Page | 1   

Nota 1 

Nota 2 

Media 

 

 

 

PORTOFOLIU DE EVALUARE  

PENTRU CURSUL  DE FORMARE   

ÎN OCUPAȚIA DE METODIST 

 

 

 

                                                              Nume candidat :  

Prof. Elena SUDITU 

 

 

Buzău 

2010 

Page | 2   

CUPRINS  

1. CONTEXTUL INSTITUȚIONAL ÎN CARE ÎMI DESFĂŞOR ACTIVITATEA .................................... 3 

Scurt istoric ............................................................................................................................................... 3 

Trăsături caracteristice (15 septembrie 2009): ......................................................................................... 3 

Resurse materiale ale unității şcolare ....................................................................................................... 5 

Profilul şcolii .............................................................................................................................................. 6 

Analiza mediului intern ............................................................................................................................. 7 

Predarea şi învățarea ............................................................................................................................ 7 

Resurse materiale şi resurse didactice ................................................................................................ 10 

Rezultatele elevilor ............................................................................................................................. 11 

Consilierea şi orientarea vocațională a elevilor .................................................................................. 11 

Cultura organizațională ....................................................................................................................... 12 

Viziunea Colegiului Tehnic Buzău............................................................................................................ 14 

Misiunea Colegiului Tehnic Buzău .......................................................................................................... 14 

Analiza Swot ............................................................................................................................................ 15 

Ținte strategice ....................................................................................................................................... 17 

2. PROCESE SPECIFICE CONTEXTULUI INSTITUȚIONAL DESCRIS ......................................... 18 

3. PROBLEMA IDENTIFICATĂ ÎN TIMPUL DERULĂRII FLUXULUI UNUI PROCES ........................ 19 

4. ANALIZA PROBLEMEI IDENTIFICATE ....................................................................... 19 

5. SUGESTII PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI PROCESULUI .................................. 20 

ACTIVITĂȚI (Grafic Gantt) ........................................................................................................................ 21 

 

 

Page | 3   

1. CONTEXTUL INSTITUŢIONAL ÎN CARE ÎMI DESFĂŞOR ACTIVITATEA  

Sunt profesor de  ştiințe  socio‐umane  la Colegiul Tehnic Buzău,   un  liceu cu o populație 

şcolară mare, ai cărei elevi provin din medii socio‐culturale diferite.  

Prezentarea unității de învățământ: 

• Unitatea şcolară: COLEGIUL TEHNIC BUZAU 

• Adresa unitatii: Str. ALEEA INDUSTRIILOR, Nr. 5, BUZĂU 

• Localizarea  geografică  a  şcolii:  Colegiul  Tehnic  Buzău  se  află  în  zona  industrială  a 

oraşului, în curtea METAPLAST S.A.. Colegiul deține şi un corp de clădire în bariera Brăilei (fosta 

şcoală nr. 3) 

Scurt istoric

Colegiul Tehnic Buzău a fost  înființat prin Hotarârea Consiliului de Miniştri nr. 1219 din 

1973 sub numele de Liceul de Chimie nr. 2. 

 În  ianuarie  1973  liceul  a  primit  o  notă  din  partea  MEFMC  prin  care  se  anunța 

construirea unei unități  şcolare care se compune din: 8 săli de clasă,un camin cu 450  locuri, 

cantină cu 200 locuri pe serie, sală gimnastică, ateliere şcoală.  

Denumirile liceului: 

* Liceul de Chimie nr. 2 

* Liceul de materiale de construcții nr. 7 

* Grup Şcolar Inddustrial Materiale de Construcții 

* Colegiul Tehnic Buzău 

Trăsături caracteristice (15 septembrie 2009): Populația şcolară: 

Număr de elevi 1438 în creştere 

Număr de clase 63 

Mediul de proveniență 60% rural, 40% urban 

Personalul şcolii: 

Didactic 

Page | 4   

√  Titular 70 

√  Suplinitor 45 

Nedidactic 22 

Auxiliar 10 

Calitatea personalului didactic: 

Calificat 115 

Necalificat 0 

Cu performanțe în activitatea didactică 90% 

Absolvenți de cursuri de formare/perfecționare 100% 

Continuarea studiilor 15% 

Indicatori de evaluare a performanței şcolare ‐ cantitativ şi calitativ: 

Rezultate şcolare: 30% slabe, 40% bune, 30% foarte bune 

Procent de promovabilitate la examenele naționale : 

√  iulie 2009 (înscrişi 205, promovați 23, procent 11.76%) 

√  septembrie 2009 (înscrişi 224, promovați 114, procent 58.46%) 

