FARMACOGNOZIE

7/17/2019 FARMACOGNOZIE

1/57

FEG SIBIU

0

PLANTELEMEDICINALE

FARMACOGNOZIE


2/57

CULTURA PLANTELOR MEDICINALE

n ara noastr cresc cca. 150 de specii spontane de plante medicinale, dintre care numai omic parte sunt rspndite n cultur. Totui, n unele pri ale rii, plantele medicinale se

cultive pe suprafee din ce n ce mai mari, ca urmare a cerinelor mereu crescnde aleindustriei farmaceutice i a celei productoare de cosmetice. Aceste suprafee cultivatereprezint importante surse melifere pentru aline. !ele mai cunoscute plante medicinalecultivate, cu valoare melifer, sunt

Izma bun ("ent#a piperita$este o plant eracee peren, medicinal i armomatic, cutulpina nalt, de culoare verde nc#is sau roiatic, ce nflorete n perioada iunie%au&ust,furniznd alinelor nectar i polen. 'ste mult rspndit n cultur, fiind una din cele mai

cutate plante medicinale aromatice i melifere.ntrea&a plant, n special frunzele de ment, conin ulei eteric.(refer o clim cald cu precipitaii suficiente. 'ste destul derezistent la fri&. (refer terenurile de lunc, uoare, profunde,

o&ate n sustane #rnitoare, cu umezeal suficient. n&eneral, culturilor de ment li se aplic nainte de artur )0 000*& le&ar la #a, +00 *& nitrat, 00 *& superfosfat, +00 *& sulfatde potasiu. -e nmulete pe cale ve&etativ, prin utai, rizomisau stoloni. ntreinerea culturilor const n dou sau trei praile

pe an i plivitul nainte de recoltare. (roducia variaz ntre 00i 1)00 *& frunze uscate la #ectar. /in 00%500 *& plante verzise etra&e 1 *& esen de ulei. n unca /unrii se dezvolt, n

urma inundaiilor, izma sau menta de alt su dou aspecte distincte, cunoscute n lima2ul

popular su denumirea de cimburel, busuioc de baltsauizma broteasciizma de baltpropriu-zis. a sfritul lunii iulie, nceputul lunii au&ust nflorete busuiocul debaltsau izma broteasc, mai puin nectarifer, dar care contriuie la meninerea activitiifamiliilor de aline n aceast perioad. !u ncepere de la 10 la )0 au&ust nflorete i izma debaltcare n condiii une poate asi&ura un cules pn la 0,5%) *& zilnic de familie i o

producie de miere pn la +0%%0 *& n medie. Astfel de recolte se nre&istreaz cam o dat la5 ani. n restul anilor, izma are rolul de a crea condiii une de stimulare pentru cretereaalinelor tinere n timpul toamnei. 3zma o mai &sim pe cmp, pe pa2iti naturale, pduri,&rdini etc. -e nmulete primvara prin semine 4mai &reu$ sau prin desprirea rdcinilorcu lstari tineri. !ultura ei este foarte rentail i dureaz + ani.(roducia de miere este de )00*ectar.

Levnica (avandula spica$este o plant melifer

familiaLamiaceae,, un semiarust ori&inar din prilesudice ale 'uropei, intens cercetat de aline, folosit nindustria farmaceutic pentru uleiul eteric pe care%lconine. 6u este pretenios la sol. 7ormeaz un sistemradicular puternic, o rdcin lemnoas i ramificat care

poate a2un&e pn la lun&imea de ) m, de aceea este folositi pentru comaterea eroziunii solului.,Tulpina formeaz tufe mici de )5%80 cm nlime, rar pnla 90%0 cm. Tufele au forma aproape rotund. Tufele ine

formate, n al aselea% al optulea an pot a2un&e deseori la80%90 cm i ecepional c#iar 1 m diametru. :amurile

1


3/57

trne sunt &oale i li&nificate, iar cele tinere sunt pline, acoperite cu periori mici cenuii.ntr%o tuf ine ramificat n plin producie se formeaz peste 1000 ramuri cu inflorescene.evnica are flori de culoare alastr de diferite nuane. 6u este pretenioas fa de clim,totui reuete ine n re&iunile cu umiditate suficient i cald. (refer solurile calcaroaseuoare, cu epoziie sudic, dar mer&e i n terenurile mai &rele. 'ste rezistent la ne.

!ulturile de levnic pot dura pn la 1) ani. /intre n&rminte prefer le&arul de &ra2di n&rmintele potasice. -e poate cultiva fie prin semine semnate direct n cmp, fie prinrsaduri oinuite n rsadnie. -emnatul direct n cmp se face toamna sau primvara detimpuriu. -eminele semnate toamna rsar mai ine. -e seamn cu maina n rnduri ladistana de 80%0 cm folosindu%se 10%1) *& semine la #ectar. /in 0,5%1 *& semine se potoine rsaduri pentru cultivarea unui #ectar. -e mai poate nmuli i prin utai. !a lucrri dentreinere se aplic plivitul i prailele de cte ori este nevoie. :ecoltarea spicelor ncepe nanul al doilea, atunci cnd ma2oritatea plantelor sunt n plin floare 4luna iulie$, pe timpfrumos, dimineaa sau seara. (roducia de levnic variaz ntre +000%000 *& la #ectar,inflorescene proaspete, din care se pot oine 10%15 *& ulei eteric.evnica este o un plant melifer. 'a produce n condiii favoraile mult nectar. /up

datele din literatur so oine ntre +00 i 800 *& nectar la #ectar i c#iar mai mult.. /eci sesitueaz ntre cele mai productive plante melifere. (erioada de nflorire este lun& de +%sptmni. n mod normal nflorete n prile de sud ale rii noastre 4re&iunea ;ucureti$ pela mi2locul lunii iunie pn spre mi2locul lunii iulie, nceputul lui au&ust. n prile maircoroase din centrul rii 4re&iunea ;raov$ nflorirea ncepe cu cca. 10%15 zile mai trziu.nflorirea cea mai intens se realizeaz ntre anii al treilea % al aselea de la plantare. medie demiere poate fi evaluat la 50%100 *& la #ectar.

Is!u" (aloarea lui melifer rezid mai ales nfaptul c nflorete de dou ori n an, o datn iunie%iulie

Anisnu"este o plant eracee anual. nflorirea seface neuniform. ? sin&ur floare secret cea. 0,5%1m& nectar, ns nu toate florile dintr%o inflorescen

produc nectar. (roducia dup care lstrete din nounflorind a doua oar n septemrie%octomrie, cndflora melifer este srac. (roduce, n medie, 50*&miere la #ectar.nflorete n iunie%iuliedurata nfloririifiind de +0 zile, producia de miere este de 100*a.

)


4/57

Fenicu"u"este o plant eracee ianual sauvivace. 7iind o plant alo&am 4cu polenizarencruciat$ este cercetat de aline n timpulnfloririi, n lunile de var. n re&iunile din;r&an i /oro&ea, unde se cultiv pe

suprafee mai ntinse i mai compacte, nfloritulncepe n a doua 2umtate a lui au&ust. nflorireadureaz pn n toamn trziu, cnd d prima

rum. 7lorile feniculului sunt foarte multcercetate de aline, cnd ziua este cald. "iereade fenicul este colorat nc#is, cu miros plcut i&ust de caramel.

C#iminu"(chimenul$este o plant ianualrspndit la noi n flora spontan. "er&e ine dup

pritoare care au fost &unoite sau dup rapi oricereale de toamn. -e seamn n aprilie cu maina n

rnduri, ntre care se las o distan de +5%0 cm. -eseamn 10%15 *& la #ectar. "er&e ine su o plant

protectoare 4coriandru sau mac$. -e recomand casemnatul s se fac toamna 4au&ust%septemrie$ i ncultur pur. ucrri de ntreinere sunt plivitul i

pritul. :ecoltatul se face n pr& i se las n snopipentru a%i completa coacerea 4altfel se scutur pn la50@$. (roducia este de 1 000%1500 *& semine la#ectar i ) 000%) 500 *& paie la #ectar. 7lorile produc

nectar aundent care ademenete un numr mare de aline. nflorete n luna iunie.

An$e"ica medicinaleste o plant ienal sauperen care crete spontan pe ln& praie i nlocurile umroase, n pduri, poiene, depresiuni etc.'ste o plant melifer foarte un care d alinelornectar i polen. n cultur se menine +%5 ani.nflorete ncepnd din al doilea an, n iulie i

au&ust. /uratanfloririi este cca. )sptmni. -ecreia denectar este foarte

aundent, mai maredimineaa i spre searcnd aerul este cald incrcat cu vapori cu ap. -pre sear, ntre orele 18 i 19 culesulde nectar se mrete simitor. n anii prielnici a2un&e la 5%8 *& pezi. "ierea este de culoare roiatic, cu arom plcut i secristalizeaz uor.

Na"ba ma%eeste rspndit la noi n flora spontan pe mar&inilerurilor, pe locurile umede i n special n unca /unrii. 7lorilesunt de culoare roz%pal. nflorete prin iulie%au&ust i ofer

alinelor nectar i polen.

+


5/57

Na"ba &e $%&ineste o plant ianual sau peren, se &setela noi n cultur i rar n flora spontan din "oldova. 6ala de&rdin, ca i celelalte forme de nal slatic i cultivate lanoi n ar, nflorete ncepnd din luna iulie pn n toamntrziu. "ierea este de culoare pronunat desc#is. /e oicei,

alinele adun i polen de la aceste plante.

Sa"via(-alviapratensis$este o plantmelifer foartevaloroas, ntlnit i n flora spontan, cultivat ca

plant ornamental, melifer sau medicinal.nflorete n iunie%iulie i au&ust. "ierea este deculoare &alen%auriu nc#is, cu o arom plcut.(roducia de miere este de +00%00 *a.

'a"e%iana (odoleanul$ este o plant rspndit lanoi n flora spontan din locurile umede, printufiuri, pa2iti, praie, n re&iuni de cmpie, de deali de munte. nflorete n iunie%iulie i oferalinelor numai nectar. neori din cauzaconcurenei cu alte plante melifere care nfloresc nacelai timp, florile odoleanului sunt sla sau de loccercetate de aline.

An$#ina%ea,nflorete n a doua 2umtate alunii iulie i dureaz pn la sfritul luniiau&ust, fiind intens cercetat de aline.

Cimb%i(%u"este rspndit n flora spontan,nflorete din iunie pn n septemrie, producia demiere fiind evaluat la cea. )00 *a.


6/57

Ta"!a $)(*iinflorete din iunie pn la sfritul lunii au&ust, iarproducia de miere variaz de la )+0 la 00 *a.

