2
FAPTUL Dintre toate farmecele care se fac cu scopul de a trimite boala în trupul cuiva, acela de care se teme lumea mai mult e faptul sau fãcãtura, sinonime poate cu datul sau dãtãtura, termeni mai rar întrebuinþaþi. Reproducem dintr-un articol, publicat într-o revistã de folclor, urmãtoarele amãnunte interesante privitoare la acest farmec : Faptul este o boalã care nu vine de la Dumnezeu sau din alte pricini întîmplãtoare, ci este, cum se crede de popor, rezultatul unor fermecãtori sau vrãji femeiesti. Dacã cineva, si mai ales vreo femeie, are ciudã pe alta, ca sã se rãzbune, aleargã si la acest mijloc, adicã îi face pe fapt. si iatã cum. femeia ce vrea sã dea aceastã boalã cuiva, în 7 duminici, pe cînd preotul e în slujbã, si mai ales cînd toacã, strînge din 7 feluri de seminte de oricare plante, cîte 7 boabe de fiecare fel, si punîndu-le într-un sãculet, le descîntã, adicã, chiar cînd le strînge, le meneste pe omul cãruia vrea sã-i facã rãu. Dupã ce a împlinit astã lucrare, toate aceste seminte le fierbe într-o oalã nouã furatã, cu apã strînsã tot în acele 7 duminici, sau numai cu apã neînceputã dintr-o duminicã dimineata. O datã fierte, se duce sau trimite pe altcineva de le duce si le toarnã în calea omului menit, bunãoarã în pragul usii, la poartã sau portitã, în cãrarea pe unde stie cã trece mai ades etc. Cine calcã întîi, acela numaidecît se umple de boalã, si dacã cumva a cãlcat cel menit, cu atîta boala, adicã faptul, e mai greu si mai furios, iar omul în mai greu pericol de a fi scãpat. Dacã faptul e menit si dat în ziua de Pasti, e fãrã leac ; dacã e dat într-o duminicã, iar e greu, dar cu mijloc de lecuire ; si dacã-i dat într-o zi lucrãtoare, e fãrã pericol. Se mai spune cã unele femei vrãjitoare clocesc un ou de pãrãsiturã, la subtioarã, 9 zile si apoi, cînd ciocneste (!), atunci ea îl meneste ce sã se facã : pui, vrabie, muscã, gîndac sau altceva ; iar cînd va fi flãmînd, sã se poatã preface în pui de gãinã, ca sã-l poatã hrãni. Se spune cã acesta este lucrul rãu sau dracu , si are putere mare în rele. Pe acesta îl trimit unele femei, care îl au, sã ducã farmecele pentru fapt în calea celui menit. Dacã cineva calcã în faptul dus de acest lucru rãu, n-are leac si moare peste trei zile. Omul care a cãlcat în fapt, îndatã începe sã îl mãnînce pielea cumplit peste tot trupul si-i vine durere de cap. De la o vreme, încep sã-i iasã peste tot corpul o mulþime de bube mãrunte ca pãsatul, sau mari si late, sau de diferite mãrimi. Unele sînt mari, rosii, late si rotunde ca niste gologani de 5 bani. Îndatã ce au iesit aceste bube, mîncãrimea pielii e asa de mare, încît omul nu mai poate sta pe loc. De la o vreme, bubele acelea se tot lãtesc pînã se ajung una cu alta, si se face pielea groasã si tare ca un potlog, si omul are un chin nespus si o arsitã cumplitã. Se spune cã cel mai bun mijloc de lecuire, în acest caz, e sã chemi îndatã o babã sau vraci popular(barbat curat,neinfricat,cinstit si onest) care stie a desface, adicã a descînta de fapt... Faptul se zice cã este de 12 feluri Si are fiecare fel cîte un descîntec, Si dacã cel ce descîntã nu cunoaSte bine fiecare fel de fapt, spre a-i aplica descîntecul lui, omul nu se lecuieºte. Si animalele care calcã întîi în dãtãturile de fapt încã se îmbolnãvesc... fapt (pl. fapþi) se mai numeste si omida unui fluture foarte mare, cãruia poporul îi zice strigã (Acherontia atropos). Aceastã omidã,

Faptul

Embed Size (px)