Ponderea elevilor cu rezultate la concursuri şi olimpiade şcolare: 5% 

Procentul elevilor care trec la niveluri superioare de învățământ: 60% 

Comportament social: bun 

Disciplină: bună 

Absenteism: 5% 

Rata abandonului şcolar: 0,2% 

Probleme comportamentale: nu sunt cazuri deosebite 

Încălcări ale legii: foarte izolat 

Activități sociale şi culturale: foarte dese 

Satisfacerea cerințelor părinților: 70% 

Numărul de cereri de transfer: 10 – 15 elevi 

Posturi ocupate: toate 

Rata mişcării personalului didactic: 3% 

Page | 5   

Resurse materiale ale unităţii şcolare Numărul sălilor de clasă: 16+5 

Numărul laboratoarelor şi cabinetelor: 11 

Numărul cabinetelor de informatică: 2 

Conectare la internet: Da 

Bibliotecă şcolară ‐ număr de volume de carte: 21.000 

Ateliere pentru instruirea practică ‐ grad de dotare: 12 ‐ în curs de reabilitare 

Cabinet medical: 1 

Cabinet de consiliere: 1 

Spații sanitare: 8  

Starea clădirilor, număr corpuri 5 ‐ bună 

Clădiri reabilitate total: 3, în curs de reabilitare: 2 

Nivel de dotare cu resurse educaționale, etc.: bun 

Managerul şcolar este profesorul viitorului şi trebuie să‐şi asume rolul de formator ca să 

descopere unicitatea individului într‐o diversitate extraordinară de personalități. 

Impactul  activității  lor  asupra  altor  grupuri,  comunități  locale,  ONG‐uri,  firme 

particulare etc. 

Au  fost  încheiate  deja  în  cadrul  prezentului  proiect  de  dezvoltare  institutională 

parteneriate educaționale cu : Directia de Sănătate Publică Buzău, Şcoala Specială Nr. 1 Buzău, 

Universitatea “Valahia” din Târgovişte, Universitatea “Gheorghe Barițiu” Braşov, Casa Corpului 

Didactic Buzău, Palatul Copiilor, Direcția Județeană pentru Tineret Buzău, Şcoala Generală Nr. 7 

Buzău, Agenți economici. Avem, de asemenea,  relații de  colaborare  cu:  Inspectoratul  Şcolar 

Județean, Agenția Județeană pentru Ocuparea Fortei de Muncă, Casa de Pensii, Casa Județeană 

de Asigurari de Sănătate, Primăria, Prefectura, Consiliul Local, Consiliul Județean, ş.a. 

Caracteristic  acestui  proiect  este  că  a  urmărit  să  găsească modurile  cele mai  adecvate 

care să răspundă cerințelor actuale de a face educație într‐o epocă a informaticii, a internetului, 

a unor medii explozive. 

 

Profilu

Col

tinerii şi a

Do

electrote

au fost în

Pen

elevi prin

 1.

Resurse

 

Per

administr

Per

obținerea

Şco

Preunive

construcț

Şco

*  l

cu  specia

naturale 

servicii  c

specializa

ul şcolii

legiul Tehnic

adulții din zo

meniile de p

ehnică prin în

nscrişi  1156 e

ntru clasa a 

n ruta SAM. D

Liceu,

Pro

 naturale şi 

T

S

Tot

rsonalul  şco

rativ şi munc

rsonalul dida

a gradelor di

oala  face  pa

rsitar,  prin 

ția sălii de sp

oala cuprinde

iceu tehnolo

alizările:  teh

‐ protecția m

cu  specializa

area matema

c Buzău este

ona Buzău şi d

pregătire sun

nvățământ d

elevi cu vârst

IX‐a au fost 

Distribuția pe

 filieră tehno

ofil 

protecția me

Tehnic 

ervicii 

tal elevi 

olii  este  form

citor. Cadrele

actic  este pe

dactice şi sta

arte  din  gru

care  vor  fi 

port. 

e 65 de clase

ogic cu cinci c

hnician  oper

mediului cu s

rile:  tehnicia

atică ‐ inform

e situat  în M

din județul B

nt: prelucrar

e zi, seral, SA

te cuprinse î

înscrişi 298 

e rute de şco

ologică: 

ediului 

mat  din  10

e didactice su

ermanent pr

agii de forma

upul  celor  t

reabilitate 

e astfel: 

clase a IX‐a, 

rator  tehnic

specializarea

an  în  admin

matică; 

 

Municipiul Bu

Buzău. 

rea  lemnului

AM şi cu frec

între 15 şi 19

elevi, din ca

olarizare şi pe

Nr. elevi 

27 

55 

57 

139 

08  cadre  did

unt calificate

reocupat de

are în special

rei  şcoli  ale

căminul  şc

cinci clase a

ă  de  calcul,

: tehnician e

nistrație,  teh

uzău  şi oferă

, servicii, pro

cvență redus

9 ani şi 282 ad

are 139  la  lic

e profiluri est

Procente

19.43% 

39.56% 

41% 

100% 

dactice  şi  3

e în proporție

 perfecționa

litate şi meto

e  județului 

colar,  toate 

 X‐a, sase a X

,  tehnician 

ecolog şi pro

hnician  în  ac

ă servicii edu

otecția med

să. În anul şc

dulți (la clase

ceu, filieră te

te prezentat

32  de  perso

e de 99.08%.

are, parcurgâ

odică. 

incluse  în  p

sălile  de  c

XI‐a, cinci a X

mecatronist

tecția calităț

ctivități  de 

resu

tehn

serv

Pag

ucaționale pe

iului, mecan

colar 2008 –

ele de seral).

ehnologică ş

tă mai jos: 

oane  în  apa

. 

