53
EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA Dr. Mihaela Bazac

EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

  • Upload
    varuna

  • View
    218

  • Download
    8

Embed Size (px)

DESCRIPTION

EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA. Dr. Mihaela Bazac. UTILIZAREA PROBELOR FUNCTIONALE RESPIRATORII. diagnosticul unor afectiuni ca : BPOC, AB, PID cuantificarea gradului de severitate al afectiunilor pulmonare pe criterii functionale evaluarea evolutiei si prognosticului bolii - PowerPoint PPT Presentation

Citation preview

Page 1: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Dr. Mihaela Bazac

Page 2: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

UTILIZAREA PROBELOR FUNCTIONALE RESPIRATORII

diagnosticul unor afectiuni ca: BPOC, AB, PID

cuantificarea gradului de severitate al afectiunilor pulmonare pe criterii functionale

evaluarea evolutiei si prognosticului bolii

elaborarea unor date obiective pentru alcatuirea unor scheme terapeutice si aprecierea raspunsului la tratament

monitorizarea starii functionale a pacientului

aprecierea gradului de invaliditate in scopul expertizarii capacitatii de munca

evaluarea preoperatorie a riscului functional in chirurgia toracica si extratoracica (in particular chirurgia abdominala la anumiti pacienti cu risc crescut: purtatori ai unei afectiuni pulmonare cunoscute anterior, mari fumatori, obezi, varstnici etc.)

studii epidemiologice de stabilire a prevalentei si gravitatii unor afectiuni bronhopulmonare cronice (astm, BPOC)

obiectivarea unor alterari functionale asociate cu manifestari clinice discrete.

Page 3: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

VENTILATIA PULMONARAvolume si capacitati pulmonare

Determinare prin:

Spirografie

Pneumotahografie

Metoda dilutiei gazelor

Pletismografie

radiologie

Depind de: proprietăţile elastice ale

parenchimului pulmonar şi ale peretelui toracic

proprietăţile cailor aerifere

forţă de contracţie a musculaturii ventilatorii

reflexele pulmonare.

Page 4: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Metoda spirografica

CV CVF VC VIR VER CI CRF VR CPT

Poza cu respiratia

Page 5: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Capacitate vitala

variatia volumului pulmonar ce poate fi mobilizat in cursul unei miscari ventilatorii de la pozitia inspiratorie maxima la pozitia expiratorie maxima

CV=VT+VIR+VER Scadere usoara – de pana la 60% fata de prezis

moderata – 59-40% fata de prezis severa – < 40% fata de prezis.

Daca CV e mai mic de 40% din valoarea prezisa sau sub 1 l e predictor semnificativ de insuficienta pulmonara

Page 6: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Factorii ce pot detemina scaderea CV

PULMONARI Pierdere de tesut pulmonar

distensibil – carcinom bronsic, TBC, pneumonie, atelectazie, obstructie bronsica, chiste, abcese pulmonare, interventii chirurgicale

cresterea reculului elastic pulmonar care limiteaza expansiunea plamanului: PID, plaman de staza, SDRA

cresterea volumului rezidual in afectiuni pulmonare obstructive: plaman polichistic, emfizem pulmonar, obstructie difuza a cailor aerifere din BPOC sau AB

EXTRAPULMONARI limitarea expansiunii toracice: cifoscolioza,

sclerodermie, spondiloza anchilopoetica, morb Pott, obezitate, fracturi costale sau vertebrale, osificarea cartilajelor condrocostale

scaderea spatiului intratoracic disponibil: pleurezii, pneumotorax, hernie hiatala, cardiomegalie

limitarea miscarilor diafragmatice: oseita, tumori abdominale, sarcina, interventii chirurgicale pe abdomen

depresia centrilor respiratori: hemoragie cerebrala, TCC, intoxicatii medicamentoase.

Disfunctie nervoasa/musculara

Lipsa de cooperare a pacientului

Page 7: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

CVF=cantitatea de aer eliminata in cursul unei expiratii fortate incepand de la o pozitie inspiratorie maxima si terminand in pozitie expiratorie maxima.

