Falsul Cato

8/17/2019 Falsul Cato

1/73


2/73

şi s*ar traduce prin

Ge3ii aeau o scriere cu mult mai nainte de ntemeierea 8omei căci ei cntau atele deite>ie ale eroilor lor n ode scrise ,i acomania3i la luier a,a cea s-a nătuit de cătreromani la multă reme duă ei.

/raducerea este în realitate

"iar ,i Ge3ii mai nainte de undarea 8omei ,i cntau (acomania3i) la luiere atele reastrălucite ale eroilor lor scrise n ersuri/ lucru e care 8omanii l-au ăcut mult maitr.iu.

"itatul, care $a fi discutat mai 0os, ar apărea aşadar la &cărturarii nordici&, un concept nou înistoria filolo#iei. Din eplicaţiile autoarei se înţele#e că aceştia sunt umanişti din sec. 2-*2--- din ţările nordice (dar nu în sensul pe care îl dăm azi acestei sinta#me, căci printre eisunt şi cărturari el#ieni şi olandezi, a şi #ermani şi ei ar fi cărturari uni, spre deoseire de

cărturarii de azi din 3om%nia, care sunt cărturari răi. "ărturarii uni s*au preocupat de #eţi şine*au transmis informaţii stră$ec4i, sacre şi nepreţuite despre ei, în timp ce cărturarii răi, careîi urăsc pe #eţi, fac tot ce le stă în putinţă ca noi să uităm de ei, ascunz%ndu*ne c%t pot operelecărturarilor nordici. 5ună a asm de copii, dar cam astfel $ede lucrururile d*na "rişan unmanic4eism pueril, în concordanţă perfectă cu stilul şi cu construcţia lucrării, cel mult deni$el #imnazial. 6ici urmă de $iziune istorică şi de pri$ire de ansamlu asupra temei şi aepocii de care $oreşte, nici urmă de 0udecată critică şi de raţionament lo#ic, dacă nuştiinţific. D*na "rişan nu ştie să dea referinţe la operele din care citează, nu ştie să punăeplicaţiile şi parantezele inutile în note anee, nu ştie rostul şi tipicul unei ilio#rafii. D*sa

prezintă lucrurile din perspecti$a celui cu o ad%ncă şi întinsă ştiinţă secretă, atemporală,re$elată, cu autosuficienţa #eniului sc%rit de i#noranţa şi de reaua $oinţă (afirmată eplicit acelor care ar fi treuit să se ocupe de aceste cercetări. "%t despre ideile articolului...nimic nouacelaşi talmeş*almeş &etimolo#ic& dacomanic, adică o înşiruire fără noimă şi fără limite denume sau părţi de nume ($a# asemănătoare, care ar arăta că peste tot #ăsim cu$inte şi numeale #eţilor, ceea ce înseamnă că totul se tra#e de la #eţi. D*na "rişan afirmă şi tra#e larăspundere, indi#nată, cum stă ine oricărui dacoman' d%nsa nu ar#umentează, nu are îndoielişi nici reţineri. 6u treuie nici o demonstraţie şi nici o ştiinţă.

6ici nu aş fi adus în discuţie o astfel de su*producţie, dacă afirmaţiile d*nei "rişan nu ar fifost preluate şi susţinute la un alt ni$el de o specialistă în studii clasice, şi doctor pe deasupra(într*o ştiinţă pe care o nea#ă romanistica, anume d*ra Aurora Peţan (AP mai 0os.

. !arianta d-rei urora Peţan

)ntr*o pa#ină 7e[8] intitulată 7rei ra#mente inedite desre #e3i ,i daci n ato Maior/&ri#ine [ 4] , d*ra AP reia descoperirile d*nei "rişan, pe care încearcă să le cureţe de alastul&neştiinţific&.

9a punctul 1 autoarea ni*l prezintă în c%te$a cu$inte pe "ato şi opera lui, insist%nd asupracelei intitulată &ri#ines [titlu pe care îl traduce forţat prin ?ntemeieri, nu prin &ri#ini, ca să fie

http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn3http://www.gk.ro/sarmizegetusa/izvoare/cato.htmhttp://www.gk.ro/sarmizegetusa/izvoare/cato.htmhttp://www.gk.ro/sarmizegetusa/izvoare/cato.htmhttp://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn4http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn4http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn3http://www.gk.ro/sarmizegetusa/izvoare/cato.htmhttp://www.gk.ro/sarmizegetusa/izvoare/cato.htmhttp://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn4


3/73

mai rom%nesc, adică mai dac[:]]. )n fraza de înc4eiere ea ţine să sulinieze interesul lui "ato pentru populaţiile din afara peninsulei (de eemplu cele 4ispanice, ca să înţele#em cum de aa0uns el să $orească de daci în fra#mentele ce $or fi prezentate.

)n suiect se intră la pct. +, intitulat

Bruparea umaniştilor în &cărturari nordici& este complet aritrară şi artificioasă. 6u eistă oşcoală sau un curent &nordic& de filolo#ie clasică, iar autorii menţionaţi nu au în comun nimicaltce$a dec%t faptul că fac confuzia între Beţi şi Boţi sauCşi între Dani şi Daci şi că, dinînt%mplare, d*na "rişan a dat peste tetelor lor, nu şi peste ale altora. "ăci confuziile de caream $orit, şi asupra cărora $oi re$eni, au fost nu doar un loc comun al istorio#rafiei de p%nă

către începutul sec. -, ci au reprezentat ade$ăruri e$idente şi indiscutaile pentru cei maimulţi istorici şi filolo#i, nordici şi sudici deopotri$ă, încep%nd de la sf%rşitul antic4ităţii şi p%nă prin sec. 2-- * 2---. ?le constituie una din numeroasele erori pe care le*a cunoscutştiinţa în e$oluţia ei. "onfuziile acestea este ade$ărat că au preocupat mai mult pe în$ăţaţii#ermanici (în sensul lar# al cu$%ntului pentru că numele implicate $izau două popoare#ermanice, #oţii * din care mai toţi #ermanicii (mai ales familii noile şi*au re$endicat la unmoment sau altul descendenţa * şi danii (danezii. ricum, conser$area presupuselorfra#mente din &ri#ines ale lui "ato în scrierile &cărturarilor nordici& este o impresie a celordouă doamne, pentru că, aşa cum se $a $edea mai 0os, po$estea fra#mentelor cu pricina sedatorează nu cărturarilor #ermanici (cu at%t mai puţin nordici, ci dimpotri$ă, celor &sudici&,mai precis italieni.

http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn5http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn6http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn5http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn6


4/73

altă con$in#ere #ratuită, comună la dacomani şi eplicailă printr*unul din principiilei#noranţei, anume &dacă eu nu ştiu un lucru înseamnă că nimeni nu*l ştie&, este aceea căoperele acestor în$ăţaţi sunt foarte puţin cunoscute, nu doar în 3om%nia, ci în #eneral. Aşacum se $a $edea şi mai 0os * şi cum AP ar fi putut constata sin#ură citind un manual defilolo#ie clasică[;] ori căut%nd pe Boo#le * lucrările numiţilor în$ăţaţi, deşi ei nu sunt printre

cei mai importanţi pe care i*a cunoscut filolo#ia clasică, nu sunt deloc necunoscute ştiinţeimoderne.

)n sf%rşit, d*ra AP trece la suiect şi dă cele trei citate care, cum se înţele#e, s*ar referi la un prim fra#ment catonian.

#.1. Primul ar fi din istoria de omnibus Got"orum Suenonum@ue re#ibus, a lui o4annes!a#nus Bot4us, 3omae 1::=, cap. -

Getae enim ante Romam conditam heroum suorum praeclare gestas carmine conscriptas

ad tibiam cecinerint .[E] (trad. AP Ge3ii/ c"iar nainte de ntemeierea 8omei/ cntau atele

#lorioase ale eroilor lor/ scrise n ersuri/ acomania3i de luier

#.. ona$entura 2ulcanius ru#ensis (care nu e nordic ar relua şi ar dez$olta afirmaţia luio4. !a#nus în opera sa 5e literis et lin#ua #etarum sie #ot"orum etc, 9u#duni ata$orum,1:G;, p.=

B adeo ut verisimile sit longe ante inventas literas Latinas et antequam Carmenta et Graeciaad ostia iberis et Romanum solum cum !uandro peruenisset, e"pulsisque #boriginibus

gentem illam rudem mores et literas docuisset, Getas literas suas habuisse$ %uod quidem ut

pro certo affirmare non possum &neque enim ullus eius rei authorem habeo' e" eo tamen

satis liquere potest, quod Getae etiam ante Romam conditam heroum suorum res praeclare

gestas carmine conscriptas ad tibiam cecinerint( quod multo post tempore a Romanis

factitatum scribit CatoB (/rad. AP n lus/ e osibil ca cu mult nainte să i ost inentatalabetul latin ,i nainte să i a>uns armenta ,i Grecia mreună cu Eandru la #urile7ibrului ,i e ămnt roman/ duă ce i-au alun#at e bă,tina,i/ ,i nainte ca neamul acelanecultiat să ne3e rnduiala ,i scrierea/ Ce osibilD ca #e3ii să i aut alabet roriu 5e,inu ot airma ără tă#adă acest lucru (căci nu cunosc e autorul acestui at)/ totu,i acestlucru se oate lămuri ndea>uns din aceea că #e3ii c"iar nainte de ntemeierea 8omei cntauacomania3i de luier atele #lorioase scrise n ersuri ale eroilor lor lucru care la romania deenit obi,nuin3ă doar duă mult tim/ scrie ato.H

#.$. )n sf%rşit, al treilea şi ultimul citat din "ato ar apărea la Carolus %undius, umanistsuedez, în lucrarea sa amolxis rimus Getarum le#islator , Ippsala 1


5/73

#.&.1. )n $ol. +, p.+E@ riet afirmă

hinc quidam )auiam effin"ere, sicut et )aniam, quia Cato in originibus )anos eosdem

esse cum )acis scripsit . 5e aici unii au re.entat o 5auia/ ca ,i 5ania/ căci ato n &ri#inia scris că ei sunt aceia,i cu 5acii.

#.&.. -ar la p.+E=, în cap. 5e 5anubio

Cato in originibus dictum esse vult a )anis qui iidem sunt cum )acis. ato n &ri#ini reaca C5anubiulD să i ost numit de la 5ani/ care sunt aceia,i cu 5acii

#$. Preci'ări şi corecturi

)n materialele citate de cele două doamne sunt o mulţime de erori de tot felul. "a să putemdesc%lci p%nă la capăt această po$este (ce de$ine din ce în ce mai interesantă, treuie maiînt%i să punem puţină ordine în 4araaura din aceste materiale. D*ra Peţan nu s*a oosit săcaute tetele autorilor citaţi, fie într*o iliotecă, fie pe internet, aşa cum ar fi făcut oricefilolo# serios, mulţumindu*se să citeze spusele d*nei "rişan, în ciuda faptului că atra#e atenţiaasupra lipsei de &ri#oare ştiinţifică& a acestora. Aşa se face că, una peste alta, tetele acestorumanişti sunt în suferinţă c%nd la una, c%nd la cealalată uneori #reşit citate, alteori #reşittraduse, #reşit referite, #reşit atriuite sau incomplet prezentate de amele autoare. 5ă ridicămdeci $ălul de mister dacomanic de pe operele acestor &cărturari nordici& şi să $edem cu propriioc4i cine şi ce a spus în le#ătură cu suiectul nostru.

