CMYK

CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul X nr . 23 (257) 15 decembrie 2008 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

Crãciunul este o mare reuniune de familie sau o întâlniresocialã de proporþii, foarte bine organizatã, plinã de cãldurãsufleteascã, care radiazã numai fericire ºi... mie mi se paregreu de crezut cã un bãrbat ar putea pune la cale aºa ceva! Nue nimic jignitor în tot ceea ce spun eu aici pentru tagma „pan-talonilor”, deoarece dumnealor se pricep destul de bine lamulte alte lucruri: cum sã adune toate vasele murdare în chiu-vetã, cum sã transforme niºte ciorapi folosiþi în animãluþe decasã, cum sã deseneze cu pastã de dinþi oglinda din baie, cumsã adoarmã cu mâna pe telecomanda care nu mai poate schim-

ba programul de sport, cum sã muºte dinpernã ºi sã se vaite cum numai ei ºtiupentru o banalã durere de cap, cum sãcreadã cã aragazul e minat, cum sã uitesã arunce gunoiul ºi cum sã facã stivã dincutiile de pizza, meniu pe care îl preferãinstantaneu, imediat ce soþia sau prietenaa plecat pentru câteva zile la mama (a seciti mama lui!). (pag. 4)

CCeeii ttrreeii „„ÎÎnnssooþþiittoorrii aaii lluuii HHrriissttooss””

Despre Sfântul Nicolae, sãr-bãtorit în ziua de 6 decembrie alfiecãrui an, se spune cã a fosteducat de mic într-un spirit pro-fund creºtin, iar, mai târziu,rãmas cu o oarece moºtenire, elcontinuã sã trãiascã îngrijind decei necãjiþi, dedicându-ºi viaþacelor sãraci, fãcând daruri ºidonaþii. Este considerat protec-torul marinarilor, al vaselor ple-cate în larg ºi al multor altor vi-tregiþi ai sorþii. Sfântul Nicolaeeste o prezenþã foarte veche laromâni, marcând un moment deosebit al anului, multaºteptat, atât de copii, dar, mai ales, de adulþi, reprezen-tând începutul frumoaselor sãrbãtori de iarnã.

La câteva zile dupãCrãciun, Biserica îl sãr-bãtoreºte pe Sfântulªtefan, care se numãrãprintre "Comites Christi"- "însoþitorii lui Hristos",alãturi de Sfântul IoanEvanghelistul.

Ei au fost cei maiapropiaþi de Fiul luiDumnezeu, deoarece suntprimii care au dat mãr-turie supremã de credinþãºi dragoste: Sfântulªtefan prin moartea pen-tru Hristos, iar SfântulIoan prin îmbrãþiºareafecioriei pentru Hristos

Lumea celor bogaþi pare a nu fi afectatã de efectelenegative ale crizei mondiale, carese dovedesc dramatice pentruoamenii de rând. Recent, ceipuþini ºi foarte bogaþi s-au hotãrâtsã-ºi etaleze reºedinþele luxoaseîntr-un top care cuprinde cele maiscumpe clãdiri particulare dinlume.

DDee SSffâânnttuull NNiiccoollaaeellaa ccooppiiiiii iirraakkiieennii

SSããrrbbããttoorriirreeaa ZZiilleeii NNaaþþiioonnaallee aa RRoommâânniieeii îînn IIrraakk

Nu mai este mult pânã la Crã-ciun, iar eu nu am apucat sãcumpãr nici mãcar un cadou

pentru familia mea ºi pentru cei din jurul meu. Am scris îngrabã o listã, în timp ce îmi savuram cafeaua de dimineaþã,atârnând de marginea patului, dar am renunþat aproape ime-diat când m-am uitat la ceas ºi mi-am dat seama cã trebuiesã plec la serviciu.

Pe drum, am încercat sã descopãr ce cadouri i-ar impre-siona mai mult ºi mai mult pe prietenii mei. Mi-am fãcutmental bugetul (nici nu a fost o mare greutate, dat fiindscorul în care se încadreazã salariul meu, fãrã rate ºi fãrãcheltuielile legate de supravieþuire!) ºi am ajuns la con-cluzia cã sunt depãºitã de situaþie. Am ajuns în birou plinãde nervi ºi încâlceli neuronale. Am lãsat baltã totul ºi m-am

apucat de treabã. La unmoment dat, mobilul aînceput sã „chiþãie” ºi deundeva, dintre hârtii, l-amapucat ºi am vãzut cã amprimit un mesaj: „Teiubesc! Mami”. M-amsimþit imediat mai bine ºiparcã am prins energiepentru toatã ziua. Nu pestemult timp, am vorbit latelefon cu cineva drag vreo15 minute, despre te-miri-ce, despre toate prostiile.(pag.7)

Eu cred cã Moº Crãciun este...femeie!

Cele mai scumpe10 clãdiri din lume

M A G I A U N E I D O R I N Þ E M A G I A U N E I D O R I N Þ E

UNIVERS SPIRITUAL

ACTUALITATE

MOZAIC

KAKI 100%

Aniversarea anouãzeci de ani de laînfãptuirea actuluiMarii Uniri de la 1Decembrie 1918 ºisãrbãtorirea ZileiNaþionale a Românieii-a aflat pe militariiBatalionului 341 Infan-terie „Rechinii Albi” ladatorie în teatrul deoperaþii din Irak.

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iarbanii se vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO70 TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºisuma depusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copiade pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºteexclusiv din fondurile strânse din abonamente, ceea ceface ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 23 (257) din 15 decembrie 2008Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

MOSCOVA - Armata rusã se restructureazã. Ministrulrus al Apãrãrii a anunþat cã Armata rusã îºi va diminua efec-tivele pânã în 2012. Potrivit lui Anatoli Serdioukov pânã ladata stabilitã, personalul care activeazã în Armata rusã va tre-bui sã ajungã de la 1,13 milioane la un milion. Reducerea depersonal va fi însoþitã ºi de întãrirea capacitãþii de reacþie abrigãzilor rapide, relateaza AFP. Pânã la punerea în aplicarea planului de restructurare, Armata rusã este angajatã într-unexerciþiu militar de mare amploare în care sunt implicate 20de bombardiere ºi 11 avioane de luptã, 5.000 de militari, optnave de rãzboi ºi cinci submarine. Rusia testeazã treirachete balistice intercontinentale. Rusia a lansat treirachete balistice intercontinentale, dintre care douã au fostlansate de pe submarine aflate în largul coastelor, au anunþatagenþiile ruseºti de presã. O rachetã a fost lansatã de pe unsubmarin care se afla în marea Okhotsk, în nordul Japoniei, oalta de pe un submarin aflat în marea Barents, în estulNorvegiei, în timp ce a treia rachetã a fost lansatã de pe unpoligon secret de lângã Plesetsk, din nord-vestul Rusiei.Testele efectuate de armata rusã vin dupã ce submarinulnuclear rus “Tula” a lansat o rachetã balisticã “Sineva”, încadrul exerciþiilor tactice “Dvina” ale Flotei Nordului, înMarea Barents. KOSOVSKA MITROVIÞA - Primeleelemente EULEX, instalate fãrã incidente la KosovskaMitroviþa. Un prim contingent al Misiunii Europene dePoliþie ºi Justiþie în Kosovo (EULEX) s-a instalat, fãrã inci-dente, în nordul Kosovo, într-o zonã cu populaþie majoritarsârbã, relateazã AFP. Circa 20 de membri EULEX, printrecare se numãrã ºi ºapte judecãtori ºi procurori, au intrat înclãdirea tribunalului situat la nord de Kosovska Mitroviþa,oraº din nordul Kosovo divizat între etnicii albanezi ºi sârbi,a declarat colonelul Herve Massiot. Nordul oraºului Kosovs-ka Mitroviþa are populaþie majoritar sârbã, în timp ce în sudalbanezii reprezintã majoritatea populaþiei. Primii membriEULEX au trecut în nordul oraºului folosind principala arterãde circulaþie, iar populaþia nu a avut nici o reacþie, deºi pânãde curând sârbii din Kosovo s-au opus desfãºurãrii misiunii înzona lor. Contingentul misiunii europene a ajuns în KosovskaMitroviþa la bordul unui jeep ºi a trei camionete, care circulausub culorile Uniunii Europene. Sârbii din Kosovo au acceptatvenirea EULEX în zonele din nord numai dupã ce misiunea aprimit, la 26 noiembrie, acordul Consiliului de Securitate alONU. Aproximativ 120.000 de sârbi au rãmas în Kosovodupã conflictul din 1998 - 1999, iar 40.000 dintre ei trãiesc înzona de nord a fostei provincii sârbe, beneficiind de sprijinulautoritãþilor de la Belgrad. Un alt grup de membri EULEX aajuns ºi la postul de frontierã Jerinje, la circa 50 de kilometrinord de Kosovska Mitroviþa. Grupul este format în majoritatedin poliþiºti, au declarat martori oculari, adãugând cã vameºiinu ºi-au început încã activitatea la acest punct de graniþã.Pânã în primãvara anului viitor, EULEX va dispune de 1.900de agenþi internaþionali ºi 1.100 de agenþi locali.

BRUXELLES - NATO, "îngrijoratã" de atacurilecomise de talibani asupra camioanelor sale în Pakistan.Alianþa Nord-Atlanticã s-a declarat luni "îngrijoratã" derepetarea atacurilor comise de talibani împotriva camioanelorsale în Pakistan, afirmând însã cã ele nu au nici un impactasupra aprovizionãrii ºi capacitãþii de acþiune a trupelor saledin Afganistan, relateazã AFP. "Evident, este o cauzã deîngrijorare pentru noi, însã incidente de acest fel nu au impactstrategic. Avem alte cãi pentru a livra armament trupelornoastre", a declarat un purtãtor de cuvânt al NATO. ISAFpoate continua sã livreze material pe cale aerianã, înaºteptarea încheierii unor acorduri de tranzit feroviar pentrumaterial non letal negociate cu þãri din Asia Centralã, pentrucompletarea celui deja încheiat anul acesta cu Rusia. Tal-ibanii au incendiat, în apropiere de Peshawar, în nord-vestulPakistanului, aproximativ 100 de vehicule ale NATO, dintrecare 50 de camioane ce serveau la aprovizionarea ISAF.Duminicã, 07.12.2008, 250 de talibani au luat cu asalt douãdepozite ale NATO, tot lângã Peshawar, provocând moarteaunui paznic ºi incendiind peste 200 de camioane ºi altevehicule ce transportau echipamente pentru cei 53.000 de mil-itari ai ISAF. Poliþia a apreciat cã atacul este deosebit de grav."Este prima datã când militanþii vin în numãr atât de mare", adeclarat Abdul Qadir Qamar, oficial cu rang înalt în poliþialocalã, apreciind cã atacul a fost "coordonat ºi bine planificat".Surse din serviciile de securitate au afirmat cã atacul a avutloc în timp ce poliþia ancheta explozia unei maºini-capcanãîntr-o piaþã din Peshawar, într-un atentat soldat cu 27 demorþi. "În plus, este weekend ºi mãsurile de securitate suntceva mai relaxate, înaintea vacanþei pentru sãrbãtoareamusulmanã Aid el-Kebir", care are loc marþi, au adãugatsursele citate. La jumãtatea lunii noiembrie, dupã un atac alinsurgenþilor talibani, Pakistanul a suspendat, timp de o sãp-tãmânã, traficul prin trecãtoarea Khyber, folositã de con-voaiele care transportã materiale destinate trupelor NATO dinAfganistan. Trecãtoarea reprezintã una dintre principalele cãide aprovizionare strategicã pentru forþele Alianþei. (P.I.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yhoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..mmaajj.. MMaarriinn MMiittrrooii

iinntt.. 00111122

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþiinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

SSgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64408C 23/2008

Ci n e v as p u n e ac ã

fiecare dintre noiare Moºul lui ºi cã acesta ne însoþeºte toatã viaþa.

Copiii cadrelor Diviziei 1 Infanterie „Dacica” auavut ºi ei moºul lor pe care l-au aºteptat în curtea cazãr-mii.

Organizatorii acestei întâlniri au fãcut tot posibilulpentru a prelungi magia istoriei lui Moº Nicolae atât câtva „þine” ea.

Astfel, în mod simbolic, a fost împodobit un bradimens, iar colindele au rãsunat peste tot.

Bradul a fost aprins, spre încântarea celor mici, cepãreau fascinaþi de zecile de beculeþe viu-colorate.

Deºi nu a putut veni personal, Moº Nicolae nu i-a

dezamãgit pe micuþi. El ºi-atrimis ajutoarele tocmai peAntiaerianã, iar copiii auprimit astfel mult-aºtep-tatele cadouri.

Bucuria ºi nerãbdarea cucare îºi cercetau punguþeleprimite în dar au rãsplãtit din plin eforturile.

Circulã niºte zvonuri cum cã, nici Moº Crãciun nu selasã mai prejos ºi cã ºi-ar face simþitã prezenþa tot înaceeaºi locaþie, pe data de 23 decembrie.

Daniela ÞÃRUªI

Peste 150 de ofiþeri cursanþi dinªcoala de Aplicaþie pentru Unitãþide Luptã "Mihai Viteazul" auparticipat în perioada 4-12 decem-brie, la tabãra deinstrucþie organizatã înpoligonul Smârdan,judeþul Galaþi, în vede-rea susþinerii exame-nelor de absolvire acursurilor de formareofiþeri – filiera indirec-tã, respectiv, cursurilede bazã ofiþeri dincadrul centrelor deinstruire, subordonateºcolii piteºtene.

Programul de in-strucþie a cuprins exe-

cutarea unor ºedinþe de tragere,exerciþii tactice cu trageri de luptã(LFX cu echipajul / grupa ºi plu-tonul), exerciþii tactice de antrena-ment în teren (FTX de nivel echipaj/ pluton / companie), exerciþii deconducere a maºinilor de luptã,desfãºurate conform concepþiilorNATO privind instruirea.

Scopul activitãþii a fost acela de adezvolta la cursanþi capacitatea deanalizã, estimare ºi decizie, con-comitent cu conducerea operaþiilorcurente în condiþii apropiate câmpu-lui de luptã real, perfecþionareadeprinderilor de organizare ainstrucþiei ºi de conducere a plutonu-

lui în luptã, precum ºi de evaluare acompetenþelor cursanþilor laîncheierea cursurilor de formare,pentru exercitarea atribuþiilorfuncþiei de comandant de pluton.

Totodatã, s-a avut în vedere per-fecþionarea capacitãþii comanda-mentelor pentru organizarea,desfãºurarea, conducerea ºi evalu-area activitãþilor de învãþãmânt ºiinstrucþie, pe baza standardelor mili-tare NATO în domeniul instruirii ºiconducerii operaþiilor militare lanivel tactic.

La exerciþii au participat cursanþidin armele tancuri, auto, infanterie,vânãtori de munte, cercetare, pre-

cum ºi personal de conduc-ere, comandanþi de sub-unitãþi ºi instructori dincomandamentul ºcolii ºi cen-trele de instruire.

În data de 08.12.2008,s-au executat ºedinþele detragere de luptã demonstra-tive cu armamentul de petehnica de luptã din dotare,prilej cu care a avut loc ºi oinformare de presã pentrureprezentanþii mass-mediadin Municipiul Galaþi.

Maior Marian RÃDULESCU

Aniversarea a nouãzeci de ani de la înfãptuirea actu-lui Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ºi sãrbãtorireaZilei Naþionale a României i-a aflat pe militarii Batali-onului 341 Infanterie „Rechinii Albi” la datorie înteatrul de operaþii din Irak.

Cu prilejul acestui eveniment deosebit, în baza Tallilunde sunt dislocaþi militarii români a fost organizat îndata de 1 Decembrie a.c., un ceremonial militar la careau fost invitaþi sã asiste militari din compunereaBrigãzii 4 Cavalerie (SUA), lideri ai autoritãþilorcivile ºi militare irakiene din provincia Dhi Qar, carea cuprins: evocarea importanþei ºi semnificaþia Zilei de1 Decembrie; oficierea unui serviciu religios depomenire a eroilor neamului cãzuþi la datorie pentru

r e î n t r e g i r en a þ i o n a l ã ;fest ivi tateade premiere acâºtigãtorilorcompetiþiilors p o r t i v edesfãºuratecu ocaziaacestei sãrbã-tori; avansãriîn gradul ur-mãtor ºi me-dalierea unormilitari care

s-au evidenþiat pe parcursul desfãºurãrii misiunilor. Aurmat defilarea militarilor batalionului prin faþa asis-tenþei, iar, în încheierea ceremonialului, oaspeþilor le-afost prezentat un complex de exerciþii demonstrative.

Comandantul Batalionului 341 Infanterie, locotenent-colonelul doctor Vasile Vreme a declarat cu acest prilejcã: „Naþiunea românã este astãzi mai puternicã ºi maisigurã pentru cã amintirea înaintaºilor care s-au sacrifi-cat pentru unitate naþionalã nu numai cã trãieºte ºivibreazã în inima fiecãrui român, dar ºi depãºeºtehotarele þãrii, însoþindu-ne în eforturile pe care Româniale face în slujba pãcii ºi securitãþii internaþionale”.Manifestãrile dedicate acestei sãrbãtori s-au încheiatprin organizarea unei mese festive de la care nu au lip-sit bucatele tradiþionale ºi vizionarea unor filme artisticeromâneºti.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

Sãrbãtorirea ZileiNaþionale

a României în Irak

Tabãrã de instrucþie la Smârdan

Moº Nicolae , pe Antiaerianã

Sub titlul de „Searã româneascã” la Memorial Halldin baza Tallil, Irak, militarii Batalionului 341 Infan-terie „Rechinii Albi” au organizat o activitate pre-mergãtoare sãrbãtoririi Zilei de 1 Decembrie, ZiuaNaþionalã a României.