ând  în paral

proiectul  Cam

urs,  ateliere

XII‐a, profil t

t,    profil  re

ții mediului, 

poştă,  profi

urse naturale şi pro

nic

vicii

ge | 6  

entru 

nică şi 

2009 

. 

şi 159 

aratul 

lel  cu 

mpus 

ele  şi 

ehnic 

surse 

profil 

l  real 

otecţia mediului

Page | 7   

* şcoala de arte şi meserii cu cinci a X a în domeniile: mecanică, electronică şi automatizări, 

construcții, instalații şi lucrări publice, electromecanică, electric, materiale de construcții; 

*  an  de  completare  cu  6  clase  în  domeniile:  mecanică,  electronică  şi  automatizări, 

construcții, instalații şi lucrări publice, electromecanică, fabricarea produselor din lemn, materiale 

de construcții; 

* rută progresivă de calificare cu şase clase a XII‐a în domeniile: tehnic (calificările: tehnician 

în transporturi, tehnician mecanic pentru  întreținere şi reparații), servicii (calificările: tehnician  în 

activități  de  comerț,  tehnician  în  gastronomie)  şi  patru  clase  a  XIII‐a  în  domeniile:  tehnic 

(calificările: tehnican în transporturi, tehnician în gastronomie, tehnician în activități de comerț); 

*  învățământ seral cu o clasa a IX‐a, o clasă a X‐a, patru clase a XI‐a, patru clase a XII‐a, două 

clase  a  XIII‐a  profil  tehnic,  domeniile:  servicii  (calificare:  tehnician  în  administrație),  tehnic 

(tehnician operator tehnică de calcul, tehnician mecatronist), resurse naturale ‐ protecția mediului 

(domeniul: tehnician ecolog şi protecția calității mediului); 

Din totalul cadrelor didactice titulare: 

√ 4 profesori metodisti; 

√ 10 autori de programe şcolare; 

√ 1 evaluator național de manuale; 

√ 2 responsabili de cerc metodic pe județ; 

√ 40  cadre  didactice  instruite,  testate  şi  certificate  de  SIVECO  România  S.A.    pentru 

utilizarea programului „Asistent Educațional pentru Licee”; 

√ 17 absolvenți de cursuri postuniversitare sau masterat; 

√ 2 doctoranzi.  

 

Analiza mediului intern

Predarea şi învăţarea Pentru  analiza  procesului  de  predare‐învățare  s‐au  constituit  echipe  la  nivelul  fiecărei 

catedre.  Echipele  au  evaluat  activitatea  şi  rezultatele  anului  şcolar  trecut  în  cadrul  fiecărei 

catedre, întocmind un raport. Analiza rapoartelor a condus la următoarele concluzii: 

 

Page | 8   

PUNCTE TARI: 

• Identificarea stilurilor de învățare s‐a realizat la toți elevii şcolii astfel încît profesorii pot să‐şi 

adapteze  demersul  didactic  la  nevoile  elevilor  (dovezi:  dosarele  diriginților,  catalogul  clasei, 

proiectarea lecțiilor); 

• În  urma  aplicării  testelor  predictive  s‐au  stabilit  programe  ferme  pentru  recuperarea 

cunoştințelor de bază la disciplinele de cultură generală (dovezi: rapoarte catedre); 

• În  urma  parcurgerii  programelor  de  recuperare, majoritatea  elevilor  obțin  rezultate mai 

bune la învățătură; 

•  75% dintre elevi primesc feed‐back asupra propriului progres (dovezi: rapoarte catedre); 

• 70% dintre profesori  folosesc măsuri pentru  a promova egalitatea  şanselor  şi  a  împiedica 

discriminarea (dovezi: modalități de evaluare unitare la nivelul catedrelor); 

• 75% dintre profesori  stabilesc  relații de  lucru eficace  cu elevii  (dovezi:  rezultatele  testelor 

inițiale comparate cu testele finale denotă progresul şcolar, conform rapoartelor catedrelor); 

• Resursele materiale existente  în şcoală sunt  integrate  în  lecție pentru sprijinirea  învățării  în 

proporție  de  70%  (dovezi:  proiectarea  unităților  de  învățare,  planurile  de  lecție,  fişele  de 

asistențe la lecție). 