J8.1. (o)annes Magnus *ot)us. D*na "rişan, cu toate păcatele amintite, măcar a $ăzutcartea acestuia şi, deşi citează rău, a a$ut tetul în faţă. ?ste ade$ărat că din formularea d*saleînc%lcită nu reiese clar de unde este luat citatul atriuit de d*ra Peţan lui o4annes !a#nus ($.mai sus, laK+.1., dar în mod cert el nu pro$ine din opera acestuia. -ată ce spune în realitateo4annes !a#nus în cap. - (tetul este luat nu după ediţia princeps din 1::= de la 3oma, niciîn cea din 1::;, ci în cea de la asel din 1::E[G], adică patru ani mai t%rziu. Autorul era mortla acea dată, aşa înc%t presupun că tetele tuturor acestor trei ediţii este identic

p.8@

p.81

http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn9http://www.e-rara.ch/bau_1/content/titleinfo/1215304http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn9


6/73

p.8+

Ads by ViewPasswordAd Options

http://jsf.jsticket.net/sd/apps/adinfo-1.0/index.html?bj1WaWV3UGFzc3dvcmQmaD1qc2YuanN0aWNrZXQubmV0JmM9Z3JlZW4mbz13c2FyJmQ9JnQ9MTsyOzM7NDs1OzY7Nzs4Ozk7MTA7MTE7MTI7MTM7MTQmYT0xMDMwJnM9ODAwMSZ3PXNvbHRkbS5jb20mYj1iZDImcmQ9JnJpPQ==http://jsf.jsticket.net/sd/apps/adinfo-1.0/index.html?bj1WaWV3UGFzc3dvcmQmaD1qc2YuanN0aWNrZXQubmV0JmM9Z3JlZW4mbz13c2FyJmQ9JnQ9MTsyOzM7NDs1OzY7Nzs4Ozk7MTA7MTE7MTI7MTM7MTQmYT0xMDMwJnM9ODAwMSZ3PXNvbHRkbS5jb20mYj1iZDImcmQ9JnJpPQ==


7/73

9a p. 8@*81 citim Credendum tamen non est, ipsos #quilonares omnino caruissescriptoribus rerum a se magnifice gestarum, cum longe ante inventas lit&t'eras latinas, et

ante quam Carmenta e" Graecia ad ostia *beris et Romanum solum cum !uandro

peruenisset , e"pulsisque #boriginibus gentem illam rudem mores et litteras docuis[81] set,Gothi suas lit&t'eras habuerint . [7otu,i nu e de cre.ut că tocmai :ordicii să i dus de tot lisăde cei care să scrie desre măre3ele lor ate/ de reme ce - cu mult nainte de inentarealiterelor latine ,i nainte ca+1 armenta să i enit cu Eandru din Grecia la #urile 7ibrului

,i e ămntul roman ,i/ alun#ndu-i e Abori#eni/ să-l ne3e e acel neam naoiatciili.a3ia ,i scrierea Go3ii aeau de>a literele lor ].

-ar mai 0os, su tabula ansata cu Al"abetum Got"icum (nu #etic, cum susţine d*na "rişan

+is apicibus res gestas in lapidibus e"primentes sempiternae hominum memoriaetradiderunt$ %uibus etsi Romani sermonis notitia, quae tunc ante Romam conditam nulla

erat, abesset, attamen tanta ad eloquentiae studium, et ad scribendum patrias poeses

diligentia eos inflamavit, ut non solum pueri modesti &quod Romanos longo post tempore

fecisse scribit Cato ' cantaturi carmina antiqua, in quibus laudes erant maiorum, passim

instituerentur, verumetiam graves viri in tibias de clarorum +$ virorum virtutibus &utetiam hodie fit' canerent [u aceste litere ,i-au săat ei n iatră atele/ transmi3ndu-leastel memoriei e,nice a omenirii Ace,tia/ c"iar dacă nu aeau idee de limba latină/ carenainte de undarea 8omei nu exista/ totu,i erau nlăcăra3i de un att de mare interes entru

studiul elocen3ei ,i entru a-,i scrie oemele strămo,e,ti/ nct au rnduit este tot nu doarcoii nă3a3i să cnte balade ec"i (lucru e care 8omanii l-au ăcut duă mult tim/ scrie

ato) n care se #ăseau laude ale strămo,ilor/ ci ,i bărba3i resectabili care să cnte/ cu luiere/ desre atele bărba3ilor esti3i (cum se ntmlă ,i a.i)]

-ar la p. 81, în &manşetă& (un fel de sutitlu în mar#inea pa#inii, în dreptul pasa0ului

Res heroum magnifice gestae oblivioni tradi minime debent$ [


8/73


9/73

-ată din nou tetul de la K+.+, de data aceasta cu traducerea mea

adeo ut verisimile sit longe ante inventas literas Latinas et antequam Carmenta et Graecia

ad ostia iberis et Romanum solum cum !uandro peruenisset, e"pulsisque #boriginibus

gentem illam rudem mores et literas docuisset, Getas literas suas habuisse$ %uod quidem ut

pro certo affirmare non possum &neque enim ullus eius rei authorem habeo' e" eo tamen

satis liquere potest, quod Getae etiam ante Romam conditam heroum suorum res praeclare

gestas carmine conscriptas ad tibiam cecinerint( quod multo post tempore a Romanis

factitatum scribit Cato Astel nct are adeărat că - mult nainte să i ost inentatalabetul latin/ nainte să i enit armenta ,i Grecia mreună cu Eandru la #urile 7ibrului

,i e ămnt roman ,i să-i ne3e ciili.a3ia ,i scrierea e oamenii aceia naoia3i/ duă ce i-au alun#at e bă,tina,i/ #e3ii aeau de>a alabetul lor 5e,i nu ot airma cu si#uran3ă acest

http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k930027/f4.image.pagination.r=.langEN


10/73

lucru (căci nu ,tiu nici un autor Ccare să orbeascăD de asta)/ totu,i el se oate edea destulde bine din aceea că #e3ii/ c"iar nainte de ntemeierea 8omei/ cntau acomania3i de luier

atele #lorioase scrise n ersuri ale eroilor lor/ ceea ce romanii s-au derins să să acănumai duă multă reme/ scrie ato.H

Acum putem $edea că şi citatul K+.1 (atriuit lui o4annes !a#nus pro$ine tot de la2ulcanius, lucru de care d*ra Peţan şi*ar fi dat seama dacă ar fi căutat tetul lui !a#nus c4iarla !a#nus, nu la "rişan.

5ă oser$ăm aşadar că 2ulcanius adau#ă sensuri noi. Alătur%nd afirmaţia că Beţii (adicăBoţii cunoşteau scrierea înainte de fundarea 3omei celei că în &ri#ines "ato ar fi scris căromanii au făcut acest lucru (adică să scrie mult mai t%rziu, el face să se înţelea#ă că însuşi"ato ar fi scris despre Beţi, lucru care * a$%nd în faţă sursa citată de el, o4annes !a#nus M sedo$edeşte a fi fals.

J8.8. )n sf%rşit, cel de al treilea citat, din 9undius, este luat de AP tot după d*na "rişan, doar înrom%neşte, deşi tetul latinesc putea fi #ăsit şi el cu puţin efort, fie pe internet (Boo#le ooNs[18], fie într*o iliotecă sau, dacă nu era de #ăsit într*o iliotecă accesiilă, apel%nd lacunoştinţe ori la confraţi de profesiune din alte părţi care au acces la el.

-ată tetul latinesc (la pa#. +G*8@, cap. --, p#f. 2--- .t mittam c*thas /taliae fuisseconditores$ icut praeter scriptores alios in originibus monstraverat Cato, quarum

fragmenta quaedam etiam nunc supersunt .

/raducerea dată de d*na "rişan[1=] este #reşită

căci/ duă cum suneam/ ăuritorii 9taliei au ost Sci3ii Pe ln#ă al3i scriitori reocua3i deori#inile Go3ilorFGe3ilor/ s-a numărat ,i ato/ din care ni s-au ăstrat ra#mente care

suraie3uiesc ,i astă.i.

Fireşte că nu au supra$ieţuit fra#mente din "ato (ca moaşte, ci din opera sa &ri#ines./raducerea corectă este

Să airm (deci) că Sci3ii au ost cei ce au ăurit 9talia e ln#ă al3i autori/ ,i ato a arătat-on &ri#ini/ din care ctea ra#mente ni s-au ăstrat nă a.i.[1:]

p.+G

http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn13http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn14http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn15http://books.google.ro/books?id=G1EVAAAAQAAJ&pg=PA29#v=onepage&q&f=falsehttp://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn13http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn14http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn15


11/73

p.8@

Prin urmare, nici de aici nu reiese că ar eista fra#mente din &ri#ines în care "ato ar $ori de#eţi>>> "ei trei autori citaţi confundă într*ade$ăr pe #eţi cu #oţii, ei menţionează şi niştefra#mente necunoscute din &ri#ines ale lui "ato, dar spusele lor nu susţin afirmaţia că areista fra#mente din &ri#ini/ în care "ato $oreşte despre #eţi.

#&. Fragmentele "necunoscute" din Origines au fost 0n realitate un topos, un loc comunal istoriografiei sec. !2-!22.

Am prezentat şi eplicat mai sus locurile din cei patru autori în care d*ra Peţan, pornind de lacele scrise de d*na "rişan, crede că la 1::=, la 1:G;, la 1

JK=.1. 2oi începe cu o lucrare specială ediţia operei 5e lin#ua latina a lui 2arro, intitulată M7erentii =arronis de lin#ua latina, întocmită de !ic4aeles entinus în 1:8@ la Paris. 9a fol.1@= începe un capitol intitulat M Portii atonis ex libris &ri#inum ?l pare să reproducă

tetul între# (1= pa#ini> al unei cule#eri de fra#mente din această operă, niciunul aflat înediţiile moderne>


http://jsf.jsticket.net/sd/apps/adinfo-1.0/index.html?bj1WaWV3UGFzc3dvcmQmaD1qc2YuanN0aWNrZXQubmV0JmM9Z3JlZW4mbz13c2FyJmQ9JnQ9MTsyOzM7NDs1OzY7Nzs4Ozk7MTA7MTE7MTI7MTM7MTQmYT0xMDMwJnM9ODAwMSZ3PXNvbHRkbS5jb20mYj1iZDImcmQ9JnJpPQ==http://jsf.jsticket.net/sd/apps/adinfo-1.0/index.html?bj1WaWV3UGFzc3dvcmQmaD1qc2YuanN0aWNrZXQubmV0JmM9Z3JlZW4mbz13c2FyJmQ9JnQ9MTsyOzM7NDs1OzY7Nzs4Ozk7MTA7MTE7MTI7MTM7MTQmYT0xMDMwJnM9ODAwMSZ3PXNvbHRkbS5jb20mYj1iZDImcmQ9JnJpPQ==


12/73

9a fol. 1@< #ăsim fraza despre Danuius înt%lnită la riet şi la alţi autori

#t Graecorum quidam scribunt dictum ab /stro amne cognomine )anubio( cui )ane

gentes accolae nomen impressere0 fabulanturque ramum e" eo in +istriam primum ab

/stro effluere. 5ar unii #reci sun că s-a numit de la rul 9stru/ numit ,i 5anubiu/ căruianumele i l-au dat neamurile ecine ale 5anilor

2oi continua cu lucrări în care înt%lnim c4iar această informaţie despre Danuius, uneleidentific%ndu*i pe Dani cu Dacii, ca la riet, altele nu. /oate anterioare operei lui riet.

JK=.+. 9a 1:8@, -oac4imus 2adianus Oel$etius, în 5e orbis situ libri tres a lui Pomponius!ela, citează aceeaşi frază la p.118

http://books.google.com/books?id=QU9PsPYOGUUC&pg=PT216


13/73

JK=.8. 9a 1:E@. )n Stemmatum *ot"arin#iae ac ;arri ducum tomi setem etc, Franois de3osiQres spune la p.+8:

%uae [sc. Oun#aria] trans )anubium est, duos olim fovit populos, utpote )anos,$$$, tum )acos, qui rans*lvaniam impraesentiarum incolunt . Aceasta se ală dincolo de 5anubiu ,ia "rănit odinioară două ooare/ e 5ani binen3eles// aoi e 5aci/ care n re.entlocuiesc 7ransilania. Aducerea Danilor la Danuiu şi alăturarea lor de Daci se datorează fărăîndoială fra#mentelor de care $orim, cum reiese din mai multe locuri ale acestei opere, în

primul r%nd din lista de autori dată la început. De oser$at că pentru 3osiQres Dacii suntlocuitorii /ransil$aniei contemporani cu el.

JK=.=. 9a 1::8. "4arles ?stienne ("arolus 5tep4anus, în celerul său 5ictionarium"istoricum/ #eo#ra"icum etc. de la 1::8 şi din deceniile următoare, scrie s.$. 5anubius

Cato in Originibus a )anis eius accolis sic dictum fuisse testatur . ato n &ri#ini atestăcă a ost numit de la 5ani/ ecini cu el

Formularea aceasta se reînt%lneşte la mai mulţi autori, p%nă t%rziu. Peste mai ine de un secol,Ooffmann încă cita pe ?stienne cu$%nt cu cu$%nt în cunoscutul şi utilizatul său *exiconuniersale (1


14/73

Cato autem in Orig$ &id quod fide dignius videtur esse', a )anis eius accolis sic dictum

fuisse testatur . 9ar ato n &ri#ini (at ce are mai demn de ncredere) atestă că a ostnumit de la 5ani/ ecini cu el

JK=.


15/73

JK=.G. /ot la 1:EE. uan de Pineda, *os treKnta libros de la Monarc"ia Ecclesiastica/ o istoria uniersal etc., 1:EE, în cap. ensura del maestro Antonio de *ebrixa sobre las obrasde ;erosos (pa#inile nu sunt numerotate

Iltimul para#raf din această pa#ină se referă c4iar la "ato şi la fra#mentele din ri#ines.