Cica%eanflorete n iunie%octomriefurnizndnectar i polen.(roducia demiere este

evaluat la 100 *a.n cadrul acestei &rupe de plante mai fac

parte i alte specii caB rezeda, ppdia,rc#itanul, voronicul, alstrelele, nemiorul de cmp, scara domnului .

Organe de plante care trebuie recoltate

% Mugurii4&emmae$B se recolteaza primavara, odata cu inceperea circulatiei sevei, uneori

c#iar de la sfarsitul lunii feruarie. -e recolteaza cand sunt complet dezvoltati, inainte de

desc#idere,e.B mu&uri de rad, de plop, nuc, coacaz, etc.

% Scoarta 4corte$Bse recolteaza primavara, dupa inceperea circulatiei sevei, deoarece inaceasta perioada se desprinde mai usor. /e oicei scoarta se recolteaza de pe ramurile si

tulpinile plantelor de cel putin + ani, prin incizii circulare practicate la distante de )0%+0cm si

apoi lon&itudinal,e.Bcrusin, salcie,etc.

% Frunzele4folium$Bse recolteaza numai pe timp frumos si uscat. 3n &eneral momentul optim

se considera a fi perioada de dinainte si pe durata infloririi plantei. -e urmareste recoltarea

frunzelor a2unse la maturitate, intre&i, neatacate de oli si daunatori si in ve&etatie,e.B

patla&ina, salvie, cimru, isop, roinita, aninare, patla&ina, potal, menta, papadie, etc.

% 3ara 4#era$B se recolteaza in special in perioada de inflorire a plantei. /e l a speciile anuale

se colecteaza toata partea aeriana, iar de la cele perene iara va fi taiata deasupra partii

li&nificate,e.B sunatoare, rostopasca, coada%soricelului, cicoare, sovarf, etc.

% Florile4flores$B se recolteaza la un anumit stadiu de imoocire, determinat in functie de

nivelul de principii active acumulate,e.B salcam, lavanda, trandafir, soc, paducel, cimru,

isop, craite, &alaenele, etc.

5


7/57

% -emintele 4semen$B se recolteaza la maturitatea deplina, moment recunoscut dupa culoare si

forma,e.B coriandru, mustar, fenicul, armurariu, castane, macese, salvie, cimru, craite,

roinita, &alenele, aninare, patla&ina, cicoare, etc.

% Radacinile 4radi$ stolonii, rizomii 4r#izoma$, ulii 4ulus$, tuerculii 4tuera$B se

recolteaza toamna la sfarsitul perioadei de ve&etatie, cand sunt mai o&ate in principii active

sau primavara, inainte de intrare in ve&etatie,e.B valeriana, lemnul dulceC mentaC oli&eana,

stan2enelulC randusa de toamnaC tataneasa, rusture, cicoare.

8


8/57

RECOLTAREA ORGANELOR SUBTERANE

Avnd n vedere c la aza eficienei terapeutice a plantelor medicinalest relaia substan activ-aciune farmacodinamic, de prim importan

este calitatea materiei prime.3n primul rind dorim sa suliniem faptul ca recoltarea plantelor medicinaledin flora spontana treuie facuta din zone nepoluate, citmai indepartate deunitatile industriale, de asezamintele omenesti sicai de acces dintre localitati4mar&ini de drumuri, cai ferate, soseleetc.$

(lantele medicinal sau ve&etale

(rimul element pentru oinerea unei materii prime de un calitate lconstituie, cunoaterea or&anului de plant cu coninutul cel mai ridicat desustane active 4rdcini, rizomi, pri aeriene, scoare, frunze, flori, fructe,semine$.

Al doilea element important, le&at tot de coninutul n sustane active, este,momentul optim de recoltare, n funcie de perioada din zi i condiiile

meteorolo&ice. Ale&erea momentului optim de recoltare este condiionat destadiul de ve&etaie a plantelor 4nainte de nflorire, n ooc, nflorit...$ i deanotimp. Avnd n vedere perioada de zi i condiiile meteorolo&ice, n &eneral,

plantele medicinale se recolteaz pe timp uscat, dimineaa, dup ce roua s%aevaporat sau dup amiaz, pn la apusul soarelui. (lantele cu un coninut deuleiuri volatile se vor recolta, n special, pe timp noros sau dimineaa, nainte dersritul soarelui.

Al treilea element, de ordin te#nic, este, metoda cea mai corect de recoltare.(entru protecia plantelor medicinale perene, precum i asi&urarea perpeturii

speciei, la recoltare treuie s se in seama de anumite re&uli, importante pentruviitorii ani. - valorifici raional o zon o&at n plante medicinale, nu

9


9/57

nseamn s etermini plantele din zona respectiv. n cazul recoltrii or&anelorsuterane sau a plantelor ntre&i, se vor lsa n zona respectiv suficieni indivizicare s asi&ure materialul de nmulire pentru anii viitori. -e vor lsa unelecantiti, din fructe, care s asi&ure refacerea plantelor, iar n zonele unde s%au

recoltat plantele n totalitate, se va nsmna terenul cu material de nmuliredin aceleai specii.

Rdcinile 4:adi$, rizomii 4:#izoma$, bulbii 4;ulus$ i tuberculii4Tuera$, altfel spus prile suterane ale plantelor, se recolteaz primvaratimpuriu, nainte de formarea mu&urilor sau a prilor aeriene ale plantei, sautoamna trziu dup ofilirea prilor aeriene. a recoltarea acestor or&ane ale

plantei, datorit lipsei prilor ve&etale superioare 4tulpini, frunze, flori$, se ivesccele mai multe confuzii. -i deci, se va acorda o atenie deoseit identitii

otanice a speciilor respective.3n cazul recoltarii or&anelor suterane sau a plantelor intre&i sevor lasa in

zona respectiva suficiente plante care sa asi&urematerialul de inmultire pentruanii viitori. 3n cazul in care se vor recolta florile sau partile florale cu frunze seva utiliza foarfece. 3n niciun caz insa nu se recomanda ca de eemplu pentruvalorificareaflorilor de tei sa se taie ramurile sau c#iar copacul insusi.:ecoltareamu&urilor este indicat sa se faca din pac#etele de eploatareforestierade primavara de pe arorii dooriti. !#iar si in cazulvalorificarii fructelor se vorlasa suficiente fructe care sa asi&ureperpetuarea speciilor.

"ai 2os avem cateva eempleB

Toporasul

(rile suterane ale toporailor % rdcini i rizomi, prezint efecteepectorante, secretolitice, laative, depurative i #ipotensive. 'le a2ut laneutralizarea toinelor din or&anism i la eliminarea lor pe cale renal i
http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticSecretolitic.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticDepurativ.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticSecretolitic.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticDepurativ.html


10/57

intestinal. !eaiul de rdcini i rizomi de topora, se mai administreaz nconstipaiile uoare sau ocazionale, n cazurile uoare i medii de #ipertensiunei n afeciunile pulmonare. /ecoctul mai concentrat realizat din prilesuterane ale acestei plante, prezint proprietiemetice. !a ad2uvant, ceaiul din

rdcini de toporai, se mai poate utiliza n completarea tratamentelor specificeleucemiei.

(atrun2elul.:adacinie contin vitamine, saruri

minerale, lipide, protide, &lucide sisustante volatile care ii dau aromaspecifica. (atrun2elul se poate utilizeca planta medicinal ca tonic di&estivein tratarea olilor de rinic#i, de inima,de ficat, a anemiilor, etc.

Ginsengula2uta la cresterea fortei,a capacitatii de concentrare, dementinere a atentiei, a randamentuluiutil, la ameliorarea dispozitiei, asomnului si la mentinerea tonusului

&eneral. -%a demonstrat caimunatateste motivilitatea spermei sinivelului testosteronului la aratiiinfertili. -e recomanda in situatii destres si in starile care afecteaza

performantele seuale. /ozele maride &insen& sunt utile in scadereacolesterolului. 'l re&leaza tensiunea arteriala si are efect #ipo&licemiant.Dinsen&ul stimuleaza functia imuna, iar in viitor, ar putea fi utilizat in

tratamentul . (e aza unor cazuri de consum de ceai de ginsengpe perioadelun&i de timp, cercetatorii au identificat un efect

protector impotriva unor tipuri de cancer./atorita actiunii imunostimulatoare si

favoraile asupra memoriei, preparatele pe azade &insen& sunt considerate ca un remediu infenomenele de imatranire. -%a constatat ca&insen&ul are influenta pozitiva prin intarzierea

procesului de imatranire a celulelor neuronale,

caracteristice varstei inaintate. (reparatele peaza de radacini de &insen& se recomanda si in afectiuniele cardiovasculare, in

E
http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticEmetic.htmlhttp://decostyle.mayra.ro/cuvinte-cheie/ginseng/http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticEmetic.htmlhttp://decostyle.mayra.ro/cuvinte-cheie/ginseng/


11/57

isc#emie la nivel cereral, in isc#emie renala si in formarea elziunilor in ulcerul&astric.

10


12/57

RECOLTAREA FRUN+ELOR SI A LASTARIILOR

:ecoltarea frunzelor i a lstarilor este o activitate foarte nensemnat pentru cultivatoriieperimentai. !ine mai are nevoie de frunze i lstari cnd eist o &rmad de mu&uri

poteniF !nd cretei mari2uana pentru prima oar, vei savura fiecare frunz i lstar. /ac

nu fumai foarte mult, sau dac suntei un GnceptorG, frunzele sunt satisfctoare, iar lstariipot fi devastatori.

7runzele i lstarii de la masculi sunt la fel de potente ca i cele de la femele, iar potenalstarilor se apropie de cea a mu&urilor maturi, dei puini cultivatori cunosc aceste lucruri.n cultivatorfumtor novice ar putea fi foarte satisfcut doar de fumarea frunzelorC lstarii dela o varietate de calitate pot fi foarte poteni. (entru a v face o idee despre potena posiil,mu&urii meicani oinuii din comer aveau ntre 0.5@ i 1.5@ T

n vlstar de calitate superioar de sinsemilla din !alifornia sau (otena frunzelor i a lstarilor depinde n primul rnd de varietate, apoi de dezvoltareaplantei din care sunt culei i de poziia frunzelor pe plant . /ac varietatea este cnepversus mari2uana de calitate superioar, nu conteaz cnd cule&ei recolta, cci frunzele vorconine puin T

!#iar n lumina unor studii mai recente,acest &rafic este nc destul de eact i de util,ilustrnd modificrile ce apar n &radul de poten al frunzelor noi i al lstarilor pe msur ceapar.

n vlstar din vrful unei plante ce are opt sptmni ar putea avea doar un sfert din potenaaceluiai vlstar cules cteva sptmni mai trziu. nainte de a cule&e recolta, fumai o seriede frunze pentru a testa dac sunt destul de potente. Ar mai putea dura cteva sptmni pn

la recoltarea unor plante satisfctoare. ?dat ce planta a atins &radul de poten dorit,recoltai frunze i lstari comparaili de la restul plantelor.