Volumul curent=volum Tidal/VT =volumul de aer inspirat sau expirat in cursul unui ciclu respirator

VIR=volum maxim de aer ce poate fi inspirat la sfarsitul unei respiratii in timpul unui ciclu ventilator norma (din pozitie insiratorie de repaus in pozitie inspiratorie maxima

VER=volumul maxim de aer ce poate fi expirat la sfarsitul unei expiratii in timpul unui ciclu ventilator normal :

Page 8: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

CI=capacacitate inspiratorie=variatia volumului pulmonar din pozitie expiratorie de repaus in pozitie inspiratorie maxima

CI variaza cu postura.

CI=VT+VIR

VR=volumul de aer din plamani la sfarsitul unei expiratii maxime

VR=CRF-VER

Crestere moderata: VR sub 180% din cel prezis

Crestere severa: VR peste 180% din cel prezis

Page 9: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

CRF

volumul de aer care se gaseste in plamani si caile aerifere la sfarsitul unei expiratii de repaus ( din timpul unui ciclu ventilator normal)

CRF= VR+ VRE

Peste 120% din prezis= hiperinflatie:emfizem, astm bronsic, bronsiolita obliterata, expansiunea plamanului restant dupa o interventie chirurgicala sau expansiunea pulmonara datorata unei deformari toracice

Page 10: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

CRF, VR crescute: hiperinflatia pulmonara :

scaderea reculului elastic pulmonar – emfizem (prin ruptura peretilor alveolari); reanajarea spatiala a fibrelor de elastina si colagen; modificarea proprietatilor fizice ale fibrelor de elastina si colagen

stenoza intrinseca a cailor aeriene in astm bronsic, BPOC, DDB → ingustarea conductelor aerifere, mai ales a celor cu diametrul mai mic de 2mm prin edem si hiperinflatie de mucoasa, secretii in lumen, bronhospasm, remaniere fibroasa a peretelui bronsic

tractiuni anormal crescute asupra acinilor pulmonari normali cu imobilizarea spatiilor alveolare in pozitie inspiratorie: procese pulmonare retractile (TBC, silicoza), interventii chirurgicale, deformari toracice (exereze pulmonare, cifoscolioze, spondiloza anchilopoetica).

!Uneori cresterea VR nu se insoteste de cresterea CRF datorita scaderii VER.

VR e maxim in criza de AB si in emfizemul primitiv atrofic

Page 11: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

CPT: volumul de gaz ce se gaseste in plaman la sfarsitul unei inspiratii complete maxime

scaderea CPT (are loc in aceleasi conditii aerice ca si CV) - usoara: 60%<CPT<1,64DRS x

CPT prezis - medie: 59-40% din prezis

- severa: <40% din prezis

cresterea CPT : afectiuni obstructive – >120% din prezis arata hiperinflatie severa.

Page 12: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Scaderea tipica a CRF, VR si CPT

fibroza pulmonara extinsa - PID de orice cauza afectiuni ale cutiei toracice afectiuni neuromusculare obezitate (CRF scade prin scaderea VER ca

urmare a scaderii compliantei toracice) suprimarea unui numar important de spatii

aleveolare in bronhopneumonie, atelectazie, alveolita, exereza pulmonara

obliterarea unor conducte aerifere mari.

Page 13: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

DEBITE VENTILATORII FORTATE Debit=volumul de aer ce poate fi mobilizat

raportat la unitatea de timp. 1.de repaus : inregistrate in timpul miscarilor

ventilatorii de repaus

2.fortate : inregistrate in timpul miscarilor respiratorii fortate.

DEBITE MEDII: volum de aer/timp

MAXIME INSTANTANEE: flux raportat la volumul pulmonar

Page 14: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

TEHNICA INREGISTRARII SPIROGRAFICE A VEMS cel care face spirometria trebuie sa performanta si buna respirare a tehnicii pentru calitatea

testului inainte de a efectua orice alta procedura sau manevra trebuie facuta calibrarea volumului zilnica cu o seringa de 3 litri e bine - ca inregistrarea sa se faca dimineata - ca pacientul sa nu fumeze cuo ora inaintea testului - ca inregistrarea sa nu se efectueze imediat dupa o masa - ca pacientul sa aiba o perioada de 15 minute de repaus inaintea testarii daca are proteza dentara bine adaptata nu trebuie indepartata, dara daca e imperfecta (mobila)

trebuie scoasa se masoara greutatea si inaltimea pacientului fara incaltaminte tehnicianul explica tehnica si instruieste pacientul: - pozitie corecta cu capul usor ridicat - se penseza nasul cu un clip nazal - se conecteaza bolnavul la spirograf prin intermediul unei piese bucale, astfel incat sa nu scape aer pe la colturile gurii initial pacientul efectueaza cateva miscari inspiratorii si expiratorii de repaus ca sa se adpateze