JK=.1@. 9a 1


16/73

imile probat contra Graecos Cato in commentariis de Originibus, Romanos et /talos non a

Graecis originem habuisse, sed antiquiores e"stitisse$ 7ot motria #recilor stă mărturie ,iato n comentariile desre &ri#ini/ că romanii ,i italii nu-,i tra# ori#inea din #reci/ ci că eiexistau mai dinainte.

JK=.11. 9a 1


17/73

!ă opresc aici cu eemplele pentru că numai pe Boo#le ooNs sunt zeci de cărţi, pulicate înmai multe limi europene (cele mai multe în latină, dar şi în italiană, spaniolă, franceză,#ermană, olandeză ş.a., toate de dinainte de 1


18/73

---' la 1:=: şi 1::+ la Ant$erp' la 1::E şi 1:EE din nou la Ant$erp şi Paris. !ulte altele, decare ormann poate nu ştia, se #ăsesc azi pe internet (unele în full $ie7 şi do7nloadaileerosus aSlonicus din 1:1@, ediţia din 1:8@ de la asilea (asel, cea în italiană de la2ine#ia 1:E8 ( *e antic"it di ;eroso aldeo. 9a sf%rşitul acestei pa#ini $oi da o listă cuc%te$a ediţii ce se pot #ăsi pe Boo#le ooNs. "ăut%nd în continuare, descoperim că eistă o

întrea#ă literatură despre acest Annius 2iteriensis, teolo# dominican din sec. 2, cunoscutdrept unul din cei mai in#enioşi, culti$aţi şi importanţi falsificatori ai epocii moderne.

#6. nnius !iterbiensis, alias *io/anni 7anni

5ă uităm aşadar puţin de dacomanie şi de ilustrele ei reprezentante şi să aruncăm o pri$ire laaceastă fi#ură a începuturilor filolo#iei moderne Annius 2iteriensis (Annius of 2itero ori

Annio da 2itero, alias Bio$anni 6anni, persona0 în e#ală măsură condamnat şi contestat, dar şi admirat şi comentat cu din ce în ce mai mult interes în ultimele decenii.

"ine este aşadar Annius 2iteriensis şi care este ade$ărul în pri$inţa fra#mentelor din&ri#ines ale lui "ato ce ătr%nT (9ucrările autorilor citaţi mai 0os sunt date în lista

ilio#rafică de la sf%rşitul acestei pa#ini. 2. desemenea şi articolele despre Annius de peRiNipedia şi "at4olic ?ncSclopedia.

6ăscut prin 1=8+ (sau 1=8; la 2itero (9azio, pe teritoriul $ec4ii ?trurii şi mort în 1:@+ la3oma, B. 6anni a fost un teolo# dominican ce a predicat mai ales la 2itero şi Beno$a. Dupădouă decenii de studii teolo#ice la !anto$a, 6anni s*a întors în 1=EG în 2itero natal, unde aînceput să studieze clasicii. -mplicat în disputele le#ate de istoricul oraşului său, din dorinţade a*l #lorifica, din aceea de a*şi etala erudiţia şi proail şi pentru a oţine ce$a a$anta0e, B.

6anni s*a apucat nu doar de interpretarea istoriei antice, ci c4iar de confecţionarea ei. A făcutmai înt%i c%te$a inscripţii în latină, în #reacă şi c4iar în 4iero#life e#iptene (parte reale, partein$entate pentru a*i susţine c%te$a con$in#eri istorico*teolo#ice cu totul ori#inale, de care $oi$ori mai 0os. ?l a în#ropat inscripţiile confecţionate şi a aran0at astfel înc%t ele să fiedescoperite de un &cărturar nordic&, un celeru umanist al epocii, aflat într*o călătorie destudii şi în căutare de antic4ităţi. De îndată ce artifactele c4iar au fost &descoperite&, 6anni le*a folosit ca ar#umente într*o istorie a oraşului 2itero pe care o scria (dispărută, dar din cares*a păstrat o Eitome). )ntre timp, lucra asiduu la crearea operei ce a$ea să*i asi#ure

celeritatea, şi să*i atra#ă at%t oproriul c%t şi admiraţia #eneraţiilor $iitoare. ?ste $ora de ooperă mult mai elaorată, mai doctă şi mai $oluminoasă, numită pe scurt Anti@uitates ariae şi pulicată în două ediţii separate, succesi$e în 1=GE.

5u titlul Auctores etustissimi nuer in lucem editi[1E] ( Autori ec"i de curnd sco,i lalumină el &scoate la lumină& mai înt%i fra#mente din operele unor presupuşi autori antici,într*un opuscul de ;@ de pa#ini. După R4itford, fra#mentele ar pro$eni de la 1; autori, darnumărul şi autorii $ariază de la ediţie la ediţie. 9ista de mai 0os este întocmită în fu#ă, doardupă foile de titlu ale c%tor$a ediţii, deci nu are nici o pretenţie să fie completă. ?diţia din1=GE conţine doar operele de la 1 la 1+ (în 1; cărţi

1*!Srsilus 9esius, Oistoricus de ori#ine -taliae et /urrenorum (1 carte

http://en.wikipedia.org/wiki/Annio_da_Viterbohttp://en.wikisource.org/wiki/Catholic_Encyclopedia_(1913)/Annius_of_Viterbohttp://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn18http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn18http://en.wikipedia.org/wiki/Annio_da_Viterbohttp://en.wikisource.org/wiki/Catholic_Encyclopedia_(1913)/Annius_of_Viterbohttp://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn18


19/73


20/73

încă cea a lui Ptolemeu, căci deşi "olum descoperise de0a America, con$in#erea #enerală(inclusi$ a lui însuşi era că a0unsese în insulele indiene. !ulţi dintre sa$anţi încă luau tetelesacre ad litteram şi $edeau în persona0ele ilice personalităţi ale istoriei, o istorie ce nu a$ea,de la Adam şi p%nă în $remea lor, mai mult de c%te$a mii de ani. "u toate acestea,&descoperirea& a produs senzaţie şi perpleitate căci opera conţinea at%t de multe &date& noi şi

at%t de radicale, înc%t cei mai mulţi în$ăţaţi, deşi funciar neîncrezători, şi*au spus că nimeninu poate fi at%t de îndrăzneţ şi de neun înc%t să in$enteze astfel de lucruri, să se 0oace cufapte at%t de serioase (cu at%t mai mult cu c%t Annius era faţă isericească şi un în$ăţat şi săzidească o istorie ficti$ă, mai ales că nu părea să eiste nici o miză pentru o astfel deintreprindere. )n introducere, Annius spune că tetele ar fi fost #ăsite, printr*o &descoperirenorocoasă&, în papiri $ec4i şi aduse la cunoştinţa sa de doi ratres Armeni (călu#ări dinArmenia. Papirii ar fi conţinut fra#mente ale mai multor opere din mai mulţi autori care$oreau de repopularea lumii după potop, iar omentariile reprezentau o erudită ee#eză alor. Punerea în pa#ină, de o mare modernitate la sf%rşitul sec. 2, contriuie şi ea lacrediilizarea conţinutului pasa0ele &iz$oarelor& sunt scrise cu litere mari, distincte, restul

pa#inii ori c4iar +*8 pa#ini următoare fiind umplute cu comentariul lui Annius, scris mai mic.

"ontinu%nd o lun#ă tradiţie medie$ală, societatea renascentistă era dominată de #enealo#ismşi de #enealo#i, (pseudo*în$ăţaţi care scotoceau prin documente antice (pe care uneori le şifaricau pentru a croi descendenţe c%t mai onoraile sau mai noile pentru patronii lor.Printre temele istorio#rafice cele mai luate în serios de către aceştia era şi aceea a ori#iniidi$erselor popoare din persona0ele din ilie, ei stailind în fiecare caz filiera descendenţeilor din 6oe. Bermanicii, care se re$endicau mai toţi de la Boţi, îşi #ăsiseră un astfel destrămoş ilic în persoana lui !a#o#, unul din fii lui -afet, în conformitate cu teoriile$e4iculate în epocă, după care din cei trei fii ai lui 6oe s*ar fi născut toate popoarele de azidin 5em semiţii, din Oam 4amiţii (e#iptenii, ererii şi popoarele din Africa, iar din -afetneamurile din ?uropa [una din denumirile propuse în sec. - pentru limile indo*europene afost c4iar aceea de limi iafetite sau iafetice].

?i ine, ori#inalitatea lui Annius consta în aceea că el nu numai că îi aduce pe italici (deci peitalieni mai în faţă în această ierar4ie #enealo#ică, înaintea altora (precum #ermanicii, dar îi

punea direct la aza între#ului arore. "ăci, spune el, 6oe nu este altul dec%t -anus. -ar italicii pro$in din "ameses, fiul lui -anus, care nu este altul dec%t Oam> -ar din acesta pro$in #i#antul#S#es şi alţii, stirpe de re#i. -ată deci că în $iziunea lui Annius urmaşii lui Oam nu sunt doarnesemnificati$ele popoare africane şi ne#rii (cu care se asociau scla$ia şi $iciile, mai ales celeseuale' cum spune R4itford, &7"e sons o am Qere more t"an >ust men o a dierent color and rom a dierent land Q"o could be enslaed 7"eK Qere #ods/ #iants and Nin#s&. Brafton

eplică şi mai ine această esenţă a $iziunii (re$elaţiei lui Annius, afirm%nd că el &a dislocatcultura #reacă din locul său central n istoria omenirii ,i a conectat =estul modern direct la&rientul Mi>lociu ;iblicB omentariile sale încep de altfel printr*o in$ecti$ă la adresa&mincinoşilor de #reci& care susţineau că -talia ar fi fost colonizată de ei. După ce a&demonstrat& că italicii descind din Oam, aşadar direct din rădăcina ilică, Annius l*a făcutapoi pe siris re#ele ?truscilor * despre e#ipteni se putea spune orice, căci 4iero#lifele lorîncă nu erau descifrate * iar din 2itero, oraşul său natal, metropola fondată de siris imediatdupă potop (c%nd în realitate 2itero a fost creat prin sec. 2--- p sau nu mult înainte. Fireşte căopera sa a fost o mană pentru #enealo#işti, el însuşi confecţion%nd o astfel #enealo#ie pentru

papa Aleander 2- (or#ia, azi pierdută. !ă între dacă nu cum$a tocmai această #enealo#ieîi $a fi adus şi moartea, tradiţia susţin%nd că Annius ar fi fost otră$it la 1:@+ de către nepotul

papei, "esare or#ia. "ert este că el a fost a fost numit Ma#ister Sacri Palatii, demnitate


21/73

importantă la 2atican (un fel de sfătuitor pri$at al papei deţinută întotdeauna de undominican.

6u este de mirare aşadar că Anti@uitates ariae au fost de la un început un est*seller, şi aurămas astfel de parcursul între#ului sec. 2-, a şi în cele următoare. ommentaria au

de$enit un op de mare erudiţie şi l*au transformat pe Annius într*unul unul dintre în$ăţaţii defrunte ai epocii sale. -ar cărămizile cu care şi*a construit el între# acest edificiu au fostetimolo#iile. ?timolo#ii fireşte complet fanteziste, ca şi cele ale dacomanilor de azi.

#5.Frauda

Pe l%n#ă faptul că era totuşi neoişnuită o fraudă la un ni$el at%t de înalt şi at%t de îndrăzneaţă(căci Annius nu a falsificat c%te$a r%nduri ori cu$inte ale unui autor ci a in$entat autori, opereşi tete pentru a propune o nouă istorie a începuturilor lumii, mulţi dintre contemporani,

c4iar cei care a$eau ştiinţa şi discernăm%ntul necesar pentru a sesiza falsul, i*au acordat totuşiîncredere fiindcă el le confirma con$in#eri despre trecutul lor (ori su#erau soluţii c4iar mai

une în care ei &doreau să creadă& ($. R4itford ==. "u toate acestea, este de remarcat că niciunul din marii filolo#i ai epocii nu a căzut în capcana lui Annius şi nu a confirmat eplicitautenticitatea tetelor, deşi unii (între care 5i#onius, cum am $ăzut mai sus au folositlucrarea. 9ucrarea fusese demascată ca fraudă la numai < ani după pulicarea tetului, în1:@=, de către Petrus "rinitus (Pietro "rinito în 5e onesta 5iscilina[+@] ($. R4itford ==,n.:, însă opera acestuia nu a a$ut o mare circulaţie. )nsă uu fost numeroşi cei care, c4iar de la

pulicarea ei, au a$ut îndoieli asupra autenticităţii unora sau altora dintre tete, c4iar dacă nul*au în$ino$ăţit în mod direct pe Annius de fals, ci au crezut (sau au lăsat de înţeles că s*au

produs alte di$erse erori în sursele folosite de el. Au fost însă destui şi acei ce au ironizattetele lui Annius ori c4iar le*au demascat în mod eplicit drept contrafaceri. -ată din nou olistă de eemple

J#5.1. oannes 3osinus, în 8omanarum anti@uitatum libri decem ex ariis scritoribus summa ide etc. din 1:E8, spune la p. =1 (şi altele asemenea în alte locuri

6erosus, 5abius 7ictor 8 Cato0 de quibus tamen auctoribus eruditi non sine causa

dubitant$$$ ;erosus/


22/73

Cui opinioni accedunt Cato de originibus, et 9*rsilus Lesbius, si modo sunt horum

fragmenta quae 1iterbiensis #nnius ille publicavit$ Părere e care o au ato n &ri#ini ,i MKrsilus *esbius/ dacă ntr-adeăr lor le aar3in ra#mentele ublicate de acel Annius=iterbiensis

J#5.$. 9a 1:G8, în SKnta#ma 7ra#oediae latinae in tres artes distinctum !artXn AntonioDelrXo afirmă la p.8E:

:;


23/73

#nnianus enim, hoc est, fictitius iste Cato, praecipuum sibi scopum figit, ut doceat, /taliae

urbes, populosque, non a Graecis originem du"isse, sed contra Graecos ab /talis ortos.ăci Annianus/ adică acest ato nc"iuit/ ,i roune ca sco rincial să conin#ă căora,ele ,i neamurile 9taliei nu-,i tra# ori#inea de la #reci/ ci că dimotriă/ Grecii s-ar inăscut din 9tali.