11


13/57

nele varieti se dezvolt mai &reu dect altele i deoarece condiiile de cretere variaz attde mult de la o &rdina la alta, numrul de sptmni din &rafic nu indic neaprat cnd voratin&e frunzele &radul maim de poten. nele frunze crescute n &rdin atin& punctulmaim dup nou sptmni, n vreme ce altele ar putea s nu%l atin& dect dup a 15%asptmn.

(otena nu crete n mod constant n toat plantaC de fapt, fiecare frunz atin&e punctulmaim al potenei n momentul apariiei. (otena nu mai sporete odat ce frunza s%a format,fapt ce puini cultivatori l oserv. 7runza produce n continuare canainoizi, dar rata dedescompunere o depete pe cea de producere, deci potena frunzelor scade cu ct stau maimult pe plant.

A spune c potena crete ar nseamna c frunzele noi care acum se formeaz sunt maipotente dect cele formate anterior. ;iosinteza, sau rata de producere a canainoizilor, scadede%a lun&ul dezvoltrii fiecrei frunze n parte. 7iecare frunz este cel mai potent n timp cese dezvolt, i ii diminueaz potena n timp.

Acesta este motivul pentru care lstarii sunt mult mai poteni dect frunzele aflate suacetia. 6u treuie s v preocupe prea mult momentul recoltrii frunzelor dect dac dorii scultivai numai &rdini ve&etative. 7runzele de la aza au rareori efect. starii din vrf de la

o varietate potent au efect c#iar i pentru cei mai saturai fumtori. starii reprezint o cantitate semnificativ doar n &rdinile mari, n aer lier. nuntru,cultivatorii nu recolteaz mai mult de unul sau doi lstari, cantitate suficient pentru a le strni

pofta pentru recolta final de mu&uri.

6u ndeprtai toate frunzele sau lstarii dac intenionai s aducei &rdina la maturitate./e fiecare dat cnd cule&ei frunze, Iputerea de cretereG a plantei scade, iar o plantdesfrunzit se maturizeaz mai &reu. 7iecare frunz dezvoltat contriuie cu surplusul su deener&ie iolo&ic la creterea plantei. !nd cultivai pentru mu&uri, ndeprtai numai frunzelen&lenite sau deteriorate, sau cteva frunze i lstari dac dorii s fumai.

Recoltarea frunzelor de dafin

1)


14/57

7runzele, numite adesea IfoiG de dafin. 3ndustrial,

uleiul de dafin este preparat din fructe, care pot si ele sa

fie folosite drept condiment.

/afinul este o planta lemnoasa sutropicala,

foarte ine ramificata, ce poate atin&e inaltimea de 1%)

m, in conditii de camera. 7runzele ri&ide, per&amentose

au o durata de viata de )%+ ani. 'le contin uleiuri eterice

cu proprietati terapeutice si aromatizante. 7lorile apar

mai rar, sunt mici si de culoare &alen%verzuie. (erioada de crestere intensa a plantei este din

primavara pana in luna au&ust.

-uporta taierile si se simte mai confortail in camere racoroase iarna. Tolereaza umra

si totodata suporta ecelent soarele. Temperatura optima in timpul iernii este de %J!. >ara

se uda aundent, iar iarna foarte rar, atat cat sa nu se usuce foarte tare pamantul, daca este

tinuta la racoare. -ustratul poate fi orice pamant de &radina, proaspat si cu o structura una.

(rin taieri aplicate la sfarsitul lunii au&ust % inceput de septemrie, coroana plantei poate

capata diferite forme 4sferica, piramidala, arustiva etc$. Transplantarea se aplica rar, la %5

ani, dar in fiecare primavara este ine sa se inlocuiasca pamantul de la suprafata cu altul

proaspat. -e inmulteste prin utasi care treuie facuti la sfarsitul verii sau prin desprinderea

dra2onilor.

!reste in climate asemanatoare celui mediteraneean, fie cultivat, fie in salaticie.

/afinul este un arore vesnic verde. 3n zonele calde poate atin&e o inaltime de 1 m.

3nfloreste in luna mai si face ciorc#ini de flori ale. 7ructele sunt mici, de culoare rosie%

alastrie, care mai apoi se transforma in nea&ra, mari de cca. 1) mm. 7runzele pot fi recoltate

in orice perioada.

7runzele de dafin sunt ovale, ascutite si netede, au

lun&imi intre ) si cm. !and sunt proaspete au o culoareverde inc#isa si sunt stralucitoare. !and sunt uscate au o

culoare verde%maslinie si sunt mate. Aroma este calda si

destul de iute atunci cand frunza este sfaramata, iar acizii

aromatici sunt elierati. Dustul este foarte aromat si usor

amar.

7runzele uscate treuie sa fie intre&i si de culoare

verde%maslinie. /aca sunt maronii inseamna ca si%au pierdut aroma. 7runzele intre&i sunt

1+


15/57

folosite la &atit, iar cele sfaramate, sau macinate, pot fi folosite daca se doreste intarirea

&ustului. (astrate la adapost de lumina si aer isi pastreaza aroma timp de peste ) ani.

/afinul provine proail din Asia "ica. Astazi creste in toata zona mediteraneeana.

Turcia este unul dintre eportatorii principali. /atorita slaei rezistente la fri&, dafinul nu

poate fi cultivat in re&iunile nordice. !ontrar altor plante mediteraneene, in 'uropa nu a fost

cultivat in manastirile medievale.

7runzele de dafin au fost considerate sfinte si asociate cu cultul zeului Apollo in

Drecia clasica. /esi invin&atorii la ?limpiade, care aveau loc in onoarea lui Keus, la fiecare

patru ani, incepand din 998 i.!#., la ?limpia, erau la inceput decorati cu o coroana impletita

din mladite de maslin, mai apoi au fost rasplatiti cu coroana de dafin. Trecerea de la maslin la

dafin s%a datorat influentei 2ocurilor p=t#iene, tinute in onoarea lui Apollo, la /elp#i, incepand

cu anul 5) i.!#. "ai tarziu, imparatii romani au folosit coroana de dafin ca simol al zeului

ApolloC mai mult de atat, a devenit un condiment apreciat in ucataria romana.

Astazi frunzele de dafin sunt folosite foarte des in ucataria europeana la supe, tocane,

sosuri, muraturi si carnatiC de asemenea, cateva mancaruri din peste datoreaza mult acestui

condiment. -pre deoseire de ma2oritatea frunzelor de plante condimentare, frunzele de dafin

pot fi &atite timp indelun&at fara sa%si piarda aroma. 7runzele proaspete sunt foarte aromate si

destul de amareC prin uscare amareala se reduce semnificativ, iar aroma se poate imunatati.

/upa ce sunt culese si sortate, frunzele se usuca fara epunere la soare. 7runzele de

una calitate se recunosc usor nu numai dupa aroma puternica, dar si dupa culoarea verde

stralucitoare. !u cat culoarea este mai verde, cu atat calitatea este mai una. /aca sunt

pastrate mai mult de un an, frunzele de dafin isi pierd aroma, capata o nuanta maronie si

1


16/57

devin mai amare. 7ructele dafinului sunt mai putin cunoscute, desi apar in diverse

amestecuri de condimente.

/atorita &ustului roust, sunt potrivite pentru sosuri, mai ales acompaniate de cartofi si

vanat.

-u denumirea de frunze de dafin se pot ac#izitiona mai multe plante, desi nu sunt inrudite

nici otanic si nici culinar. 3n Asia, dafinul indian este inrudit cu scortisoara din


17/57

RECOLTAREA MUGURILOR

"u&urii se formeaza toamna, iar recoltarea lor se face primvara devreme cnd planta

isi intensifica activitatea ei de ve&etatie si timpul permite. :ecoltarea se termina cand

solzisorii care acopera mu&urii incep sa se desfaca, mu&urii plesnesc si se lun&esc. n cazul

mu&urilor de plop, cnd au rezina n ei cnd luai ntre de&ete se lipesc. "u&urii se cule&

numai cu mana ciupindu%se de pe ramurile laterale ale arorilor a2unsi la maturitate. -e

interzice ruperea mu&urilor terminali de pe tulpina principala a coniferelor, deoarece prin

aceasta va fi oprita cresterea lor in inaltime.

!ercetarile moderne au constatat ca mu&urii

au proprietati terapeutice superioare plantelor

mature, ca au o concentratie mai mare de principii

active cu cat sunt mai tineri, si ca prezinta un spectru

mai lar& de actiune decat oricare dintre partile

plantei.

3n martie, inmu&uresc radul, pinul, plopul si salcia.

"u&urii de bradcresc in varful cren&utelor, ca

niste inflorescente, si sunt usor de recunoscut dupa

culoarea de un verde crud, voios, optimist.

"u&urii de rad au un &ust dulce%acrisor si

sunt puternic aromati. -e pastreaza foarte ine la

fri&ider, in pun&i de #artie. -iropul din mu&uri, un

medicament natural deoseit de eficient, este

recomandat astenicilor, olnavilor de plamani,copiilor care nu au pofta de mancare, persoanelor

slaite dupa o oala lun&a si &rea.

Pinul, o ruda foarte apropiata a radului, are

proprietati asemanatoare acestuia, mu&urii se

folosesc in acelasi mod, doar ca se recomanda si in

alte afectiuni."u&urii de pin se recolteaz n lunile

martie%aprilie de pe ramurile laterale, nainte dedesfacere, cnd au lun&imea su 5 cm. -e rup

18
http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/afectiuni/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/afectiuni/


18/57

mpreun cu ramurile suiri. /up uscare, mu&urii pstreaz un miros aromat i &ust amrui,

dac se conserv n saci de #rtie. (reparatele din mu&uri de pin sunt recomandate, n special,

n olile pulmonare, dar i n inflamaii ale cilor respiratorii i n oli ale sistemului nervos.

-pre deoseire de mu&urii de rad care cresc pofta de mancare, trei, patru mu&uri de pin,

mestecati inainte de masa, scad pofta de mancare, datorita rasinilor din continut si aromei

foarte puternice. -iropul din mu&uri de pin are efecte diuretice, depurative si antiinflamatoare.

"u&urii de plop negruse pot recolta de la

sfarsitul lui feruarie pana la inceputul lui aprilie,

preferail inainte de dezvoltarea frunzelor, direct

de pe ramuri. "u&urii sunt ovoizi, luciosi, rasinosi

in interior, de culoare run%desc#is pana la run.

Au o arom dulce%amruie, foarte asemntoare cu

a propolisului. /e altfel, mu&urii de plop sunt

considerai un adevrat Lpropolis ve&etalL, cu

proprieti ecelente de prevenire i comatere a infeciilor, de stimulare imunitar a

ntre&ului or&anism, de comatere a olilor aparatului respirator.