Organizarea evenimentului cultural a avut în vederepromovarea valorilor naþionale ºi cunoaºterea de cãtremilitarii americani a obiceiurilor ºi tradiþiilor populareromâneºti.

Sarcina pregãtirii acestei activitãþi a revenit uneimici, dar inimoase echipe de militari formatã din

locotenent-colonel Ion Atasie, plutonier-major FilipGrigorescu ºi plutonier-adjutant Gheorghe Gabãrã care,pe parcursul a douã sãptãmâni de pregãtiri intense, austabilit în detaliu modul cum se va desfãºura întregulprogram dedicat unui asemenea eveniment.

Cu aceastã ocazie au avut loc prezentãri de suite dedansuri populare, audiþii de muzicã româneascã,prezentãri de filme ºi fotografii cu imagini din Româ-nia. Pe parcursul a trei ore, militarii americani partici-panþi la „Seara româneascã” au avut posibilitatea sãînveþe de la militarii români cum se joacã horeleromâneºti ºi, alãturi de aceºtia, au interpretat melodiidin repertoriul muzici pop româneºti.

Pentru cei care au fost prezenþi, organizatorii auprezentat pe un ecran filme ºi fotografii din România.Astfel, partenerii de coaliþie au putut urmãri ºi afla cãnoi, românii avem o istorie bogatã în evenimente ºi oþarã deosebit de frumoasã care poate fi vizitatã în oriceanotimp al anului.

Printre invitaþi s-au aflat ºi doi militari americani deorigine românã, care ºi-au amintit de poveºtilepãrinþilor despre care aceºtia le-au vorbit adeseori,atunci când fãceau trimitere la locul lor de baºtinã. Pemuzica celebrului vals al lui Iosif Ivanovici „ValurileDunãrii”, cãpitanul Tatiana Brewer a putut sãpluteascã imaginar pe apele bãtrânului Danubiu,despre care, în copilãrie, mama ºi tatãl ei i-au povestit.

Cântecul formaþiei Phoenix l-a alãturat ºi pe caporalulCristian Pãuna din Forþele Aeriene ale SUA foºtilor sãiconcetãþeni.

Seara româneascã s-a încheiat prin organizarea uneitombole. Câºtigãtorii au fost în totalitate invitaþi aimilitarilor constãnþeni care le-au dãruit o mulþime dedaruri menite sã le aducã aminte de respectivul eveni-ment. Cadourile au constat în fulare ºi steguleþe tricol-ore, CD-uri cu imagini, fotografii ºi vederi despreRomânia, ecusoane cu emblema Batalionului 341Infanterie, insigne, tricouri inscripþionate în limbaromânã ºi plachete cu însemnele batalionului.

Pentru toþi participanþii a fost un moment unic. Deºiaflaþi la peste 2300 de km de þarã, când întreaga suflareromâneascã a sãrbãtorit cea mai frumoasã zi din an, 1Decembrie, cei 400 de militarii români împreunã cuinvitaþi lor, au fãcut ca aici, în baza Tallil, pentru osearã sã se simtã ºi sã se trãiascã româneºte. (P.G.)

Activitãþile pe care militarii Batali-onului 341 Infanterie le-au desfãºurat înafara bazei Tallil în aria de responsabili-tate, i-au adus de la începutul misiuniiîntr-un contact permanent cu lideriicomunitãþilor locale. Cunoscuþi ºi subdenumirea de ºeici, aceºtia sunt factoridecidenþi în activitãþile de zi cu zi alepropriei comunitãþi pe care o conduc.

Realitatea cotidianã a teatrului deoperaþii din Irak te obligã sã þii cont deprezenþa lor ºi te determinã ca pentruîndeplinirea misiunilor încredinþate sãcolaborezi cu aceºtia, în limita mandatu-lui încredinþat. Timp de patru luni,comanda batalionului românesc a avut omultitudine de întâlniri cu lideri locali,pe parcursul cãrora li s-au prezentatproiectele de cooperare civili - militari(CIMIC) cu care militarii români vin însprijinul populaþiei irakiene. Discuþiilecu aceºtia au fost puncte de plecare pen-tru dezvoltarea proiectelor CIMIC careau însemnat, pe de-o parte, implicareaBatalionului 341 Infanterie în efortulgeneral de reconstrucþie a Irakului, dar ºidetensionarea situaþiei în zonã cu efectepozitive în ceea ce priveºte creºterea

gradului de protecþie a misiunii.Activitãþile întreprinse ºi rezultatele

obþinute pânã la aceastã datã au dus lacreºterea încrederii populaþiei locale înprezenþa militarilor români. În acest senssunt demne de menþionat numeroaseleajutoare primite. Acestea au constat înacordare de asistenþã medicalã ºi dis-tribuire de medicamente, pachete cu ali-mente, îmbrãcãminte, rechizite, jucãriipentru copii.

Toate aceste activitãþi desfãºurate,care vor fi continuate ºi pe viitor au con-vins populaþia irakianã din provinciaDhi Qar ca, prin liderii ei, sã facãaprecieri pozitive asupra contribuþieimilitarilor români la procesul de stabili-tate ºi reconstrucþie din aceastã zonã.Prezenþi în Campul românesc din bazaTallil la invitaþia comandantului Batali-onului 341 Infanterie locotenent-colonelul doctor Vasile Vreme, unii din-tre ºeici au dorit sã scoatã în evidenþãbuna relaþionare dintre fiecare comuni-tate pe care o conduc ºi militarii români.De asemenea, au vorbit ºi despre felul încare au fost primiþi cu ocazia sãrbãtoririiZilei Naþionale a României.

ªeicul Uday Fahad Al Shershab– tribul AL BUDUR: „Am crezut cãnoi suntem cea mai ospitalierã naþi-une, dar astãzi, românii ne-au con-firmat cã ei sunt cei mai ospitalieri.Atunci când au sositt în casa noas-trã, de fiecare datã au venit cubraþele încãrcate de daruri pentrufamiliile noastre. Atunci când i-aminvitat la masa noastrã, noi le-amoferit doar miel ºi peºte, ei ne-auservit astãzi cu miel, peºte ºi pui”.

ªeicul Mahmoud Al Manshad –tribul AL GHIZZI: „Este normal caorice musafir sã se simtã uºor jenatatunci când vine vorba de mâncare.Pentru mine, astãzi a fost altfel, nu amsimþit nici o reþinere sau jenã, deoarecenu mã simt ca un strãin printre prieteniimei, românii”.

ªeicul Ghazzi Faizel Ajil – tribulAL HUSSEINAT: „Ne rugãm la Allahsã aibã grijã de aceºti oameni minunaþiºi sã îi sprijine în intenþiile lor de a facelucruri bune”.

ªeicul Tayseer Muhammad AlMansshad – tribul AL GHIZZI: “Cufiecare zi ce trece descopãr ce naþiuneminunatã sunt românii ºi ce culturãminunatã au”.

Aprecierile pe care liderii locali le-aufãcut constituie o recunoaºtere a con-tribuþiei pe care militarii români ºi-auadus-o în cadrul Operaþiei „Iraqi Free-dom” la procesul de stabilitate ºi recon-strucþie a Irakului din iulie 2003 ºi pânãîn prezent. Pentru militarii constãnþeni,menþinerea ºi dezvoltarea relaþiilor pozi-tive cu populaþia localã în urmãtoareledouã luni de misiune constituie unobiectiv major. Deoarece, trebuie lãsatcelor care îi vor înlocui, aºa cum ºi ei larândul lor au primit de la cei pe care i-ausuccedat, un climat de liniºte ºi, maiales, de încredere în aria de responsabil-itate a militarilor români.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 23 (257) din 15 decembrie 2008

Pagina 3

În conformitate cu ordinul de misiune privind par-ticiparea la Operaþiunea „Iraqi Fredom” ºi a sarcinilorcare fac referire la acordarea sprijinului partenerilordin coaliþie în procesul de instruire a militarilor irakienicompletat cu ordinul Brigãzii 4 Cavalerie (SUA),începând cu data de 30 octombrie a.c., principala forþãoperativã româneascã dislocatã în teatrul de operaþiidin Irak, Batalionul 341 Infanterie „Rechinii Albi” a

început instruirea militarilor irakieni dincompunerea unui batalion aparþinândDiviziei 10 Irakiene, concomitent cuîndeplinirea sarcinilor anterior primite.

Pregãtirea militarilor irakieni se vaefectua în cadrul unui modul de instruirecu o duratã de 10 sãptãmâni în speciali-tãþile militare infanterie ºi artilerie. Temat-ica activitãþilor este variatã ºi va cuprinde:instrucþie tacticã, sanitarã, genisticã, edu-caþie fizicã militarã, instrucþia tragerii cuarmamentul individual din dotare,instrucþie nuclearã-biologico-chimicã,cunoaºterea limbii engleze. La finalulmodulului de instruire, militarii irakienivor susþine o verificare privind nivelul depregãtire realizat. Comandantul„Rechinilor Albi”, locotenent-coloneluldoctor Vasile Vreme a declarat cã: „Sun-tem onoraþi sã participãm la instruirea mil-itarilor din armata irakianã ºi am deplinaîncredere în profesionalismul militarilordin batalion care vor îndeplini atribuþiunilede instructori. Va fi o perioadã care ne vasolicita din plin ºi cãreia va trebui sã îifacem faþã cu responsabilitate”.

Locotenent-colonelul Thafear Habeab, comandan-tul batalionului irakian care va beneficia de instruiredin partea militarilor constãnþeni a precizat: „Colabo-rarea cu militarii români va însemna foarte mult pentrunoi. Avem ºansa sã acumulãm din experienþa pe careaceºtia au obþinut-o în teatrele de operaþii din Balcaniide Vest ºi Afganistan. Am convingerea cã va fi o

colaborare fructuoasã care va întãri relaþiile de cama-raderie dintre militarii irakieni ºi cei români”.

Batalionul 341 Infanterie se aflã în a patra lunã demisiune în teatrul de operaþii din Irak. De la începutulei ºi pânã în prezent, militarii din compunerea sa auexecutat aproximativ 600 de misiuni în aria deoperaþii (P.G.)

O nouã provocare pentru “Rechinii Albi”

“Searã româneascã la Tallil”

„„ PPrriinnttrree pprriieetteenniiii mmeeii,, rroommâânniiii””

Despre Sfântul Nicolae, sãrbãtorit în ziua de 6decembrie a fiecãrui an, se spune cã a fost educat demic într-un spirit profund creºtin, iar, mai târziu, rãmas

cu o oarece moºtenire, el continuã sãtrãiascã îngrijind de cei necãjiþi,dedicându-ºi viaþa celor sãraci,fãcând daruri ºi donaþii. Esteconsiderat protectorul marinarilor,al vaselor plecate în larg ºi al multoraltor vitregiþi ai sorþii. Sfântul Nico-lae este o prezenþã foarte veche laromâni, marcând un momentdeosebit al anului, mult aºteptat,atât de copii, dar, mai ales, de adulþi,reprezentând începutul frumoaselorsãrbãtori de iarnã.

Cu o zi înainte de sosirea Sfân-tului Nicolae, militarii Batalionului341 Infanterie, dislocaþi în teatrul deoperaþii din Irak au organizat, în

colaborare cumilitarii Batali-onului 151 Cava-lerie din Brigada7 Logisticã/SUA,o acþiune decooperare civili -militari în spri-jinul elevilorªcolii „AlANNSAM”, dinlocalitatea AlAJEEL, provin-cia Dhi Qar, undese aflã zona deresponsabilitate a„ R e c h i n i l o r

Albi”.Respectând tradiþia sãr-

bãtorii Sfântului Nicolae,militarii constãnþeniau vizitat ºcoala ºiau dãruit unuinumãr de 500 decopii rechizite, dul-ciuri ºi jucãrii.Comandantul mili-tarilor români,l o c o t e n e n t -colonelul doctorVasile Vremeprezent la activitatea informat corpulprofesoral al ºcolii,cã în aceastãperioadã a anului înþara noastrã existãtradiþia sã sedãruiascã copiilorcadouri, iar româniiau copii acasã ºi

momentul bucuriei de a le face daruri l-au trãit aici, înIrak, alãturi de copiii din aceastã ºcoalã.

Directorul ºcolii „Al ANNSAM”, profesorul AliHummad NAGAD a mulþumit militarilor români ºiamericani pentru activitatea desfãºuratã declarând cã:„Unii dintre voi aþi venit din Europa, alþii din Americaîn sprijinul unei ºcoli de pe un al treilea continent,Asia. Educaþia nu are bariere, ea este prezentã oriundeºi, dacã va fi de fiecare datã sprijinitã aºa cum aþifãcut voi astãzi întotdeauna va reuºi”.

Aflaþi în sãlile de clasã, maiorul Bogdan Roman,locotenent-inginer Gabriel Stoica ºi plutonierul Aure-lian Cazan le-au povestit copiilor prin intermediulinterpreþilor cum îºi pregãtesc copiii din Româniaghetuþele pentru a primi cadouri din partea SfântuluiNicolae, iar acesta vine la fiecare copil care a fost sili-tor la învãþãturã ºi a fost cuminte.

Ofiþerul responsabil cu activitatea de cooperarecivili – militari la Brigada 7 Logisticã, locotenent-colonelul Clint Moyer a precizat cã: „Am reuºit sãfacem o treabã foarte bunã pentru aceºti copii. Apre-ciez modul cum activitatea a fost organizatã ºi s-adesfãºurat. Nu a fost deloc uºor având în vederenumãrul mare de copii, militarii români au avut o con-tribuþie deosebitã la reuºita acestei activitãþi. Saint

Nicholas este cunoscut ºi la noi ºi mã bucur cã împre-unã am putut sã îl aducem ºi acestor copii”.

Militarii Batalionului 341 Infanterie sunt în a patralunã de participare la Operaþiunea „Iraqi Freedom”,îndeplinind pânã la aceastã datã un numãr de aproxi-mativ 600 de misiuni în aria de responsabilitate.

Maior Toni ENE, maior Gabriel PÃTRAªCU

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 23 (257) din 15 decembrie 2008Pagina 4

De Sfântul Nicolae la copiii irakieni

Nu aº vrea sã dezlânez un mit sacru pentru cei ceîncã sperã sã gãseascã ceva sub brad, dar eu cred cãMoº Crãciun este, de fapt, o „ea”. Dacã staþi ºi cugetaþio clipã, cred cã veþi fi de acord cu mine! Crãciunul esteo mare reuniune de familie sau o întâlnire socialã deproporþii, foarte bine organizatã, plinã de cãldurãsufleteascã, care radiazã numai fericire ºi... mie mi separe greu de crezut cã un bãrbat ar putea pune la caleaºa ceva! Nu e nimic jignitor în tot ceea ce spun eu aicipentru tagma „pantalonilor”, deoarece dumnealor sepricep destul de bine la multe alte lucruri: cum sãadune toate vasele murdare în chiuvetã, cum sã trans-forme niºte ciorapi folosiþi în animãluþe de casã, cum sãdeseneze cu pastã de dinþi oglinda din baie, cum sãadoarmã cu mâna pe telecomanda care nu mai poateschimba programul de sport, cum sã muºte din pernã ºisã se vaite, cum numai ei ºtiu, pentru o banalã durerede cap, cum sã creadã cã aragazul e minat, cum sã uitesã arunce gunoiul ºi cum sã facã stivã din cutiile depizza, meniu pe care îl preferã instantaneu, imediat cesoþia sau prietena a plecat pentru câteva zile la mama(a se citi mama lui!).

În primul ºi primul rând, marea majoritate a bãr-baþilor nici mãcar nu se gândesc sã aleagã cadouri pânãîn Ajunul Crãciunului, adicã, pe ultima sutã de metri.Odatã ajunºi cu bine în supermarket sau în mall, dupãce au supravieþuit peripeþiilor din trafic care numai lorli se pot întâmpla, de fiecare datã îi apucã mirarea,fiind veºnic surprinºi de existenþa pe rafturi a unor pro-duse „noi”, de trebuinþã îndoielnicã. Sã dãm aici niºteexemple: seturile de chei tubulare, fierãstrãul pendular,

bormaºina cu percuþie Bosch, inelele de plastic pentrudraperii, etichetele de pe conservele de peºte norvegi-an! Fie ºi numai pentru acest motiv, sunt convinsã cãMoº Crãciun este femeie! Vã asigur cã aºa este, pentrucã, dacã ar fi fost bãrbat, toþi oamenii din lumeaîntreagã s-ar trezi în dimineaþa de Crãciun cu un setchinezesc de ceºti pentru cafea sau cu o banalã cutiuþãmuzicalã, bineînþeles, nescoase încã din ambalajul deplastic.

O altã problemã a Moºului, în calitatea lui de bãr-bat, ar fi mijlocul de transport. El nu ar mai avea partede renii care îi stau întotdeauna la dispoziþie, cu nãrilefrãmântând de nerãbdare, pentru cã ar fi cu toþii morþi!În secunda în care ar pune ochii pe mândreþe de reni, întoatã splendoarea lor, instinctul de vânãtor al bãrbatu-lui l-ar acapara cu totul ºi l-ar face sã-i spintece ºi sã-ilege de bara de protecþie a saniei. Reproºurile disperatecum cã sezonul de vânãtoare a cãprioarelor nu s-aextins ºi la reni nu reuºesc sã-l tempereze. Chiar dacã,sã zicem, cã ar avea încã reni, Moºul s-ar confrunta cuserioase probleme de orientare, deoarece, în modinevitabil, s-ar rãtãci printre zãpada albã ºi norii pufoºi,fãrã ochelarii de la Police sau ultimul rãgnet în materiede GPS. Cã de a întreba pe unde s-o ia nici mãcar nu aauzit. Doamne fereºte!