• Rezultate bune la examenele de absolvire a şcolii profesionale (sursa: statisticile şcolii); 

• Preocuparea  cadrelor  didactice  pentru  formarea  continuă:  susținerea  gradelor  didactice, 

participarea  la  cursuri  de  formare,  activități  metodice  la  nivelul  şcolii  şi  județului  (sursa: 

portofoliile profesorilor); 

• Toți profesorii din catedra de mecanică, resurse şi servicii au participat în anii şcolari 2006 – 

2007, 2007‐2008, 2008‐2009 la cursuri de formare (sursa: portofoliile profesorilor); 

• 20% dintre elevi acordă calificativul excelent pentru gradul de implicare al cadrelor didactice 

în procesul de predare, iar 66% acordă bine şi foarte bine  (sursa‐ chestionare elevi); 

• 50%  dintre  elevii  şcolii  apreciază  cu  foarte  bine  şi  excelent  atitudinea  şi  comportamentul 

cadrelor didactice în clasă şi față de elevi (sursa‐ chestionare elevi); 

 

 

Page | 9   

PUNCTE SLABE:  

• Numărul mic de manuale la clasele a XI‐a şi a XII‐a (dovezi: rapoarte catedre); 

• Rezultate  slabe  la  testele  predictive,  ceea  ce  denotă  o  pregătire  inițială  slabă  a  elevilor 

(dovezi: rapoarte catedre); 

• Rezultate foarte slabe la examenul de bacalaureat, sesiunea iunie‐iulie; 

• Stabilirea criteriilor individuale de învățare se face mai ales pentru elevii  

•      performanți (pregătirea pentru concursuri şcolare) şi mai puțin pentru elevii cu deficiențe 

în învățare; 

• Din  cauza  programelor  şcolare  încărcate  şi  ritmului  lent  de  învățare  al majorității  elevilor 

şcolii, predomină evaluarea sumativă în defavoarea celei formative; 

• Motivația  elevilor  pentru  învățare  este  scăzută  (dovezi:  deşi  elevii  claselor  a  XII  a  sunt 

conştienți de  lacunele  lor  la disciplina Limba şi  literatura română, continuă să absenteze de  la 

aceste ore);. 

• Dificultatea de a realiza practic programe susținute pentru pregătirea suplimentară a elevilor 

din cauza orarului deja încărcat al acestora; 

• Programele  şcolare  rigide  permit  prea  puțin  tratarea  individuală  a  elevilor,  după  nevoile 

fiecăruia; 

• Număr mare de absențe înregistrat de elevii din învățămîntul obligatoriu, ceea ce a dus la un 

număr mare de elevi cu situația şcolară neîncheiată în iunie 2009; 

• 21% dintre elevii chestionați apreciază cu foarte slab şi slab preocuparea cadrelor didactice 

pentru a cunoaşte şi a ține cont de nevoile individuale de învățare ale elevilor. 

 

MĂSURI: 

• Asigurarea calității procesului instructiv educativ‐plan operațional pentru asigurarea calității; 

• Stabilirea  criteriilor  individuale  privind  rezultatele  la  învățătură  şi  ținte  individuale  de 

învățare pe baza testelor inițiale; 

• Adaptarea  strategiilor  de  învățare  pentru  a  răspunde  stilurilor  individuale  de  învățare, 

nevoilor, abilităților şi gradului de motivare a fiecărui elev; 

• Alcătuirea programelor de învățare astfel încât să ofere posibilitatea învățării prin paşi mici; 

Page | 10   

• Creşterea numărului de cadre didactice care aplică  învățarea centrată pe elev; 

• Stabilirea unui program riguros de desfăşurare a lecțiilor în sistem A.E.L.; 

• Programele de învățare să urmeze un proces sistematic de păstrare a înregistrărilor; 

• Încurajarea comunicării pe orizontală (elev‐elev) în procesul de predare‐ învățare; 

• Creşterea rolului consilierii şi orientării şcolare şi profesionale pentru a determina creşterea 

motivației învățării; 

• Îmbunătățirea  activității  de marketing  şcolar  pentru  atragerea  unor  elevi  cu  o  pregătire 

inițială mai bună; 

• Implicarea  unui  număr  mai  mare  de  părinți  in  activitățile  şcolii,  în  vederea  scăderii 

absenteismului si prevenirii abandonului. 

Resurse materiale şi resurse didactice  

PUNCTE TARI: 

•     Biblioteca  şcolii este dotată cu un număr de 21.000 volume  şi 80% dintre elevii  şcolii au 

fişe la bibliotecă (sursa : statisticile şcolii); 

•   S‐au  achiziționat  din  fonduri  proprii mijloace  didactice moderne:  videoproiector,  fleep‐

chart, laptop (dovezi: fişele de gestiune); 

•   Existența  cabinetelor  de  limba  română,  geografie,  matematică,  limbi  moderne,  socio‐

umane, mecanică, dar şi a laboratoarelor de: informatică (2), chimie, fizică, electronică; 

•   Construirea  sălii de sport; 

•   Amenajarea unui nou laborator AEL. 