"u&urii de plop se usuc ct mai repede, pentru a se evita desfacerea lor. -e folosete

uscarea natural pe rame, ro&o2ini, #rtie, n strat suire, pentru a nu se lipi, n spaii ine

aerisite.

Au efect antiseptic si cicatrizant,

antiinflamator, epectorant, diuretic si anal&esic,

datorita salicinei.

Salcia este primul copac care infrunzeste

primavara. Alaturi de frunze si scoarta de pe ramurile

tinere, de la salcie se recolteaza si mu&urii, lainceputul primaverii. "aceratul din mu&uri de salcie

se recomanda in insomnie, isterie si tulurari

psi#osomatice.

Mesteacanul, Arore cu scoara al i neted n tineree, crpndu%se la trnee.

"u&urii se recolteaz de pe ramurile tinere prin stru2ire.

19


19/57

"u&urii conin ulei volatil n componena cruia ntr etulina, etulol, cariofilenC se mai

conin flavonozide, compui triterpenici. 3nfuzia, decoctul din frunze i mu&uri posed aciune

diuretic 4la edeme de provinen renal i cardiac$ i cola&o& 4la colecistite$.

Perioada optima de recoltare a mugurilor

/enumireaplantei

3an 7e "ar Apr "ai 3un 3ul Au& -ept ?ct 6oi /ec

3enupar M M M(in M M M(lop M M M>asc M M M

(lantele medicinale si aromatice pot fi otinute din flora spontana sau prin cultivare, larecoltarea acestora fiind necesara indeplinirea acelorasi conditii cu mentiunea ca la speciilerecoltate din flora spontana treuie evitata recoltarea ecesiva, in vederea prevenirii disparitiei

1

REO!"#RE# F!OR$!OR %EGE"#!E


20/57

acestora.:ecoltarea plantelor medicinale si aromatice, reprezinta prima etapa in prelucrarea

primara a produsului ve&etal, prin care acesta este pre&atit pentru utilizarea in diferite ramuriale industriei.

:ecoltarea plantelor medicinale si aromatice, facuta in conditii optime este determinanta

pentru otinerea unei materii prime de calitate si in aceeasi masura pentru un randament deprelucrare crescut..:ecoltarea or&anelor necorespunzatoare, premature sau tardive, uscarea ne&li2enta sauconservarea neadecvata pot duce la compromiterea produsului ve&etal 4#era$.

Modalitati de recoltare

% "ecanizat 4mai putin frecvent in flora spontana$ cu comina, plu&uri, dislocatoare,cositori si tocatoareC% "anualB seceri, coase, cutite, cazmale, piepteni specialiC

onditii de recoltare

!onditiile de recoltare se refera pe de o parte, la caracteristicile meteorolo&ice aleperioadei in care se colecteaza planteleB vreme calda, fara precipitatiiC la unele specii suntmentionate momente optime cum ar fiB pe roua 4petale de trandafir$, si pe de alta parte lafenofaza optima 4momentul de ve&etatie in care planta are cel mai un potential productiv sicalitativ$.

onditiile de calitate

% !aracterizarea iomorfolo&ica si otanica a speciilor privindB aspectul, culoarea,mirosul, &ustul, descrierea otanica macro si microscopica, puritatea 4corpuri straine siimpuritati minerale$.% !aracterizarea c#imica a plantelor medicinale si aromatice, include determinarea

cantitativa a compusilor c#imici raspunzatori pentru efectul terapeuticB &licozizi, alcaloizi,uleiuri volatile, etc.% /eterminarea nivelului de contaminanti 4pesticide si metale &rele$ din plante. 3n functiede destinatia plantelor medicinale si aromatice, acestea treuie transportate in conditii optimefiela procesator, fie pe piata, caz in care distriutia treuie facuta imediat.

Salcamul nflore te primvara trziu, n luna mai%

iunie.

1E


21/57

-alcmul trie te n 2ur de 100 de ani i face parte din cate&oria arorilor cu lemn de

esen tare, fiind &reu, dur i deoseit de rezistent la umezeal

Galbenelele& :ecoltarea se eecuta cand s%au desc#is

primele )%+ randuri de flori li&ulate,incepand cu luna iunie si continuand

pana in octomrie. :ecoltarea se facepe timp insorit, de indata ce s%a ridicatroua pana seara.

7lorile li&ulate si antodiile se cule&

manual in cosuri, la inceput la intervalede )%+ zile apoi mai rar. !u cat serecolteaza mai re&ulat, cu atat planteleformeaza mai multe inflorescente.

!avanda&

(entru suprafetele mici, unde recoltatul se

poate eecuta rapid, cea mai potrivitainflorire pentru recoltare este in faza de [email protected] insa unde din diferite motive perioadade recoltare se va prelun&i 4suprafete mari,capacitati reduse de prelucrare$, serecomanda ca recoltatul sa inceapa in faza deinflorire 50@ si sa se tremine cel mai tarziuin faza de inflorire 100@.

3nflorescentele de lavanda se recolteazamanual cu secera sau cu a2utorul masinilorspeciale montate pe tractoare. 3nflorescentele

recoltate se pun in cosuri si se transportaimediat la unitatile de distilare.

(aducelul. 'ste un arust spinos, lemnos, de )%5 m

ramificat. Florile albe, dispuse in corimbe,

alcatuite din 5 sepale

persistente, 5 petale albe, cca20 stamine ovoidate. Inforeste

)0
http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/23/cultura-galbenelelorhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/25/cultivarea-lavandeihttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/23/cultura-galbenelelorhttp://plantemedicinale.crestere-melci.ro/25/cultivarea-lavandei


22/57

in mai iunie.Florile se aduna in aprilie-iunie, cand sant complet

deschise pe timp uscat si se usuca numai la umbra, intinse in

straturi subtiri .

Rostopasca& :ostopasca poate fi culeasa de la inceputul

lui mai 4sfarsitul lui aprilie$, cand incepeinflorirea, pana la sfarsitul lui noiemrie

-e taie partile aeriene 4 flori$ cu un cutit si se

transporta la locul de uscare cat mairepede.3n timpul recoltarii mana treuie

prote2ata cu manusi daca nu vrem ca pielea sacapete pentru cateva zile o nuanta &alen%

ne&ricioasa de la sucul plantei. ? masura de protectie foarte importanta in

timpul recoltarii este ca mana sa nu fie dusala oc#i, la &ura ori in alt loc sensiil,deoarece :ostopasca este foarte iritanta.

Socul& 7lorile mici, ale sau sla

&lui, sunt &rupate ninflorescene umeliforme,sunt #ermafrodite,

pentamere. :ecoltarea se face pe timp

frumos, dup ce se ridicroua tind cu foarfeca saucuitul ntrea&a inflorescenimediat de su locul de

ramificare. 3nflorescenele recoltate se pun la uscare la soare puternic,

!iuotica cucului&

7lorile sunt re&ulate avand 5 sepale

unite intr%un tu care formeazacaliciul. !aliciul este usor umflat, deculoare verde%&aluie, acoperit cu

)1


23/57

peri. (etalele sunt de asemeni in numar de 5, unite intre ele in forma de palnie,formand corola.

3nfloreste in lunile aprilie%mai. !iuotica cucului creste prin poiene si pasuni din re&iunea dealurilor si a muntilor.

!umanarica

:ecoltare B nu toate florile de la oplanta se desc#id o data, cisuccesiv , incepand de la azainflorescentei spre varf. Adunarea

lor se face in aceeasi ordine, treptatnumai in timpul infloritului, iniunie octomrie. -e cule& pe timpfrumos, numai petale &alen%auriisi se usuca la umra in incaperifoarte ine aerisite sau in aerincalzit la temperatura de +5%0!.

7runzele se aduna in mai%au&ust si se usuca la fel ca si florile.

Fumul-pamantului (lanta anuala, pitica, ieroasa, inalta de

)0%90 cm, &lara, cenusie.7runzele sunt imparipenate, cu se&mentelanceolate, verde pal.

7lorile sunt rozacee, viorii, purpurii,violete, ale spre aza si rosii la varf,dispuse in raceme terminale. 3nfloreste inmai%septemrie.

))


24/57

Musetel&

(erioada optima derecoltare a florilor

demusetelestedeterminata de pozitiali&ulelor 4ale$ si a florilortuuloase 4&alene$. 3nmomentul desc#iderii floriidemusetel'florile li&ulatedin 2urul receptaculului auo pozitie de scut, iar floriletuuloase sunt de culoareverde. 3n cateva zile,

li&ulele, tind sa seindeparteze de receptacul sisa adopte o pozitie plana.7lorile tuuloase de la azaincep sa se desc#ida si sacapete culoarea &alena.

!and florile tuuloase

demuseteldevin aproapein totalitate &alene, iarli&ulele se apleaca noaptea

spre aza plantei,consideram ca estemomentul optim pentrurecoltare. 'ste indicat carecoltarea musetelului sa serealizeze cand in varfulinflorescentei mai eista

totusi cateva flori tuulare inca verzi. /aca se va intarzia recoltarea, inflorescentele

demusetelse vor dezinte&ra la uscare. 3n sc#im, daca recoltarea florilor de musetelse va face prea devreme, acestea se vor runifica foarte usor si vor contine o cantitatefoarte mica de ulei volatil.

"omentul optim pentru recoltare este atunci cand ma2oritatea florilor din cultura

demusetelsunt pre&atite de recoltare. 6u se recolteaza musetelul pe vreme ploioasaN"omentul optim pentru recoltarea musetelului este dimineata, pana in ora pranzului,cand in flori se acumuleaza o cantitate maima de uleiuri volatile. -pre seara, aceastatendinta se reduce.

Moduri de recoltare a musetelului(% cu mana O se cule&e manual floare cu floare, acest procedeu fiin neeconomic, deoarece

un cule&ator poate aduna maim *& de flori intr%o zi% cu pieptenele de cap O se duleaza randamentul% cu recoltatori speciali, denumiti piepteni de musetel.

)+


25/57

oada soricelului&

7lorile sunt &rupate in parteasuperioara su forma unor umrelute.

:ecoltare % florile se cule& inainte deinflorirea completa a plantei.

(erioada de inflorire este cuprinsa inintervalul iunie%septemrie.

-e cule&e pe vreme uscata, depreferinta in miezul zilei, cand areconcentratia maima de uleiurivolatile.

(entru cules, avem nevoie de uncutitas sau, mai ine, de o foarfeca de

&radina, cu care se taie tulpinainflorita.

Flori de tei&

7lorile de Tilia plat=p#=llos4tei cu frunza mare$ i Tcordata 4tei pucios$ formeazmpreun produsul 7loresTiliae oficinalis i se cule& %

primele la nceputul lui iunie,celelalte dup circa dousptmni, la nceputulnfloririi, cnd o parte din florisnt nc n ooc.