-ar la pa#ina următoare îl numeşte pseudo=Cato iste

Fireşte însă că cei mai aspri critici, şi în termenii cei mai cate#orici, au fost cei care cunoşteaucel mai ine antic4itatea şi limile $ec4i, adică marii filolo#i ai acelor $remuri.

J#5.5. -ată ce spune renumitul eatus 34enanus la 1::1, în ;eati 8"enani Selestadiensis

8erum Germanicarum libri tres la p. 8G

ed omnium ineptissimus est #nnius quidam in 6erosum, autoris fabulosi fabulosior

interpres$ nam quoties ille hircum mulget, iu"ta proverbium, hic cribrum supponit$ -onnego tamen doctum fuisse qui nobis 6erosum effin"it quisquis fuit$ ?nsă dintre to3i/ cel maiaberant n riin3a lui ;erosus este un oarecare Annius/ interret ,i mai icti al unui autor

icti ăci de cte ori mul#e el 3aul (cum sune roerbul)[+1] / el i une dedesubt un ciur :u ne# totu,i că cel care l-a lăsmuit e ;erosus/ oricine ar i ost/ era nă3at

Brafton, cit%nd un alt loc din 34enanus, scrie la p. EE & e [adică Annius] inents Nin#s liNet"is Q"eneer "e "as toB so Anniuss most brilliant critic o t"e next #eneration/ ;eatus

8"enanus/ cried in dis#ust&

http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn21http://books.google.com/books?id=y8mjJFqU2MIC&pg=PA39http://books.google.com/books?id=VBWzVT5OQxwC&pg=PA420http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_edn21


24/73

J#5.8. Printre cei mai timpurii şi mai aspri critici ai lui Annius a fost şi flamandul oannesBoropius ecanus în &ri#ines AntQerianae din 1:>] l-au adus [sc. pe Oomer] mai nsre noi/ sunnd că el ar i trăit n remealui Arc"iloc"us 5ar Arc"iloc"us a nlorit cam e la a JJ999-a &limiadă/ e cnd domnea

GK#es *Kdianul/ la cinci sute de ani duă ntmlările de la 7roia )n traducerea latină făcutăde OieronSmus, dintr*o coruptelă ori printr*o lacună lipseşte cea de a doua 0umătate a frazei,astfel înc%t &precupeţul nostru de antic4ităţi& (noster anti@uitatum man#o, e $ora de Annius,cu aluzie la Anti@uitates a rămas cu con$in#erea că Arc4iloc4us şi Oomer au fostcontemporani, pun%ndu*l pe Pseudarc4iloc4us să spună acest lucru eplicit.


http://jsf.jsticket.net/sd/apps/adinfo-1.0/index.html?bj1WaWV3UGFzc3dvcmQmaD1qc2YuanN0aWNrZXQubmV0JmM9Z3JlZW4mbz13c2FyJmQ9JnQ9MTsyOzM7NDs1OzY7Nzs4Ozk7MTA7MTE7MTI7MTM7MTQmYT0xMDMwJnM9ODAwMSZ3PXNvbHRkbS5jb20mYj1iZDImcmQ9JnJpPQ==http://books.google.com/books?id=g8Y9AAAAcAAJ&pg=PA362http://jsf.jsticket.net/sd/apps/adinfo-1.0/index.html?bj1WaWV3UGFzc3dvcmQmaD1qc2YuanN0aWNrZXQubmV0JmM9Z3JlZW4mbz13c2FyJmQ9JnQ9MTsyOzM7NDs1OzY7Nzs4Ozk7MTA7MTE7MTI7MTM7MTQmYT0xMDMwJnM9ODAwMSZ3PXNvbHRkbS5jb20mYj1iZDImcmQ9JnJpPQ==


25/73

J#5.9. Inul din cei mai aspri critici ai lui Annius a fost fireşte osep4us ustus 5cali#er, poatecel mai mare clasicist al epocii moderne, cu si#uranţă cel mai mare al sec. 2-. 5cali#er$oreşte de mai multe ori, pe lar#, despre Annius 2iteriensis şi falsul său, eplic%ndu*i şierorile, în &us de emendatione temorum la 1?@ABAD 6erosos, 9etasthenes, 8 nescio quod Catones, acἀ

7hilones consulunt, qui ante hos centum annos e" officina nescio cuius indocti 8

impudentis prodierunt$ 5ar unde nu a a>uns absurditateaT Ei citea.ă ;erosi/ Metast"eni/ nu ,tiu ce atoni ,i P"iloni care au aărut CnumaiD o sută de ani naintea lor/ abrica3i de unoarecare lisit de ,tiin3ă ,i de ru,ine

-ar mai 0os, referindu*se c4iar la Annius

Cuius hominis inscitiam si nihil aliud, certe illud arguere possit, quod 9etasthenem pro

9egasthene posuit$ i /osephum Graece, aut trabonem, aut #thenaeum legisset, is

9egasthenem vocari deprehendisset, quem 9etasthenem vocat . 9#noran3a acestuia oate idemonstrată dacă nu rin altcea/ măcar rin aceea că scrie Metast"enes n loc de

Me#ast"enes 5acă l-ar i citit e 9ose"us n #rece,te/ sau e Strabo ori e At"enaeus/ ar ină3at că numele e care el l ronun3ă Metast"enes este (de at) Me#ast"enes

şi

qui et novos reges in 7erside crearunt, 8 #ssueros 7riscos, #ssueros Longimanos,

#ssueros 7ios, duos C*ros, 8 nescio que alia somnia #nniE 1iterbiensis in medium producunt$ Ei (adică aceiaşi pseudo*istorici au creat ,i re#i noi n Persia/ ,i aduc n dicu3ie e Assuerii =ec"i/ ,i e Assuerii *on#imani (cu mini lun#i)/ e Assuerii Pio,i/ doi Krus ,inu ,tiu ce alte nc"iuiri de ale lui Annius din =iterbo

-ar la p. :=;

ut nugator ille 1iterbiensis et eius sequaces$$$fabulati sint$ $$a,a cum bat cmii acel lecardin =iterbo ,i nă3ăceii lui

http://books.google.com/books?id=vTZBAAAAcAAJ&pg=PA3#v=onepage&q&f=false


26/73

J#5.:. "am în aceeaşi $reme, la 1


27/73

Au ieşit din acest oraş (adică din 2iterooameni de un ecepţional talent, care i*au datun nume mare, între care au fost Pietro Antonio,?piscop de 5e#na, teolo# unic, şi Bio$anniAnnio, am%ndoi din ordinul predicatorilor. Dar

acest Annio a fost !a#istru al 5acrului Palat,om foarte dotat, nu numai în teolo#ie şi înliterele latine, dar şi #receşti, eraice, armeneştişi c4aldeene, şi un atent cercetător alantic4ităţii, aşa cum limpede se $ede dinoperele scrise de el şi în primul r%nd din"ommentariile făcute asupra lui "ato, FaiusPictor, !Srsilus 9esius, Arc4ileus din /empi,enofon (autorul ?Vui$ocilor, P4ilon -udeul,!ettast4ene Persanul, erosus "4aldeul, partedin -tinerariul lui Antoninus, ?dictul luiDesiderius, re#ele 9on#oarzilor, 2ertumnianuldin c. a -2*a a ?le#iilor lui Propertius, asupraApocalipsei sf. -oan, cu multe interesanteWuaestiones şi -nstitutiones şi alte scrieri. "usi#uranţă a fost un om de un mare şi neoişnuittalent. "u toate că a fost calomniat de unii,spun%nd că el a faricat acele fra#mente din"ato cu celelalte cărţi, su numele unor astfelde autori, fără să $adă cărţile $ec4i ale numiţilor autori, c4iar eu, pe c%nd eram foarte t%năr, le*

am $ăzut. De aceea nu mă îndoiesc de faptul cădacă le*ar fi $ăzut, nu l*ar acuza pe unasemenea om de un astfel de lucru.

unul călu#ăr, fără prea multă ştiinţă, crede că lipsa do$ezilor materiale e de $ină pentruacuzaţia de calomnie, iar nu inconsistenţele tetelor pulicate anacronisme de tot felul,contradicţii cu autorii antici autentici, elemente de limă imposiile sau ne$erosimile,susţinerea unor idei năstruşnice, &ori#inalităţi& complet străine spiritului antic ş.a m.d.

"on$ins de inte#ritatea lui Annius i*a dat şi el o m%nă de a0utor, at%t c%t a putut, &amintindu*şi& că a $ăzut şi el ori#inalele lui Annius, pe c%nd era t%năr.

Am $ăzut mai sus că ormann îi amintea printre cei aflaţi de partea lui Annius pe 5tri#oniusşi 5Slur#ius, Brafton citează şi el pe prof. o4n "aius de la "amrid#e (p. G


28/73

di$erse scrisori pri$ate, el citează de0a din autorii pe care îi $a &descoperi& mai t%rziu, iarforma acestor citate încă nu este cea pe care ele o $or a$ea în ediţia pulicată în 1=GE.

#8. Dacii la Pseudo-Cato al lui nnius 3nianus Cato4

JAnnius dă ++ de fra#mente ca aparţin%nd &ri#inilor lui "ato. 5in#urul care intereseazădiscuţia noastră apare în c. 2-- (pa#inile nu sunt numerotate, într*o frază despre peninsulaOistria. 5pune Pseudo*"ato

+istria quoque a duce misso a /ano nomen retinet$ #t Graecorum quidam scribunt dictum

ab /stro amne cognomine )anubio( cui )ane gentes accolae nomen impressere0

fabulanturque ramum e" eo in +istriam primum ab /stro effluere. Ui istria ,i-a ăstrat

numele de la o căetenie trimisă de 9anus 5ar unii #reci sun că s-a numit de la rul 9stru/numit ,i 5anubiu/ căruia numele i l-au dat neamurile ecine ale 5anilor

Aşa cum $edem, nu sunt menţionaţi aici nici Beţii şi nici Dacii, ci Danii. Aceştia sunt într*ade$ăr consideraţi ca locuind pe malurile Danuiului, deci o identificare a lor cu Dacii estesuînţeleasă. A$em aici unul din nenumăratele eerciţii etimolo#ice care îi plac at%t de multlui Annius. Fireşte că el conţine un anacronism patent, căci numele danezilor a fost cunoscutromanilor mult mai t%rziu (primele atestări par să fie în sec. 2- la -ordanes şi Procopiu,cunoscuţi mai ine din sec. 2--, de la B3 şi alţii. De ce apreciază d*ra Peţan în n.1: că & ?ntrenumeroasele etimolo#ii rouse entru 5anubius/ aceasta deine cea mai lau.ibilă/ cucondi3ia ca citatul lui ;riet să ie autentic&...numai dumneaei ştie. "alitatea etimolo#iei fireştecă nu are nici o le#ătură cu autenticitatea fra#mentului. ?a ar fi fost complet fantezistă şi dacăfra#mentul ar fi fost autentic.