aparatul, apoi inspir rapid si complet, urmat de o scurta pauza de <1secunda, apoi expir maxim si fortat pana cand nici un fel de aer nu mai poate fi expirat (toata capacitatea vitala),

pacientul mentinandu-si totodata pozitia corecta instructia pacientului se face de cate ori este necesar se repeta tehnica de cate ori este necesar, dar maxim de 8 ori in timpul efectuarii spirometriei trebuie urmarit pacientul daca prezinta vreun discomfort; daca are

ameteli, procedura trebuie oprita datorita posibilitatii aparitiei unei sincope, lucru mai frecvent la varstnici cu limitarea miscarilor respiratorii si a respiratiei

copiii incepand cu varsta de 5 ani cu o pregatire potrivita sunt de obicei complianti la efectuarea spirometriei.

Page 15: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

VEMS=FEV1: volumul maxim de aer expirat in prima secunda dupa o inspiratie fortata

Mecanismele scaderii VEMS : micsorarea calibrului cailor aerifere

prin edem si infiltratie celulara a mucoasei bronsice, bronhospasm, hipersecretie de mucus, alterarea surfactantului in conductele mici, fibroza cailor aerifere

scaderea reculului pulmonar prin distrugerea de structuri elastice (emfizem pulmonar) sau alterarea aranjamentuluim fibrelor elastice (hiperinflatie prelungita)

scaderea fortei musculare

scaderea volumului pulmonar (PID)

Scădere uşoară: VEMS > de 60% din prezis.

Scădere moderată: VEMS între 59-40% din prezis

Scădere severă: VEMS mai mic de 40% din prezis.

Page 16: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

INDICELE TIFFNEAU: indicele de permeabilitate bronsica=VEMS/CV

indice important de decelare a obstructiei la flux.

IT scazut fara alte teste mai sensibile nu poate localiza sediul obstructiei la flux;

IT scade atat in procese patologice localizate in caile aeriene centrale, cat si in cele localizate in caile aeriene periferice;

daca insa Raw (rezistenta globala la flux) este normala, atunci scaderea IT semnifica obstructia localizata in caile aeriene periferice; deci e scazut in disfunctia ventilatorie obstructiva.

in cazuri rare , IT creste: la debutul bolilor interstitiale pulmonare cand reculul elastic creste fara ca volumul pulmonar sa scada ssemnificativ;

in sindromul restrictiv IT=N/usor crescut.

Page 17: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Debitele medii expiratorii maxime: FEF 25-75, FEF- 75

depind numai de proprietatile mecanice ale plamanilor nu si de forta musculara

pot decela obstructii la flux in caile aerifere periferice in conditiile unui VEMS si IT normal.

semnaleaza prezenta unui sindrom obstructiv distal intalnit in forme aparent asimptomatice de astm bronsic.

Page 18: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

VIMS

volum de aer inspirat in prima secunda a unei inspiratii complete si fortate pornind de la sfarsitul unei expiratii complete (maxime).

spirografic sau cu ajutorul unui pneumotohograf cu integrator de volum

la individul normal este egal cu capacitatea vitala inspiratorie

este util in decelarea obstructiei inalte la nivelul laringelui si traheei extratoracice.

Page 19: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

PEF cel mai mare debit atins după un expir forţat început fără ezitare după un inspir maxim (complet

Depinde de efortul expirator şi de volumul pulmonar, de calibrul căilor aerifere şi de elasticitatea ţesutului pulomnar, iar cooperarea pacienţilor este esenţială

se înregistrează în vârful curbei flux-volum expiratorii şi se reţine valoarea maximă din minim 3 grafice valide obţinute PEF

se poate înregistra pe curbă flux-volum sau cu ajutorul unui apărat foarte simplu numit debitmetru sau peak-flow-metru

fiziologic variază cu vârstă, sexul şi înălţimea

patologic scade în: stenozele aerifere centrale, astmul bronşic, BPOC

Page 20: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

PEF PEF este utilizat pentru monitorizarea obstrucţiei şi a răspunsului terapeutic la

pacienţii astmatici; se poate astfel calcula variaţia circadiana a PEF această fiind un criteriu de apreciere a evoluţiei astmaticilor. O variabilitate mai mare de 15% şi valori maxime ale PEF în timpul perioadei de monitorizare dacă e <80% din prezis semnifică un control slab al astmului.