7lorile de Tilia tomentosa secule& cel mai trziu, lanceputul lui iulie, cu sau fr

ractee, fr a se amesteca cu

cele ale celorlalte dou specii.:ecoltarea se face numai petimp frumos, la un interval de

1%) zile dup ultima ploaie, necesitnd scri dule, foarfeci de pomi cu coada lun&etc. 'ste de dorit ca tierile de tei care se fac n pduri s se coreleze cu perioadanfloritului, fiind cel mai lesnicios mod de recoltare.

/e la arorii care nu se dooar se recolteaz produsul cu mna sau se taie cu foarfecade pomi ramurile tinere de 1 an de pe care se iau florile.

:ecoltarea florilor din parcuri, spaii verzi, de pe osele etc. treuie s se fac n aafel nct s nu fie afectat aspectul ornamental al arorilor, floare cu floare sau vrfurimici de cren&ue, evitndu%se dezinrile de ramuri sau taieri de ramuri mari.

)


26/57

)alba

7lorile si frunzele se recolteaza fara

codite, in lunile iulie%au&ust.

-e ususca la umra in incaperi aerisite,

intinse in straturi sutiri.

(elin

7lorile foarte mirositoare, sant

&alene, dispuse in mici capitule&louloase, &rupate in racemeterminale. 3nfloreste in iulie%septemrie

:amurile florifere in iulie%au&ust,

cand sant complet inflorite.

Potbal

7loarea are culoare &alena%aurie. 7lorile

au un miros placut si &ust fad, se desc#id

numai pe vreme frumoasa, iar pe vremeurata se inc#id si se apleaca in 2os.3nfloreste din feruarie pana inaprilie.7lorile &alene, infloresc foartetimpuriu primavaraC

7lorile se cule& in stare de ooci, fara

codite4peduncul$, se cule& in prima faza ainfloririi , inainte de a a 2un&e la maturitatecompletaC in lunile martie%aprilie. 7lorilerecoltate se pun in cosuri, ca sa nu sestriveasca

)5


27/57

Sulfina

7lorile mici, &alene , dispuse in racemelun&i, se dezvolta la sutioara frunzelor .

infloreste in mai% au&ust.

se recolteaza in timpul infloritului 4mai%

au&ust$. -e usuca la umra.

Sunatoare

7lorile sale &alen%auriu , &rupate in

umele, se recunosc usor dupa suculrosu pe care il otinem cand le presamintre de&ete.

-e recolteaza atat florile 7lores

#=perici cat si #era %


28/57

%entrilica

7lorile sunt mici, de culoare alastru% desc#is,

liliac#iu, sau al%roz.

Timpul infloririi este din mai pana in au&ust. -e cule&e partea inflorita a tulpinilor.

!ele mai eficiente sant plantele care cresc la

mar&inea padurilor si su ste2ar .

*rzica moarta

7lorile sant ale sau al%&alui,dispuse ailar ila aza frunzelor.3nfloreste in lunile aprilie%iulie.-e recolteaza #era sau numaiflorile, fara caliciu

-e recomanda intreuintarea

florilor proaspete, deoarece prinuscare eficacitatea acestora scade.

"rifoiul rosu

7lorile sunt rosii%purpurii , rar ale, dispuse in

capitule &louloase, sin&uraticecreste prin fanete, pasuni.

se aduna in timpul infloritului, in mai%

septemrie si se usuca la umra.

"oporas

7lorile odorate, violete, rosiatice sau ale,

lun& pedunculate, sin&uratice sau aplecate

Florile se recolteaza in aprilie%mai,

)9


29/57

Procese te+nice de recoltare 3n functie de or&anul plantei medicinale si aromatice care se recolteaza , se utilizeaza o serie

de procese te#nice dupa cum urmeazaB Taierea se realizeaza prin se&mentarea transversala a plantei, o sin&ura data la o inaltime de 9%

10 cm fata de sol, distanta solicitata de cerintele a&rote#nice de eploatare a utila2elor.Aceast proces te#nic se realizeaza cu dispozitive specializate tip foarfeca, cositori, vindrovere fara

valturi de strivire ec#ipate cu aparate de taiere cu dulu cutit. Tocarea se realizeaza prin se&mentarea multipla, la anumite lun&imi a plantelor taiate, cu

a2utorul tocPtorilor mecanice sau comine de fura2e.

:uperea se realizeaza prin creerea unei tensiuni in ti2a florala, cu o forta tip soc, tra&and de

florile si inflorescentele plantelor medicinale si aromatice sau cu o forta constanta . ncilindru rotativ , interacioneaz cu rotorul moil pentru a efectua separarea capului florii detulpin. !ilindrul si rotorul se rotesc in sensuri opuse cu viteze periferice mai mari dect vitezade deplasare transversal a mainii pentru a induce tensiune n tulpina plantei an&a2ate n

vecintatea capului florii i eliereaz de tensiune tulpina n vecintatea rdcinilor, n timp cefloarea este desprins de tulpin dup ce aceasta este antrenat de micarea cilindrului rotativ.

)


30/57

RECOLTAREA SEMINTELOR

-e recolteaza la maturitatea deplina, moment recunoscut dupa culoare si forma, e.Bcoriandru, mustar, fenicul, armurariu, castane, macese, salvie, cimru, craite, roinita,&alenele, aninare, patla&ina, cicoare. -emintele treuie colectate numai de la plantele vi&uroase, in perfecta stare desanatate. 3n acest fel, nu eista riscul ca oala respectiva sa eiste in seminte si sa fietransferata viitoarei &eneratii de plante. (e lan&a plantele olnave, se evita recoltareasemintelor de la plantele care au crescut &reu. (entru recoltare, se ale& acele plantecare au crescut intr%un mod satisfacator, care au inaltimea, vi&urozitatea, aroma,culoarea dorita. Alte plante de evitat pentru recoltarea semintelor sunt cele #iride. Acestea dinurma se otin prin incrucisarea a doua plante &enetic diferite pentru a otine un soi

superior. 3nsa &eneratiile plantelor otinute din semintele #irizilor tind sa aiaaceleasi caracteristici ca cele ale plantelor initiale, de dinainte de incrucisare 4plante cupolenizare liera$. 3n alte cazuri, semintele #irizilor sunt sterile si de aceea treuieevitate. -emintele colectate de la plante care se autopolenizeaza au mari sanse sa se prindasi sa faca plantele dorite.(entru recoltarea semintelor, ale&e o zi insorita si uscata, cele recoltate pe timp umed

putand muce&aii. 3n cazul rosiilor, castravetilor si ardeilor, este recomandat ca acesteasa fie foarte ine coapte cand se colecteaza semintele. !astravetii si dovleceii de vara pot fi lasati pe planta pana dupa primul inet,

dupa care se separa semintele de pulpa si se usuca semintele la temperatura camerei.3n cazul altor le&ume sau a florilor, se asteapta pana cand semintele se usuca si seaduna inainte sa se scuture. -emintele nu treuie lasate nici prea mult sa stea pe planteinainte de recoltare. -emintele florilor pot fi recoltate cand floarea s%a ofilit sau cand aceasta are unaspect pufos. (lantele cu pastai au seminte une de colectat cand pastaia s%a uscat si adevenit maro. -emintele fructelor se recolteaza cand fructul este copt in cea mai mare

parte. 6u eista un stil anume, te#nica fiind foarte usoara, ma2oritatea semintelorrecoltandu%se cu mana. Totul depinde de speciile de plante, scopul fiinde sa recoltezi

doar semintele mature, ine uscate. !and capsulele incep sa se runifice, se rup de laaza, deasupra unei coli sau pun&i de #artiesi se scutura pana cad semintele.

ARMURARIU -Si".bum ma%ianum/Armurariu este o planta anuala, eracee dela care se recolteaza samanta.

/e la armurariu se recolteaza semintelecu a2utorul cominei re&lata corespunzator.

-e recolteaza in perioada cand 0@ dinantodii sunt uscate, insa inainte ca acestea

)E


31/57

sa eliereze samanta, care datorita prezentei papusului este usor imprastiata.:ecoltarea se face pe vreme uscata si senina. -amanta se recolteaza cu comina de

cereale

MUSTAR ALB -Sina!is a"ba/ "ustarul al este o planta anuala, eracee, de lacare se recolteaza samanta.

'poca optima este situata in faza maturizariidepline a semintelor, care se coloreaza in &alen%auriu, intra&a planta fiind de culoare &alena. Aceastaepoca este recomandata in cazul in care cultura serecolteaza cu comina de cereale. /aca recoltarea se

face in doua faze, se va incepe mai devreme de epocaindicata, prin taiere cu cositoarea si se va treiera pe

razda cu comina.

Modul de recoltare:ecoltarea direct din lan se face cu comina de recoltat cereale .a recoltare

treuie sa se acorde atentie mare re&larii cominei, pentru a reduce cat mai multpierderile prin scuturare sau prin ramanerea fructelor in resturile de tulpini. :ecoltatulin doua faze impune folosirea vindroverului sau a masinii de recoltat mazare cu cutit,care lasa plantele taiate in razda. Taierea tulpinilor treuie facuta cat mai sus posiil./upa uscarea fructelor, plantele de mustar vor fi treierate cu comina pre&atita cu

pic*%up.

+0


32/57

PATLAGINA -P"an*a$ "ance"a*a/(atla&ina %este o planta perena, eracee, de la care serecolteaza frunzele pentru procesare si samanata pentruinfiintarea culturii.Semintele de patlaginase recolteaza in al doilea an deve&etatie, cand 90@ din inflorescente s%au runificat sisemintele au culoarea specifica speciei 3nflorescentele setaie cu secera, se usuca pe platforme etonate, se treierala stationar cu comina de cereale, iar samanta seconditioneaza.

'ALERIANA -'a"e%iana 00icina"is/>aleriana este o planta perena, eracee, de la care serecolteaza radacina si semintele.Semintele de valerianase formeaza in al doilea an deve&etatie, se maturizeaza esalonat si se scutura foarteusor din inflorescenta recoltandu%se in mai multe etape.(e masura ce semintele a2un& la maturitate 4cand )0@din seminte a aparut puful si au culoarea &alen%run$.-e recomanda scuturarea inflorescentelor in cosuricaptusite cu tifon sau #artie, de cateva ori, apoi taiereainflorescentelor cu secera, dimineata, pe roua, asezarealor pe platforme acoperite, pentru maturizarea restuluisemintelor si treierarea cu atoza sau comina 4re&lareavantului treuie sa se faca cu atentie$.

GALBENELE:ecoltarea se eecuta cand s%au desc#is primele )%+randuri de flori li&ulate, incepand cu luna iunie sicontinuand pana in octomrie. :ecoltarea se face pe timpinsorit, de indata ce s%a ridicat roua pana seara.