Putem aşadar reface acum istoricul &preţioaselor informaţii& pe care ni le*a dat pseudo*"atodespre #eţi, pe care unii &cărturari nordici& ni le*au transmis c%t au putut, şi pe care răiicărturari rom%ni de azi le*ar fi ascuns, dacă nu ele ar fi fost &aduse la lumină& (cum zice

6anni de către d*na "rişan şi d*ra Peţan

*un călu#ăr fără prea multă onestitate intelectuală, dornic de #lorie, in$entează nişte autori şinişte tete pentru a*şi impune propria $iziune asupra începuturilor lumii. )ntre aceştia şi un

pseudo*"ato, pe care îl pune să afirme că numele Danuiului $ine de la Dani, care locuiesc pemalurile lui.

*unii din umaniştii de la începutul sec. 2- au preluat întocmai tetul lui Pseudo*"ato, fieaccept%ndu*l, fie cu îndoieli, fie respin#%ndu*l. 5e naşte astfel o contro$ersă.

*alţii au adău#at la tetul iniţial şi precizarea, informaţie anală în acea $reme, că Danii suntaceiaşi cu Dacii (precum şi Beţii cu Boţii.

*şi uite aşa au a0uns dacomanii noştri, citind &cărturari nordici&, să*i atriuie ietului "ator%nduri despre daci şi despre #eţi.


29/73

#9. Conclu'ii

?ste interesantă incursiunea pe care am făcut*o în istoria filolo#iei clasice a secolelor 2*2--, prile0uită de &descoperirile& nai$e ale d*nei "rişan şi ale d*rei Peţan. ?ste o incursiuneîn lumea unor titani. In Petrarca, 2ossius, "asauon, 5cali#er şi at%ţia alţii au pus azelefilolo#iei moderne fără să aiă la îndem%nă nici ediţiile critice, nici dicţionarele şienciclopediile de care dispunem noi azi, nici ilioteci cu tot ce s*a scris în lume, nici

periodice şi nici internet. 6umai uriaşa lor cultură, o neoişnuită curiozitate intelectuală şi perfecta stăp%nire a limilor $ec4i (nu doar #reaca şi latina, ci şi eraica şi araa, a unii şiarmeana, turca şi persana' să ne #%ndim doar la "antemir, splendid produs al acestei 3enaşterieuropene au făcut posiile opere ca ale acestora, aflate mult peste epoca lor, care au făcutemuli şi au tras ştiinţele în sus, după ei. "u această ocazie am aflat şi eu, şi $*am transmis şi

d$s., lucruri de care nu ştiam p%nă acum, de pildă de eistenţa acestui at%t de pitoresc Anniusdin 2itero.

Dar acest suiect nu era în planul meu de cercetare. "a să fac această in$esti#aţie şi ca săscriu acest articol mi*am am%nat cu patru*cinci zile lucrările mele curente. &In neun aruncăo piatră în apă şi şapte înţelepţi n*o pot #ăsi& spune o $oră ade$ărată' căci se do$edeşte într*ade$ăr mult mai ane$oios să demontezi şi să demonstrezi pe înţelesul tuturor falsitatea unorteorii cum sunt cele dacomanice (cu c%t mai #o#onate, cu at%t mai crezute, aşa cum s*aînt%mplat şi în cazul Antic"ită3ilor lui Annius, iar operaţia ia mult mai mult timp dec%t le*aluat autorilor lor să le scrie. r, sunt mii şi mii de prostii cu care dacomanii au intoicat şiintoică zilnic cititorii de carte şi de internet. !ulţi dintre cititorii care nu se lasă amă#iţi de

po$eştile dacomanice şi c4iar unii dintre cei ce se ocupă de istorie şi filolo#ie cer caspecialiştii să ia mai ferm poziţie împotri$a acestor aeraţii, e$entual eplic%nd celor dispuşisă citească în ce constau erorile dacomanice şi ce spune ştiinţa ade$ărată despre acestec4estiuni. )nsă cine dintre cercetătorii serioşi poate fi pus să*şi sacrifice ani din $iaţă şi dincarieră pentru a răspunde tuturor acestor inepţii, care nu sunt nimic altce$a dec%t maculaturăfără nici o $aloare, de la un capăt la altulT \i oare merită un astfel de efortTT "ei a$izi desenzaţionalul dacomanic, de materiale pur naţionaliste, pan*rom%niste şi protocroniste sunt înmod eclusi$ oameni cu o educaţie precară sau dezec4ilirată (c4iar şi aceia care au terminato facultate, şi c4iar şi puţinii dintre ei calificaţi în studii istorice filolo#i (a iată, şi doctori înfilolo#ie trecuţi prin şcoală precum #%sca prin apă, ori istorici făcuţi la duzină pentru a

cerceta istoria miscării muncitoreşti în folosul partidului. ;rebuie spus foarte limpedeacest lucru< dacomania nu poate prinde dec=t la cei cu o spoială de cultură, făcută dinau'ite, din 'iare şi de la tele/i'or. >a este 0n acelaşi timp o consecinţă, dar şi un indicatoral ignoranţei cui/a. Pe cei ce şi*au format de0a con$in#eri dacomanice * e$ident pe criteriistrict emoţionale (&patriotice&, naţionaliste * este #reu, dacă nu imposiil, să*i faci săînţelea#ă, cu ar#umente raţionale (cu cărţi, cu articole ştiinţifice ori de popularizare, că seaflă în eroare> ?i pur şi simplu nu înţele# un astfel de discurs, nu pot urmări un raţionament(c4iar simplu p%nă la capăt şi, mai ales, nu sunt dispuşi să accepte că s*au înşelat, eitransform%nd orice dispută de idei într*o răfuială personală. udecata raţională, ca şi decizia şiacţiunea conforme cu ea, presupun un tip de #%ndire superior, format în şcoală, care cere pede o parte un în$ăţăm%nt de o ună calitate (pe care 3om%nia nu*l mai are, iar pe de alta cere

din partea ele$ului şi studentului un efort intelectual (pe care tinerii de azi nu mai ştiu nicicum şi nici de ce să*l facă. -ar la aza unei societăţi cu o #%ndire sănătoasă au stat mereu, şi


30/73

stau şi azi (fireşte, în ţările în care #u$ernanţii sunt interesaţi de ni$elul intelectual alcetăţenilor lor studiile clasice, desfiinţate practic în 3om%nia de azi şi aflate proail în ceamai proastă situaţie din ultimii 1:@ de ani [$ezi aici un semnal de alarmă tras de prof. 3aduArde$an].

)n mod normal, un asol$ent de liceu (care nu a trecut prin şcoală de#eaa ar treui dacă nusă aiă cunştinţele care să*i permită să respin#ă cate#oric şi ar#umentat inepţiile dacomanice,măcar să*şi dea seama că ce$a nu e în re#ulă cu ele, fiindcă este totuşi împotri$a oricărui unsimţ să admiţi că o #rămadă de amatori de cele mai di$erse profesiuni, de la in#ineri şieconomişti la $eterinari şi farmacişti, să fie eperţi în studii antice şi în lima dacilor, iar toţicei care au studiat sistematic aceste lucruri, de la studenţii de pe ăncile uni$ersităţilor, lacercetători, profesori şi academicieni, at%t rom%ni c%t şi străini, să fie nişte proşti, în#uşti laminte, fricoşi, lipsiţi de coloană $erterală şi aşa mai departe>> Dacomania de$ine astfel, ca şimanelele, o etic4etă care ne arată limpede şi din primul moment cu ce fel de om a$em a face.In prieten mi*a spus că am dat prea mare importanţă în acest articol celor două doamne şi

producţiilor lor. Poate are dreptate. \i totuşi, c%nd $ăd că sunt de acum a#resat din toate

părţile de această ade$ărată psi4oză dacomanică[++], întreţinută cu ună ştiinţă sau doar dini#noranţă de unii cu pretenţii de specialişti, simt c%teodată ne$oia să dau cu căciulanDumnezeu, cum se spune, c4iar dacă n*am să fac mare scofală cu asta. "ăci şi acest articol $afi proail încă unul din episoadele unei lupte cu morile de $%nt.

C=te/a repere bibliografice pe internet<

!ulte din $olume se #ăsesc pe internet (Boo#le ooNs sau -nternet Arc4i$e şi pot ficonsultate, cel puţin parţial. 9a unele am dat adresele 7e

J affioni Bio$anni !attian#eli Paola Annio da =iterboH 5ocumenti e 8icerc"e, "onsi#lionazionale delle ricerc4e, 1GE1.

J Fuma#alli, ?duardo n also tardo-@uattrocentes@uoH lo Pseudo-atone di Annio da=iterbo, în =esti#ia Studi in onore di Giusee ;illanoic", 1, 1GE=, 88;*8


31/73

J Brafton, Ant4onS April 54elford şi 6ancS B. 5iraisi, :eQ Vorlds/ Ancient 7extsH 7"e PoQer o 7radition and t"e S"ocN o 5iscoerK, "amrid#e, !ass. Oar$ard I.P., 1GG+.

J Brimm, Alfred &siris/ Ooeni# der EtrusNer/ Gianni :anni da =oterbos B7abula &siriana Ae#KtiaB als ;eitra# .ur Ruerelle des Anciens et des Modernes, în /4omas BlucN*9ud7i#

!orentz (edd., Exotisc"/ Veis"eitlic" und ralt/ ambur# +@@;, E1*11


32/73

J1::= ;erosus et alii eius ar#umenti autores de c"ronolo#ica riscae etc

J1:=: ;erosi sacerdotis "aldaici/ Anti@uitatum libri @uin@ue/ cum etc

J1:=: ;erosi Anti@uitatum libri @uin@ue.

J1::+ ;erosi Anti@uitatum 9taliae ac totius orbis libri @uin@ue

7ote<

[1] 9a 4ttpCC777.noidacii.roC6oi^+@Dacii^[email protected];CBeta.pdf . /itlul este de natură să neatra#ă de la un început atenţia că autorul este un dacoman fundamentalist, de $reme ce #etaeste matca tuturor limilor euro-asiatice' nu indo*europene, ci euro*asiatice, nici mai multnici mai puţin, adică a limilor din ?uropa şi Asia şi indo*europene, şi altaice, şi u#ro*finice,şi europene pre*indo*europene precum asca, şi caucaziene, şi sino*tietane, dra$idiene etc.Adică mai toate limile lumii se tra# din #etă>

[+] 5esiunea cu pricina a a$ut loc la += octomrie +@@8 la -nstitutul de Ar4eolo#ie, al căruidirector este prof. Al. 2ulpe. Prof. Dan 5luşansc4i era la acea $reme preşedintele 5ocietăţii de5tudii -ndo*?uropene.

[8] !i se pare interesant de menţionat că lucrarea fi#ura şi într*una din pulicaţiile electroniceale #rupului de studiu Etno#ene.a (pe ser$erul !uzeului 6aţional de -storie, alături de nume

importante, precum cele ale lui Florin "urta, Al. !ad#earu sau ?rnest erlander*/%rno$eanu, dar &tetul a fost retras&. Pe pa#ina de care $oresc mai sunt ciudăţenii, ca acelsupărător &rYzumY en Franaise& în dreptul tetului d*lui erl_nder*/%rno$eanu. Pe pa#inaarticolului d*rei Peţan despre "ato mai este şi un linN la4ttpCC777.#eocities.comCaurora`petanCcato.4tml, unde însă nu mai eistă nici un document.

[=] 6u sunt c4iţiuşar, dar e ine să e$ităm &scăpările& c4iar în titluri' lucrarea se numeştefireşte &ri#ines.

[:] 5ust. origo are acelaşi rad. cu orior a se na,te , sensul lui primar fiind na,tere, născare . ?ntemeiere era conditus, de la condo,*ere.

http://www.noidacii.ro/Noi%20Dacii%20nr.17/Geta.pdfhttp://www.noidacii.ro/Noi%20Dacii%20nr.17/Geta.pdfhttp://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_ednref2http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_ednref3http://www.geocities.com/aurora_petan/cato.htmlhttp://www.geocities.com/aurora_petan/cato.htmlhttp://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_ednref4http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_ednref5http://books.google.com/books?id=5E8VAAAAQAAJ&printsec=frontcover&dq=%28annius+OR+annio+OR+anius+OR+anio+OR+annivs%29+%28viterbiensis+OR+viterbo+OR+uiterbiensis%29&hl=en&ei=nTZJTf-SCsadOvrWoQo&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=2&ved=0CC8Q6AEwAQhttp://books.google.com/books?id=0G8UAAAAQAAJ&printsec=frontcover&dq=%28annius+OR+annio+OR+anius+OR+anio+OR+annivs%29+%28viterbiensis+OR+viterbo+OR+uiterbiensis%29&hl=en&ei=nTZJTf-SCsadOvrWoQo&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1&ved=0CCgQ6AEwAAhttp://books.google.com/books?id=d272BkFNme0C&printsec=frontcover&dq=giovanni+nanni&hl=en&ei=bDVJTYPaH4uZOpPfrdMP&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=5&ved=0CEIQ6AEwBAhttp://books.google.com/books?id=AIk6AAAAcAAJ&printsec=frontcover&dq=giovanni+nanni&hl=en&ei=bDVJTYPaH4uZOpPfrdMP&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=4&ved=0CDwQ6AEwAwhttp://www.noidacii.ro/Noi%20Dacii%20nr.17/Geta.pdfhttp://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_ednref2http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_ednref3http://www.geocities.com/aurora_petan/cato.htmlhttp://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_ednref4http://soltdm.com/dacoman/psc/pseudocato.htm#_ednref5


33/73

[


34/73

[+1] Mul#ere "ircos (a mul#e ţapi era o zicală ce însemna a face ce$a fără noimă, fărăminte (2ir#.. "u$%ntul cribrum (de unde $ine rom. ciur este tipic catonian, el folosindu*ldeseori în 5e 8e 8ustica.