PUNCTE SLABE: 

•   Dotarea cu echipamente IT, este insuficientã;  

•   Aparatura şi echipamentele din dotarea laboratorului de electronică au o vechime de peste 

20 de ani, fiind într‐o stare avansată de uzură (sursa: fişele de gestiune); 

•   Slaba dotare în domeniul mecanică, instruirea practică se desfăşoară în totalitate la agenții 

economici parteneri; 

 

 

Page | 11   

Rezultatele elevilor  

PUNCTE TARI: 

• în  cadrul  olimpiadelor  şi  concursurilor  şcolare,  în  ultimii  trei  ani,  elevii  şcolii  noastre  au 

obținut rezultate bune la nivel județean mai ales la disciplinele tehnice; 

•   promovabilitatea la examenele de bacalaureat din ultimii trei ani a fost peste 50% ; 

•   promovabilitatea la examenele de absolvire a învățământului profesional în ultimii trei ani a 

fost 100%; 

•   implicarea elevilor în activități extracurriculare; 

•   la liceu zi, în ultimii trei ani, nivelul abandonului şcolar a fost 0 %; 

•   60% dintre absolvenții de liceu continuă studiile la nivel universitar sau postliceal; 

•   86% dintre absolvenții de Şcoală de Arte şi Meserii continuă studiile liceale. 

PUNCTE SLABE: 

•   absenteismul  elevilor  este mare, mai  ales  la  clasele  din  învățămîntul  obligatoriu  (sursa: 

evidențele şcolii privind absențele); 

•   rata mare de repetenție la şcoala de arte şi meserii (8,7%); 

•   numeroase medii la purtare sub 8 (la şcoala de arte şi meserii), datorate numărului mare de 

absențe ale elevilor sancționate, conform regulamentului şcolar, cu scăderea notei la purtare. 

• Procent foarte slab la bacalaureat 

Consilierea şi orientarea vocaţională a elevilor 

PUNCTE TARI: 

•   existența unui Cabinet de consiliere şi orientare şcolară; 

•   existența  unui  psiholog  şcolar,  angajat  cu  normă  întreagă  începînd  cu  anul  şcolar  2007‐

2008; 

•   existența  unei  rețele  de  parteneriat  între  şcoală  şi  numeroase  instituții  şi  organizații  : 

Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică, angajatori locali, A.J.O.F.M., Direcția Județeană 

pentru Tineret;  

Page | 12   

•  76% dintre elevii şcolii apreciază ca foarte bună relația diriginte‐elevi, sursa‐ chestionar 

elevi; 

•   98% dintre părinții intervievați consideră eficientă relația elev‐diriginte şi sunt 

mulțumiți de colaborarea realizată între aceştia şi echipa managerială, diriginți, membrii 

consiliului clasei (sursa: chestionar părinți). 

PUNCTE SLABE: 

•  30% dintre profesorii şcolii consideră că activitatea de consiliere şi orientare privind 

cariera oferită elevilor este un aspect al şcolii care trebuie îmbunătățit (sursa : chestionar 

profesori). 

•   Numărul mic de părinți care mențin o legătură permanentă cu şcoala. 

 

Cultura organizaţională  

I. Simboluri şi sloganuri 

Studiile făcute în acest sens dovedesc faptul că uniformizarea impusă de regimul trecut a 

împiedicat crearea unor simboluri  şi sloganuri care să  reprezinte  şcolile. Acum 2 ani,  în  liceul 

nostru  s‐a  luat  inițiativa  consultării  colectivului  de  elevi  şi  cel  al  cadrelor  didactice  pentru 

găsirea  unor  simboluri  reprezentative.  S‐a  decis  organizarea  unui  work‐shop,  la  care  au 

participat  elevi  şi  profesori,  repartizați  în  grupe mixte,  în  cadrul  caruia  au  fost  create:  Sigla 

liceului, imnul, designul uniformei.  

S‐a  avut  în  vedere  faptul  că  pentru  o mare  parte  din  populația  oraşului,  formula  de 

identificare a liceului a rămas legată de vechea denumire “Liceu Industrial pentru Materiale de 

Constructii”. Menținerea acestei formule de identificare mult după modificarea titlului liceului, 

se explică şi prin  faptul că aici a  fost pregătită o perioadă  îndelungată  forță de muncă pentru 

fabricile de materiale de construcții.  