Semintele de galbenele se recolteaza la maturitateadeplina, cand au un aspect cafeniu si se desprind cuusurinta din inflorescenta. 7lorile li&ulate si antodiile se

cule& manual in cosuri, la inceput la intervale de )%+ zileapoi mai rar. !u cat se recolteaza mai re&ulat, cu atatplantele formeaza mai multe inflorescente./e pe un #ectarse realizeaza productii medii de 15%+0 & flori li&ulate in stare proaspata sau 0%E0 &inflorescente proaspete./in loturile destinate producerii materialului de inmultire, carese recolteaza cu comina sau manual cu secera, se pot otine productii medii de 8% &seminte#a.

+1


33/57

REO!"#RE# SO#R"E$ OP#$!OR

Proces recoltare

/eco2irea copacilor este procesul prin care scoarta este indepartata de pe trunc#iul siramurile acestora. Aceasta operatiune delicata pare a fi usoara atunci cand e facuta de oamenieperimentati. 'c#ipele specializate in recoltarea scoartei folosesc macete pentru a taiascoarta felii 4cu cat feliile sunt mai mari cu atat e mai ine$ si dupa aceea folosesc lamametalica pentru a dezlipi ucatile de scoarta de copac. !#iar daca munca este istovitoareLseceratoriiL treuie sa nu distru&a memrana dintre trunc#iul copacului si scoarta. /aca

aceasta este distrusa atunci copacul slaeste sau poate c#iar sa moara. Aceasta memrana estecea care asi&ura cresterea copacului. Anul deco2irii este foarte important pentru ca urmatoareadeco2ire sa fie facuta la momentul optim 4dupa E%10 ani$. /e aceea dupa deco2ire se scrie cuvopsea ultima cifra a anului respectiv 4 de eemplu daca deco2irea a avut loc in )001, cifra 1este imptrimata pe copac$. Astfel atat proprietarii cat si autoritatile sunt si&uri ca recoltareascoartei se face la E ani dupa cea dinainte. Aceasta re&ula impreuna le&ile padurilor de ste2arde pluta sunt cele care prote2eaza ste2arii si asi&ura producerea unei plute de calitate.7iecare copac este astfel o sursa re&eneraila de materie prima. (luta este recoltata periodicdin acelasi copac si aceasta recoltare se face de &eneratii diferite de oameni pana cand copacula2un&e la )00 de ani. 3n primii 0 de ani de viata un copac poate produce aproimativ )00 *&de pluta, cantitate suficienta pentru )5.000 de dopuri de pluta. !ea mai mare recolta de pluta

de pe un ste2ar a fost inre&istrata in 1E in (ortu&aliaB 1955 *&

+)


34/57

Scopuri terapeutice

-coarta copacilor, fiarta, zdroita sau macinata, vindeca rani, intareste or&anismul,ferindu%l de infectiile sezonului rece,si alun&aolidintre cele mai diverse. /e%a lun&ultimpului, scoarta copacilor a avut diferite intreuintari pana cand oamenii au realizat ca e

una ca medicament in diferiteafectiuni.

-alcia, primul copac de la noi care infrunzeste primavara, se foloseste de mii de anipentru alun&area durerilor de tot felul. Are efecte tonice, antiseptice si antiinflamatoare,sedative, astrin&ente si antireumatismale./ecoctul de coa2a de salcieeste folosit ca leac impotrivaferei, a nevral&iilor, reumatismului si &utei. -e pun la fiert,

pentru )0 % +0 de minute, doua lin&uri de planta uscata, in)50 ml de apa.

!rusinuleste una dintre cele mai folosite plante de la noi incaz de constipatie.

/e la ste2ar, in scop terapeutic, se foloseste scoarta ramurilortinere, care contine tanini, are &ust astrin&ent si este lipsitade miros. (reparatele din coa2a de ste2ar au o actiune astrin&enta, comat diareea acuta,indi&estia si #emostatica, reducand san&erarile in caz deciclu menstrual aundent, eliminarea de san&e prin tuseori san&e in urina.

!eaiul din scoarta de ste2arse prepara punand la fiert,pentru )0 de minute, doua lin&urite de scoarta maruntitaintr%un sfert de litru de apa. 'ste ecelent in comatereaferei, in ami&dalita si colici adominale, farin&ite,intoicatii cu metale &rele.

"esteacanul, un arore inalt care poate a2un&e la )5 % +0 demetri, are o coa2a ala, caracteristica. !ura cu decoct dincoa2a de mesteacan are efecte di&estive, depurative siantiulceroase. /ecoctul este eficient in ulcerul &astric, dar siin tratamentul intern al unor oli de piele, cum ar fi acneea."aceratul din scoarta de mesteacan este recomandatimpotriva pistruilor si a petelor. -e otine punand 100 de&rame de scoarta ine uscata intr%un litru de vin rosu.

Amestecul poate fi folosit dupa zile. -e pun comprese pezonele afectate de doua ori pe zi.

lmulare actiune antiinflamatoare si emolienta asupramucoasei intestinale. 'ste un antioidant si detoifiant deeceptie./ecoctul din scoarta de ulmdiminueaza &azele, este eficientimpotriva ulcerului, colitei, intoicatiilor alimentare. 'sterecomandat, de asemenea, si in diferite forme de anemie si

proleme de coa&ulare a san&elui. -e prepara punand doualin&urite de scoarta ine uscata si maruntata la o cana de apa. Amestecul se lasa la fiert zece

minute. -e recomanda cate o cana de decoct neindulcit de trei ori pe zi.

++
http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/boli/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/afectiuni/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/boli/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/afectiuni/


35/57

*S#RE# P!#)"E!OR %EGE"#!E

scarea plantelor medicinale este unul dintre cei mai importanti factori care poate influenta

calitatea acestora, imediat duparecoltare. (rin uscare, produsele ve&etale se stailizeaza,datorita inactivarii enzimelor continute. (lantele treuie uscate imediat dupa recoltare si sortare, pentru ca apa continutafavorizeaza 4su influenta luminii si a oi&enului din aer$ o serie de reactii c#imice si fizicecare de&radeaza produsul si micsoreaza cantitatea initiala de principii active. (rincipiile activesau sustantele active sunt responsaile pentru efectele tarapeutice ale plantelor medicinale.

(lantele nu treuie sa inceapa sa transpire, pentru a impiedica muce&airea, ori fermentareaacestora.

(rin eliminarea apei din produsele ve&etale se poate evita formarea unor compusi noi, care

sa modifice efectele curative ale plantelor medicinale. scarea produce, in cazul anumitorplante, sc#imari enefice care accentueaza efectele terapeutice 4spre eemplu continutul inuleiuri esentiale al semintelor de c#imen se duleaza dupa un an de zile$.

scarea plantelor duce la o micsorare consideraila 40%5@$ a &reutatii si volumuluiacestora, sc#imandu%li%se forma si culoarea initiale.

scarea plantelor se poate realiza in doua modalitati, iar in articolul de fata prezentamprima varianta.

O in mod natural, la temperatura amianta, la soare sau la umra.O artificialcu a2utorul unor etuve speciale sau cuptoare./urata uscarii naturale variaza in functie de produsul ve&etal si de anotimp. Astfel, in cursulverii frunzele, florile si ierurile se usuca in decurs de +%9 zile. :adacinile sau scoartele seusuca mult mai lent timp de )0%+0 de zile.

Reguli generale de uscare a plantelor medicinale( 3mediat dupa recoltare, plantele se sorteaza si se indeparteaza partile patate, atacate de

insecte, muce&aite sau putrezite, precum si corpurile straine. neori este necesaraspalarea plantelor pentru indepartarea mizeriei sau a pamantului. -palarea se face rapidsu 2et de apa rece astfel incat sa se evite dizolvarea unor principii active in apa.

:adacinile, rizomii si ulii se curata prin spalare su 2et puternic de apa rece.

3n mod ideal, uscarea se realizeaza aran2and plantele in straturi cat mai sutiri, a2ezatepe rame de lemn prevazute cu tifon, astfel incat aerul sa circule si sa nu fie nevoie de aintoarce zilnic plantele de pe o parte pe alta. ocul unde se face uscarea treuie sa fieuscat, ine aerisit, fara praf sau insecte.

scarea se poate realiza si in aer lier, la soare sau la umra, in functie de principiileactive ale produsului ve&etal.

Scoarta' ramurile si lemnulse usuca de oicei la temperatura oisnuita, de )%)5&rade !, deoarece avand umiditate relativ scazuta, pot fi uscate lent, intr%un interval detimp ceva mai mare 4)0%+0 de zile$. /upa uscare, unele produse ve&etale pot fi folositeimediat, iar altele dupa o anumita perioada de timp. -pre eemplu scoarta de crusin se

pastreaza un an dupa uscare si apoi este folosita. -coarta proaspata de crusin produce

efecte secundare neplacute precum &reata, stare de voma, dureri de stomac.

+
http://nutripedia.ro/2012/06/20/cand-se-culeg-plantele-medicinale-mic-ghid-practic/http://nutripedia.ro/2012/06/20/cand-se-culeg-plantele-medicinale-mic-ghid-practic/


36/57

Frunzelese usuca la temperaturi mai ridicate 40%80 &rade !$, direct la soare sau inlocuri foarte calduroase 4podul casei$, timp de mai multe zile. Aceste temperaturi suntnecesare deoarece, prin uscare lenta clorofila sufera modificari ce altereaza calitatilemedicinale ale plantei.

Florilese usuca la o temperatura de aproimativ 0 &rade !, prin epunere la soare

acoperite cu #artie pentru a%si pastra culoarea si mirosul. Fructele' semintele si muguriise usuca la temperaturi ridicate cuprinse intre 0%100

&rade !, datorita umiditatii crescute sau a sustantelor uleioase care impiedica o uscareeficienta realizata la temperatura camerei intr%un timp mai lent. Asadar, uscarea acestorase face in cuptor, la flacara foarte mica, incercandu%se sa se controleze cat mai inetemperatura.

(artile ve&etale care continuleiuri volatilese usuca la temperatura de +0%+5 &rade !,separat de alte plante pentru a nu se transmite mirosul de la o planta la alta.

um stim ca un produs vegetal este corect uscat,? planta medicinala uscata corect ramane intrea&a, pastrandu%si mirosul caracteristic.

Frunzele si florileuscate corect se incretesc si produc un z&omot caracteristic la zdroirea cu

de&eteleB se sfarama cu mici trosnituri.

Fructeleuscate se pot si ele zdroi cu de&etele, iar cand se lovesc intre ele produc un z&omot

sec.

Scoartele si radacinileuscate la indoire treuie sa se rupa cu z&omot. -coartele prin uscare

iau forma de tuuri sau 2ea, iar suprafetele radacinilor devin striate.

