iei in institutia artei re*arca:- +rtistul isi eercita li(ertatea si inteligenta in vre*e ce 9tgra9ul se supuneAB*asiniiBB- +rtistul crea&a i*agini autn*e in vre*e ce 9tgra9ia serveste unr 9inalitati practice- +rtistul crea&a pere singulare in vre*e ce 9tgra9ia 9ace cpii *ultiple;rin ur*are0 9tgra9ia0 "eci nu este arta. Ftgra9ii si criticii care au incercat saraspun"a acestr (iectii nu au atacat plaritatea arte 9ru*ase vs. *estesug ci au pretins"ar ca unele 9tgra9ii apartin artei. ;ri*ii artisti 9tgra9i pr"uc lucrari ale carrcalitati estetice le separa "e 9tgra9iile (isnuite. Hane Ca*ern isi i"eali&ea&a in *""eli(erat prtretele prin cstu*atie0 lu*ina si est*pare eterica. enr= R(insn9lseste negative *ultiple ale unr scene si*(lice sau narative pentru a pr"uce9tgra9ii care arata ca niste ta(luri prera9aelite. +rgu*entele c,eie 9lsite "e aparatrii9tgra9iei ca arta la s9arsitul seclului # erau epresia si riginalitatea. +l9re"Stieglit& a 9tgra9iat creatia ;isarul lui Duc,a*p. #*prtant este ce anu*e ai "e spussi cu* anu*e spui.



00Originalitatea unei creatii artistice se re9era la riginalitatea lucrurilr epri*ate si a*"alitatii in care sunt epri*ate in"i9erent "aca e vr(a "espre pe&ie0 9tgra9ie sau picturaBB. +plicarea plaritatii arta vs. *estesug a avut un recult puternic asupra picturii.+paritia 9tgra9iei a cntri(uit la respingerea supra9etei 9inisate a clasicis*ului carearata acu* *ult prea 9tgra9ica. Daca inainte "i9erenta "intre artist si arti&an era "e9inita

in ter*enii creatiei *entale vs. creatia *anuala0 acu* a*prenta *ainii0 *anualitatea seintarce in pictura "ata cu i*presinis*ul.

Documents

Estetica (Anul 2 - Semestrul 1)