Mai existã câteva motive pentru care Moº Crãciunnu ar putea fi bãrbat: bãrbaþii nu au capacitatea fizicãde a împacheta cadouri; ei mai degrabã ar muri decâtsã se îmbrace în catifea, mai ales, de culoare roºie;masculinitatea lor ar fi ameninþatã de prezenþa atâtorspiriduºi sau elfi; bãrbaþii nu rãspund niciodatã la

scrisori; ei ar refuza categoric sã permitã ca fizicul lordebordant sã fie asociat, chiar ºi în glumã, cu cevaasemãnãtor cu un borcan de jeleu tremurãtor; bãrbaþiinu sunt interesaþi de ciorapi, decât dacã îi poartã chiarei; în plus, dacã formula lor de a agãþa ar începe cu„Ho, ho, ho!”, le-ar scãdea imediat ratingul; ºi, nu înultimul rând, dacã ar trebui sã fie responsabili cu Crã-ciunul, ar însem-na sã îºi asumeun angajament,iar acest lucru nueste compatibilcu viaþa!

Eu pot sã credcã alte personajede sãrbãtoare saude poveste suntbãrbaþi. De pildã,Moº Nicolae,care apare o datãpe an, ºi atuncinebãrbierit, cu unaspect tern, cãlã-rind un amãrât decal alb, ignorândcu impertinenþãfaptul cã ne dãmîn vânt dupã forþa cailor putere! Cupidon, care zboarãdin floare în floare, cãrând arcuri ºi sãgeþi, deci arme!Unchiul Sam cãruia îi face plãcere sã arate cu degetul,nici nu vrem sã ºtim spre ce ºi cu care deget! Dupãmine, oricare dintre aceºti indivizi ar putea sã treacãtestul testosteronului, dar nu ºi Moº Crãciun!

Cristina FRATU

Cu mintea-n colþuri

Eu cred cã Moº Crãciun este... femeie!

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 23 (257) din 15 decembrie 2008

Pagina 5

SSppeecciiffiiccaaþþiiiiccoommpplleettee

Familia vehiculelor blindate deluptã, pe roþi, CENTAURO, a fostdezvoltatã de Iveco Fiat OtoMelara Syndicated Company, cusediul la Roma. Iveco Fiat estecompania rãspunzãtoare pentruproiectarea ºi punerea în producþiea vehiculului ºi a componentei luielectrice, iar Oto Melara pentrudesignul turelelor ºi al armamentu-lui cu care este echipat.

“Distrugãtoarele de tancuriCentauro au caroseria blindatã dinoþel sudat.” Centauro a intrat în pro-ducþie în anul 1991 ºi, pânã în prezent,au fost produse peste 400 de vehiculepentru recunoaºtere antitanc. Distrugã-toarele de tancuri se aflã pe lista „arse-nalului” pe care îl poate scoate labãtaie, în momentul de faþã, armataitalianã. ªi armata spaniolã are îndotare 22 de astfel de vehicule, folositeîn special pentru recunoaºtere, care potfi echipate suplimentar cu un blindajreactiv, dispus în partea din faþã, deta-liu care le conferã o protecþie supli-mentarã. Dupã ce au fost testate îndiferite condiþii simulate de luptã,spaniolii au comandat încã 62 devehicule, în luna februarie a anului2002. Livrarea acestora a fostîncheiatã la finele lui 2006.

Familia de vehicule Centauro 8x8

constã în vehicule de recunoaºtereantitanc, vehicule pentru transportareatrupelor infanteriei de luptã ºi vehiculeblindate pentru transportul personalu-lui militar sau civil, toate create pe unºasiu comun. Centauro poate sã exe-cute foc din mers sau staþionând,împotriva þintelor fixe sau mobile, petimp de zi sau de noapte.

În august 2008, statul Oman a fãcuto comandã de 6 vehicule Centauro,care vor fi livrate pânã la finalul lui2009. Acestea din urmã fac parte dinultima generaþie de Centauro, fiindcreate pe un ºasiu îmbunãtãþit ºi dotateºi cu un tun de 120mm, care îlînlocuieºte pe cel de 105mm.

AAuuttooaappããrraarreeCentauro are o caroserie blindatã

din oþel sudat, care îl poate protejaîmpotriva muniþiei de 12,7mm ºi afragmentelor de obuz. Armuraîmbunãtãþitã, care oferã o protecþiemai mare pãrþii din faþã, poate apãravehiculul ºi împotriva muniþiei de120mm. Un sistem de protecþie NBC(nuclear, chimic ºi biologic) este inte-grat în sistemul de aer condiþionat alvehiculului ºi vine în completarea unuialt sistem de avertizare cu laser, cepoate fi instalat pe vehicul.

PPrrooppuullssiieeUn motor Diesel Turbo Iveco, în 6

valve, cu rãcire, este clasificat la382kW (1.865Nm). Sistemul de trans-misie automat, creat de ZF ºi produssub licenþa Iveco Fiat, este capabil decinci viteze faþã ºi douã în marºarier.Vehiculul are 8 roþi, fiecare cu suspen-sie independentã ºi frânare cu disc.Direcþia este conectatã la primul, la aldoilea ºi la al patrulea ax. Anvelopelesunt de 14 – 20, fãrã camere de aer,echipate cu sistemul automat de

u m f l a r e(CTIS).

Toate variantele de vehicul ajungla viteze maxime mai mari de100km/h. Acestea pot negocia pantemai mari de 6o de grade, pot trece prinapã, la adâncimi de pânã la 1,5m, fãrãpregãtire prealabilã, ºi au o razã deîntoarcere completã de 9m.

VVeehhiiccuulluull ddeerreeccuunnooaaººtteerree aannttiittaanncc

Vehiculul de recunoaºtere antitancCentauro are un echipaj de 4 persoane(comandant, tunar, încãrcãtor ºi con-ductor) ºi este „înarmat” cu un tun OtoMelara de 105mm / calibru 52mm.Mitralierele au forþã micã de recul ºipot trage muniþie standard NATO,

inclusiv, APFSDS (muniþie cu stabi-lizatoare, care perforeazã blindajul).

Tunul este, la rândul lui, echipat cuo manºetã termicã, un extractor degaze integrat ºi un sistem de referinþãla gura þevii. În turelã, se pot stoca 14obuze de 105mm ºi alte 26 pot fidepozitate în interiorul cabinei. Într-oconfiguraþie alternativã, numitã 8x8 T,cele 26 de obuze sunt înlocuite cu o

cabinã pentru alþi patru luptãtori com-batanþi. O versiune cu recul mai mic atunului de 120mm se aflã în faza decercetare ºi dezvoltare.

Douã mitraliere de 7,62mm suntmontate pe turelã; una dintre ele estecoaxialã cu tunul principal. Pe fiecarelaturã a turelei se aflã câte un lansatorde grenade, cu patru þevi.

Sistemul de control al tragerii estenumit TURMS ºi a fost creat de com-pania Galileo Avionica (fosta OfficineGalileo), sistem care, de asemenea, se

mai aflã montat ºi pe tancul de luptãAriete, împreunã cu un computer digi-tal de balisticã. Locul tunarului esteechipat cu un stabilizator de imagine,cu un ecran termal ºi un radar laser.Comandantul are la îndemânã un ecranpanoramic stabilizat, un display cuvedere intensificatã pe timp de noapteºi un monitor care afiºeazã ecranul ter-mal al tunarului.

VVeehh ii ccuu ll uu ll ddee ll uuppttããppeenn tt rruu ii nn ffaann ttee rr ii ee

VVBBCCVehiculul de luptã pentru infan-

terie Centauro 8x8 poate transporta unechipaj de trei persoane – comandant,tunar ºi conductor, plus de la 6, la 8infanteriºti. Tunul principal este Oer-likon KBA 25mm automat ºi dispunede 200 de obuze de 25mm.

Vehiculul poate fi echipat cu douãlansatoare TOW – rachete ghidate anti-tanc – 8 lansatoare de grenade de80mm ºi douã mitraliere de 7,62mmNATO. Sistemul de control al trageriieste acelaºi ca ºi la versiunea derecunoaºtere sau la cea antitanc. Treiprototipuri ale acestei versiuni au fostlivrate armatei italiene, care necesitãînsã 240 de astfel de vehicule.

„Centauro poate fi echipat culansatoare de grenade cu fum.”

În septembrie 2006, s-a anunþat cãarmata italianã va cumpãra 39 devehicule VBC, ca o primã tranºã deachiziþii. Vehiculele vor avea turelãOto Melara Hitfist 25 Plus, cu sistemulde ochire Galileo Avionica, inclusiv,ecranul termal pentru tunar, creat deLothar, ºi ecranul panoramic stabilizatal comandantului, de la Janus.

TTrraannssppoorrttoorruull bblliinnddaatt

Transportorul blindat Centauropoate „încãrca” un echipaj de trei per-soane – comandant, tunar, conductor –ºi alþi 8 luptãtori. Tunul principal -

Oerlikon KBA 25mm automat – esteasezonat cu o mitralierã de 7,62mmNATO. Lansatoarele de grenade cufum sunt opþionale. De asemenea, estedisponibilã o gamã variatã de ecranepentru tunar ºi comandant.

Dacã centaurii întruchipau forþaumanã ºi animalã, unite într-o singurãcreaturã jumãtate, om - jumãtate, cal,„vânãtorul de tancuri” Centauroîmbinã perfect inteligenþa omului lanivel strategic cu tehnologia hi-tech,fapt ce îi atribuie pe un plan tactic deluptã „imunitate diplomaticã”!

Cristina FRATU

Italia pune la bãtaieCENTAURO – vânãtorul de tancuri ! OO tteehhnnoollooggiiee bbrriittaanniiccãã

ffaaccee ttaannccuurrii...... iinnvviizziibbiillee!!Ministerul britanic al Apãrãrii a prezentat, nu demult, o

nouã tehnologie care poate face tancurile invizibile! Dupãcercetãri îndelungate, un vehicul militar a fost fãcut sã dis-parã complet. Plecând de la acest reper, se pare cã un tancinvizibil ar putea intra în dotarea forþelor armate britanice,prin anul 2012.

Noua tehnologie utilizeazã camere de luat vederi ºiproiectoare, ce reflectã asupra tancului imaginile din me-diul apropiat lui. Înacest fel, cine priveºtespre tanc vede peisajuldin jurul sãu ºi nuvehiculul blindat.

De asemenea,armata britanicãtesteazã ºi o vestã mili-tarã care funcþioneazãîn baza aceleiaºi tehnologii, dezvoltatã de profesorul SirJohn Pendry, de la Imperial College din Londra. El a pre-cizat cã singura deficienþã a noii metode este autonomiaredusã a camerelor de luat vederi ºi a proiectoarelor."Urmãtoarea etapã constã în transformarea tancului într-unul invizibil fãrã acestea, ceea ce este complicat, dar nu ºiimposibil!".

CCoommeerrþþuull ccuu aarrmmaammeenntt aa lluuaatt-oo rraazznnaa!!

Comerþul cu armament a scãpat de sub control ºiafecteazã încercãrile la nivel global de a combate sãrãcia,se precizeazã într-un raport al Agenþiei Internaþionaleumanitare Oxfam. Agenþia mai observã cã þãrile în curs dedezvoltare nu vor mai atinge obiectivele fundamentale înprivinþa dezvoltãrii umane tocmai din aceastã cauzã, ce areconsecinþe negative pe termen lung ºi în ceea ce priveºtealimentarea conflictelor.

Unele guverne îºi sporesc datoriile naþionale prinachiziþionarea de armament, consumând astfel mare partedin suma de bani destinaþi eradicãrii sãrãciei. Pe de altã

parte, transparenþa privind transfer-ul de armament ar putea conduce lacorupþie. De aceea, Oxfam a cerutca Tratatul privind comerþul cuarmament, care este discutat în

prezent la Naþiunile Unite, sã includã ºi o prevedere princare þãrile sã suspende transferul de armament dacã ar riscasã compromitã progresul respectivului stat. Obiectivele dedezvoltare ale mileniului au fost convenite în anul 2000,astfel încât, þinta internaþionalã privind dezvoltarea umanãsã fie îndeplinitã pânã în 2015. Raportul Oxfammenþioneazã cã douã treimi dintre þãrile care nu vor respec-ta acest termen se aflã în conflict.

AAmmeerriiccaanniiii ssee îînnrroolleeaazzãã,, ccoonnvviinnººii ddee...... ccrriizzaa eeccoonnoommiiccãã!!

Numãrul tinerilor care iau în considerare o carierã mili-tarã a crescut semnificativ în Statele Unite, pentru primadatã în ultimii cinci ani, relateazã USA Today, în ediþiaelectronicã. Autoritãþile se aºteaptã ca interesul sã spore-ascã ºi mai mult pe fondul acutizãrii crizei economice.

Potrivit unui sondaj comandat de Pentagon ºi realizat peun eºantion de 3.304 persoane, cuvârste cuprinse între 16 ºi 21 de ani,procentul tinerilor care au declarat cãdoresc sã urmeze o carierã militarã acrescut de la 9 la 11 la sutã, în primajumãtate a anului. Însã, "Mult maimulte persoane se prezintã zilnic la noi!", a declarat ser-gentul Chad Benes, care se ocupã de recrutarea ºi înrolareatinerilor americani, spunem noi, nu foarte bogaþi!

PPuuººttooaaiiccee ppeennttrruu...... aarrmmaattaa rruussããSunt fiice de ofiþeri superiori ruºi, dar ºi descendente ale

soldaþilor cãzuþi în luptã. Pe lângã cursurile clasice, adoles-centele primesc lecþii de cãlãrie, de taekwondo, învaþã sãgãteascã ºi sã coasã, într-o notã aparent elitistã. Sunt peste180 ºi studiazã rãzboiul la Moscova.

Iniþiativa aparþine preºedintelui Medvedev, care a luatdecizia de a crea condiþii „speciale“ pentru fetele militari-lor, care îºi fac stagiul departe de casã sau care au decedatîn conflictele postsovietice. Se pare cã rãzboiul ºi femeia nusunt noþiuni atât de incompatibile cum par la prima vedere.Iar, cazarea ºi masa de cinci stele reprezintã un plus! Pen-sionul a fost renovat ºi amenajat complet dintr-o vechecazarmã construitã pe vremea lui Stalin, situatã într-un

cartier select alMoscovei. Camerelesunt de doar douã per-soane, cu grup sanitarpropriu, mobilã moder-nã, televizor ºiaparaturã electronicãHi-Fi, curte cu grãdinã,iaz cu raþe, salã desport ºi de dans, canti-nã care aduce a restau-

rant. Pentru fetele de la pension s-a gândit ºi o întreagãgarderobã dupã ultima modã: uniformã bleu pentru þinutade zi, costum de reiat pentru sãrbãtori, blugi pentru zilele deweekend, adidaºi ºi pantofi cu toc. Toate aceste „acce-sorii”… pentru fetele care doresc sã-ºi apere þara! (F.C.)

Centauro 8×8Configuraþie - vehicul

de recunoaºtere antitanc, peroþi

Echipaj - 4 (plus 4 lup-tãtori, în configuraþie defen-sivã)

Înãlþime - 2.735mmLãþime - 2.945mmLungime - 7.850mmGreutate (în varianta

„preparat pentru luptã”) -25t

Armã principalã - tunOtobreda 105/52mm.

KAKI 24/7

Astãzi s-a nãscut Hristos,Mesia, chip luminos,Lãudaþi ºi cântaþiªi vã bucuraþi!

Mititel ºi-nfãºeþelÎn scutec de bumbãcelLãudaþi ºi cântaþi ªi vã bucuraþi!

Vântul bate, nu-l rãzbate,Neaua ninge, nu-l atinge,Lãudaþi ºi cântaþiªi vã bucuraþi!

ªi de-acum pânã-n vecie,Mila Domnului sã fie!Lãudaþi ºi cântaþiªi vã bucuraþi!

Eu cred cã cea mai frumoasã ºi ceamai iubitã sãrbãtoare este Crãciunul.Veche de peste douã milenii, rãspân-ditã pe tot globul, cea mai importantãsãrbãtoare a creºtinilor este aºteptatãcu emoþie ºi bucurie, deopotrivã de ceimici ºi mari, sãraci sau bogaþi.Crãciunul este asociat cu feeria iernii,cu puritatea zãpezii, iar copiii aºteap-tã plini de nerãbdare sosirea lui MoºCrãciun.

Visele se împlinesc, oamenii seapropie sufleteºte unul decelãlalt, toate regretele sunt

amânate pentru mai târziu sau suntºterse de tot cu buretele, toateneplãcerile ºi dezamãgirile dispar spretãrâmul fãgãduinþei ºi al iertãrii. Spiri-tul sãrbãtorilor de iarnã readuce copiiiplecaþi de acasã în sânul familiei, toþicei de departe ajung alãturi de ceidragi, iar bunicii, ninºi de vreme aumai multã vioiciune ºi par mai tineri.Adunaþi în jurul bradului, oamenii îºidoresc sã-ºi umple sufletele de luminasfântã a Crãciunului.