Variabilitatea circadiană a PEF se calculează după formula: PEFmaxim-PEFminim Vc=──────────────────────────── x 100 PEF maxim

PEF reprezintă un criteriu de definire a zonelor de control ale astmului: zona verde=astm controlat→PEF=80-100% prezis, Vc<20% zona galbena=atentie (posibila determinare a astmului)→PEF=50-80% din prezis, Vc=20-30% zona roşie=urgenţă medicală→PEF<50% din prezis, Vc>30%. Scăderea PEF este întalnită şi in alte condiţii patologice decat cele bronhopulmonare

(miastenia gravis).

Page 21: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Debitele expiratorii maxime instantanee la un volum pulmonar dat (la 50 şi la 75% din

CV - FEF50 şi FEF75) pot fi înregistrate pneumotohografic pe curba flux-

volum sau pletismografic

exprimate : fie ca debit înregistrat în momentul în care mai rămâne

de expirat un anumit procent din CVF din plămân (MEF25%CV),

fie că debit înregistrat în momentul în care s-a eliminat din plămân un anumit procent din CVF (FEF75%CV).

MEF25%CV semnifică acelaşi lucru că şi FEF75%

Page 22: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

MEF50%CV=debitul expirator maxim înregistrat în timpul unei expiraţii maxime şi forţate atunci când în plămâni a mai rămas jumătate (50%) din CV.

MEF25%CV=debitul expirator maxim înregistrat în timpul expiraţiei maxime şi forţate în momentul în care în plămâni a mai rămas 25% din CV.

Fiziologic: - variază în funcţie de sex, vârstă, înălţime

sunt independente de efortul expirator

Patologic, depind de:

-rezistenţa opusă de căile aerifere mici la fluxul de aer -reculul elastic pulmonar -volumul pulmonar

Page 23: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

teste sensibile de decelare a obstrucţiei bronsice distale” înainte ca VEMS să fie modificat;

de obicei, se utilizează MEF50 datorită unei variaţii interindividuale mai mici.

MEF50%CV şi MEF25%CV - nu permit deosebirea efectelor îngustării intrinseci a calibrului căilor aeriene de efectele îngustării extrinseci prin scăderea reculului elastic

Page 24: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Sd obstructiv

IT scazut

VEMS scade

FVC- N/crescut

MEF 50 scade

Sd restrictiv IT N

FVC scade

VEMS scade

Sd mixt IT scade

VEMS scade

CV scade

Page 25: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA
Page 26: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA
Page 27: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Determinarea proprietatilor mecanice ale aparatului toraco-

pulmonar

Page 28: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Indici de elasticitate pulmonara Complianta pulmonara statica = raportul dintre

variatia volumului pulmonar si variatia presiunii transpulmonare ▲V/▲Ptp;

Complianta pulmonara dinamica =raportul dintre variatia de volum pulmonar si variatia de presiune transpulmonara in cursul unui ciclu ventilator.

Presiunile transpulmonare statice=presiunile elastice pulmonare=presiunile de recul elastic pulmonar

Page 29: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Indici de elasticitate pulmonara Coeficientul de retractie elastica=raportul

dintre presiunea elastica pulmonara la CPT si volumul pulmonar la care a fost masurata Pl,el 100%CPT/CPT

Presiunea de semiinflatie (h)=indice care incearca sa evalueze proprietatile elastice ale plamanilor independent de volumul pulmonar;

Coeficientul K=reciproca presiunii de semiinflatie

Page 30: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Indicii de elasticitate pulmonara sunt influentati :

Fiziologic – de varsta.

Patologic –diminuarea reculului elastic pulmonar= plaman hipercompliant

-PL,el CPT scade cu mai mult de 1,64 DRS din prezis

-Cst creste cu mai mult de 1,64 DRS din prezis

-apar in emfizemul pulmonar AB neintricat.

Page 31: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

cresterea reculului elastic pulmonar=plaman rigid

- PL,el CPT si PL,el %CPT creste cu > de 1,64DRS fata de valoarea prezisa

- Cst scade

-Apare in: PID ,reducerea expansiunii toracice, spondilita anchilopoetica, cifoscolioza, pahipleurita, miopatii, obezitate.