 

 

Page | 13   

II. Ritualuri de trecere  

Ritualurile  de  trecere  sunt  cele  care marchează  asimilarea  unor  noi  roluri  sociale. Din 

această categorie putem da ca exemplu primirea noilor cadre didactice. În mod oficial, ei sunt 

prezentați în primul consiliu profesoral, organizat la începutul anului şcolar. În microgrupuri, la 

nivelul  fiecărei  catedre,  ei  sunt  “preluați”  de  şeful  de  catedră.  Deşi  colectivul  este  mare, 

integrarea celor nou veniți se face relativ repede,  în funcție şi de disponibilitate acestora de a 

comunica.  Există  şi  persoane  care,  datorită  caracterului  lor  introvertit,  nu  s‐au  integrat  deşi 

lucrează în această şcoală de mulți ani. Acest mod de a‐i privi pe cei care vin pentru prima dată 

în  liceu  dovedeşte  coeziunea  colectivului  şi  valorile  pe  care  acesta  se  bazează:  sinceritate  şi 

empatie.  

Ritualurile de  întărire cuprind acele acțiuni care au drept consecință  întărirea statutului 

persoanei, crearea  şi dezvoltarea sentimentului de apreciere din partea colectivului.  În  şcoala 

noastră, din această categorie de acțiuni putem menționa: discutarea  în consiliul profesoral a 

cererilor de salariu de merit şi de gradații; evidențierea nominală în dările de seamă din fiecare 

semestru,  a  acelor  cadre  care  au  promovat  examene  de  grad,  au  participat  la  cursuri  de 

perfecționare, au obținut rezultate bune şi foarte bune cu elevii la olimpiadele şcolare.  

III. Ritualurile de integrare  

Ritualurile de  integrare au ca scop creştere coeziunii  în  interiorul organizației. Fac parte 

din această categorie următoarele acțiuni realizate în Colegiul Tehnic Buzău: mesele organizate 

în  fiecare  an  cu  ocazia  zilei  de  “8 Martie”; mesele  organizate  în  fiecare  an  cu  ocazia  zilelor 

onomastice;  petrecere  în  comun  a  Revelionului;  excursiile  organizate  în  grupuri  mai  mici; 

sărbătorirea  pensionarilor;  organizarea  Balului  Bobocilor;  organizarea  banchetelor 

absolvenților. Majoritatea personalului  şcolii  se  implică  în aceste acțiuni. Sunt  şi  "singuratici" 

care refuză să se integreze colectivului.  

IV. Modele Comportamentale  

Modelele  Comportamentale  pot  releva  de  asemenea  componentele  “profunde”   ale 

culturii organizaționale. Menționăm că salutul colegial între directori şi profesori, modul plin de 

Page | 14   

solicitudine în care sunt abordate cererile profesorilor şi elevilor din această şcoală relevă un stil 

managerial participativ şi centrarea preocupărilor pe “client” şi nu pe “prestator”.  

De  asemenea,  îmbrăcămintea  nestandardizată  a  cadrelor  didactice  cuprinzând  stiluri 

diverse  (clasic,  sportiv,  modern,  lejer,  “la  zi”)  relevă  deschiderea  la  nou  şi  valorificarea 

diferențelor.  

V. Obiceiuri şi Tradiții 

În pauze,  în cancelarie, fiecare profesor preferă un anume  loc. Un studiu ar putea stabili 

probabil o corelație între persoană şi poziția preferată de ea în cancelarie.  

Acelaşi obicei poate fi observat şi în sala de curs: anumite persoane preferă să se aşeze în 

primele bănci, alte persoane pe rândul de la geam, altele lângă uşă etc.  

După 1990 a devenit o tradiție organizarea balurilor: “Balul Bobocilor”, “Balul de Craciun”, 

“Balul Primăverii” etc. la care participă elevi, părinți, cadre didactice, directori.  

În  fiecare an,  începând din 2005  se  sărbătoresc  zilele  liceului,  în  intervalul 20  ‐ 25 mai, 

interval stabilit în cadrul aceluiaşi work‐shop de elevi şi profesori. Cu acest prilej se organizează 

concursuri la diverse obiecte, spectacole, întreceri sportive, simpozioane, excursii.  

 

Viziunea Colegiului Tehnic Buzău  

Şcoala care îți construieşte viitorul. 

 

Misiunea Colegiului Tehnic Buzău  

Este aceea de a oferi comunității locale personal calificat în diferite domenii de activitate, 

personal care să dea dovadă de bună pregătire atât  la nivel profesional, dar şi  la un dezvoltat 

nivel  european,  demonstrând  responsabilitate,  spirit  de  echipă,  dorință  de  performanță, 

adaptabilitate şi toleranță, iar tinerilor din județul Buzău , oportunitatea de a se forma la nivelul 

cerințelor  zonei Buzău  şi a  regiunii de S‐E,  în domenii de activitate de viitor,  cerute de piața 

locurilor de muncă. 