Crãciunul s-a sãrbãtorit ºi se va sãr-

bãtori ºi de acum înainte în familie ºinu am cum sã nu-i compãtimesc pe ceiplecaþi pe meleaguri strãine, care nu auposibilitatea de a fi alãturi de rude ºiprieteni în astfel de momente. O felici-tare electronicã trimisã pe net, un tele-fon dat cu o cartelã la promoþie nu potînlocui mângâierea mamei sau privireaocrotitoare a tatãlui aºezat în capulmesei, care toasteazã mai ales pentrusãnãtate. Departe de casã, strãinii nuînþeleg spiritul Crãciunului, nu se lasãpurtaþi de vraja magicã a zãpezii sfintecare te face fericit ºi te îmbie sã ierþi.Acolo nu ai de ales, îþi pleci capul îndeplinã solitudine ºi încerci sã teînþelegi singur.

Mirosul de sarmale ºi cârnaþi,aburii cozonacilor cu nucã, abia scoºidin cuptor, îþi lasã apã în gurã, iarbradul împodobit alandala de unul maipriceput ca altul troneazã mãreþ încamera de zi. Copiii îmbujoraþi defrigul de afarã, dupã o zi întreagã dederdeluº, cautã adulmecând cu nerãb-dare, încã de la intrare, înainte sãapuce sã se descalþe, tava cu plãcintede dovleac. Nu au decât un gând, acelade a-l prinde cumva în flagrant pe MoºCrãciun ºi, pentru a-ºi pune în aplicareplanul magic, scornesc tot felul destrategii. Mirosul pregnant de brad îþiliniºteºte sufletul, care tresaltã în ri-tmul colindelor strãvechi.

Toate acestea ºi mult mai multenespuse încã te fac mai bun ºi îþialungã încreþiturile de pe frunte. Nupoþi simþi acelaºi lucru printrenecunoscuþi, printre cei care nu înþelegeuforia iernii ºi habar nu au de tradiþi-ile noastre. Oricât de mult s-ar strãduiaceºtia nu pot da gust bucatelor

pregãtite cu atâta grijã de mama, ani larând.

Crãciunul este doar o clipã, o fracþi-une de secundã, care nu meritã sã fietrãitã în altã parte, ci numai în familie,cu multã dragoste, cu umilinþã însuflet, cu inima descãrcatã de griji, cuochii veseli ºi zâmbete sincere. Este ominune ºi o împlinire, este ceea ce îþidã puterea sã treci mai departe, sãpriveºti cu fruntea sus noul an carebate la uºã. De acasã îþi iei energianecesarã pentru un nou început, deacolo de unde cei dragi încã te învaþãcum sã iubeºti frumuseþea ce te încon-joarã.

E pãcat sã pierdeþi Crãciunul, nicimãcar unul singur, pentru cã va veni ovreme în care veþi regreta aceastãalegere. Va veni o vreme în care nuveþi mai avea la cine sã reveniþi ºi veþibate cu stângãcie la o poartã închisã pecare rugineºte un lacãt. Crãciunul nuexistã în calendar, ci în sufletele noas-tre ºi ar fi bine sã-l lãsãm sã necopleºeascã cu darurile lui infinite,care nu sunt cotate la bursa de pe WallStreet, dar care au o valoare incomen-surabilã. De oriunde aþi fi, veniþi acasãºi petreceþi aºa cum se cuvine aceastãnoapte magicã!

Cristina FRATU

Curierul ARMATEINr. 23 (257) din 15 decembrie 2008Pagina 6

CMYK

O, ce veste minunatãÎn Viflaim ni se-aratãCerul strãlucea, Îngerul veneaPe-o razã curatã.

Cã la Viflaim Maria,Sãvârºind cãlãtoria,Într-un mic sãlaºLângã-acel oraºS-a nãscut Mesia.

În coliba pãstoreascã Vrut-a Domnul sã se nascã,Fiul Sãu cel Sfânt

Nouã pe pãmântSã ne mântuiascã.

Pãstorilor din câmpieLe vesteºte-o bucurie:Astãzi S-a nãscutCel fãr-de-nceput,Cum au spus prorocii.

Pãstorii cum auzirã Spre lãcaºul sfânt pornirã,Unde au aflatPrunc prealuminatªi îl preamãrirã.

Pe Fiul în al Sãu numeTatãl L-a trimis în lumeSã se nascãªi sã creascã.Sã ne mântuiascã.

E Iisus, Pãstorul mare,Turmã ca El nimeni n-are.Noi îl lãudãmªi ne închinãmCu credinþã tare.

OO ,, cc ee vv ee ss tt ee mm ii nn uu nn aa tt ãã

S Ã R B Ã T O A R E Î N F A M I L I ES Ã R B Ã T O A R E Î N F A M I L I E

AAssttããzzii ss-aa nnããssccuutt HHrriisstos

Deschide uºa, creºtine,Cã venim ºi noi la tine,Drumu-i greu ºi-am obosit,De departe am venit.

ªi la Viflaim am fost,Unde S-a nãscut Hristos,Acolo-n ieslea boilor,În staul sãrac de oi.

ªi-am vãzut ºi pe-a Sa Mamã,Pe care Maria-o cheamã, Cum umbla din casã-n casã,Ca pe fiul ei sã-L nascã.

Umblã-n sus ºi umblã-n jos,Ca sã-L nascã pe Hristos,Umblã roatã prin cetate,Case, hanuri pline-s toate.

Mai târziu gãsi apoiUn staul frumos de oiªi acolo pe fân josS-a nãscut Domnul Hristos.

Cete de îngeri coboarãStaulul de-l înconjoarã,Ca sã-I cânte lui IisusOsana-ntru cei de sus!

Îngerii cu flori în mânãÎmpletesc mândrã cununã,Pe cununã-i scris frumos:Astãzi S-a nãscut Hristos!

DDeesscchhiiddee uuººaa,,ccrreeººttiinnee

Nu mai este mult pânã la Crãciun, iar eu nu amapucat sã cumpãr nici mãcar un cadou pentrufamilia mea ºi pentru cei din jurul meu. Am

scris în grabã o listã, în timp ce îmi savuram cafeaua dedimineaþã, atârnând de marginea patului, dar amrenunþat aproape imediat când m-am uitat la ceas ºi mi-am dat seama cã trebuie sã plec la serviciu.

Pe drum, am încercat sã descopãr ce cadouri i-arimpresiona mai mult ºi mai mult pe prietenii mei. Mi-am fãcut mental bugetul (nici nu a fost o mare greutate,dat fiind scorul în care se încadreazã salariul meu, fãrãrate ºi fãrã cheltuielile legate de supravieþuire!) ºi amajuns la concluzia cã sunt depãºitã de situaþie. Amajuns în birou plinã de nervi ºi încâlceli neuronale. Am

lãsat baltã totul ºi m-am apucat de treabã. La unmoment dat, mobilul a început sã „chiþãie” ºi de unde-va, dintre hârtii, l-am apucat ºi am vãzut cã am primitun mesaj: „Te iubesc! Mami”. M-am simþit imediatmai bine ºi parcã am prins energie pentru toatã ziua.Nu peste mult timp, am vorbit la telefon cu cineva dragvreo 15 minute, despre te-miri-ce, despre toate prosti-ile. Spre searã, când am ajuns acasã, totul era plin deculoare ºi mi se pãrea mai frumos ca oricând.

Mi-am adus aminte de bunica mea de 82 de ani, carem-a crescut de când aveam numai 13 zile, ºi care mãaºteaptã sã mã duc acasã de Crãciun; de sora mea careo sã aibã un bebeluº la început de februarie ºi care mi-a cumpãrat, pentru camera mea, perdelele mele prefe-rate, violet; de prietena mea cea mai bunã care mi-aspus cu o zi înainte cã îi este foarte dor de mine ºi cãnu mai are rãbdare sã mã vadã; de mama care vrea sãmergem împreunã la cumpãrãturi, colindând prinmagazine, cu sacoºele pregãtite de acasã.

Brusc, m-a lovit revelaþia! Magia Crãciunului stã îngesturile mici, în lucrurile mãrunte, pe care le facemunii pentru ceilalþi. Uneori, un banal zâmbet face maimult decât o brãþarã de aur! De ce mi-aº dori un cadoudin partea cuiva, dacã numai prezenþa acelei persoanemã face fericitã?

Sunt convinsã acum cã bunica mea ar prefera sã staumai mult cu ea, sã sporovãim despre una sau desprealta, în locul unui halat gros, grena, pe care oricum îlva “pune bine” în fundul ºifonierului. Sora mea ar vreamai degrabã sã cumpãrãm împreunã lucruri pentrubebe, decât sã primeascã de la mine un parfum scump,care se va pierde pe raft printre celelalte. Prietena meaar aprecia mai mult o îmbrãþiºare, decât o bluzã imper-

sonalã de la mall, iar mama ar fi fericitã sã o las sã mãmângâie, în locul unei bijuterii scumpe.

Aºa cã, m-am hotãrât! Când voi ajunge la bunica, îivoi strecura în buzunar o ciocolatã cu lapte; când voibea cafeaua cu sora mea, în bucãtãrie, îi voi lãsa pe far-furioarã, într-o clipã de neatenþie, brãþara aceea dinpiele de la Meli Melo pe care ºi-o doreºte; când mã voiîntâlni cu prietene mea, o sã mergem sã ne plimbãma-colo unde îi place ei foarte mult, iar mamei mele îi voiface un cadou direct din magazin, dupã ce o sã-ispeculez la maxim privirea care sigur va poposi maimultã vreme asupra vreunui lucru. Cred cã astfel o sãînlocuiesc cumva ºablonul cadoului ambalat într-ocutie de carton cu fundã roºie, lãsat undeva în faþa uºii,în plinã ninsoare ºi ger.

Cât despre „sufletul-pereche“, un cadou din dragosteva fi binevenit ºi mai mult decât perfect, pentru cãfiecare jumãtate va ºti ce sã aleagã. Lãsaþi magiad o r i n þ e isã vinãdin sufle-tul vostruºi nu maip i e r d e þ it i m p u lsufocân-d u - v ãp r i n t r ec l i º e eponosite!

(F.C.)

Dacã facem acum, pe loc, unbilanþ al obiectelor pe care le-am primit de sãrbãtori, o sã ne

dãm seama cã lumea nu mai ºtie, sau numai vrea, sã ofere cadouri frumoase,care sã arate faptul cã cineva s-a gânditmãcar o secundã la cel cadorisit!Urmãrind ideea, putem sã afirmãm cã sepoartã cadourile impersonale!

Din foiletonul „Cu ce cadouri inutilem-am trezit pe cap?” sau din serialul„Ce þie nu-þi place, altuia nu i-l facecadou!”, enumerãm:

1. Pijamale - Hai sã recunoaºtem!Câte pijamale am primit la viaþa noastrã,în luna decembrie? Parcã s-ar fi deschissezonul la petreceri în pijamale! Dacãtreci de uºa ºifonierului ºi nu seprãvãleºte nimic pe tine, te apucã nebu-nia! Gãseºti poate douã sacouri, câtevaperechi de pantaloni, acolo ceva bluze,dar sigur dai peste 6 - 7 pijamale saucãmãºi de noapte (din stilul „moarteainstantanee a pasiunii”!). Sunt din finet

sau milanez, dar sunt cãlcate ºi împãtu-rite la dungã ºi ocupã o grãmadã despaþiu vital din rafturi. Nu le arunci ºinici nu le dai la nimeni pentru cã sunt de

la mama, de la bunica sau de la mãtuºa,cea prea grijulie cu rinichii tãi. Fiecare

dintre aceste rude, când trecpragul casei tale, se aruncãdirect în dormitor sã verificeexistenþa „dumnealor”, apijamalelor adicã, dupã olistã mentalã de inventariere.Bineînþeles cã tu dormi nopþila rând în tricoul vechi de la„Everlast”, care încã duce!

2. ªosete – ªosetele facparte dintr-o categorie maispecialã, aceea a obiectelorcare îþi pot salva viaþa! Camla fel ca în „Ghidul nescris alsupravieþuitorului”, undeprosopul este cel mai utilobiect al cãlãtorului pecoclauri. Te poþi înfãºura înel, în funcþie de modã sau casã îþi þinã de cald, îl poþifolosi pe post de velã atuncicând te dai cu pluta pe râu, îlpoþi folosi ud în lupta corp lacorp, îl poþi flutura zbuciu-mat ca sã atragi atenþianebãgãtorilor de seamã ºichiar te poþi ºterge cu el deapã, asta numa` dacã e curat!Aºa stau lucrurile ºi cuºosetele: nu poþi avea nicio-datã prea multe, existând ogamã foarte variatã pentruacest articol: cu dungi, cuflori, cu degete, fãrã degete,de bumbac, flauºate, de lânã,

croºetate de mamaia, de toate culorileposibile. Putem sã facem concurs cucolecþia noastrã de ºosete, al cãreinumãr de „membri” creºte exponenþialcu fiecare sãrbãtoare, numai aºa decuriozitate... ca sã vedem cine o aremai mare!

3. Papuci – útia se asorteazã per-fect cu ºosetele! În plinã varã, nu þi-arcumpãra unul o pereche de ºlapi maiacãtãrii, dar de Crãciun te umpli depapuci, din cinci tipuri diferite.

Banali – care dau bine cu halatul debaie sau cu cel de mãtase, asezonaþi,fireºte, cu un pahar de brandy!

Pufoºi ºi jucãuºi – în formã de toateanimalele pãmântului, mai mult sau maipuþin fioroase!

Duri dar inimoºi – pentru goana de zicu zi din casã!

De fiþe – cu un pic de toc sau cu o talpãmai groasã, care sã susþinã bine gleznacând bãlãngãni din picior, pe fotoliul dinfaþa televizorului!

ªlapii chinezeºti – pe care îi pui la uºãsã-i vadã vizitatorii!

Ar mai fi ºi un alºaselea tip, careiese în evidenþãnumai atunci cândîþi dã cinevapapucii!

4. Deodorant –Nimeni nu pare sãînþeleagã cã igienapersonalã estenumai treaba ta

sau, cel mult, a nasului tãu! Mai lipsescdin tablou un sãpun Fa, un spray Rex-ona, plus un pachet de cafea ºi unul deKent. Vai, viaþã!

5. Cravate sau eºarfe – ªi acestea,fiind niºte accesorii tip podoabã, le alegefiecare dupã bunul plac sau gust, dupãnecesitate sau ocazie (nunte, boteze!)sau, pur ºi simplu, dupã chef. Am atâr-nate de bara din ºifonier un curcubeu deeºarfe care nu se asorteazã cu nimic ºi,asta ar mai lipsi, sã încep sã-mi cumpãrcostume care sã se asezoneze cueºarfele! Uite aºa mã paºte pe mine crizafinanciarã de fiecare datã când iausalariul! Uite aºa un cadou aparentinofensiv atrage dupã el o avalanºã decheltuieli neprevãzute în buget, de mãsatur de fulgi de porumb cu iaurt pânã laurmãtorul 15!

6. Dulciuri – O sã vã întrebaþi, cumnaiba sã nu vrei sã primeºti tone ºi tone

de ciocolatã? Ei bine, nu! Copiii careprimesc dulciuri, îºi definitiveazã întimp preferinþele culinare ºi se trezesc,în jurul fragedei vârste de 35 de ani, cãvor tot felul de Crãciunei, ouã de cioco-latã de la Kinder, Kinder Bueno...

7. Pluºuri – Dacã ai cel mult 10 ani ºiai pus ochii pe ochelarista tocilarã dinclasã, iei un ursuleþ de pluº ºi e a ta petoatã viaþa! În alt caz, este interzis! Artrebui sã se emitã ºi o lege în acest sens,ca sã devinã ºi ilegalã treaba asta. Dupãvârsta de 18 ani, devine chiar imoral!

8. Chiloþi – Lenjeria intimã, care nuprovine de la un sex shop sau de la ofirmã de lenjerie de lux, se încadreazã încategoria consumabilelor proprii ºi per-sonale. Asta dacã purtãtorul poartã aºaceva. Tendinþa din ultima vreme este,ne-o aratã ºi vedetele, ... fãrã!

9. Pulovere – Restricþie! În general, egreu sã nimereºti ºi mãsura, ºi preferiþa,ºi marca înregistratã. Sfatul meu este dea vã ignora impulsul.

10. Lumânãri – De altfel, un compro-mis jalnic la ideea de decoraþiuni inte-rioare. Apoi, nu existã suficiente rafturipentru câte lumânãri se dau - parfumatesau nu, cu plante uscate intergrate saunu, colorate sau nu, ambalate sau nu,aprinse sau nu. Lumânãrile au scos înºomaj tehnic bibelourile! Ãsta e singurullucru bun. Sau ar mai fi benefic, dacãvin în asociere cu niºte cearºafuri negre,o sfoarã de mãtase, o sticlã de vin de prinanii '80, susþinute cam la un metru ºijumãtate de pãmânt, chiar de însuºi Fãt-Frumos!

Concluzia: Aratã prietenilor tãipuþinã consideraþie ºi demonstreazã-le tucã, nu numai intenþia conteazã, ci ºiatenþia! Dacã aveþi ceva plângeri legatede cadourile primite de voi, trimiteþi-milamentãrile pe adresa mea de mail. ªi,staþi liniºtiþi! Mama nu citeºte!

Cristina FRATU

Curierul ARMATEINr. 23 (257) din 15 decembrie 2008

Pagina 7

CMYK

M A G I A U N E I D O R I N Þ E M A G I A U N E I D O R I N Þ E

Ce nu (mai) vrem sã pr imim nic icum. . .