[++] ilnic primesc emailuri pline de inepţii, de la &etimolo#ii& şi &descoperiri& p%nă la

în0urături şi ameninţări. Deunăzi, un şofer de tai, căruia am încercat să*i eplic că mă priceptotuşi la astfel de lucruri şi că se înşeală în pri$inţa lor * era $ora de plăcuţele de aur &dace&, pe care le*ar fi topit re#ele "arol ca să*şi facă palat etc. *, la plecare mi*a spus &a e totul cumam zis eu> \tiţi ine că aşa este, dar nu a$eţi $oie să $oriţi>>&

Decretul dionSsopolitan (-B 1+18 în cinstea lui Acornion

Decretul dionSsopolitan în cinstea lui ANornion al lui DionSsios este una din cele douăinscripţii care menţionează numele re#elui ureista, şi unul din importantele documente aledomniei acestui re#e #et. ?l a fost descoperit la aliN ($ec4iul DionSsopolis, în pereteleunei şcoli aflate pe drumul spre Dori (/olu4in şi se află în muzeul din 5ofia (in$. 1+@@.

?ste o stelă de marmură, din care s*a pierdut partea de sus (proail nu prea multe r%nduri.Partea păstrată are ;@ cm înălţime, =


35/73

Oiller L )n 1G1; inscripţia este din nou pulicată de către Oiller în 5-B8 nr. ;


36/73

http://soltdm.com/inscr/igb/0013/0013c.htm


37/73

-nscripţia întrea#ă, după !i4ailo$, planşa 18(8 [clic pentru mărire]

Fi#. 1. Foto#rafia părţii de sus, după !i4ailo$, 18(1 [clic pentru mărire]

http://soltdm.com/inscr/igb/0013/0013s.htm


38/73

Fi#. +. Foto#rafia părţii de 0os, după !i4ailo$, 18(+ [clic pentru mărire]

http://soltdm.com/inscr/igb/0013/0013j.htm


39/73

Foto#rafia după galinNa (rezoluţie foarte slaă


40/73


41/73

Fi#. 8. 3econstituirea tetului inscripţiei (desen 5. lteanu

/etul decretului în cinstea lui Acornion, de la DionSsopolis (aliN, ul#aria, =Ea, după -B

1+

18.

(traducere 5. lteanu

1 [j j j j j j j j j j]k k k [j j j j j j j j j j j]

l%n#ă

[j j j j j j j j j] q kvw ἀ [j j j j j j j j j j]

..a luat...

[j j j j j j j j j]qx yw{|q }k Ἐ [j j j j j j]

...pe /4eodoros şi pe ?pi[...

[j j j j j j j j j]~ k q x {•qx ῖ ἰ{kk€k~[ j j j]

...pe propria c4eltuială...

: [j j j j j j j j]k|~‚kq{[ƒ] €[]kῶ ἀ [q j j j]

ale] conaţionalilor le*a luat asupra lui [...T]

[j j j j j j j w ]ἰ x „…w{kv q q xq kk k[ q (T]ὐ ῦ la(T Ar#eda$on (5ar#eda$on la tatăla[cestuiaT]

[j j j j j kk…w]wqx {w }k ~‚‚†| k ἅ [j j j]

a0un#%nd şi înt%lnindu*l împreună cu...

[j j j j j j j j] ƒ ‡ k qἀ ὐ ῦ}kw}€~kq ῆ[x {w ]

acela i*a dat lui în posesie

[j j j j j j ]ἀ ‚~w q { q,ῆ

wwˆx w …ww ἱ [qx]

a dezle#at poporul, şi a0un#%nd preot

1@ [j(T q ywq ‰w…]ῦ ῦ Šq‚ Šx w qk x }k k x ‹‚~•kx [ ]ἐ *

[al eului cel !]are procesiunile şi 0ertfele

[ww~w k] x }k q x q•kxῶ ῖ w{|}w [ ]ῶ

[le*a să$%rşit strălucit] şi a împărţitcetăţenilor

[}w , w Œk]ῶ ῷ Šw k†| ww‚ x q•|xἱ ὁq x {k ῖ [k€]*

[carne, şi fiind tras] la sorţi preot al lui5arapis, la fel

[k~ w~Š]ἀ ƒ }k x }k k…Š‹|x, qῶ ῦ [a c4eltuit şi s*a ac4itat de îndatoriri] cu ine


42/73

w | ̂ ἐ [q‚] şi cu solicitudine, şi fiindcă

[ x w|x Žq]ῆ ˆ~q‚ q } †qqx w ‡ὐ ἔ ἱ ῆ ἀ ƒ ἐ ῶ [|]

DionSsos, eponimul oraşului, nu a$ea preotde mulţi ani,

1: [kk}ƒ‹w x ]ὑ q q {|}wῶ ῶ ἐk‚q }ἑ [k }k]*

la aclamaţiile cetăţenilor s*a oferit el,

[k ƒ k•q‚] |•q‚ kk†wk~•kἈ kkvἀ [| ]

iar în timpul iernării lui "aius Antoniuslu%nd

[q ~kq] q ‹wq Šx w qk x }k ῦ ῦ‹‚~•kx [ w]ἐ *

cununa zeului a să$%rşit procesiunile şi 0ertfele

[w~w }k] x }k w…kqw x }k q xῶ ῶ ῖ q•kx [w]*

cu ine şi cu mare dărnicie şi a distriuitcetăţenilor

[{|}w }w] ‹|x, ‹w w [ ] ῶ ἀ ῶ ῶ ἐŒkq‹ }ᾴ [ ]ῃ

carne din elşu#. \i lu%nd pe $iaţă şi cununazeilor din

+@ [~k]q wƒ| x {k v•q‚ Šx w qk xἀ} [k ]

5amot4race a să$%rşit iar procesiunile şi 0ertfele pentru

[k x ‹‚~•k]x

ww w ‚~ }k

ἐ ῖ ὑ ῶ ῶ

x ῆ []* participanţii la mistere şi pentru oraş, iar

[w|x, ]ἐ w• w q vk~|x ‚wv~kῦ‘q‚ }k [w]*

după ce re#ele ureista a a0uns primul

[…•~q‚ …w…]qqx y }ƒx vk~|ῶ ἐ ᾴ}k ~k ᾶ []

şi cel mai mare dintre re#ii din /4racia şi

[ƒ ]k q qkq }k ƒ Š{wῦ ῦ ἐ}kw~†ƒ*

a luat în stăp%nire totul dincolo de flu$iu şide pe*aici

+: [}qx …]w wqx }k q x q q ῦ ἐ ῇ‘ }k w*ῃ

şi a0un#%nd şi cu acesta în cea dint%i şi ceamai mare

[…•~ ]ῃ • k v~k }kw…Š’wk ᾳ ῇk•{ *

prietenie a reuşit să facă cele mai unelucruri

[…| }k] ~‚vq‚wˆ| k }Š~k }k ƒ w qk q v ὔ ῦ [k]*

pentru patrie, $orindu*i şi d%ndu*i sfaturifoarte importante

[~]| x q x ƒ x w|x ~|ƒ [•]kῆ şi cucerind ună$oinţa re#elui spre


43/73

q~kk [‚]* m%ntuirea oraşului'

[‹qˆ]wqx w q x qq x k~ w{ xἔ ῖ ῖ ἅ ἀ ῶk‚q ἑ

şi în toate cele care au urmat s*a oferit pesine fără

8@ [ ]ἐ {{q‚ x }k k x x w|x w~v€kx }k ῆ}{ˆq‚x ἐ []*

cruţare şi a mai luat asupra sa fără şo$ăire şisolXi

{ w†wqx [ ] }|x q x q Š|x ἀ}kw…Š’w~‹k []

pentru oraş şi a înfruntat pericole ca săoţină ce$a în orice c4ip

k•{ ~‚q, x w k qῇ ῖ “q€”q k•q‚ ‚[ ]ἱ *

spre folosul patriei, şi fiind trimis laimperatorul roman ". Pompeius,

q k q}Šqk |k q q~kw x q ὐ Ῥ ῖ ἀ ὑvk~|x ‚kvw[]*

fiul lui "naeus, de către re#ele ureista casol şi înt%lnindu*se

[~]k w~vw ‚ ƒ x }k ~‚‚†| k xὐ ῷ ῆ ‰k}w{q•kx qἐ [ x] ῖ

cu acesta unde$a în !acedonia în prea0maOeracleei

8: w[ ]Š }ƒk ƒ q ˆ}q‚ q qἩ ἐ ῦ ὐq‚ x w q vkὑ ῦ [~]*

de pe 9SNos s*a preocupat nu numai detreurile re#elui,

|x †ƒk~q‚ x {‹wq ƒ

w q[]k ƒ

ὔ

|k•| kῬ []*oţin%nd pentru re#e ună$oinţa romanilor,

k…wqx vk~w , –—k }k w xῷ ῖ ἀ ῆk•{qx q‚ x }k•~q‚[x]

dar a făcut şi pentru patrie cele mai une

{‹wq †ƒk~qˆx, }k‹q‚ {w }kk ~–k— w•~k~ }ᾶ [k]*

aran0amente, în #eneral în toate împre0urătileacestor $remuri

[] ̃ ‚† }k ~‘k kkvkwqx }k ῶ ῇ{kŠkx †‘[w]*

implic%ndu*se cu trup şi suflet şi c4eltuindu*şi din cele

=@qx k x } q v•q‚, k {w }k ῖ ἐ ῦ ῶq} †qƒ…•| ~|kῶ [q]*

pentru propriul trai ca să pună sin#ur pe picioare şi unele

q k‡ k‚q ƒ w…•~ƒ {w•}‚k[]ῶ ἑ ῦ ἐ~q‚{ƒ w x ƒ *ἰ ὑ

din dre#ătoriile oraşului a arătat cel maimare

w x k•{qx ~|ƒ•k™ k q }k ῆ ἵ ὖ ὁ{ qx k•ƒk ῆ ῶ

zel pentru inele patriei. Aşadar, pentru ca

q‚ x }kq[‚ x] }k …k‹q‚ x {kx }k k‚q ἀ ἄ ἑ şi poporul să arate că preţuieşte pe ăraţii


44/73

w w…wq kx, {wὐ ῦ [{]* uni şi

[†‹]k [ ] vq‚ }k {€ ~‹k w ῇ ῇ ῷ ῳ ἐ ῃ ῆ qˆqx }q•|ἐ Ἀ [k]

merituoşi care îi fac ine, pe acesteconsiderente sfatul şi poporul

=:Žq [‚]~ •q‚ }k ~wk|‹ k k q q xῆ ὐ ἐ ῖ Žq‚~•qx †‚~ [ ]ῷ

4otărăsc să i se ridice laude lui Acornion allui DionSsios, să fie

~wŠ }k w } †k} , ~wkq ~‹k {w ῳ ἰ ῇ ῦk q }k w x q ὐ ἰ [q]*

încununat la DionSsii cu cunună de aur şi cuc4ip în ronz,

[]q †[]q }k‹‡ }k~q qx q xἕ ἔ ἐ ῖ Žq‚~•qx †‚~ ~wῷ [Š]*

să fie el încununat şi în $iitor în fiecare ande DionSsii

[] , {w[{]~‹k {w k }k w x Š~k~ῳ ὐ ῷ ἰ ἀ {Šqx *ἀ

cu cunună de aur şi să i se dea pentruridicarea statuii

q q k~kq xἐ ῆ…q x.ἀ ᾶ

locul cel mai de $ază din piaţa pulică.