Page | 15   

Colegiul  Tehnic Buzău  îşi  propune  să  dezvolte  un mediu  favorabil  învățării,  sa  le  ofere 

elevilor un start solid  în educație, prin dezvoltarea deprinderilor  şi  îmbogățirea cunoştințelor, 

prin modelarea personalității lor. De asemenea, îşi propune să ofere elevilor un mediu construit 

pe sprijin, considerație şi protecție, acceptare, încurajare şi înțelegere, o şcoala în care nevoile 

elevilor şi ale profesorilor sunt respectate.  

Colectivul Colegiului  Tehnic Buzău  îşi propune  asigurarea  condițiilor pentru  ca elevii  să 

dobândească  o  pregătire  generală  bună  şi  cunoştințe  aprofundate  în  domeniile  legate  de 

cariera pe care o vor alege, în cadrul unui campus şcolar care se construieşte în prezent. 

Colegiul Tehnic Buzău satisface nevoile fiecărui elev de a se simți competent în a deține şi 

utiliza  informația, deschis spre schimbare, spre  învățarea şi respectarea valorilor unei societăți 

democratice. 

Să asigurăm pentru tinerii  şi adulții din oraşul Buzău  şi a Județului Buzău, precum  şi din 

alte  județe  ale  Regiunii  de  S‐E,  servicii  de  educație  şi  instruire  profesională,  stimulând 

dezvoltarea carierei şi creşterea potențialului economic şi social al zonei. 

Serviciile  oferite  de  şcoală  au  la  bază  calitatea,  performanța,  promovarea  valorilor 

europene, egalitatea  şanselor pentru  toți participanții  în proces  şi deschiderea spre  învățarea 

pe tot parcursul vieții. 

Şcoala  este  principalul  furnizor  de  forță  de  muncă  calificată  de  nivel  1,  2,  3  pentru 

unitățile economice cu profil construcții, transporturi, servicii. 

 

Analiza Swot

PUNCTE TARI: 

• şcoala este prinsă în Proiectul de reabilitare campus preuniversitar; 

• personal didactic şi auxiliar competent, calificat (sursa:statisticile şcolii); 

• management reformator (sursa:note de control a I.Ş.J); 

• rezultate bune obținute de elevi (sursa: statisticile şcolii); 

• parteneriate viabile şi eficiente; 

• conectare la Internet 24 ore pe zi (sursa:evidență contabilă); 

• resurse extrabugetare (sursa:evidență contabilă) ; 

Page | 16   

• existența în şcoală a unui psiholog (sursa:contract de muncă); 

• metodişti şi formatori în rândul cadrelor didactice (sursa:statisticile şcolii). 

• oferta educațională adaptată la nevoile de formare identificate pe piața muncii (Sursa: Planul 

de şcolarizare); 

• preocupare  constantă  pentru  promovarea  imaginii  şcolii  (Sursa: Materialele  promoționale 

realizate, Dovezi ale vizitelor şi acțiunilor desfăşurate în şcoală: fotografii, articole din presă). 

PUNCTE SLABE: 

• nivel scăzut al pregătirii inițiale a elevilor 

• nivel scăzut al interesului manifestat de părinți față de problemele şcolii 

• reticența cadrelor didactice în aplicarea metodelor active de învățare 

• absenteism ridicat în rândul elevilor din învățământul obligatoriu 

• populația şcolară provenită din familii cu venituri mici  

• părinți dezinteresați de situația şcolară a elevilor 

OPORTUNITĂȚI: 

• domenii de pregătire profesionale aparținând sectoarelor economice prioritare în zonă 

• Integrarea în UE  

• organizarea acțiunii „Bursa locurilor de muncă” în parteneriat cu Filiala Întreprinderile Mici şi 

Mijlocii ‐ Buzău 

• disponibilitatea agenților economici pentru dezvoltarea parteneriatului cu şcoala, susținerea 

elevilor prin acordare de burse 

• gradul de implicare a comunității locale în susținerea procesului de învãțãmânt 

• necesitatea formãrii continue a adulților 

AMENINȚĂRI: 

• scăderea populației  şcolare  în următorii 10 ani datorită  scăderii  ratei natalității cu  ritm de 3%/an 

• scăderea ponderii unor domenii de activitate în zonă (mecanică, etc.)  

Page | 17   

• orientare  şcolară  a  absolvenților  de  gimnaziu  realizată  superficial,  bazată  pe  idei 

preconcepute 

• dezinteresul manifestat de majoritatea pãrinților fațã de şcoalã 

• delicvența juvenilã  

• migrația forței de muncă calificată spre țările europene dezvoltate 

• dificultăți  de  integrare  socio  –  profesională  a  absolvenților  (Sursa:  Datele  privind 

monitorizarea absolvenților); 

• resurse bugetare insuficiente (Sursa: Bugetul de venituri şi cheltuieli); 

• lipsa de autonomie a şcolilor în selectarea personalului (Sursa: Legislația în vigoare); 

Ţinte strategice

Dacă ne  facem o  strategie  asupra  valorilor pe  care  vrem  să  le promovăm  şi  a  ceea  ce 

aşteptăm de  la  şcoală,  ceea  ce dorim  să devină  şcoala  sau  ceea  ce  trebuie  să devină  şcoala, 

înainte de a trece  la proiectarea schimbării, trebuie să ştim exact ceea ce este, adică să facem 

diagnoza situației existente. 