Creºtinii de pretutindeni au intrat în pos-tul Crãciunului. În tradiþia creºtinã, postuleste un sacrificiu personal pe carecreºtinul îl face în semn de mulþumirecãtre Dumnezeu.În perioada de post, în biserici nu se ofici-azã nunþi. Creºtinii care þin postul se abþinbenevol de la alimente de origine animalãºi de la distracþii. Vreme de 40 de zile,pânã pe 24 decembrie, credincioºiiortodocºi, catolici ºi greco-catolici nu vorconsuma carne, ouã ºi brânzeturi. PostulCrãciunului este, însã, din punct devedere alimentar, cel mai puþin aspru din-tre toate, fiind singurul în care, la fiecaresfârºit de sãptãmânã, este dezlegare lapeste. De asemenea, celor care þin post lise recomandã sã se abþinã ºi de la fumatîn aceastã perioadã.Postul Crãciunului nu înseamnã, însã,numai abþinerea de la anumite alimente,ci ºi post spiritual, aceasta presupunând oatitudine mai binevoitoare faþã de cei dinjur.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Într-o zi de sãrbãtoare,Dã, Doamne, Doamne;Trece-un îngerel cãlare,Dã, Doamne, Doamne.

ªi-aºa iute trecea,Dã, Doamne, Doamne;Pãmântul cutremura.Dã, Doamne, Doamne.

Sã’ntâlni cu Dumnezeu;Dã, Doamne, Doamne;Dumnezeu îl întrebã:Dã, Doamne, Doamne.

“Und’te duci tu, înger-el?”Dã, Doamne, Doamne;“Mã duc, Doamne, pân’la Rai,Dã, Doamne, Doamne.

S’aleg zece copilaºi,Dã, Doamne, Doamne;Toþi cu bicele de tei.Dã, Doamne, Doamne.

Sã trozneascã, sãplezneascã,

Dã, Doamne, Doamne;Pluguºorul sãporneascã.Dã, Doamne, Doamne.

Pluguºor cu ºase boi.Dã, Doamne, Doamne;Boiºori mânaþi de noi.Dã, Doamne, Doamne.

Boiºorii de la roatã,Dã, Doamne, Doamne;cu corniþele de piatrã.Dã, Doamne, Doamne.

Boiºorii de la mijloc,Dã, Doamne, Doamne;Cu corniþele de foc.Dã, Doamne, Doamne.

Bioºorii di’nainte,Dã, Doamne, Doamne;Cu corniþele-aurite.”Dã, Doamne, Doamne.

Cei din casã sã trãiascã,Dã, Doamne, Doamne;Afarã sã izvorascã.Dã, Doamne, Doamne.

Postul Crãciunului

P l u g u º o r u l

Prin Duhul Sfânt, Hristos trãieºte înBisericã ºi lucreazã cu ea, transmiþândfiecãruia dintre noi harul sãu dumnezei-esc, condiþia fundamentalã a mântuiriinoastre. De aceea, atât textul SfintelorEvanghelii, cât ºi imnele noastre bis-ericeºti ni-L prezintã pe Mântuitorul înanalogie cu lumina care îndrepteazãcãile omului. Într-o sfântã rugãciune, Eleste numit „Lumina cea adevãratã carelumineazã ºi sfinþeºte pe tot omul carevine în lume”. Însuºi Mântuitorul a mãr-turisit despre Sine cã este „Luminalumii” (Ioan 8,12), iar cântãrile min-unate ale Crãciunului îl numesc„Soarele dreptãþii”, „Rãsãritul Cel desus”, Care a strãlucit tuturor „luminacunoºtinþei”.

Reluând aceastã idee, prazniculBotezului Domnului o dezvoltã ºi onuanþeazã în expresii tot mai figurate încântãrile lui: „Luminã din Luminã,lumii a strãlucit Hristos Mântuitorulnostru, cel ce S-a arãtat Dumnezeu…”;„Venit-ai ºi Te-ai arãtat, Lumina ceaneapropiatã ºi Lumina Ta, Doamne, S-aînsemnat peste noi, care cu cunoºtinþãTe lãudãm”.

Compararea Mântuitorului nostruIisus Hristos cu lumina are mai multeînþelesuri. În primul rând, el este numit„Lumina cunoºtinþei de Dumnezeu”,fiindcã „a risipit întunericul înºelãciuniiºi ne-a adus lumina dreptei credinþe” –cum afirmã Sfântul Simeon alTesalonicului. Orice cunoºtinþã ade-

vãratã este luminã pentru mintea ome-neascã ºi pentru viaþa umanã, în gener-al.

Iisus Hristos este „Luminã”, pentrucã El este „Dumnezeu adevãrat dinDumnezeu adevãrat, Luminã dinLuminã”, pentru cã el ne-a relevat ade-vãrul despre Dumnezeu, despre voia Luicea sfântã ºi învãþãtura cea dreaptãdespre mântuire ºi despre viaþa veºnicã.Toate faptele, minunile ºi învãþãturileMântuitorului relatate în SfinteleEvanghelii sunt expresia acestei „lumi-ni”, fiindcã poartã în ele peceteaînþelepciunii ºi a puterii dumnezeieºti.Iatã ce spune, în acest sens, Blaise Pas-cal: „Care om a strãlucit vreodatã maimult decât Hristos...? ªi totuºi, ce om s-a bucurat vreodatã mai puþin de aceastãstrãlucire? Lumina Lui nu ne-a folositdecât nouã: El nu s-a bucurat de ea”.

Domnul nostru Iisus Hristos mai estenumit „Luminã” ºi pentru cã ne comu-nicã, în Bisericã, prin Sfintele Taine,harul Sãu mântuitor, care este energiedivinã necreatã, putere din puterea Sadumnezeiascã ºi viaþa Sa nemuritoare.

Aºa cum florile îºi desfac petalele casã poatã primi lumina ºi cãldura solarã,tot astfel ºi omul îºi deschide cãmarasufletului, prin credinþã ºi prin inimãcuratã, pentru ca duhul Sfânt sã-ipãtrundã întreaga fiinþã ºi s-o purifice,transformând-o într-un adevãrat templual lui Dumnezeu: „Nu ºtiþi, oare, cãtrupul vostru este templul al duhului

Sfânt care este în voi pe care-L aveþi dela Dumnezeu” (I Corinteni 6,9) – spuneSfântul Apostol Pavel. „Prin SfântulDuh, tot sufletul viazã ºi prin curãþie seînalþã…”, cântã Biserica în imnele ei.

Însã, Mântuitorul nostru Iisus Hris-tos este Luminã, nu numai ca Învãþãtorºi izvor al harului, ci ºi ca model aldesãvârºirii noastre. Orice faptã bunã ºiorice virtute ºi bunãtate apar ca o„luminã”,o luminã lãuntricã – în primulrând.

„În urmarea ºi imitarea vieþii ºi asuferinþelor lui Hristos constã întreaganoastrã desãvârºire” – spune FericitulAugustin, iar Sfântul Apostol Pavel neîndeamnã, zicând: „Fiþi urmãtori mie,precum ºi eu sunt urmãtor lui Hristos” (ICorinteni 4,16).

El este luminã ºi prin sfinþii Bis-ericii în care strãluceºte „Lumina luiHristos” ºi, de aceea, sfinþii ne suntpilde ºi cãlãuze spre Mântuitorul.

Ca sã atingem piscul sfinþeniei, careeste idealul vieþii noastre creºtine, tre-buie sã umblãm ca „fii ai luminii” (Ioan12,36), adicã sã rãspândeascã în jurulnostru lumina iubirii, a pãcii, a dreptãþiiºi a facerii de bine, ca viaþa noastrã sãfie frumoasã ºi mai luminoasã, iar din-colo sã ne învrednicim ºi de „lumina ceaneînseratã” în cetatea Noului Ierusalim(Apocalipsa 21,23) împreunã cu toþisfinþii care din veac au bineplãcut luiDumnezeu.

Col. (r) ªtefan MITINCU

CCee ssãã mmaaii cc ii tt iimm.. .. ..„Dansatoarea de KabukiI”

Sawako AriyoshiEste un roman inspirat de povestea adevãratã a

dansatoarei Okuni din Izumo, creatoarea teatruluijaponez Kabuki. În Japonia secolului XVI, sã fii kabu-ki („destrãbãlatã”) însemna sãsfidezi convenþiile, sãîmbrãþiºezi noul, adicã moda„barbarã” adusã de occiden-tali. Aºa i se va spune ºi luiOkuni, fata de la þarã al cãreiviitor nu prevedea nimic spec-taculos, dar care îºi aflãvocaþia în dans. Dansul o vapurta spre Kyoto ºi Edo, dan-sul îi va deschide drumul spreinima bãrbaþilor, spre palatelesamurailor ºi ale concubinelorimperiale. Însã, pe frumoasaOkuni nu o atrage strãlucireaaristocraþiei. Pentru ea, artaspectacolului se îmbogãþeºte în stradã, unde viaþafreamãtã neîngrãditã. Aici, în faþa oamenilor de rând,printre jongleri, muzicanþi ºi femei uºoare, dãruieºte totce are mai bun. Aici prind viaþã, din iubire, dezamãgireºi speranþã, personajele pe care le interpreteazã. Aici ianaºtere teatrul Kabuki, arta inovatoare ce rupe legãturacu rigidul No. Îmbinând ritmurile dansurilor sacre dintemplele nipone cu muzica vie cântatã de oamenii derând, care îºi exprimã neîngrãdit pasiunile, Okunidevine prima dansatoare de Kabuki. Într-o carteemoþionantã – unde întâlnim o fascinantã poveste dedragoste, într-o epocã glorioasã, dar sângeroasã dinistoria Þãrii Soarelui Rãsare -, Sawako Ariyoshireuºeºte sã dea viaþã unei figuri legendare a Japoniei.

CCee ssãã mmaaii vveeddeemm.. .. ..„Triunghiul dragostei”

The Edge of Love, Marea Britanie, 2008În regia lui John Maybury ºi cu o distribuþie extra-

ordinarã din care fac parte actorii Simon Armstrong,Ben Batt, Geoffrey Beevers, Rachel Bell ºi PaulBrooke, drama „Triunghiul dragostei” prezintã, pedurata a 110 minute, viaþa legendarului poet DylanThomas.

Pe scurt, douã femei sunt atrase de un poet caris-matic sau, mai binespus, pasiunea poet-ului este arãtatã prinviaþa a douã femeiextraordinare. VeraPhillips ºi Dylan aufost iubiþi în ado-lescenþã, iar dupãzece ani, cei doi seregãsesc la Londra.Ea este cântãreaþã, în

timp ce el scrie scenarii pentru filme. Cei doi foºtiiubiþi simt din nou atracþie unul faþã de celãlalt, darThomas este cãsãtorit acum cu aventuroasa Caitlin. Înciuda rivalitãþii lor în dragoste, cele douã femei începsã lege o strânsã prietenie. Caitlin se lasã în voia pro-priilor ei infidelitãþi ºi recunoaºte un comportamentsimilar la soþul ei. Ea ºtie cã legãtura lui cu Vera estecu totul diferitã. ªi viaþa sentimentalã a Verei esteguvernatã de dezordine. Ea se mãritã cu admiratorul eidevotat, William Killick, dar nu poate nega atracþiafaþã de Dylan. Când William este plecat în strãinãtate,Vera aflã cã este însãrcinatã ºi pleacã în Þara Galilorîmpreunã cu Caitlin ºi Dylan. Lupta dintre mintea ºiinima ei devine din ce în ce mai acerbã.

CCee ssãã mmaaii vviizziittããmm......Expoziþia oficialã „Leonardo Da Vinci

- Invenþiile unui geniu”Leonardo Da Vinci aºteaptã de 489 de ani sã-ºi

dezvãluie misterele! Vino sã le descoperi pânã la sfârºitullunii ianuarie 2009, de luni pânã duminicã, la TeatrulNaþional de Operetã „Ion Dacian”, din Bucureºti.

E x p o z i þ i acuprinde 50 dereproduceri alemaºinilor inven-tate, proiectate ºiconcepute decãtre Leonardo daVinci, grupate încinci categorii:maºini de rãzboi,maºini hidraulice, maºini pentru zbor, maºini pentru con-strucþii ºi maºini pentru manufacturare. Majoritatea mod-elelor nu au fost reproduse în timpul vieþii inventatorului.„Leonardo Da Vinci - Invenþiile unui geniu” a fostprezentatã în mai multe þãri din Europa, Asia, Australia ºiîn America de Nord.

Între timp, cã mai avem ceva timp pânã la sfârºitulanului, putem sã mai lecturãm biletele de autobuz sau detroleu, sã ne delectãm cu bonurile de la benzinãrie ºi fac-turile nesfârºite de la Carrefour, sã ne înnebunim dupãavizierul unde este afiºatã întreþinerea ºi sã ne împãcãmcu gândul cã va trece criza economicã ºi peste noi! ªidupã aceea, mâncãm! Dacã mai scãpãm! (F.C.)

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 23 (257) din 15 decembrie 2008Pagina 8

AGENDÃ CULTURALÃ Hristos – lumina lumii

SSffâânnttuull AArrhhiiddiiaaccoonn ªªtteeffaann,,ÎÎnnttââiiuull MMuucceenniicc

La câteva zile dupã Crãciun, Biseri-ca îl sãrbãtoreºte pe Sfântul ªtefan, carese numãrã printre "Comites Christi" -"însoþitorii lui Hristos", alãturi de Sfân-

tul IoanEvanghelistul.

Ei au fostcei mai apropi-aþi de Fiul luiD u m n e z e u ,deoarece suntprimii care audat mãrturiesupremã decredinþã ºi

dragoste: Sfântul ªtefan prin moarteapentru Hristos, iar Sfântul Ioan prinîmbrãþiºarea fecioriei pentru Hristos.

Sf. Arhidiacon ªtefan era evreu deneam ºi a trãit în Ierusalim. Sf. Apostoliau ales 7 bãrbaþi tari în credinþã pentru afi diaconi, slujitori la adunãrile primilorcreºtini. ªtefan era cel mai de seamãdintre aceºtia. Prigonit de evrei ºi acuzatcã huleºte ºi stricã Legea, el a arãtat, cudovezi din Scripturi, cã Legea seîmplineºte prin Hristos, Mesia celanunþat de profeþi.

Scos afarã din cetate, Sf. Arhidiaconªtefan a fost lapidat (ucis cu pietre) înanul 33, deschizând lungul ºir almucenicilor (martirilor) creºtini.

În pragul lapidãrii, el a avut vedeniacerurilor deschise ºi a Fiului Omuluistând de-a dreapta lui Dumnezeu. Iarcând pietrele îl covârºeau, el a strigat cuglas mare: "Doamne, Iisuse, primeºteduhul meu!", pentru ca apoi, cãzut îngenunchi, sã-ºi dea duhul zicând:"Doamne, nu le socoþi lor pãcatul aces-ta!".

PPrriimmaa zzii ddiinn ccaalleennddaarr,,SSffâânnttuull VVaassiillee

Sfântul Vasile cel Mare a fost omare personalitate bisericeascã, organi-zator ºi apãrãtor al învãþãturii creºtine-ortodoxe, reformator al sfintei liturghii.S-a nãscut înC e z a r e e aCapadochiei, dinpãrinþi dreptcred-incioºi ºi înstãriþi,Emilia ºi Vasilie.A trãit în vremeaîmpãratului Con-stantin, iar temeliaeducaþiei sale afost pusã de tatãl sãu, Vasile, profesorde retoricã. Mai târziu a cãlãtorit pentru

cunoaºterea monahismului în Siria,Palestina, Egipt ºi Mesopotamia.

Împreunã cu Sf. Grigorie Teologul ascris regulile vieþii monahale ºi a pusbazele Filocaliei. În timpul foametei din368, Sf. Vasile a organizat admirabilasistenþa socialã ºi a fãcut o împãrþire aaverii sale sãracilor. În anul 370 a fostales episcop-mitropolit al Cezareei ºi aluptat contra arianismului ºi amanevrelor împãratului Valens. SfântulVasilie a dus o luptã aprigã, cu scrisul ºicuvântul, luminând creºtinãtatea ºiapãrând dogma Sfintei Treimi. Astfel, aatras mânia împãratului Valens ºi asuferit multe prigoniri din partea lui.

Sfântul Vasile a înfiinþat instituþii deasistenþã socialã: azile, ospãtãrie, casãpentru reeducarea fetelor, spitale (ºi deleproºi) ºi ºcoli tehnice. Toate acesteaºezãminte erau cunoscute sub numelede Vasiliada. S-a mutat cãtre Domnul lavârsta de 50 de ani, în ziua de 1 ianua-rie, plâns de credincioºi ºi de necredin-cioºi, care-l iubeau ºi-l cinsteau pentrubunãtatea ºi înþelepciunea lui. Cei zeceani ca arhiepiscop în CezareeaCapadochiei i-au fost de-ajuns, pentruca el sã intre în istorie cu numele deSfântul Vasile cel Mare.

Tradiþii de Sfântul Vasile - În legã-turã cu ziua de 1 ianuarie existãnumeroase obiceiuri perpetuate de-alungul generaþiilor.

Astfel, un obicei foarte popular înspecial printre copii este "sorcovitul". Încursul dimineþii, grupuri de copii merg"cu Sorcova". În prezent, aceasta esteconfecþionatã de obicei din flori de hâr-tie, în timp ce, la origine, sorcova eraformatã din nuiele înverzite. Copiii ros-tesc urãri augurale, în timp ce lovescuºor cu sorcova umãrul celui "sorcovit".Semnificaþia acestui obicei este trans-miterea de urãri, de vigoare ºi belºug.