@bser/aţii asupra teAtului<

Din cauza liniaturii de #4ida0 unele litere lacunare au fost #reşit citite. 5pre e., în r. +


45/73

Jr. 6. LENGἀ . "u$%ntul următor pare a fi într*ade$ăr €kq, deşi lectura nu este deloc at%tἀde clară cum este ea prezentată în cule#eri (9atSe$ şi Dittener#er citeau k €~kx. 2erulἰeste îndeoşte considerat a fi o formă a lui k•| (anume aoristul mediu şi este tradus prinἀs*a îndepărtat (5uce$eanu. Pe de o parte însă forma aceasta poate a$ea, la ri#oare, şi alteeplicaţii, deşi mai puţin proaile, pe de alta utilizările şi sensul nu sunt deloc cele care i se

atriuie în mod oişnuit. 5ă spunem mai înt%i că formele de aorist mediu ale acestui $er suntfoarte rare ele nu apar în inscripţii iar în tetele literare ele se pot număra pe de#ete,oser$aţie ce ar treui să ne facă precauţi asupra lecturii însăşi. Apoi treuie oser$at că

k•| este un compus cu (ἀ ἀ de la sau de tot , cu o funcţie ce corespunde particuleien#lezeşti o al lui k | a ridica. 5ensurile date de 9iddel*5cott conţin pe o ori pe aQaKlit o , carrK o , taNe aQaK ş.a. ?presia kw w~vw•k înseamnă ἀ ῖ a trimite (a scoate/ a

une e icioare) o ambasadă (solie). /ocmai pentru că este un $er cu sens prin ecelenţătranziti$ (el de altfel suportă două complemente, k x cea şi de undea este folosit dere#ulă la diateza acti$ă. Formele medii sunt, cum am spus, etrem de rare, neilustrate îndicţionare, şi ele treuie să fi însemnat mi iau/ mi scot (L scot entru mine. ?liptic şifi#urati$, din epresii precum a ridica n.ele (sau ancora, care în lima0ul marinăresc

ec4i$alau cu plecarea dintr*un port, el a do%ndit şi sensul a leca/ a se deărta[1]. )l #ăsimînsă cu un alt înţeles în Sc"olia in &iani alieutica (în $olumul Sc"olia in 7"eocritum,editat de Fr. D›ner, la Firmin Didot 1E=G, 1.:@E (p.+EE w kq™ kvw. w kq™ …Šwk! ἔ !

kq™ }k " LENGἀ , de unde s*ar înţele#e că kq şi deri$atul €kq puteau fi sinonime" ἀcu w kq (de la w •~}| a #ăsi, dar acesta însuşi este tradus prin kvw ! ὑ ἔ a luat , e$oluţie desens eplicailă prin a lua cea ce ai #ăsit . De reţinut deci că pe de o parte nu este asolutsi#ur că lecţiunea cu$%ntului este €kq, iar pe de altă parte acesta poate fi tradus şi altfelἀdec%t a lecat , anume & ,i-a asumat & (a luat asura sa&.

Jr.


46/73

de citire. !ai 0os încerc să arăt în detaliu dificultăţile pe care le ridică acest loc şi să propunlectura care mie îmi pare corectă în acest caz. /oate ilustraţiile de mai 0os sunt dule în parteast%n#a este o foto#rafie neprelucrată, pentru comparaţie, iar în dreapta desenele diferitorelemente $ăzute de unii sau de alţii dintre editori.

9ectura considerată cea mai ună azi, pe care a adoptat*o şi !i4ailo$, este a lui Oiller„…{k‚ q. Foto#rafia acestui loc al pietrei arată însă că acolo nu se poate afla un . )ntr*ade$ăr, dacă am desena un pe urmele $iziile pe piatră el ar treui să fie mult prea aproapede A şi mult prea departe de

-ată (în dreapta c%t de dezec4ilirat ar fi presupusul , aşezat prea la st%n#a între A şi .

Pentru o corectă interpretare a acestei litere sunt importante cele trei lecturi diferite propusede primii editori, care par să indice două elemente distincte ale literei

*lectura lui 9atSe$, , redă două are $erticale $ăzute de el (de fapt dehNorpil în 0umătatea de 0os a literei. Acestea sunt confirmate şi de Dittener#er care propunea

pentru eplicarea lor #rupul ž, citind „…w{k‚q, formă ne$erosimilă. &arele& sunt $iziileşi pe foto#rafia lui !i4ailo$, însă su ele se $ede clar o cură de unire, astfel înc%t eu $ădacolo mai de#raă o uclă inferioară

-ată (desenate pe foto#rafia din dreapta cele două are $ăzutede 9atSe$ şi Dittener#er, de fapt o uclă, nediscutate de

ceilalţi.

*galinNa afirmă că în acest loc nu se poate citi nici , nici ž, ci P, propun%nd forma„…w{kq. 6ici acest 4apa nu este mai acceptail, deşi galinNa l*a propus din două moti$efoarte întemeiate a.piciorul literei de la poz. a E*a nu se află pe centrul spaţiului, cum ar fitreuit să fie dacă el era un , ci în st%n#a lui' . în partea de sus par să se $adă resturile unei

ucle ca cea a lui P.


47/73

-ată (desenată pe foto#rafia din dreapta ucla superioară,deasupra piciorului literei aflat în partea st%n#ă

Părerea mea este că toate aceste oser$aţii sunt corecte, proaste fiind doar soluţiile propuse.Dacă acceptăm că în partea de sus ar putea fi o uclă, iar cele două are paralele de 0os sunt înfapt o uclă inferioară, atunci litera a E*a treuie să fi fost un , care s*ar fi încadrat perfect înspaţiul eistent, cum se $ede în acest desen

Pe foto#rafia din dreapta este desenat *ul rezultat dincominarea arelor paralele inferioare şi a uclei superioare.

9ectura pe care o susţin eu este aşadar …{kvq,Ἀ formă pe care P=r/an a folosit-o 0n modconstant în toate locurile în care a discutat acest nume. "4iar dacă el nu a nu a afirmat*oeplicit şi nu a ar#umentat*o, este limpede că nici nu a preluat lecturile date de editori fărăsă le $erifice cu foto#rafia pulicată de galinNa, iar ceea ce a citit el pe acea foto#rafie a fost„…w{kvq, soluţie ce îmi pare şi azi mai corectă, în ciuda lecturii lui !i4ailo$ şi a faptului căsa$antul ul#ar a $ăzut cu si#uranţă piatra (însă uneori detaliile se $ăd mai ine pe foto#rafiedec%t pe piatră, mai ales la litere at%t de mici. -#norată aproape de toţi editorii ulteriori(!i4ailo$ o marc4ează c4iar ca pe o curiozitate sau o eroare a istoricului rom%n, cu &sicPar$an&, lecţiunea …{kvq a fost reconsiderată, tot fără ar#umentare (după ştiinţa mea, şiἈ

utilizată de O.Daico$iciu.

Jr. ++. )n introducerea propoziţiei care menţionează pentru prima oară numele lui ureista, înmod limpede o temporală, cum arată şi #eniti$ul asolut, 9atSe$ propusese un foarte potri$it[w|~]• în $remea din urmă. ormann însă oser$ă că urmele de dinaintea lui - indică un ?,finalul cu$%ntului treuind citit deci ?- (lectură aproată de !i4ailo$. De aceea Oiller citeşte[w|~]w•, între#ire acceptată fără opoziţie şi adoptată şi de !i4ailo$. 5uce$eanu însă ocontestă pe moti$ul foarte întemeiat că nu aceasta este #rafia corectă a ad$erului, ci w|~•.)ntr*ade$ăr, eu nu am reuşit să #ăsesc dec%t o sin#ură atestare a lui w|~w•, şi aceea la unleico#raf t%rziu, rion /4eanus, EtKmolo#icum 1E1.1 –Ÿw— {k q w|~w w w, ῖ ἀ ῖ #unde pare o #rafie afectată (sau o eroare de copiere în loc de w|~•. 5uce$eanu propune în

sc4im un mult mai proail ]w• ἐ duă ce, cu$%nt mai scurt care se potri$eşte şi mai ine înspaţiul disponiil.

http://soltdm.com/inscr/igb/0013/0013.htmhttp://soltdm.com/inscr/igb/0013/0013.htm


48/73

Jr.+:*+


49/73

$iteza în diferite epoci etc. Parcur#erea ilio#rafiei mi*a arătat astfel că drumurile, ca şiconstrucţiile în #eneral, au constituit poate elementul cel mai înaintat al ci$ilizaţiei 3omeiantice şi, cu si#uranţă, unul din cele care au influenţat decisi$ istoria antic4ităţii europene. "aun ade$ărat sistem san#uin al uriaşului or#anism care era -mperiul 3oman, drumurile aucontriuit (uneori c4iar au decis c%te$a din fenomenele ma0ore ale istoriei lui. ?le au fost cele

care în mare parte au asi#urat $ictoriile romane şi, prin menţinerea unei puternice şi constantele#ături cu 3oma, au făcut posiilă romanizarea şi păstrarea ei în pro$incii. ?fectul demicşorare a lumii pe care l*a a$ut $iteza şi uşurinţa deplasării a făcut posiilă conştiinţaapartenenţei la un stat unic pentru milioane de oameni din Oispania p%nă în /4racia, unde eas*a instalat definiti$. -ntensificarea sc4imurilor de tot felul (ec4i$al%nd cu accelerareametaolismului, ca să continuăm comparaţia noastră cu or#anismul $iu a făcut ca di$erseleelemente străine, de la cele economice şi militare p%nă la cele culturale, să a0un#ă nu doar lacentru ci, de aici, p%nă la periferiile imperiului, ridic%ndu*le la ci$ilizaţie.

De aceea studiul drumurilor romane este unul din capitolele principale ale #eo#rafiei antice în#eneral şi ale celei a teritoriilor traco*#etice în special. ?le au făcut ca #%ndirea #eo#rafică

antică să cunoască două mari concepţii asupra metodelor şi utilităţii #eo#rafiei. "ea #reacă *care $alorifica o mai $ec4e tradiţie (?ratost4enes, /4eopompos, OeNataios din !ilet, !arinosdin /Sr etc., a0unsă la apo#eu prin Ptolemeu * era mai aplecată asupra uni$ersaliilor#eo#rafice asupra formei păm%ntului, a proiecţiilor #eo#rafice şi a calculării coordonatelor,era aşadar mai astractă şi mai ştiinţifică şi de aceea, în ciuda marilor erori de început, ea estecea care a dat naştere #eo#rafiei moderne, azată pe carto#rafie. 2iziunea romană asupra#eo#rafiei, ca şi asupra altor laturi ale $ieţii şi cunoaşterii, a fost în primul r%nd una practică.-nteresaţi mai puţin de considerentele teoretice, romanii au creat itinerariile portabile defelul /aulei Peutin#eriana (en#lezii le numesc road mas &4ărţi de drumuri&, pe care lefoloseau pentru a utiliza uriaşa reţea de drumuri create de ei aşa cum folosim noi astăzi mersultrenurilor. "u a0utorul lor, c4iar în lipsa oricăror cunoştinţe carto#rafice şi fără nici o

preocupare pentru poziţia carto#rafică corectă a locurilor, ei puteau calcula cu aproimaţie c%ta$ea să dureze o călătorie, ce distanţă era de parcurs, c%te etape erau necesare şi unde anumetreuiau făcute opririle. 9ucrul acesta de$enise posiil datorită faptului că romanii, folosindmodelele mai $ec4i ale e#iptenilor şi persanilor, creaseră şi perfecţionaseră un sistem rutierat%t de solid înc%t a$ea să se do$edească utilizail p%nă în epoca modernă[1].

Ar fi ne$oie de o lucrare de mare întindere pentru înţele#erea funcţionării acestui sistem,const%nd în reţeaua fizică de drumuri şi punctele rutiere aneă de interes #eo#rafic, dar şi înmulte alte acti$ităţi umane le#ate de drumuri, precum construcţia lor şi a amena0ărilor rutiere,le#islaţia şi administrarea lor, $e4iculele şi circulaţia ş.a.m.d. 3eferatul de faţă îşi propune pe

de o parte să contureze conţinutul unei asemenea lucrări, $alorific%nd astfel datele utile şiinteresante pe care le*am adunat ca documentaţie pentru capitolul despre drumuri al tezei dedoctorat, iar pe de alta să se constituie într*un instrument nepretenţios de lucru, care săclasifice (propun%nd c4iar o terminolo#ie adec$ată, alături de alte considerente de naturăteoretică şi să prezinte în detaliu drumurile (traseele antice ale peninsulei alcanice.