Page 32: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

3)Determinarea rezistentei la flux

Rezistenta la flux =presiunea rezistiva sau dinamica necesara pentru a

genera un flux de aer (V) de o unitate (1l/sec).

R=pres/V

Page 33: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Raw Raw sunt mult mai mari la copii datorita

dimensiunilor mai mici ale cailor aeriene si volumului pulmonar;

variatiile interindividuale sunt de aproximativ 25%;

Raw sunt dependente de fazele ciclului ventilator - Raw e mai mica in inspir decat in expir.

Patologic creste in: BPOC, AB, DDB, sindrom postTBC, fibroza chistica, malformatii bronsice, PID in stadii avansate, deformari toracice severe.

Page 34: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

cresterea rezistentei opuse la trecerea fluxului de aer prin caile aeriene = sindrom obstructiv

Sindrom obstructiv central →Raw crescut

→ceilalti parametri - normali

Sindrom obstructiv periferic→Rperif crescuta

→Raw normala/crescuta

→VEMS normal/scazuta

→ MEF50 scazuta.

Page 35: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

1. Electrocardiograma

2. Scintigrafia de perfuzie

3.Cateterismul inimii drepte

4.Ecografia cardiaca Doppler

Investigarea funcţionala a circulaţiei pulmonare

Page 36: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Investigarea schimbului gazos in plamani

Page 37: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Determinarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilara (difuziunea pulmonara):

capacitatea de difuziune prin membrana alveolo-capilara masoara transferul unui volum de gaz (O2,CO2,CO) exprimat in mm3 care difuzeaza prin aceasta membrana intr-un minut pentru o diferenta de presiune partiala intre aerul alveolar si sangele capilar de lmmHg (1KPa).

In locul capacitatii de difuziune se prefera termenul de factor de transfer gazos (TL) care defineste mai exact conditiile morfologice si functionale care participa la procesul complex al transferului O2 intre alveole si sangele capilar alveolar.

Page 38: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Metodele de masurare a factorului de transfer gazos prin membrana alveolo-capilara folosesc un gaz solubil (O2 sau CO) in sange si in membrana alveolo-capilara, care se poate combina chimic cu Hb.

In clinica se foloseste CO care are o solubilitate in tesuturi comparabila cu a O2, dar pentru care Hb are o afinitate de 210 ori mai mare decat pentru O2.

Page 39: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

TLCO poate înregistra:

scadere usoara→ valoarea TLCO >60% fata de prezis

scadere moderata→ 40-60% din prezis scadere severa→ <40% din prezis.

Page 40: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

TLCO SCAZUT

PID

Emfizem pulmonar difuzVasculite

boli neuro-vascularedeformari toracice – scolioza pneumonectomie) bolnavi cu exereze pulmonare la care se adauga afectiuni bronsitice obstructive in plamanul restant scaderea TLCO fiind mai accentuata decat la cei cu plaman indemn edem pulmonar de orice cauza.

Page 41: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

TLCO CRESCUT

hemoragii intraalveolare

Policitemie

astm bronsic

boli in care se produce cresterea volumului sanguin capilar pulmonar (boli cardiace cu sunt stanga-dreapta)

Page 42: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

TLCO este →indispensabil in diagnosticul PID, in special in stadiile initiale ale PID cand celelalte

constante sunt normale (volume, indici de elasticitate pulmonara), chiar in absenta modificarilor clinice si radiologice

→recomandat pentru supravegherea persoanelor cu risc crescut de imbolnavire (expunere la pulberi de azbest, beriliu, aluminiu; bolnavi tratati cu anumite medicamente; bolnavi cu colagenoze extrapulmonare sau alveolite extrinseci

→utila in aprecierea componentei emfizematoase sau evaluarea globala a schimburilor gazoase la BPOC

→poate evalua terapia administrata

→poate aprecia prognosticul unor afectiuni pulmonare

→poate stabili gradul de incapacitate functionala.

Page 43: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

GAZOMETRIA Metoda cea mai buna prin care se evalueaza global

functia expiratorie a plamanilor este analiza sangelui arterial in repaus si la efort fizic.

presupune determinarea presiunilor partiale ale O2 si CO2, pH si SaO2.