Un alt obicei rãspândit este atin-gerea unui miel în ziua de SfântulVasile, acest gest aducând noroc ºibogãþie. De asemenea, în ziua de Sfân-tul Vasile, în general, la sate, se practicãnumeroase obiceiuri de descifrare aviitorului, obiceiuri cu vãditã originepãgânã.

SSffâânnttuull IIoonn ssaauuIIoorrddããnniittuull nneevveesstteelloorrSfântul Ion sau Sânt Ion reprezintã

punctul final al sãrbãtorilor de iarnã. Seîncheie astfel sezonul alb, deschis la 6Decembrie de Sf. Nicolae. Este vorba deo singurã lunã în care sunt concentratefoarte multe zile cu semnificaþii sacre.În calendarul creºtin-ortodox, 7 ianuarieeste praznicul Sfântului Ioan Înainte-

mergãtorul ºi Botezãtorul Domnului. Pelângã încãrcãtura religioasã, în aceastãzi se pãstreazã în unele zone ºi o serie detradiþii ºi obiceiuri. Þãranii credeau cãîn aceastã zi s-a fãcut lumea, de aceeaSf. Ion se serbeazã cu bucurie, ca sã-þimeargã tot aºa peste an. Sf. IoanBotezãtorul este patronul pruncilor, maiales îi apãrã sã nu moarã nebotezaþi.

De la aceastã credinþã s-a nãscut înunele locuri obiceiul numit Masamoaºei. Moaºa mergea, de Sf. Ion, cu unbuchet de flori uscate ºi frunze verzi demuºcatã pe la “nepoatele” sale, pentru ale invita la o petrecere. Important lapetrecere este colacul moaºei, care esterupt de aceasta în bucãþi ºi dat“nepoatelor”, care îºi prorocesc, dupãpâinea primitã (de la marginea saumijlocul colacu-lui, mai mare saumai micã), dacãmai nasc sau nucopii ºi dacãaceºtia vor fi fetesau bãieþi.

În unele zoneexistã credinþa cã,în aceastã zi,femeile sunt maitari ca bãrbaþii, pecare chiar îºi per-mit sã-i neglijeze.Ele serbeazãI o r d ã n i t u lnevestelor sauTontoroiul femeilor, care nu este altcevadecât o petrecere numai între neveste,organizatã în noaptea de Sf. Ion. Obi-ceiul era sã se adune toate la o gazdã,unde aduceau alimente ºi bãuturã. Dupãce mâncau ºi beau pe sãturate, spunândcã se “iordãnesc”, cântau, jucau ºichiuiau toatã noaptea. Dimineaþa ieºeaupe drum, unde îi luau pe sus pe bãrbaþiiieºiþi întâmplãtor în cale, îi duceau cuforþa la râu sau la o fântânã, ameninþân-du-i cã-i udã cu apã dacã nu le rãs-plãtesc cum se cuvine.

În alte pãrþi, “iordãneala” se petre-cea în ziua de Sf. Ion, dupã ce lumeaieºea de la bisericã. Mai multe femeiaºteptau la ieºire ºi cereau bãrbaþilorcâte o “iordãnealã”, adicã o sumã debani cu care cumpãrau alimente ºi bãu-turã pentru petrecerea nevestelor. Înunele zone, în noaptea aceasta erau inte-grate în comunitatea nevestelor tinerele,cãsãtorite. Ritualul cuprindea ºi udatulacestora la râu, lac sau fântânã. Dupãcredinþa românilor din Bucovina, înseara Sfântului Ion se “boteazã” gerul,adicã se înmoaie frigul ºi vremea începesã se încãlzeascã treptat.

Lamulþi ani tuturor celor carepoartã numele ªtefan, Vasile sau Ion!

Daniela ÞÃRUªI

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Cei trei „Însoþitori ai lui Hristos”

“Istorie se cheamã ceea ce s-a întâmplat cu adevãrat, nuceea ce am vrea sã se fi întâmplat”, declara în urmã cuaproape un secol marele istoric Nicolae Iorga. Un adevãr cuvaloare de postulat, dacã luãm în calcul mistificãrile care auavut ca subiect istoria românilor, în special, istoria formãriipoporului român, dupã retragerea aurelianã din anul 271.

Despre retragerea aurelianãºi continuitatea daco-romanilor

Invaziile triburilor germanice ºi carpice, în valuri suc-cesive, peste provinciile dunãrene, au silit adminis-traþia romanã sã abandoneze Dacia, aceasta retrãgân-

du-se strategic în sudul Dunãrii. Nici revoltele dacilor ocu-paþi nu au constituit un element de ignorat pentru romani,acestea luând amploare, mai ales, dupã moartea împãratuluiTraian – fapt ce vine sã contrazicã scrierile secretarului sãupersonal, care menþiona, la sfârºitul rãzboaielor dacice, cãîntreaga populaþie autohtonã fusese redusã la maximum 40de indivizi. Data retragerii romane din Dacia nu poate fi sta-bilitã cu certitudine, cei mai mulþi istorici optând pentru anii267-268, din vremea domniei lui Gallienus sau pentru anul271, în timpul împãratului Aurelian.

Continuitatea daco-romanilor la nordul Dunãrii este

doveditã de singura copie a unei hãrþi romane, unicã, de alt-fel, pãstratã pânã în zilele noastre, Tabula Peutingeriana.Harta, realizatã dupã anul 330 d.H., an în care împãratulConstantin cel Mare mutã capitala imperiului de la Roma înBizanþ, aratã chiar ºi dupã retragerea aurelianã nu mai puþinde 88 de localitãþi cu rezonanþã daco-getã, la nordul ºi lasudul Dunãrii. Importanþa acesteia este cu atât mai mare cucât, fãrã doar ºi poate, Tabula Peutingeriana este o hartãrealizatã în scopuri comerciale, dovedind o strânsã legãturãeconomicã a romanilor cu populaþia rãmasã în fosta provin-cie dacicã.

Nu trebuie uitat nici împãratul Galerius (293-311),împãrat roman de origine dacicã, nãscut, se pare, la sudulDunãrii, din tatã trac ºi mamã „transdanubianã”, termenreferitor la fosta populaþie dacã, din provincia cu acelaºinume. Mai mult, Galerius era poreclit de apropiaþi -Armenterius – Ciobanul –, referire mai mult decât evidentãla vechile sale ocupaþii, specifice populaþiei romane, deorigine daco-geticã.

Continuitatea creºtinã ºi culturile de la nordul Dunãrii

Încã din secolele III ºi IV, se remarcã aºa-numita cul-turã Sântana de Mureº, conturatã cu precãdere în are-alul triburilor gotice, triburi ce continuau circulaþia

monetarã romanã. Cultura Santana este urmatã de culturaIpoteºti-Cândeºti (secolele V-VII), ce aparþine unor comu-nitãþi sedentare, de sine stãtãtoare, ale cãrei îndeletniciri(agricultura, creºterea animalelor, ceramica de tradiþieromanã) sunt caracteristice populaþiilor proto-româneºti.Totodatã, se remarcã ºi continuitatea comerþului cu Bizanþul,o dovadã în plus a legãturilor dintre Imperiul Roman deRãsãrit ºi populaþiile de la nordul Dunãrii.

Influenþa valului migrator slav se observã pe teritoriulfostei provincii romane prin cultura Dridu, culturã remarca-bilã din care iese în evidenþã ceramica lucratã la roatã.Aceasta se va rãspândi ºi la sudul Dunãrii, un rol importantavându-l Primul Tarat Bulgar, deºi com-ponente ale sale sunt observate ºi în spaþiice depãºesc autoritatea bulgarã. SecoleleXI - XII aduc o altã culturã - Rãducãneni,caracterizatã prin prezenþa cuptoarelor rec-tangulare ºi obiectele care vãdesc prezenþaunei populaþii sedentare.

Majoritatea istoricilor sunt de acord cufaptul cã romanizarea ºi creºtinarea comu-nitãþilor dace au reprezentat activitãþi sin-crone ºi complementare, mãrturii ale uneivieþi creºtine, datând fãrã întrerupere încãdin secolul al III-lea. Mai mult, începândcu secolul al IV-lea, se înmulþesc, pe lângãobiectele cu caracter religios, ºimormintele de facturã creºtinã. Cum niciunul dintre popoarele migratoare, care auajuns pe teritoriul fostei Dacii, nu eracreºtin, obiectele liturgice ºi mormintele

nu pot aparþine decât populaþiei autohtone, de sorginte daco-romanã. În Dobrogea, procesul de contopire a populaþieidace cu cea romanã este ºi mai evident, primul nume româ-nesc - „Petre”, fiind descoperit într-o inscripþie de pe un vasde lut, datat din secolul III ºi descoperit în fostul castruroman de la Capidava. Nu mai puþin importantã este mãr-turia ambasadorului bizantin, Priscus Panites, la curtearegelui hun, Atilla. Acesta menþioneazã, pe lângã prezenþahunilor în Pannonia, ºi populaþia autohtonã, pe care onumeºte “barbarã”.

Apariþia valahilor pe scena istoriei

Originile termenului de “valah” se regãsesc cu multînainte de apariþia proto-românilor, mai precis, lapopulaþiile de origine germanicã, în ale cãror

idiomuri, “walha” desemna celþii din triburile vecine. Unadintre dovezile în acest sens este denumirea strãveche avechilor celþi din sudul Britaniei, galezii sau Welsh. Odatãcu ocuparea Galiei de cãtre Roma, denumirea îºi schimbãsensul, definind acele populaþii romanizate. Cu venirea slav-ilor în Europa, sensul de “valah” se va aplica strict popu-laþiei de la nordul Dunãrii, ca o recunoaºtere a descendenþei

acesteia din Imperiul Roman. Cronicile bizan-tine, începând cu secolul al X-lea, vor defini cuacest apelativ comunitãþile de pe teritoriul fosteiprovincii Dacia. La fel se va întâmpla ºi cu cele-bra cronicã ungarã a notarului Anonymus, carepomeneºte în repetate rânduri de prezenþavalahilor, vlahilor, valohilor sau a blascilor înTransilvania ºi la nordul Dunãrii.

Gesta Hungarorum sauCronica Notarului Anonymus

Descoperitã sub forma unei copii, în anul1746, la Biblioteca familiei imperialedin Viena, ºi publicatã pentru prima

datã în 1765, de cãtre Johannes GeorgiusSchwandtner, sub titlul Anonymi Belae regisnotarii Historia Hungarica (“Cronica NotaruluiAnonymus”), a fãcut subiectul multor dezbatericontroversate de-a lungul timpului. Prezentatãiniþial de cãtre istoricii occidentali, în special, ceidin Austria ºi Ungaria, drept o dovadã incon-

testabilã a istoriei glorioase a Regatului Ungar la începutulacestuia, Cronica a cãzut pradã, secolul trecut, unui veritabiltir al celor care o considerau un fals bine elaborat. Contro-versa, aºa cum era de aºteptat, este reprezentatã de deselemenþiuni ale prezenþei valahilor în spaþiul transilvãnean ºi înPannonia. Mai mult, aici este precizatã ºi prezenþa principi-lor vlaho-slavi ºi primele formaþiuni prestatale pe teritoriulfostei colonii Dacia.

Prin cenuºa Imperiului

Dacã la sfârºitul secolului al VII-lea e definitivatãmarea migraþie bulgarã, prin stabilirea grupului luiAsparuh în nord-estul Peninsulei Balcanice, seco-

lul al IX-lea gãseºte un alt popor migrator, ungurii, la nordulMãrii Negre. Conflictul din anul 896 dintre bulgari ºipecenegi, pe de-o parte, ºi unguri, pe de altã parte, duce laînfrângerea celor din urmã ºi îi sileºte pe aceºtia sã serefugieze în Pannonia, prin pasul Verecke din CarpaþiiPãduroºi, ºi nu prin trecãtorile din Carpaþii Orientali sauMeridionali, aºa cum se crezuse iniþial. Urmeazã o serie deincursiuni armate în vestul Europei, incursiuni stopate prinbãtãlia de la Lechfeld, lângã Augsburg, aceasta fiind ºi ulti-ma tentivã de expansiune în vest a ungurilor, ei concentrân-du-se, din acest moment, asupra raidurilor în partearãsãriteanã a Bãtrânului Continent. Cu alte cuvinte, unguriiîºi îndreaptã atenþia cãtre teritoriile situate la est de Tisa,teritorii pe care, aºa cum scrie Anonymus, existau dejaprimele formaþiuni prestatale ale ducilor vlaho-slavi.

Primul atacat a fost ducele Salanus (nume cu vãditeconotaþii latine), cel care, în ciuda ajutorului primit de la ali-aþii bulgari ºi greci, este învins în anul 903. Acesta va cedapartea de nord a þãrii sale, pânã la râul Souyoy (azi Sajo,afluent al Tisei), împreunã cu toþi locuitorii sãi, dovadãincontestabilã a prezenþei populaþiei autohtone. Salanusrãmâne, în schimb, duce în restul teritoriilor necucerite deunguri. Conduºi de Arpad, ungurii vor sã câºtige neapãratteritoriile stãpânite de Menumorut. Refuzul sfidãtor al lide-

rului valah de a ceda, fãrã luptã, pãmânturile strãmoºilor sãi- împãraþii Constantinopolelui -, atrage dupã sine osângeroasã bãtãlie între soldaþii ducelui valah ºi cei aitriburilor ungare. Dupã mai multe zile de rãfuialã, Menu-morut este înfrânt, el acceptând, printre alþi termeni aicapitulãrii, sã dea de soþie pe fiica sa lui Zulda, fiul luiArpad. În urma acestei cãsãtorii, valahul pãstreazã suveran-itatea asupra þãrii sale, devenind în schimb vasalul regeluiungur.

La scurt timp dupã încheierea luptelor, Tuhutum, unuldintre comandaþii de oºti ai lui Arpad, primeºte permisiuneade a cuceri teritoriile valahului Gelu (nume derivat din lati-nescul Julius sau, dupã opinia istoricului Neagu Djuvara, dinnumele trac Gelupara). Conform cronicii lui Anonymus,lupta dintre localnici ºi atacatori este una dintre cele maicrâncene dintre cele înregistrate pe teritoriul Transilvaniei.Arcaºi pricepuþi, ostaºii lui Gelu produc pierderi uriaºearmatei conduse de Tuhutum, încã înainte ca aceasta sã tra-verseze Someºul, trãgând salve repetate de sãgeþi, de pe unmal pe altul. Înfrânt într-un final, Gelu încearcã sã serefugieze în cetatea sa situatã în zona Someºului (nelocali-zatã încã), dar este ucis înainte de a o face.

Ducele Glad este ultimul atacat printr-o expediþie a tru-pelor ungare, conduse de cãpeteniile Zuard, Boyta ºiCadusa, cel mai probabil în jurul anului 934. Înfruntareacelor douã armate are loc pe râul Timiº, într-un loc numitVadum Arenarum (Vadul Nisipurilor), acolo unde alianþa,formatã din valahi, bulgari ºi cumani, este zdrobitã de ata-catorii maghiari. Retras în cetatea Kevee (astãzi Cuvin),Glad semneazã pacea cu triburile ungare, devenind vasalulacestora. Fiul sãu, Ahtum (sau Ohtum, cum este numit înCronica Notarului Anonymus), se va rãzvrãti împotrivaregelui ªtefan I al Ungariei, fiind ucis de cãtre generalulmaghiar Chanadin.

Dincolo de aspectele sângeroase ale confruntãrilor dintrevalahii transilvani ºi triburile ungare, din Cronica NotaruluiAnonymus reiese clar faptul cã, pe teritoriul fostei Dacii,exista o numeroasã populaþie daco-romanã, puternic legatãde Imperiul Roman de Rãsãrit, a cãrei vasalã se recunoaºte.Mai mult, Gesta Hungarorum are meritul de a menþionaprimele continuitãþi dinastice în Evul Mediu românesc, ceaa lui Menumorut ºi cea a lui Glad ºi Ahtum.

Diploma Cavalerilor Ioaniþi ºi cnejii de la sudul Carpaþilor

La sud de Carpaþi, primele formaþiuni prestatale suntmenþionate, la 1247, în Diploma CavalerilorIoaniþi. Conform surselor istorice, primii voievozi

cunoscuþi în Þara Româneascã, pânã la înfiinþarea acesteia,sunt:

• Seneslau – cca. 1247 - (voievod asupra unui þinut dinestul Oltului);

• Litovoi – (1247-1277) – voievod pe malul vestic alOltului;

• Bãrbat (1277-1290) – frate al lui Litovoiª• Thocomerius ( sau Tohomir) (1290 -1310) – tatãl lui

Basarab I Întemeietorulª • Basarab I (1310 -1352) – Întemeietorul Þãrii

Româneºti ºi fondatorul primei dinastii de domnitori români.„Multã lume îºi închipuie nãvãlirile barbare ca la cine-

matograf: apare barbarul scrâºnind din dinþi, învârtindniºte ochi roºii, cu pãrul vâlvoi ºi fãcând semne de zdrobireºi decapitare îndatã ce vede un colonist roman. ªi atunci,strãmoºii nostri, persoane foarte delicate, se speriau ºi luaucel dintâi tren ca sã treacã dincolo de Dunãre, cãci, evident,podurile erau destule pentru înlesnirea circulaþiei.” NicolaeIorga

În încheierea dezbaterii noastre, în loc de concluzii, maidegrabã prefer sã subliniez faptul cã noi, românii, se pare cãam fost stânca de care s-a spart valu,l ori de câte ori s-aavântat sã ne înghitã!