+5


37/57

CONDITIONAREA PLANTELOR 'EGETALE

onditionareaO consta in aducerea produselor ve&etale la normele de calitatestandardizateB se selecteaza de partile de&radate sau de impuritatile ramase, se taie ladimensiunile cerute, se pulverizeaza, se mai tin putin in incaperi cu o umiditate relative a

aerului de )%)8@ pentru a isi recapata elasticitatea.

#lbastrele entaurea c.anus/

"ateria primaB %flori lun&i de 11 % 1 mm si late de 8 % mm recoltate in timpul infloririi cu peduncul de maimum 1cm. 7lorile discului au culoare violacee, iar cele mar&inalealastra. Au &ust dulcea&, usor astri&ent.

onditionarea plantei(

%-e indeparteaza inflorescentele decolorate, trecute infructificare

#rmurariu Sil.bum marianum 0 arduus marianus /

"ateria primaB fructele % ac#ene lun&i de 8%9 mm, netede,de culoare &alen%runa pana la run%ne&ru, uneori runecu pete mai inc#ise. 7ara miros sau &ust caracteristice.

onditionarea planteiB % fructele recoltate seconditioneaza

icoare ic+orium int.bus/

"ateria primaB partea aeriana a cicorii 4#era$ % formatadin partile aeriene ale plantei recoltate in timpul infloririi.7runzele azale sunt lun&i de 15 % )0 cm, late de 1 % 5 cm,ovale, usor sinuoase pe mar&ini si paroase pe fatainferioara 4mai ales pe nervura mediana$C frunzeletulpinale sunt mai mici, lun&uiete pana la lanceolate.Antodiile sunt &eminate 4dispuse cate ) alipite$ sau

a&lomerate, cu flori li&ulate de culoare alastra, sesile sauscurt pedun%culate.

onditionarea plantei( % (artea aeriana se curata de tulpini li&nificate, ca si de frunzerunificate sau in&alenite.

imbru "+.mus vulgaris/

"ateria primaB partea supraterestra 4#era$B formata dinpartile aeriene neli&nificate ale plantei recoltate inainte de

inflorire.

+8


38/57

onditionarea planteiB % 3nainte de a se pune la uscare, din produs se indeparteaza tulpinile&roase si alte impuritati.

imbrul de gradina Sature1a +ortensis/

"ateria primaB


39/57

urmareste eliminarea ierurilor, impuritatilor, resturilor de pamint, separarea musetelului peloturi, ca si racorirea produsului.

Patlagina Plantago lanceolata&/

"ateria primaB frunze 4folium (lanta&inis lanceolatae$ % sunt deforma alun&it%lanceolata, ascutite la varf, cu petiol sutire silun&, cu nervuri paralele mai viziile pe partea inferioara, lun&ide cca )0 cm si late pana la cm, cu mar&inea intrea&a sauindepartat denticulata./e culoare verde specific.

onditionarea planteiB % din produs se inlatura tulpinile,frunzele in&alenite si cele atacate de insecte.

Roinita Melissa officinalis !&/

"ateria primaB frunzele 47olium "elissae$recoltate in timpulinfloririi.

onditionarea plantei(% (artea aeriana poate fi conditionatasumar pentru a fi prelucrata in stare proaspata pentru ulei volatilsau poate fi uscata.

+


40/57

AMBALAREA 1I ETIC2ETAREAPRODUSELOR 'EGETALE

2efinirea i clasificarea ambala1elor?dat cu dezvoltarea i diversificarea productiei de unuri, asistm la

evolutii spectaculoase i n domeniul productiei de amala2e, cruia i se impuncerinte din ce n ce mai complee.

/in punct de vedere tehnic, amala2ul este definit ca un ansamlu demateriale, destinat protectiei calittii i inte&rittii produselor i facilitriioperatiilor de circulatie te#nic a mrfurilor.

/in punct de vedere economic, amala2ul poate fi apreciat ca un produsfinit oarecare, otinut n urma unor eforturi materiale, financiare etc.

3nstitutul de Amalare din An&lia are o viziune mai cuprinztoare asupradefinirii amala2ului, conturnd n acest sens trei directii.

sistem coordonat de pregtire a bunurilor pentru transport, distributie,depozitare, vnzare cu amnuntul i consum

cale de asigurare a distributiei la consumatorul

!inal, "n conditii optime i cu costuri minime !unctie tehnico - economic care urmrete

minimizarea costurilor la livrare.

/e altfel i termenul en&lez Qpac#agingG este destulde cuprinztor, etinzndu%se asupra mai multor functiiale amala2elor, cu accent pe latura comercialBprotectie,conservare, uurint "n utilizare, comunicare (prin

gra!ic, etichetare), !acilitarea vnzrii.

#mbalarea 3i pstrarea plantelor vegetalese facdup uscare, n saci 4din material natural sau #artie$ saun lziC altfel plantele se de&radeaz i pierd o parte undin principiile active.

Amalarea prilor ieroase se face pe timp norossau dimineaa, cnd nu este prea cald, spre a se evitasfrmarea lor.

(rile de plant se pun n lzi, saci de #rtie, sacide pnz sau aloturi presate, conform standardului

pentru fiecare plant.

+E


41/57

7lorile se amaleaz n &eneral n saci de #rtiesau n lzi cptuite cu #rtie. 7runzele i iara se

amaleaz n saci sau saltele de pnz. !nd sepstreaz mai mult timp este ine ca ele s se presezen aloturi.

:dcinile se amaleaz n &eneral n sacide pnz, dar pot fi i ele presate.

(lantele amalate vor fi etic#etate, punndu%se o etic#et n interiorulsacului sau amala2ului respectiv, iar una n afar, pe amala2. (e etic#et setrece denumirea plantei, att cea popular, ct i cea tiinific, prile de plant

care sunt amalate 4rdcini, iara, frunze, flori$ i eventual dac vrei s avei oidee, &reutatea lor.

n ceea ce privete clasificarea amala2elorutilizate pentru produsele ve&etale, aceasta poate fifcut dup mai multe criteriiB

dup natura materialului din care suntrealizateB amala2e din #rtie i cartonC amala2e din lemnC amala2e din metalCamala2e din materiale plasticeC amala2e din materiale tetileC amala2e dinmateriale compleeC

0


42/57

dup !orma de prezentareB lzi, cutii, pun&i, saci, orcane, utelii,flacoane, tuuri, idoane, utoaie, canistre, caseroleC

dup domeniul de utilizareB amala2e de transport terestru, maritim sau

aerianC amala2e de prezentare i desfacereC

dup modul de circulatieB amala2e refolosiileCamala2e nerefolosiileC

dup relatia cu mediul ambiantB amala2e iode&radaileC amala2ecare nu sunt iode&radaile.

/intre principalii !actori care treuie avuti n vedere pentru ale&erea

ambala$ului optim mentionmB% caracteristicile produsului care se amaleazC% conditiile de transport i manipulare, cu influen ele i solicitrilecare intervinC% caracteristicile i aptitudinile materialelor de amala2C% metoda de amalareC% c#eltuielile ocazionate de realizarea i transportul amala2elor.

Functiile ambala1elor

n epoca modern circulatia mrfurilor fr amala2 este aproape deneconceput, discutndu%se tot mai mult de sistemul icomponent produs%amala2 4la nivel mondial aproimativ EE@ din productia de mrfuri esteamalat$ i rolul su n economia modern. Amala2ul, ca nsotitor al mrfii petot circuitul productor%consumator, treuie s ndeplineasc o multitudine decerinte, &rupate n literatura de specialitate n trei functii principaleB conservareai protectie a calittii produselor manipularea, transportul i depozitarea

promovare produselor%3,4, Func*ia &e cnse%va%e i !%*ec*ie a ca"i*tii !%&use"% a"imen*a%e

1


43/57

:olul primordial al amala2elor este cel de protectie a produselor i deasi&urare a celor mai une conditii pentru mentinerea valailittii lor. Aceastfunctie vizeaz n principal dou aspecteB

Cnse%va%ea !%&usu"ui !%in !%*ec*ie 0at&e 0ac*%ii e5*e%ni, aflatin mediulncon2urtor, cum suntB

!actorii !izici4umiditatea relativa a aerului, particulele de praf dinatmosfer, lumina, temperatura etc.$,

!actorii chimicii !izico-chimici4aer, ap, oi&en, !?)etc.$,

!actorii biologici4microor&anisme, insecte etc.$.

/in punct de vedere !izic, amala2ul treuie s prote2eze produsul deocurile mecanice care l%ar putea deforma, comprima, tasa etc. /e asemenea, eltreuie s actioneze ca o arier, stopnd sau diminund la limite normale

ptrunderea luminii, a temperaturii sau a altor a&en i fizici care ar putea conducela deteriorarea nsuirilor calitative ale produselor.

/in punct de vedere chimic i !izico-chimic este foarte important caprodusul s nu intre n contact cu sustan e c#imice a&resive cum sunt < ), 6


44/57

-?), !?), prin intermediul vaporilor, &azelor produse de sustan ele volatile4#idrocaruri, fum, parfumuri etc$. n acest caz, rolul de arier vizeaz itransferul &azos din interior ctre eterior, pentru a evita pierderea aromelorspecifice produsului, des#idratarea acestuia, pierderea &azelor introduse n

amala2 n scopul conservrii produselor etc.(rotectia biologic vizeaz mentinerea calittii i&ienice i microiolo&icea produselor alimentare. n acest scop, amala2ele treuie s "mpiedice att

ptrunderea microor&anismelor eistente n atmosfer sau care pot fi preluate lacontactul cu anumite suprafe e, persoane etc., ct i crearea condi iilorfavoraile apari iei i dezvoltrii &ermenilor pato&eni.

Ps*%a%ea in*ac* a ca"i*tii i can*i*tii !%&use"% amba"a*e. niicompui dinstructura produselor pot intra n reactii c#imice nedorite cu diferite

sustan e din compozitia amala2elor. /e aceea, alegerea materialelordin caresunt confectionate amala2ele aflate n contact direct cu produsul prezint odeoseit important n cazul produselor. 'a treuie s tin cont de tipul

produsului 4starea de a&re&are, coeziune etc.$, de c#imismul propriu 4se ale&materiale inerte c#imic fat de produs i mediu$ i de te#nolo&ia de conservareaplicat nainte sau dup amalare 4pasteurizare, sterilizare, con&elare$.

e&islatia european i national contine prevederi concrete referitoare lapropriettile amala2elor care vin n contact cu produsele. "aterialele din caresunt confectionate acestea treuie s fie staile din punct de vedere fizico%c#imic, nepermitnd elierarea unor molecule care pot trece n produs.Transferul nedorit de sustan e din amala2 n con inutul produsului se poate

produce atunci cnd rmn molecule liere din masa materialului de amala2./e asemenea, amala2ul nu treuie s influenteze caracteristicile

or&anoleptice ale produsului ve&etal. Tot n scopul evitrii formrii sustantelornedorite, aplicarea desenelor pe amala2e se face pe partea care nu intr ncontact cu produsele.