Recoltarea esantionului de sange se realizeaza prin punctionarea arterei radiala, axilara sau femurala in conditii strict anaerobe, cu o seringa heparinizata evitand orice contaminare cu aerul sau prin punctionarea lobului urechii hiperemiat in prealabil prin aplicarea unui unguent ce contine un agent puternic vasodilatator sau recoltari pe cateter

Sangele astfel recoltat este transportat la laborator si analizat determinand pO2, pCO2, pH.

Page 44: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

PaO2=presiunea partiala a O2 in sangele arterial sistemic

se masoara in mmHg sau KPa (1mm=0,133KPa; 1KPa=7,5mmHg sau 7,5 torri)

variaza cu varsta→scade cu varsta (limita inferioara=85mmHg la 20 ani, respectiv 70mmHg la 70 ani)

valori normale=95-96mmHg valori patologice→hipoxemie: - usoara: pO2=95-60mmHg - moderata: pO2=60-45mmHg - severa: pO2<45mmHg In cazul in care pO2 e <60mmHg, adica hipoxemie moderata sau

severa putem vorbi de insuficienta respiratorie.

pVO2 in sangele venos amestecat:→se masoara in sangele recoltat prin cateterismul arterei pulmonare→valori normale, in repaus=37-43mmHg→variaza cu debitul cardiac si cu consumul de O2 la nivel tisular→pVO2<28mmHg => sugereaza decompensare cardiaca marcata

Page 45: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

paCO2=presiunea partiala a CO2 in sangele arterial

→nu depinde de varsta→se masoara in mmHg sau KPa→valori normale: pCO2=40mmHg+/-5 la patm.=760mmHg

→valori patologice (cresterea >45mmHg=hipercapnie - pCO2=46-50mmHg=hipercapnie usoara

- pCO2=50-70mmHg=hipercapnie moderata - pCO2>70mmHg=hipercapnie severa.

pVCO2=47mmHg=presiunea partiala a CO2 in sangele venos amestecat.

Page 46: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

pH-ul sanguin = logaritmul negativ al concentratiei ionilor de H+ in sange.

→valori normale=7,35-7,45

→valori patologice: <7,35 => acidemie

>7,45 => alcalemie

SaO2 a sangelui arterial= raportul dintre Hb oxigenata si Hb totala sau functionala.

→normal=97% la subiectul sanatos cu pO2=95mmHg

Page 47: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Testarea la efort explorare integrata a functiilor pulmonara,

cardiocirculatorie si musculara in conditiile de crestere a cerintelor metabolice determinate de activitatea musculara.

Metode de testare: covorul rulant bicicleta ergometrica (cicloergometru) testul de mers (walking test) →se masoara diferenta

parcursa de subiect in 6minute de mers obisnuit, fara oprire; rezultatele obtinute se coreleaza cu indicii dispneei; este testul recomandat pentru explorarea bolnavilor cu rezerve foarte mici.

Page 48: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Indicatiile testului de efort obiectivarea acuzelor pacientului, de exemplu: dispneea poate releva

mecanismul prin care este limitata capacitatea de adaptare la efort ventilator, cardiocirculator, muscular

poate participa la diagnosticul functional

poate evalua severitatea unui handicap functional

poate evalua evolutia bolii

poate orienta tratamentul si evalua efectul terapeutic

poate evalua performanta fizica a unui sportiv (supus la eforturi fizice mari) sau expus la noxe respiratorii

poate contribui la aprecierea riscului operator, mai ales in interventiile pe torace.

Page 49: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

CONTRAINDICATIIABSOLUTE RELATIVEcardiace:

→infarct miocardic <5 zile →ICC, angor instabil, miocardita, pericardita →stenoza aortica stransa →CMHO severa, anevrism disecant →HTA nerespondiva la tratament

(>250mmHg) pulmonare:

→insuficienta respiratorie cu pO2<40mmHg →pCO2>70mmHg →VEMS<30% din prezis

cardiace:

→infact miocardic recent <1 luna →aritmii ventriculare/atriale rapide →boala aortica severa →BAV grad II/III →anomalii ECG de repaus →tahicardie in repaus >120/minut diselectrolitemii severe

trombembolism pulmonar

tulburari neurologice care determina posibilitatea adaptarii la efortul muscular: AVC, epilepsie

diabet zaharat dezechilibrat

afectiuni ortopedice

astm bronsic neresponsiv la tratament.