DESCRIPTION

descantece

Citation preview

FAPTULDintre toate farmecele care se fac cu scopul de a trimite boala ntrupul cuiva, acela de care se teme lumea mai mult e faptul sau fctura,sinonime poate cu datul sau dttura, termeni mai rar ntrebuinai.Reproducem dintr-un articol, publicat ntr-o revist de folclor,urmtoarele amnunte interesante privitoare la acest farmec :Faptul este o boal care nu vine de la Dumnezeu sau din altepricini ntmpltoare, ci este, cum se crede de popor, rezultatulunor fermectori sau vrji femeiesti. Dac cineva, si mai ales vreofemeie, are ciud pe alta, ca s se rzbune, alearg si la acestmijloc, adic i face pe fapt. si iat cum. femeia ce vrea s deaaceast boal cuiva, n 7 duminici, pe cnd preotul e n slujb, simai ales cnd toac, strnge din 7 feluri de seminte de oricareplante, cte 7 boabe de fiecare fel, si punndu-le ntr-un sculet, ledescnt, adic, chiar cnd le strnge, le meneste pe omul cruiavrea s-i fac ru. Dup ce a mplinit ast lucrare, toate acesteseminte le fierbe ntr-o oal nou furat, cu ap strns tot nacele 7 duminici, sau numai cu ap nenceput dintr-o duminicdimineata. O dat fierte, se duce sau trimite pe altcineva de leduce si le toarn n calea omului menit, bunoar n pragul usii, lapoart sau portit, n crarea pe unde stie c trece mai ades etc.Cine calc nti, acela numaidect se umple de boal, si dac cumvaa clcat cel menit, cu atta boala, adic faptul, e mai greu si maifurios, iar omul n mai greu pericol de a fi scpat. Dac faptul emenit si dat n ziua de Pasti, e fr leac ; dac e dat ntr-o duminic,iar e greu, dar cu mijloc de lecuire ; si dac-i dat ntr-o zi lucrtoare,e fr pericol. Se mai spune c unele femei vrjitoare clocesc un oude prsitur, la subtioar, 9 zile si apoi, cnd ciocneste (!), atunciea l meneste ce s se fac : pui, vrabie, musc, gndac sau altceva ;iar cnd va fi flmnd, s se poat preface n pui de gin, ca s-lpoat hrni. Se spune c acesta este lucrul ru sau dracu , siare putere mare n rele. Pe acesta l trimit unele femei, care l au,s duc farmecele pentru fapt n calea celui menit. Dac cinevacalc n faptul dus de acest lucru ru, n-are leac si moare pestetrei zile. Omul care a clcat n fapt, ndat ncepe s l mnncepielea cumplit peste tot trupul si-i vine durere de cap. De la ovreme, ncep s-i ias peste tot corpul o mulime de bube mrunteca psatul, sau mari si late, sau de diferite mrimi. Unele sntmari, rosii, late si rotunde ca niste gologani de 5 bani. ndat ce auiesit aceste bube, mncrimea pielii e asa de mare, nct omul numai poate sta pe loc. De la o vreme, bubele acelea se tot ltesc pnse ajung una cu alta, si se face pielea groas si tare ca un potlog,si omul are un chin nespus si o arsit cumplit. Se spune c celmai bun mijloc de lecuire, n acest caz, e s chemi ndat o babsau vraci popular(barbat curat,neinfricat,cinstit si onest)care stie a desface, adic a descnta de fapt... Faptul se zice c estede 12 feluri Si are fiecare fel cte un descntec, Si dac cel cedescnt nu cunoaSte bine fiecare fel de fapt, spre a-i aplicadescntecul lui, omul nu se lecuiete. Si animalele care calc ntin dtturile de fapt nc se mbolnvesc...fapt (pl. fapi) se mai numeste si omida unui fluture foarte mare,cruia poporul i zice strig (Acherontia atropos). Aceast omid,groas si lung uneori de 8-10 cm, de culoare verde-glbuie, cu dungialbastre, dac se vrjeste de fermectoare, se umple pe perisori deargint viu. Acesti fapti snt dusi sau sorociti s se duc la persoanelempotriva crora se vrjeste si se arunc n donita cu ap sau nfntna din care scoate ap de but. Cine bea din aceast ap, nu ebine de el, cci capt boala numit fapt , se umple de bube rele ;faptii i ies pe gur si pe nas, iar omul, dup ce i-au ros mruntaielesi ficaii, moare n chinuri grozave .