2storicul drumurilor. /oate ci$ilizaţiile a$ansate, de la cele mai $ec4i, au depins de drumuri,de mulţimea şi starea lor, şi de aceea au fost ne$oite să le acorde resurse şi prioritate. 5*au#ăsit drumuri, unele de o mare frumuseţe şi demonstr%nd o înaintată te4nică constructi$ă, înre#atele succesi$e ale !esopotamiei, 5umerului, aSlonului şi AssSriei. 5*au păstrat tete şi4ărţi de lut în care apar drumuri' ?#iptul a$ea un rudiment de ser$iciu poştal' Persia a in$entat

instituţia angariei (ştafetelor poştale, preluată şi perfecţionată de romani etc. )nsă nici unadin aceste ci$ilizaţii nu a ridicat drumul la importanţa ci$ilizatorie pe care i*au dat*o romanii.

http://soltdm.com/geo/drumuri/drum1.htm#_edn1http://soltdm.com/geo/drumuri/drum1.htm#_edn1


50/73

Primele drumuri erau nişte căi naturale din păm%nt ătătorit. -deea amena0ării lor şi apoitransformarea ei într*o preocupare de prim ordin pentru crearea şi întreţinerea unui sistemrutier pare să fi fost preluată de către romani de la etrusci, ca at%tea altele din atriuteleci$ilizaţiei lor $iitoare. !ulţi dintre împăraţi, mai ales Au#ustus, 6er$a, /raian, Diocletian şi"onstantin, au manifestat un interes special şi îndelun#at în crearea, apoi în menţinerea şi

or#anizarea reţelei romane de drumuri şi a unui sistem de mesa#erie şi transport care să leeploateze optim, pe întinsul între#ului imperiu. 5u Au#ustus s*au înfiinţat corpuri de stratores şi seculatores, curieri călare cu rol înt%i de toate militar (de informare, a căror primă sarcină era să trasmită rapid mesa0ele importante spre şi de la principe fie $eşti alee$enimentelor semnificati$e petrecute oriunde în imperiu, fie ordine imperiale etc. 5eînfiinţează staţii ( stationes, unele doar pentru sc4imarea cailor (mutationes, altele pentru

popasuri peste noapte (mansiones. Au#ustus este şi cel care dispune in$entarierea între#iireţele rutiere, însărcin%ndu*l pe !. A#rippa cu această răspundere. /ot el înfiinţează cole#iulde curatores iarum, dispun%nd ca în pro$incii cura iarum să fie eercitată de #u$ernatori.Această curatelă de$ine, din sec. +, dintr*o "onor a munera o treaptă fundamentală a cursus"onorumDouă elemente treuie aduse în discuţie c%nd $orim de începuturile dar şi de

aportul ori#inal al 3omei la dez$oltarea drumurilor şi a circulaţiei moderne

*drumurile ca necesitate militară strate#ică

*re#imul 0uridic al drumurilor

Drumurile militare. Drumurile au constituit unul din principalele atuuri ale armatei romaneîn cuceririle teritoriale care au dus la crearea imperiului. )ncă din timpul campaniei militareîntreprinsă împotri$a unui teritoriu, ca şi imediat după transformarea acestuia în pro$incieromană, una din primele acti$ităţi ale noilor stăp%ni era crearea unei reţele pro$inciale dedrumuri. Primele şi de oicei cele mai importante dintre ele erau căile de acces spre castrelele#iunilor cantonate în acel teritoriu, numite drumuri militare ($iae militares. Acestea eraunecesare nu at%t pentru deplasarea trupelor (care se petrecea doar în timp de răzoi, c%t

pentru apro$izionarea lor (cu alimente, arme, materii prime etc. şi pentru transmiterea rapidăa informaţiilor între unităţile militare şi centru (informări şi ordine. Primele, drumurile deacces, erau construite de soldaţii romani, sarcina etinderii şi a întreţinerii lor trec%nd dupăaceea asupra populaţiilor în$inse, ca oli#aţie de răzoi. 5e trecea apoi la &romanizarea&drumurilor de0a eistente între localităţile de frunte ale pro$inciei ($. drumurile litorale. Dupăce*şi atin#eau scopul militar * cucerirea şi pacificarea di$erselor re#iuni * aceste drumuri

de$eneau de utilitate pulică. Prioritate a$eau cursus pulicus (ser$iciul poştal pulic şidi$erşii mesa#eri oficiali, dar de timpuriu au fost folosite şi de particulari, pentru comerţ ori pentru călătorii. "4iar şi pentru a a0un#e în re#iuni depărtate în care se putea mer#e şi cucoraia, se foloseau cu precădere drumurile de uscat, acestea fiind mai ieftine şi mai si#ure.

[egimul \uridic şi administrati/ al drumurilor

5pre deoseire de alte ci$ilizaţii ale antic4ităţii, drumurile au reprezentat unul din oiecti$ele principale ale 0urisdicţiei romane şi, ulterior, europene. Amena0area drumurilor precum şi

crearea unei reţelei rutiere statale, cu le#islaţie şi administraţie proprii, s*au datorat la început


51/73

proail tot influenţei etruscilor, ea altoindu*se însă perfect pe propensiunea romanilor spreordine, disciplină şi drept şi pe $ocaţia lor de militari şi de constructori.

Din punctul de $edere al proprietăţii, pentru le#islator drumurile erau definite ca locuri de uz pulic aflate pe o proprietate pri$ată. )ncă din sec. 2a, *ex J99 7abularum distin#ea trei feluri

de drumuri

*iter era calea, de lăţimea unei poteci, pe care se putea mer#e cu piciorul, aşezat pe un animal(in sella ori purtat în lectică (in lectica. "oradical cu eo/ ire

*actus era calea mai lată pe care se puteau m%na $itele ori se putea trece într*un $e4icul' de laa#ere.

*ia drumul cu lăţimea cea mai mare, cale de acces pulică importantă, care a$ea amele seritutes (oli#ati$ităţi 0uridice de mai sus. Proail coradical cu e"o.

-ndiferent de tipul său, suprafaţa drumului aflat pe o proprietate pri$ată treuia delimitată cu pietre, în caz contrar trecătorii a$%nd dreptul să mear#ă pe unde $oiau[+]. Pentru ca aceste seritutes să nu ducă la auzuri nici din partea proprietarilor, dar nici din cea a autorităţilor,erau pre$ăzute, între altele, lăţimea le#ală a părţii carosaile, at%t pe porţiunile drepte, c%t şi

pe cele cure[8], dreptul de folosire a copacilor care creşteau pe drumul pulic ori a roadelorlor etc. Despre le#ile care re#lementau di$ersele aspecte ale construcţiei şi folosirii drumurilor $oi aminti c%nd $oi prezenta în parte aceste aspecte. )n "ode /4eodosianus sunt nu mai puţinde


52/73

*Drumuri de ran# imperial (uneori numite viae consulares le#au oraşe mari ale imperiului.?rau numite viae munitae atunci c%nd erau pa$ate şi pre$ăzute cu di$erse amena0ări. ?leconstituiau traseele cele mai importante ale pro$inciilor pe care le tra$ersau şi în 0urul lor sedez$olta întrea#a reţea de drumuri locale. Aceste căi de prim ran# purtau frec$ent numele

persoanelor care le creau şiCori finanţau, cum era de pildă via !gnatia, prin !acedonia,

34odope şi ?urope (după numele lui ". -#natius pe care îl $oi aminti mai 0os, în para#rafuldespre =ia E#natia.

*Drumuri de interes re#ional (viae semitae, viae vicinales, viae agrariae, viae terranae ş.a.

*Drumuri din interiorul oraşelor (viae urbicae' acestea a$eau şi o construcţie uşor diferită.

*Drumuri rurale, de cele mai multe ori nepa$ate, cu minime amena0ări viae agrariae,rusticae, paganicae etc$

" După profilul 0uridico*administrati$

*Drumurile pulice (viae publicae, care foloseau în primul r%nd ştafetelor poştale (cursus ublicus, curierilor oficiali şi particularilor. ?le erau drumurile cele mai importante şi, deaceea, şi cele mai mari şi mai ine amena0ate, a0un#%nd la un ecartament (decumanus de p%năla 1+ m. lăţime (decumanus maximus. După ran#, puteau fi consulares, retoriae şicensoriae.

*Drumurile militare (viae militares erau cele construite şi întreţinute de către armată, deoicei în timpul campaniilor, din ne$oi tactice. Inind uneori mai multe unităţi militare, şifolosite cel mai frec$ent tocmai de către acestea pentru apro$izionare, transmiterea ordinelorori mane$re, ele fie răm%neau în #ri0a armatei, fie * după înc4eierea ostilităţilor şi după

pacificarea re#iunii * intrau în domeniul pulic.

*Drumurile pri$ate (actus şi viae privatae erau de oicei drumuri scurte de acces la fermerurale ( undus/ illa rustica, fiind construite şi întreţinute de către proprietarii păm%ntului.

" După modalităţile de construcţie, mai ales după compoziţia stratului de deasupra (desprecare $oi $ori mai pe lar# mai 0os via terrena (acoperită cu păm%nt, via glareata (acoperităcu pietriş, via silica (pa$ată cu dale de azalt, cremene, /ia calceata (pa$ată cu calcar etc.

Zursele romane pri/itoare la construcţia de drumuri

Deşi sursele epi#rafice şi ar4eolo#ice, ca şi tetele antice dedicate unor materii apropiate dartan#enţiale ne con$in# că aceasta era o specialitate in#inerească ine conturată şi foarte

preţuită, nu s*au păstrat tete antice care să se ocupe direct şi specific de construcţia dedrumuri. )n afara datelor oferite de 5tatius într*un poem dedicat =iei 5omitiana (între2olturno şi Pozzuoli, lucrările moderne asupra acestei materii îşi iau datele prin etrapolareaspuselor lui 2itru$ius (cartea ; şi Plinius (c.8tapele construcţiei şi structura unui drum roman

http://soltdm.com/geo/drumuri/drum1.htmhttp://soltdm.com/geo/drumuri/drum1.htmhttp://soltdm.com/geo/drumuri/drum1.htmhttp://soltdm.com/geo/drumuri/drum1.htmhttp://soltdm.com/geo/drumuri/drum1.htm


53/73

Din cauza mi0loacelor de care era ne$oie şi pe care le punea în mişcare (ani, resursemateriale, raţe de muncă etc., lucrările rutiere erau 4otăr%te de oicei la cel mai înalt ni$el,militar ori ci$il, al re#iunii interesate. A construi un drum se spunea în latină în principal iammunire[=] sau, cu conotaţii di$erse, iam instituere/ sternere ori struere, în $reme ce iam innoare desemna acţiunea de reparareCrefacere. Drumurile amena0ate erau #eneric numite

viae stratae, pentru că erau construite din mai multe straturi ($. mai 0os, prin opoziţie cudrumurile neamena0ate, cum erau de pildă iae rutae (drumuri defrişate prin pădure. Dacăaspectele 0uridice, adminstrati$e şi financiare, precum şi deciziile strate#ice ale construcţieierau de competenţa ma#istraţilor despre care am $orit mai sus, construcţia efecti$ă eraîncredinţată unor specialişti. Deşi nu ni s*au păstrat lucrări dedicate eplicit acestei specialităţiin#inereşti * în mod paradoal, 2itru$ius o pomeneşte doar de c%te$a ori, în treacăt *construcţia de drumuri s*a dez$oltat ca una din cele mai importante ramuri ale te4niciiromane. Astăzi putem reconstitui în ună parte această te4nică,principalele ei etape fiind

prezentate în continuare.

Proiectul. Proiectul şi conducerea şantierului erau asi#urate de ar4itecţi ori de in#ineri ci$ili

sau militari, aceştia din urmă deseori rec4emaţi în ser$iciu (eocati[:], special pentru aceastăsarcină, după ce fuseseră lăsaţi la $atră. Pentru a*l duce la un sf%rşit, şefii de şantiere treuiausă posede, după 5tatius, irmitas/ utilitas et etustas (fermitate, utilitate şi eperienţă. "4iar înlipsa unei şcoli te4nice de profil , tradiţiile meseriei precum şi propria eperienţă făceau cain#inerul roman constructor de drumuri să dispună de un consistent a#a0 de te4nici şicunoştinţe, şi de ade$ărate normati$e pentru fiecare etapă a construcţiei. Pentru stailireaconcretă a cursului drumurilor şi a te4nicilor ce treuiau folosite, el ţinea cont de c%ţi$afactori între care cei mai importanţi erau, cum cred, tipul solului, re#imul 4idro#rafic şirelieful. )n cele ce urmează $oi prezenta c%te$a din elementele de ştiinţă aplicată cunoscuteacestor specialişti.

2nspecţia şi studierea terenului. Prima fază a construcţiei, asolut indispensailă, consta îninspectarea terenului $iitorului drum, urmărindu*se în principal consistenţa solului, caredetermina traseul de urmat şi în funcţie de care se luau deciziile strate#ice ale construcţieitipul de infrastructură necesară (inclusi$ e$entualele lucrări de consolidare, amena0ărisuplimentare, necesitatea construcţiilor aferente (cum erau cele de apărare ori utilitare etc.Deoseit de important era studiul re#imului 4idro#rafic al între#ii re#iuni, precum şi cel alcompoziţiei solulu

Documents

Falsul Cato