Rezumat al aspectelor principale care necesită dezvoltare : 

• Asigurarea calității procesului instructiv educativ  

• Asigurarea şanselor egale în formarea profesională 

• Integrarea elevilor cu nevoi speciale 

• Asigurarea tranziției de la şcoală la locul de muncă 

• Creşterea numărului de cadre didactice care aplică învățarea centrată pe elev  

• Dezvoltarea rețelelor de colaborare la nivel intern şi extern 

• Asigurarea sprijinului pentru alegerea avizată a traseului de formare profesională 

• Îmbunătățirea accesului la informare  

• Menținerea gradului de inserție a absolvenților în 2012 la nivelul anului 2009. 

• Formarea  cadrelor  didactice  pentru  implementarea  Sistemului  Național  al  Calității 

(programe de sprijin, învățare asistată de calculator, educație la cerere) 

• Implicarea partenerilor în susținerea materială a elevilor proveniți din medii defavorizate. 

Page | 18   

• Orientarea şi consilierea privind cariera.  

• Implementarea şi derularea de proiecte din perspectiva integrării europene 

• Identificarea cadrelor didactice cu disponibilități de  lucru  în echipe de elaborare proiecte  şi 

programe; 

• Dezvoltarea departamentului de marketing educațional. Promovarea rezultatelor  şi valorilor 

şcolii. 

• Combaterea absenteismului şi a abandonului şcolar. 

• Consilierea părinților 

• Eficientizarea  resurselor  materiale,  didactice  şi  a  resurselor  financiare  (dotări  atelier, 

laboratoare,  informatizare  bibliotecă,  CDI,  mobilier,  scăderea  costurilor  pentru  cazare, 

resurselor extrabugetare din activitatea atelierelor  şcoală). 

2. PROCESE SPECIFICE CONTEXTULUI INSTITUŢIONAL DESCRIS

HARTA PROCESELOR

LEADERSHIP

POLITICĂ ŞI STRATEGIE

RESURSE ŞI PARTENERIATE

MANAGEMENTUL PERSONALULUI

PROCESE

PREDARE-ÎNVĂŢARE

SECRETARIAT

ADMINISTRAŢIE

MANAGEMENTUL REZULTATELOR

ADMINISTRAŢIE

SOCIETATE

ALTE ŞCOLI

ÎNTREPRINDERI

FAMILII

FURNIZORI

ELEVI

PĂRINŢI

ÎNTREPRINDERI

ALŢII

ADMINISTRAŢIE

 

Page | 19   

3. PROBLEMA IDENTIFICATĂ ÎN TIMPUL DERULĂRII FLUXULUI UNUI

PROCES

În cadrul unei inspecții curente s‐a constatat că că părinții sunt dezinteresați de situația şcolară 

a elevilor şcoala şi că şcoala nu comunică suficient de bine cu părinții elevilor. 

4. ANALIZA PROBLEMEI IDENTIFICATE

METODA UTILIZATĂ: „DIAGRAMA ISHIKAWA” 

 

Page | 20   

5. SUGESTII PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PERFORMANŢEI PROCESULUI

Consilierea părinților; 

Înființarea „Şcolii părinților”; 

Realizarea unei baze de date pentru contactarea părinților/primăriei; 

Formarea unor lectori, din rândul profesorilor, pentru stabili programul „şcoalii 

părinților” şi pentru a susține lectoratele cu părinții; 

Evidențierea părinților care participă la activitățile şcolii; 

Implicarea părinților în activități instructiv – educative. 

Page | 21   

ACTIVITĂŢI (Grafic Gantt)

Activități  Luna 1  Luna 2  Luna 3  Luna 4  Luna 5  Luna 6  Luna 7  Luna 8 

1. Realizarea bazei de date/actualizarea permanentă a bazei de date 

               

2. Formarea profesorilor                 

3. Stabilirea detaliilor proiectului „Şcoala părinților” (stabilirea activităților/resurselor/programului) / Realizarea site‐ului de informare 

               

4. Informarea părinților cu privire la proiectul „Şcoala părinților” / Deschiderea site‐ului 

               

5. Susținerea lectoratelor cu părinții                 

6. Actualizarea permanentă a site‐ului cu fotografii şi informații utile 

               

7. Evaluarea proiectului cu ajutorul metodelor specifice                 

8. Stabilirea măsurilor de îmbunătățire