Muzeul Naþional de Istorie a RomânieiNicolae Iorga ºi

Eu (Cristina FRATU)

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 23 (257) din 17 decembrie 2008 Pagina 9

Despre “mileniul întunecat” sau

Cum a dispãrut un mileniu de istorie a românilorr

Lumea celor bogaþi parea nu fi afectatã de efectelenegative ale crizei mondiale,care se dovedesc dramaticepentru oamenii de rând.Recent, cei puþini ºi foartebogaþi s-au hotãrât sã-ºietaleze reºedinþele luxoaseîntr-un top care cuprindecele mai scumpe clãdiri par-ticulare din lume.

10. Maison del’Amitie

Stãpânul acestei adevãratebijuterii arhitectonice estenimeni altul decât mogululbusiness-ului american, Don-ald Trump. Maison del’Amitiea fost cumpãratã de acesta înanul 2004, cu “doar” 41, 25milioane $, de la stãpânul eianterior, Abe Gosman, careconducea la acea datã indus-tria produselor medicaleamericane. Conform presti-giosului Wall Street Journal,reºedinþa Maison del’Amitievalora peste 125 milioane $ lanivelul anului 2008.Reºedinþa are în compunereasa o salã de bal, 15 bãi ame-najate în stil baroc, o camerãde oaspeþi, un teren de tenis ºi15 dormitoare. Tot acestdomeniu este garnisit cu unbazin olimpic pentru cei carenu vor sã strãbatã cei 150 demetri care despart reºedinþade valurile oceanului.

9. Complexul dinHolmby Hills

Situat în apropierea LosAngeles-ului, complexul arhi-tectonic de la Holmby Hills afost deþinut de cãtre magnatulmedia, Aaron Spelling, ºi afost vândut în anul 2006, lascurt timp dupã moartea aces-tuia. Preþul plãtit pentru pre-tenþioasa construcþie a fost de130 milioane $. Reºedinþa afost construitã, în anul 1991,în apropierea studiourilor deteleviziune unde s-au filmatserialele Beverly Hills, Mel-rose Place sau Starsky&Hutch. Pe lângã cele 123 decamere, reºedinþa este pre-vãzutã cu un ring indoor deskating, 6 piscine, un teren detenis, o salã de bowling, unmuzeu al pãpuºilor ºi treibucãtãrii.

8. Ranch-uul HalaPrinþul saudit Bandar ibn

Sultan ibn Abdulaziz, fostambasador saudit în StateleUnite, deþine, în prezent, unadintre cele mai scumpe casede pe teritoriul american.

Multimiliardarul arab stãpâ-neºte ranch-ul Hala (Halaînseamnã „Bine aþi venit!” înlimba arabã). Ansamblul declãdiri este situat în comuni-tatea Starwood Ranch ºi estecompus din 15 dormitoare ºi27 de bãi. Se întinde pe osuprafaþã de teren mai maredecât complexul de la CasaAlbã. Printre dotãrile ranch-ului se numãrã grajdurileclimatizate pentru cai, opiscinã interioarã, un teren detenis, o pârtie privata de ski, obenzinãrie privatã ºi un SPApentru tratamente de între-þinere. Proprietatea este eval-uatã la peste 135 milioane $.

7. Castelul BranCastelul Bran, din

apropierea Braºovului, nu maieste deþinut de statul român.În urma unei controversateretrocedãri, el a trecut în pos-esia arhiducelui Dominic deHabsburg. Deºi a fost trans-format în muzeu încã din anul1980, Dominic de Habsburgintenþioneazã sã-l punã învânzare începând cu anul2009. Preþul de pornire este de140 milioane $.

Cu toate cã occidentaliicare ne viziteazã þara tot maicred cã acest castel a fostreºedinþa lui Dracula sau avoievodului Vlad Þepeº,Branul nu are nici o legãturã,nici cu personajul istoric VladÞepeº ºi, cu atât mai puþin, cuvampirul care încã bântuieimaginaþia celor dornici desenzaþii tari. Construitã spresfârºitul secolului al XIV-lea,pentru a servi drept punct devamã ºi fortãreaþã în caleainvaziile turcilor, clãdireaadãposteºte 57 de camere,dintre care 17 dormitoare dec-orate cu lemn lucrat manual.Circa 450.000 de turiºtiviziteazã castelul anual.

6. CabanaPinnacle

Sau Tim Blixeth’s Pinna-cle, cum mai este denumit înlumea miliardarilor, este uncomplex de locuinþe care parevenit din altã lume. Aflate înapropierea Parcului NaþionalYellowstone, clãdirile benefi-ciazã de priveliºtea oferitã decele mai frumoase pãduri dinAmerica de Nord. Pinnacleeste, de fapt, cea maiscumpã… cabanã de ski dinîntreaga lume! Pentru a seproteja de temperaturilescãzute de afarã, podele sunt

încãlzite digital. Chiar ºi bãilebeneficiazã de surse deîncãlzire situate sub cãzi. Areîn compunere 10 dormitoare,o pivniþã de vinuri scumpe, osalã de gimnasticã ºi una demasaj. Preþul de pornireîncepe de la 155 milioane $.

5. Vilã în stilvictorian din

KensingtonElena Franchuck, o aface-

ristã de succes din Ucraina, acumpãrat în urmã cu doi anieleganta reºedinþã în stil vic-torian dintr-un cartier selectdin sud-estul Londrei. Cu cele5 niveluri, 10 dormitoare, osalã de cinema, o saunã ºi osalã de gimnasticã, clãdireaeste consideratã o bijuteriearhitectonicã. În anul 2006,preþul plãtit integral a fost de161 milioane $.

4. Conacul dinfilmul “Naºul”

Cunoscut sub numele deWilliam Randolph Hearsth’sMansion, conacul le estefamiliar tuturor fanilor serieifilmelor cu mafioþi sicilieni. Afost construit pentru WilliamRandolph Hearsth, un magnatdin universul publicitãþii.Clãdirea este compusã din 29de dormitoare, 3 piscine, odiscotecã ºi un teatru. Acestaeste locul în care preºedinteleJohn Fitzgerald Kennedy ºi-apetrecut luna de miere… Înanul 1947, Hearst a cumpãratîntregul domeniu pentru sumade 120.000 $. În prezent, estepus la vânzare pentru suma de165 milioane $. Cumpãrãtorul(care va fi el?!) se va învecinacu Tom Cruise ºi David Beck-am.

3. Upton Court„Cea mai importantã rezi-

denþã particularã din Anglia,încã din secolul 19”, com-plexul de clãdiri din UptonCourt este mai mare chiar

decât PalatulB u c k i n g h a m .Conacul tipicenglezesc are 109camere, o salã debowling, un terende squash, un cin-ema ultramodernde 50 de locuri,22 de dormitoare,27 de bãi ºi 5piscine. Mozaiculdin podea esteîncrustat cu aurde 24 carate. Undrum pavat cu

marmurã înlesneºte plim-bãrile prin curtea imensã. Bal-conul din foaier este construitdupã cel aflat în reºedinþa par-ticularã a lui Gianni Versace,din Miami. Întregul complexeste evaluat la suma de 180milioane $.

2. Complexulrezidenþial din

Hyde ParkConform antreprenorilor,

acesta va fi dat în folosinþã înanul 2010. Preþul de pornireeste de peste 200 milioane $.E situat în apropierea OneHyde Park, cel mai scumpcartier londonez. Paza esteasiguratã de membrii cele-brelor trupe S.A.S., dar ºi deferestrele prevãzute cu gea-muri antiglonþ. Accesul va fiposibil doar în urma scanãriiirisului vizitatorilor. Existãieºiri subterane de urgenþã,SPA-uri de recuperare, sãli deteatru ºi cinema, precum ºi uncentru de degustare a vin-urilor. Room service? 24/7!

1. AntillaCea mai scumpã reºedinþã

particularã din lume esteAntilla, casa trilionaruluiindian Mukesh Ambani.Clãdirea va fi datã în folosinþafamiliei lui Ambani în primã-vara anului 2009, pentrupreþul de 1 miliard $, plãtit decel mai bogat om din întreagaAsie. Antilla are 27 de etaje,un cinema ultramodern, uncentru complet de sãnãtate,precum ºi o parcare suficientãpentru 168 de maºini. Casaare un heliport. O echipã de600 de servitori va veghea latoate dorinþele proprietarilorºi ale oaspeþilor acestora.Casa are o viziune apropiatãde naturã, la fiecare etaj aflân-du-se câte o grãdinã luxuri-antã. Mukesh Ambani este al5-lea pe lista celor mai bogaþioameni din lume.

Cofeina este o substanþãnaturalã care se gãseºte în frun-zele, seminþele ºi fructele a maimult de 63 de specii de plante

d i nîntreagal u m e .P r o -d u s e l ec a r ec o n þ i ncofeinã(ceaiul,

cafeaua ºi unele bãuturi rãcori-toare) sunt apreciate în întreagalume, de sute de ani. Acest suc-ces este datorat efectelor pecare substanþa le are: capaci-tatea de a acþiona ca un stimu-lent temporar pentru întârziereaoboselii ºi obþinerea energiei.Pentru o lungã perioadã detimp, oamenii de ºtiinþã au cerc-etat impactul pe care cofeina îlare asupra organismului uman.Iatã la ce concluzii au ajuns.

Cofeina provoacã depen-denþã? Adevãrat!

Oamenii spun adesea cãsunt dependenþi de cofeinã înacelaºi fel în care sunt depen-denþi de televizor sau decumpãrãturi. În momentul încare se abþin sã o mai consume,se confruntã cu dureri de cap,ameþeli ºi stãri de obosealã.Aceste simptome dureazã, deobicei, în jur de o zi ºi pot ficombãtute dacã se bea cafea în

cantitãþi reduse treptat, pânãcând se renunþã definitiv.

Cofeina creºte riscul deboli cardiovasculare? Fals!

Literatura de specialitate neasigurã cã, atâta vreme câtcofeina este consumatãîn cantitãþi moderate, nuexistã nici un risc pentrusãnãtate. Totuºi, per-soanele cu hipertensiunearterialã trebuie sã con-sulte un medic ºi sã dis-cute despre cantitateamaximã de cafea pe careeste indicat sã o bea.

Cofeina genereazãcancer? Fals!

S-a demonstrat fap-tul cã persoanele con-sumatoare de cofeinã nuriscã sã se îmbol-nãveascã de cancer.Douã cercetãri recente,la care au participataproximativ 2000 deoameni din Norvegia ºiHawaii, nu au scos laivealã nici un indiciucare sã facã legãturaîntre consumul decofeinã ºi riscul de can-cer.

Gravidele nu auvoie sã consumecofeinã? Fals!

Nu existã dovezicare sã demonstreze cãfemeile care beau cafea

pe perioada sarcinii riscã sãnascã prematur sau copii cu ogreutate micã la naºtere.

Nu existã efecte pozitive alecofeinei. Fals!

Unul dintre cele mai cunos-cute efecte ale cofeinei esteacela cã înlãturã somnul ºi

oboseala, iar studiile realizatede-a lungul timpului au demon-strat cã aceasta îmbunãtãþeºtememoria ºi raþionamentul logic.De asemenea, cofeina a fostrecunoscutã, pentru mult timp,ca fiind un bun remediu pentrupersoanele bolnave de astm.

Cercetãtorii suedezi au creatiluzia schimbului de corpuri, prinfolosirea unui sistem bazat pe uncircuit închis de televiziune, ºi au

reuºit sã îifacã pe volun-tari sã creadãcã sunt într-uncorp de sexopus. „Experi-mentul aratãcã este posibil

sã manipulezi mintea astfel încât sãavem percepþia cã suntem în altcorp. Acest lucru ne ajutã sã neexplicãm limitele propriului corp”,spun Valeria Petkova ºi HenrikEhrsson de la Institutul Karolinskadin Stockholm. Cei doi au pus lapunct o serie de experimente princare au încercat sã pãcãleascã volu-ntarii sã creadã, de exemplu, cã omânã de cauciuc este de fapt pro-pria lor mânã. Pentru a crea aceastãiluzie, mâna voluntarului esteascunsã ºi este lovitã în acelaºitimp ºi în acelaºi fel în careeste lovitã una de cauciuc.

Petkova ºi Ehrsson au mers maideparte ºi i-au fãcut pe voluntari sãcreadã cã sunt un manechin decauciuc sau o altã persoanã. „Efec-tul este atât de puternic, încâtvoluntarul poate sã-ºi întâlneascãpropriul corp atunci când “sunt”'altcineva ºi sã dea mâna cu propri-ul corp, fãrã sã rupã iluzia”, maispun cercetãtorii suedezi.

Experimentul a început cudouã camere video poziþionate peochii unui manechin, fiecare înre-gistrând ceea ce ar vedea manechi-nul. Voluntarilor li s-a montat pecap un ecran pe care se vedea ceeace înregistrau camerele, într-oimagine realistã, stereoscopicã.Apoi, voluntarilor li s-a cerut sã-ºipriveascã propriul corp, ajungândsã creadã cã acesta ar fi, de fapt,corpul manechinului. Voluntariinu au putut fi pãcãliþi însã atuncicând, în locul manechinului, ar fiurmat sã creadã cã sunt un altobiect, de pildã, o cutie!

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 23 (257) din 15 decembrie 2008Pagina 10

Device Mania

Goana dupã cadourile de Crãciun vine odatã cu instalareatemperaturilor mici, cuguturaiul ºi cu nasulînfundat, cu zãpadã, cubrazi, cu globuleþe ºiinstalaþii luminoase, cuaglomeraþie, cu cãlcatîn picioare ºi, aproapede fiecare datã, cu ...nervii la pãmânt! ªi,stiþi ce este frumos? Cãtrebuie sã mai ºi scoþiceva bani din buzunare pentru distracþia asta! Iar ultimatendinþã, în materie de cumpãrãturi, este sã plãteºti Sãrbãto-rile de Iarnã cu cardul pe la p.o.s.-urile magazinelor de elec-tronice, steaua cãlãuzitoare fiind o listã imensã de gadgeturimai mult sau mai puþin costisitoare.

Dacã ai probleme cu monitorul, poþi sã îl înlocuieºti cuunul de la Samsung, modelul 2243NW. Preþurile moni-toarelor au scãzut constant, chiar dacã diagonala display-uluia crescut simþitor. Cel pe care vi-l propunem are 22 de inchºi oferã o rezoluþie de 1680x1050 pixeli, are un timp derãspuns de 5 ms ºi o luminozitate de 300 cd/m2, în timp decontrastul dinamic este de 8.000:1. Preþul unei astfel dejucãrii se învârte în jurul sumei de 600 RON.

În ultima vreme, Nokia a lansat tot mai multe telefoanemobile pentru cei cu bugete reduse. Dar, dacã preferi un tele-fon care sã ºtie sã facã mai mult decât SMS-uri ºi apeluri,poþi alege modelul Nokia 5220 XpressMusic, un terminalmuzical. Telefonul are o formã unicã, trapezoidalã. 5220vine la pachet, însoþit de un card de memorie de 512 MB, ocamerã foto modestã de 2 MP ºi promite o autonomie depeste 5 ore de convorbire. Punctul forte al telefonului esteredarea melodiilor, iar calitatea sunetului nu poate sã vãdezamãgeascã. Preþul lui este de aproximativ 500 RON ºipoate fi achiziþionat din magazinele online.

Este prima camerã foto a celor de la BenQ, care are unecran tactil. Modelul are senzor de 10 megapixeli, zoomoptic 3X ºi ecran sensibil la atingere de 3 inch, cu format16:9. Mai mult, camera foto dã posibilitatea utilizatorului dea lansa comenzi cãtre aparat, prin atingerea ecranului. Douãdin cele mai importante funcþii ale acestui aparat sunt: "Tapto Shoot" ºi "Circle to zoom", aceasta din urmã reuºind sãmãreascã digital, de 12 ori, o zonã a imaginii afiºate peecran. Modelul BenQ E1050T este disponibil doar prinpartenerii BenQ din România ºi costã 449 RON.

Acesta este un laptop care, deºi nu aratã prea bine,reuºeºte sã ofere, pentru unpreþ excelent, o configuraþiefoarte bunã. Modelul are pro-cesor Centrino Core 2 DuoT5270, 2GB de memorieRAM, dar poate sã ducã pânãla maxim 4GB, ecran de 15,4inch ºi chipset video IntelGMA X3100, cu maxim384MB alocaþi. Laptopul nuvine cu un sistem de operare

preinstalat, dar poate fi luat separat. Utilizatorul poate optapentru varianta gratuitã a unui sistem, cum ar fi Linux. Preþuleste de 1.812 RON.

Dacã vin sãrbãtorile, vin ºi musafirii, aºa cã toþi avemnevoie de internet. Ca sã nu existe discuþii, invitã-þi prieteniisã îºi aducã laptopurile dupã ei (în caz cã le deþin). Nouã nune rãmâne decât sã gãsim o soluþie wireless. Configurarea cuASUS WL-520GC se face simplu ºi rapid prin EZSetup, carepermite utilizatorilor sã instaleze o conexiune wireless shar-ing securizatã, cu doar câteva click-uri de mouse.Securizarea nu vã va face probleme, pentru cã utilizatorii vorfi protejaþi la standarde recente (WEP, WPA, WPA2), iarFirewall-urile încorporate se ocupã de protecþia reþelei însine. Un astfel de gadget costã doar 163 de RON.

Dacã ai tot ce îþi trebuie ºi nu mai ai nevoie de nici ungadget, dar te pasioneazã jocurilepe calculator, Blizzard a lansatrecent un nou joc, World of War-craft: Wrath of the Lich King.Preþul este mult mai bun decât teaºteptai... doar 134 RON ºi poatefi achiziþionat ºi în... rate! (F.C.)