Page 50: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Evaluarea hiperreactivitaţii bronsice

HRB reflectă o stare de sensibilitate anormal crescută a arborelui bronşic la o mare densitate de stimuli: - nonalergici

- alergici.

Sensibilitatea crescută -->îngustarea lumenului căilor aeriene --> obstrutia acută la fluxul de aer în conductele aerifere.

Obstrucţia bronşica din HRB ≠ bronhoconstrictia.

teste de bronhoconstricţie evidentiaza răspunsul excesiv al musculaturii netede a bronhiilor la stimuli a căror aplicare la subiectul normal rămâne fără efect.

Page 51: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Metodele folosite: 1. teste de provocare bronşica la agenţi farmacologici bronhoconstrictori:

histamina şi metacolinaacele mai utilizate şi mai bine standardizate tehnici; HRB ��nespecifică este prezentă atunci când PC20<8mg/ml pentru metacolina;

2. teste de provocare bronşica la agenţi fizici: stimuli hipo sau hiperosmolari, hiperventilaţie izocapnica în aer uscat şi/sau rece, efort muscular- puţin folosite;

Reactivitatea bronşica nespecifică poate fi măsurată prin determinarea concentraţiei sau dozei totale de agent bronhoconstrictor ce detemina o scădere a VEMS cu 20% (PC20 sau PD20), PEF, FEF50 cu 25% şi o creştere a Raw cu 40%.

HRB nespecifică la o varietate de stimuli este una dintre caracteristicile astmului bronşic, dar ea nu este totodată şi specifică acestei afecţiuni, putând fi întâlnită şi la bolnavii cu BPOC, atopicii nonastmatici sau după infecţii virale la nonastmatici

în aceste condiţii PC20>1mg/ml. Valori ale PC20<1mg/ml sunt suficienţe pentru diagnosticului de astm mai ales în contextul unei suspiciuni clinice de astm.

Absenţa HRB nespecifice este rară, dar posibilă în astm, în special în cazurile uşoare.

Această măsurare a HRB în practică medicală este necesară doar în cazul în care testul de reversibilitate la bronhodilatator efectuat spirometric nu a evidenţiat modificări comparabile cu astmul bronşic (VEMS normal).

Page 52: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Teste de bronhodilataţie Testele de reversibilitate cu utilizare de medicamente bronhodilatatoare

sunt frecvent utilizate în practică ca parte a testării funcţiilor pulmonare.

se urmăreşte evidenţierea existenţei HRB prin urmărirea răspunsului la un medicament bronhodilatator care se administrează unui pacient obstructiv.

Scopul : a stabili dacă obstrucţia este reversibilă după administrarea produsului bronhodilatator (semnifică HRB)

şi dacă schema terapeutică este suficientă sau trebuie îmbunătăţită.

medicamente bronhodilatatoare : +beta 2 agonişti cu durată scurtă de acţiune: 400Aµg (4puff)

Salbutamol/Ventolin +anticolinergice: 80Aµg (4puff) Ipratropium bromid

Se măsoară parametrii funcţionali VEMS, PEF, FEF50 şi Raw înainte şi la 20 de minute după administrarea inhalatorie de Salbutamol şi la 40 de minute după administrarea inhalatorie de Ipratropium bromid.

Page 53: EXPLORAREA FUNCTIONALA PULMONARA

Răspuns pozitiv dacă: VEMS creşte cu peste 12% (şi minim 200ml) PEF şi FEF50 cresc cu 25% Raw scade cu 40%. Toţi aceşti parametri sunt raportaţi la valoarea iniţială.

Dacă există o suspiciune clinică de astm bronşic, atunci prezenţa sindromului obstructiv reversibil este suficientă pentru a pune diagnosticul de astm.

Absenţa reversibilitatii obstrucţiei bronsice nu exclude astmul poate fi întâlnită în: - astm sever cu obstrucţie fixă (dificil de diferenţiat de BPOC) - astm netratat sau insuficient tratat cu corticosteroizi.

În cazul unui astm bronşic tratat insuficient cu corticosteroizi, acest lucru poate fi ameliorat prin administrarea unei cure scurte de 7-14 zile de corticosteroizi po (Prednison 40mg) sau inhalatorie (o perioadă mai lungă), obţinându-se îmbunătăţirea funcţiei pulmonare, respectiv creşterea VEMS şi evidenţierea reversibilitatii la beta 2 agonist.