MITURI DESPRE COFEINÃ

MMooººuull aarr ttrreebbuuii ssãã vviinnãã ddee uunnddeevvaa...... ddiinn MMeeddiiaa GGaallaaxxyy!!

SSaammssuunngg 22224433NNWW

NNookkiiaa 55222200 XXpprreessssMMuussiicc

BBeennQQ EE11005500TT

HHPP 550055 TT55227700

AAssuuss WWLL-552200GGCC

WWoorrlldd ooff WWaarrccrraafftt:: WWrraatthh ooff tthhee LLiicchh KKiinngg

Cele mai scumpe 10 clãdiri din lume

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

ILUZIA SCHIMBULUI DE CORPURI

Moº Crãciun coboarã scãrile unui bloc:- Sã nu cumva sã faci tâmpenia sã intri

în vorbã cu bãtrâna de la etajul doi! îispune disperat Iepuraºul de Paºti...

Moº Crãciun pleacã într-un an cusania lui sã împartã daruri ºi, la unmoment dat, vede un horn. Se opreºte îndreptul lui, dã sã intre, dar nu poate, fiindprea gras. Dupã mai multe încercãri,reuºeºte ºi cade într-o camerã, în care seafla o blondã beton, dezbrãcatã.

Stã Moºu' ºi se gândeºte:- Dacã mã dau la ea, mã bate Dum-

nezeu. Dacã nu mã dau la ea, cum dracu'mai ies eu de aici?

Moº Crãciun poartã un costum roºu...Trebuie sã fie comunist... Poartã barbã ºipãr lung... Trebuie sã fie pacifist... Încazul ãsta, mã întreb ce o fi în pipa aia dincare fumeazã?

Dragã Moº Crãciun, de trei ani îþicomand un camion de pompieri. Poate cãanul ãsta o sã gãseºti unul! Mulþumesc.

Luis Dragã Luis, ca sã mã ierþi cã nu am

nici de data asta un camion de pompieri,îþi voi da foc la casã în timp ce dormi ºiaºa vei avea toate maºinile de pompieri pe

care þi le doreºti. Somn uºor! Moº Crãciun

Dragã Moº Crãciun, þi-am lãsat subbrad prãjituri cu ciocolatã ºi morcovi pen-tru reni.

Te iubesc! SuzanneDragã Suzanne, prãjiturile cu ciocolatã

îmi dau dureri de burtã, iar morcovii îmibaloneazã renii, care scot niºte gaze de mãaruncã din sanie! Dacã chiar vrei sã-mifaci plãcere, mai bine lasã-mi o sticlã deChivas Regal, o cutie de trabucuricubaneze ºi spune-i lui maicã-ta sã seîmbrace în string ca sã mã înnebuneascã!.

Moº Crãciun

Lui Moº Crãciun i-au mers prost toateîntr-o zi: i s-au îmbolnãvit 4 elfi, 5 reni aurãcit, sania s-a rupt, a rãmas fãrã bãuturãºi a venit soacrã-sa în vizitã. Spre searã,sunã la uºã un îngeraº, cu un brad imensde Crãciun în mânã.

- Ce sã fac cu bradul ãsta, Moºule?întreabã îngeraºul.

- Sã-l bagi... undeva! rãspunse Moºu'nervos.

ªi, de atunci, existã tradiþia cuîngeraºul înfipt în vârful bradului...

Doi prieteni discutã:- Voi unde vã petreceþi vacanþa?

- Fiul meu în Elveþia, fiiac mea înIndia,nevastã-mea la Paris.

- ªi tu?- Eu cred cã voi fi ascuns un pic...

Cristina FRATU

NUCGÃUNOS

MOZAICCurierul ARMATEINr. 23 (257) din 15 decembrie 2008

Pagina 11

Un nou trailer pentrujocul The Godfather IIElectronic Arts a dat publicitãþii un

nou trailer din jocul The Godfather II.Jocul de tip sand-box va ajunge pe raf-turile magazinelor în luna februarie2009. TheGodfatherII se valansa înversiunilepentru PC,Xbox 360ºi PS3.Noul joc,creat dupãf r a n c i z aThe Godfather, va avea un gameplayîmbunãtãþit faþã de prima parte a seriei ºiun sistem de combo-uri noi. Modurile detorturã ºi execuþie ale inamicilor au fost,de asemenea, modificate. Jucãtorul,dupã ce este promovat de cãtre MichaelCorleone ºi ajunge sã stãpâneascã lumeainterlopã din New York, va putea sã îºiextindã aria de influenþã în noi oraºe.Totodatã, jucãtorul va trebui sã lupteîmpotriva noilor familii ºi sã ajungã, într-un final, sã fie capo di tutti capi al celeimai puternice familii mafiote din Ameri-ca.

Dacã joci Guitar Hero /Rock Band, ai ºanse sã

ajungi muzicianDeseori, jucãtorii de Guitar Hero sau

Rock Band sunt ridiculizaþi pentru faptulcã nu folosesc instrumente adevãrate, iar

chitãrile de jucãrie la care zdrãngãne cupatos aratã cu atât mai ciudat, când suntfolosite de gameri solizi, bãrboºi, peste20 de ani. Dar, s-ar pãrea cã aceastãexperienþã îi ajutã pe jucãtori, bãrboºisau nu, sã-ºi dezvolte potenþialul de acânta la instrumente adevãrate. Cel puþinasta e concluzia pe care au tras-o cei dela Guitar Center cu ancheta lor, în care67% dintre cei care joacã aceste jocuribazate pe ritm, au rãspuns cã e foarteposibil sã se apuce de un instrument încarne ºi oase, în vreo doi ani. Mai mult,81% dintre gamerii luaþi la trei pãzeºteau afirmat cã Rock Band ºi Guitar Heroi-au motivat sã le cearã celor apropiaþi sãle cumpere un instrument adevãrat, cuocazia sãrbãtorilor ce se apropie.“Majoritatea jocurilor vând fantezie, darGuitar Hero ºi Rock Band vând un vis

c a r epoate fiîmplinit.A c e s t ej o c u r isãdesc unscop real-izabil îni n i m agameru-lui ºiasta, îna c e l a º i

timp, ne ajutã în afacerea noastrã.”Bine! Regula asta nu se aplicã în

toate domeniile! Sã nu vã închipuiþi cã,dacã vã jucaþi cu o coalã A4, deveniþiscriitori sau mai rãu... cã ºofaþi un Audi!

Bunãciuni cu roþi, în NFSUndercover

Este cel de-al doisprezecelea titlu dincam cea mai bãtrânã serie de racing-uridin câte existã. Cu timpul, bãieþii s-auprins cã gamerii se dau în vânt dupã cus-tomizarea ºi împodobirea maºinilor pecare le zgârie de ziduri, stâlpi ºi adver-sari. Dacã vreþi sã vedeþi cât de departeau mers în Undercover cu acest aspect,luaþi de jucaþi! Seria nu mai este atât desportivã ºi oficialã, aºa cum virase înProStreet, dar o ia din nou pe arãturacurselor ilegale. Spaþiul în care sedesfãºoarã acestea este de tip open-world, un oraº fictiv de pe coasta de vesta Americii, numit Tri-City. Este cel maiîntins mediu open world pe care l-aa º t e r n u tEA într-unNFS, cumai multde 120 kmde ºosea,plus unsistem deautostrãzi.Poliþia seîntoarce ºi dânsa ºi va dispune ºi de eli-coptere. Vor exista mai multe moduri dea juca NFS Undercover: Sprint, Circuit,Highway Battles (curse pe autostrãzi,pline de trafic ºi de poliþie), misiuni (dedata asta tu eºti ãla legalul ºi îndeplineºtimisiuni pentru poliþie) ºi Cops and Rob-bers (cursã online între o echipã depoliþiºti ºi o alta de non-poliþiºti).

Cristina FRATU

C u o c h i u l p eC u o c h i u l p eg a u r a c h e i ig a u r a c h e i i

CULOARE LAMOª CRÃCIUN

ADUCEDARURI

COPIILOR

SCRIS DECOPII

MOªULUIMOªII

NOªTRI

ÎMPODOBITÃCU GLOBURI

ÎN BRAD!

ERUCTE

GLOBURI ÎNBRAD

PUSE ÎNTRAISTÃ

NOTIÞE

ÎN DUET

DE LA MOªI

CÃRAT DE

MOª CRÃCIUNNINªI

PÃSÃRI RÃPITOARE

A OSPÃTA

TRIMIS

STUDIAZÃSTELELEMANTIAIERNII

ACUT

ÎN SACULLUI MOªCRÃCIUN

NEÎNTORS!

I-A CÃLÃUZIT PE

MAGI

I - B - A - I - T-M-S-C-INTER-C O N T I N E N -TA L - S E C AT-COPAC-APE-M U R I T O R -C A N I C U L A -LE-ARATURA-O L A N - M A N -DRI-AR-SOL-N - A - U R I -DRIC-LIMAN-L I R E - R A U -A S A N A R E -T I N U T -SUPARARE

Single-ul "Run", un coverdupã Snow Patrol, a fostdescãrcat în primele douãzile de la lansare, de„numai” 70.000 de ori.Leona Lewis a întrecut-o peEstelle cu single-ul "Ameri-can Boy", care a fost descãr-cat de 51.857 de ori, într-osãptãmânã. "Run" face partedin ediþia deluxe a albumuluiLeonei Lewis - "Spirit".Acesta s-a vândut în patrumilioane de exemplare pe plan mondial, de anul trecutde când a fost lansat. Leona Lewis este nominalizatã lacategoria - "Record of the year" - la premiile Grammy,a cãror decernare va avea loc pe 8 februarie.

Unul dintre cele mai aºteptate filme de animaþie din2008 a ajuns în cinematografele din Bucureºti, Cluj,Oradea, Braºov, Timiºoara ºi Iaºi. "Madagascar 2:Escape to Africa" continuã seria de aventuri aleîndrãgitelor animale, care au parte de noi aventuri.

Alex - leul,Marty - zebra,Melman - gira-fa ºi Gloria -h i p o p o t a m u ldecid sã plecedin Madagascarºi, pânã unaalta, ajung în

sãlbãticia Africii. Acolo, Alex îºi va cunoaºte familia ºiva avea probleme de comunicare cu ei, din cauza tim-pului prea mare petrecut la Grãdina Zoologicã, dinCentral Park. Ben Stiller ºi-a împrumutat vocea luiAlex, Chris Rock lui Marty, Jada Pinkett Smith esteGloria, Sacha Baron Cohen este King Julien, iarCedric The Entertainer e Maurice. În film, apar per-sonaje noi ca: Zuba, tatãl lui Alex, hipopotamul MotoMoto (will.i.am) ºi mama lui Alex (Sherri Shepherd).

Celebra sabie a lui Luke Skywalker din "StarWars", alãturi de o pãlãrie ºi un bici ale lui IndianaJones (din "Indiana Jones and Temple of Doom") ºimasca lui Batman (din "Batman Begins") vor fi scoasela licitaþie. Obiec-tele fac parte dinlicitaþia "Profiles inHistory's Holly-wood", ce va avealoc în luna decem-brie, în California.

Sabia lui LukeSkywalker seaºteaptã a fi vândutãcu cel puþin 150.000de dolari. Printrecelelalte obiectescoase la licitaþie se numãrã: casca robotului C3PO dinStar Wars, un set complet de cãrþi cu Harry Potter aleautoarei J.K Rowling, o colecþie de trei volume"Stãpânul Inelelor" ºi costumul lui ArnoldSchwarzenegger din "Terminator 2: Ziua Judecãþii".

Actorul a licitat pentru întâlnirea cu cel care a fostconducãtorul Uniunii Sovietice, din 1985 pânã în 1991.Suma plãtitã de Hugh Grant pentru cina cu ex-preºedintele URSS a fost de aproximativ 300.000 deeuro. Ce au discutat cei doi, cât timp s-au aflat împre-

unã, nu a fostfãcut public.Actorul a lici-tat, în primã-vara acestui an,întâlnirea cuGorbaciov, încadrul unuieveniment cari-tabil menit sãstrângã fonduripentru copiiibolnavi del e u c e m i e .

Preþul iniþial a fost de 70.000 de euro, însã suma a tre-cut uºor de 600.000, cina fiind adjudecatã de HughGrant ºi de încã un bãrbat care a dorit sã rãmânã anon-im.

(n.r. Lãrgiþi gaura cheii!)Cristina FRATU

UULLTTIIMMLLEE CC OO OO KK II EE SS DD EE PP EERR AA FF TT UU RR II

GAMEING

DE LA LUME ADUNATE...

PE CAPULLUI MOªCRÃCIUN

CAM GOL

CEL DEPÃRTATÎN URMASANIEI!

CEI TREI DELA RÃSÃRIT

CUTIE DARURI A CÃRA

LLeeoonnaa LLeewwiiss ee cceeaa mmaaii ccããuuttaattãã

DARURI PEN-TRU COPII

TÃRG (abr.)

FRICOS

UZAT

POMUL PLINDE DARURI

25 DECEMBRIE

PUS LA GÃTIARNA

TIMP DEIARNÃ

A REPETADIN

PROGRAMFOLOSINÞÃ

ZECE

ETERNAPOVESTE

REZOLVAREAINTEGRAMEI

DIN NR. TRECUT

- Este mai ruºinos sã n-ai încredereîn prietenii tãi decât sã fii înºelat de ei.

- Neîncrederea noastrã justificãînºelãciunea altora.

- Oamenii n-ar trãi multã vreme lao-laltã, dacã nu s-ar amãgi unii pe alþii.

- Numele mari îi înjosesc, în loc sã-iînalþe, pe cei ce nu ºtiu sã se menþinã laînãlþimea lor.

- Politeþea minþii constã în a gândilucruri demne de stimã ºi delicate.

- Tinerii îºi schimbã gusturile prinneastâmpãrul vârstei, iar bãtrânii ºi lepãstreazã din obiºnuinþã.

- Nu dãm nimic cu atâta dãrniciecum dãm sfaturile.

- Cusururile minþii sporesc pemãsurã ce îmbãtrânim, ca ºi cele alechipului.

- Gândul de a nu înºela niciodatã neexpune sã fim adesea înºelaþi.

- Adesea facem bine, ca sã putemface rãul, nepedepsiþi.

Selecþie realizatã deCol. (r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

NI-L ADUCEPE MOª

CRÃCIUN

PROBÃ LASCHI

A ACRI

ORGOLIU

„Madagascar 2” ruleazãdeja la c inema

SSaabbiiaa lluuii LLuukkee SSkkyywwaallkkeerrssccooaassãã llaa vvâânnzzaarree

HHuugghh GGrraanntt llaa mmaassãã ccuuMMiihhaaii ll GGoorrbbaacciioovv

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 23 (257) din 15 decembrie 2008Pagina 12

CMYK

C a l e n d a r 2 0 0 9C a l e n d a r 2 0 0 9

I A N U A R I EL M M J V S D

1 2 3 45 6 7 8 9 10 1112 13 14 15 16 17 1819 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

F E B R U A R I EL M M J V S D

12 3 4 5 6 7 89 10 11 12 13 14 1516 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

M A R T I EL M M J V S D

12 3 4 5 6 7 89 10 11 12 13 14 1516 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 2930 31

A P R I L I EL M M J V S D

1 2 3 4 56 7 8 9 10 11 1213 14 15 16 17 18 1920 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

M A IL M M J V S D

1 2 34 5 6 7 8 9 1011 12 13 14 15 16 1718 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

I U N I EL M M J V S D1 2 3 4 5 6 78 9 10 11 12 13 1415 16 17 18 19 20 2122 23 24 25 26 27 28 29 30

I U L I EL M M J V S D

1 2 3 4 56 7 8 9 10 11 1213 14 15 16 17 18 1920 21 22 23 24 25 2627 28 29 30 31

A U G U S TL M M J V S D

1 23 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 3031

S E P T E M B R I EL M M J V S D

1 2 3 4 5 67 8 9 10 11 12 1314 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 2728 29 30

O C T O M B R I EL M M J V S D

1 2 3 45 6 7 8 9 10 1112 13 14 15 16 17 1819 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

N O I E M B R I EL M M J V S D

1 23 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

D E C E M B R I EL M M J V S D

1 2 3 4 5 67 8 9 10 11 12 1314 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 2728 29 30 31

1 februarie

28 februarie1 martie23 aprilie

25 aprilie30 aprilie15 mai

15 mai31 mai10 iunie

17 iunie

18 iunie

1 iulie

14 iulie20 iulie

20 iulie

Intendenþa militarãApãrare civilãAutoForþeleTerestreJustiþia militarãInfanteriaChimia militarãPoliþia militarãGeniuParaºutiºtiimilitari

Aviaþia militarãConstrucþiile militareMuzica militarãTransmisiunileAviaþia ºiapãrarea AAForþele Aeriene

23 iulie25 iulie26 iulie1 august15 august15 august

21 august

1 septembrie

3 noiembrie

8 noiembrie

10 noiembrie

12 noiembrie

12 noiembrie

12 noiembrie16 noiembrie

Presa militarãRadiolocaþiaArhivele militareTancurileMarina militarãArtileria ºirachetele AAMedicinamilitarã

InformaticieniimilitariVânãtorii demunteÎnzestrareaarmateiArtileria ºirachetele terestreCercetaºii militariStatul MajorGeneralGeodezii militariTransporturilemilitare

26 iunie

29 iulie

Ziua Drapelu-lui NaþionalZiua ImnuluiNaþional

16 august

8 decembrie

ÎnfiinþareaArmatei 1Ziua Consti-tuþiei

Z I L E L EZ I L E L E A R M E L O RA R M E L O R

D e þ i n u t m i n t e