6ormativele n vi&oare interzic folosirea pentru amala2e a #rtieiprovenite din deeuriC din cate&oria maselor plastice sunt acceptate policlorura

de vinil 4(>!$ i polistirenul, iar amala2ele metalice treuie vernisate pentru aevita coroziunea.

Amala2ul treuie s prote2eze produsul i mpotriva pierderilorcantitative produse prin evaporare, pulverizare, frecare etc.

Aceast functie are ca scop facilitarea transportului, manipulrii,

stocrii i distriutiei produselor. n timpul manipulrii, sistemulicomponent produs%amala2 este supus unui numr mare de operatii care

+


45/57

contriuie sustantial la creterea c#eltuielilor, motiv pentru care s%aimpus rationalizarea operatiunilor din circuitul te#nic al mrfurilor.

3,3, Func*ia &e *%ans!%* 6 mani!u"a%e 6 s*ca%e

Amala2ul treuie s permit adaptareaintroducerii produselor la viteza mainilor i a

enzilor de lucru precum i deplasarea n diverseplanuri, ntoarceri etc., fr rsturnri sau stopri peenzi sau utila2e de lucru. /e asemenea, proiectarea

amala2elor treuie s ai n vedere facilitareaaccesului la produs, simplificarea controlului,

inventarului, recep iei, tampilrii, marcrii etc.precum i stocarea n diverse sisteme fr rsturnri.

Amala2ul influenteaz n mod sustantial c#eltuielile de transport, prinform, &reutate i volum propriu 4mai mult sau mai putin corelat cu volumul

produsului$.7orma i mrimea amala2elor utilizate pentru transport i depozitare

treuie s permit stivuirea uoar a acestora n depozite precum i manevrarealor cu mecanisme specialeC pe perioadadepozitrii amala2ele treuie s prote2eze

produsele prin preluarea presiunii rezultate nurma opera iei de stivuire. Amala2ul de

depozitare treuie s prezinte pe suprafa a sasemne avertizoare i nscrisuri referitoare lacondi iile de depozitare, indica iile de stivuire ieventualele precau ii de manipulare.

3,7, Func*ia &e !%mva%e a !%&use"% ve$e*a"e

n conditiile economiei de piat, amalarea a devenit un instrument demar*etin& foarte eficient. Amala2ul modern nu se mai limiteaz doar la

prote2area produsului, ci constituie un mi2loc de comunicare ntre produs iclient, devenind un element strate&ic al ntreprinderii pentru comercializarea

produselor proprii. (entru a ndeplini acest rol de intermediar, amala2ul treuies asi&ure o informare ct mai complet asupra produsului respectiv, contriuindla creterea sentimentului de ncredere n calitatea oferit de productor. namala2 estetic i care este purttorul unor informatii utile despre produs

4caracteristici, mod de utilizare, termen de valailitate etc.$ atra&e atentiacumprtorilor i favorizeaz luarea deciziei de cumprare.


46/57

n conditiile comercializrii prinautoservire, amala2ul individual 4de

prezentare$, specific celor mai multeproduse ve&etale, este epus pe rafturi i

&ondole prelund arta vnztorului4Qvnzator mut&$ i actionnd ca factorpsi#olo&ic asupra cumprtorilorpotentiali prin stimularea vnzrilorctre acetia.

Aa cum se spune c Qhaina !ace pe omG i amala2ul contriuie laformarea primei impresii despre produs, transformndu%se ntr%un suport al

pulicit ii la locul de vnzare. "ai mult, eist destul de multe persoane, care,atunci cnd ac#izitioneaz un produs au n vedere i posiila reutilizare aamala2ului, deci un dulu eneficiu pentru aceeai sum de ani.

Aa cum se spune c Qhaina !ace pe omG i amala2ul contriuie laformarea primei impresii despre produs, transformndu%se ntr%un suport al

pulicit ii la locul de vnzare. "ai mult, eist destul de multe persoane, care,atunci cnd ac#izi ioneaz un produs au n vedere i posiila reutilizare aamala2ului, deci un dulu eneficiu pentru aceeai sum de ani.

(entru ndeplinirea functiei de promovare a produselor i implicit decretere a volumului vnzrilor, amala2ul treuie s ndeplineasc anumitecn&i*ii8precumB

s atra& atentia cumprtorului potential care treuie s identifice nmod clar i spontan produsul i marcaC

s permit situarea produsului n &rupa de referin creia i apartine4produs alimentar$ ct i n universul specific mrcii al crei purttor esteC

s fie uor de recunoscut prin form, &rafism, culoare, viziilitate,liziilitate su&ernd o idee precis despre produsC s%a demonstrat c, n

momentul vizualizrii produsului, cumprtorul sesizeaz mai nti culoarea,apoi desenul i marcaC n cazul mrfurilor alimentare, culoareaamala2ului, este

ine s fie asociat cu anumite caracteristici ale produsuluiCgra!icatreuie s fiesimpl, epresiv, compatiil cu produsul reprezentat punnd n valoare uneleelemente utile precumB denumirea produsului, modalitti de utilizare, marcafaricantului etcC!ormaamala2ului treuie s in cont i de modul de utilizare4consum$ al produselor, condi iile de pstrare, modul de recuperare alamala2uluiC

5


47/57

sc#imarea amala2ului treuie s contriuie la creterea ncrederiiclientilor traditionali, atr&nd totodat noi consumatoriC

s pun n valoare caracteristicile principale ale produsului, pentru a fiuor deoseit de celelalte produse similareC

s eiste o perfect concordan ntre ceea ce prezint i ceea cecontine, pentru a nu induce n eroare cumprtorulC

s nu creeze impresia unei cantitti mai mari la cumprareC s fie purttor clar al mrcii, etic#etelor, tetelor eplicative, pretului i

ima&inii produsului pentru a realiza o un i facil comunicare cu poten ialulcumprtorC

s fie adaptat vnzrii de mas, n cazul produselor oferite prin servirelierC

s faciliteze transportulC s fie comod de utilizat 4de eB sistem de desc#idere, eventual i

renc#idere simplu, s ai un coeficient de &reutate corespunztor $C s rmn n stare func ional 4un container pentru alte produse$ sau

s fie uor de pliat, sau reciclat ecolo&ic dup utilizare.

n concluzie, forma de prezentare a mrfii are aproape aceeai importan ca i produsul n sine, caracteristicile estetice ale amala2ului reprezentnd

elemente strate&ice ale ntreprinderilor productoare, cu o importan din ce nce mai mare n realizarea func iilor de mar*etin&.

Materiale utilizate pentru confectionarea ambala1elor destinate

produselor vegetale

!ompetitivitatea te#nico%economic a materialelor destinateconfectionrii amala2elor este analizat n raport cu functiile pe care treuie sle ndeplineasc amala2ele precum i prin prisma ponderii costului acestora fat

de costul produsului.

7,4, Ma*e%ia"e ce"u"zice

"aterialele celulozice de in nc o pondere destul de important pe piataamala2elor 4cca 0@ din total$.

8


48/57


49/57

Polietilena % are cea mai lar& rspndire datoritpre ului su sczut.(oate fiB de "nalt presiune, utilizat la realizarea de pun&i, folii, saci i alte

amala2e suple sau semiri&ide, precum i dopuri, capace, pa#are etc.

de medie presiune, utilizat de eemplu pentru amalarea dulciurilorCde$oaspresiune, care, datorit rezistentei mecanice ridicate 4la sfiere,

strpun&ere etc.$ i a unei permeailit i reduse 4este adecvat etanrilordificile$, se utilizeaz pentru confec ionarea recipien ilor cu o capacitate de pnla 00 *&, a lzilor, navetelor, foliei foarte su iri 4%10 S$ etc.

e'pandat % folosit la amalare n special ca material de umplere,pentru asi&urareaprotec iei mpotriva ocurilor mecanice.

Policlorura de vinil 4Polvinlchloride % (>!$ moale sau dur, se

folosete nindustria alimentar preponderent su form de folii sau utelii.Polistirenul 4(-$ este netoic i insoluil, fiind frecvent utilizat laamalareaproduselor alimentare proaspete 4iaurt, smntn, rnz etc.$, a celorcon&elate, la preamalarea fructelor i le&umelor etc. (olistirenul epandatQ"mbrac&produsul ce necesit a fi prote2at, crend n 2urul su un strat antioc,uoar i fleiilC de asemenea, are une propriet i fonoizolante dar i termice,fiind utilizat n camerele fri&orifice.

Polipropilena 4(($ se utilizeaz la confectionarea recipienteloralimentare pentrudulciuri, &ustri, a lzilor pentru transportul produselor calde

de panificatie, a le&umelor, fructelor, petelui con&elat etc, a lzilor cu peretidesprtitori pentru transportul uteliilor cu uturi spirtoase, vin, ere, lapte,uturi rcoritoare etc.

(rincipalele proprietti ale polipropilenei, care o recomand pentruconfectionarea amala2elor folosite n scopurile mentionate, suntB sudailitate

un, rezisten la &rsimi i uleiuri, impermeailitate un la mirosuri, rezisten c#imic etc.

Polietilentere!talat-ul 4('T$ se utilizeaz la confectionarea uteliilor custrat de acoperiredin late care mpiedic 4n foarte mare msur$ ptrundereaoi&enului n uturile caro&azoase i evacuarea ioidului de caron,contriuind astfel la prelun&irea termenului de valailitate. Amala2ele de tip('T au nceput s se foloseasc pe scar lar& n industria uleiului, a apeiminerale, uturilor rcoritoare, o etului, uturilor alcoolice etc.

"ai pot fi mentionate materialele plastice compozite4complee$ otinuteprin asamlarea mai multor tipuri de materiale 4tot de natur plastic, sau i dealt natur$. "aterialele compozite au caracteristici superioare 4rezultate dincumularea propriet ilor materialelor componente$ fiind capaile s rspundunor nevoi specifice precum amalarea n vid, amalarea n &az inert, amalarea

produselor supracon&elate etc.C sunt utilizate frecvent la amalarea uturilor

alimentare.


50/57

!ostul amala2elor din materiale plastice rmne nc destul de ridicatdatorit materiei prime 4petrolul i derivatele sale$ utilizate la confec ionarea lor.Astfel, n cazul unor produse precum mar&arina, lactatele, mutarul etc.,amala2ul reprezint )0@ din costul de produc ie, putnd a2un&e ns i la 90@

n cazul apei minerale.

7,7, Ma*e%ia"e me*a"ice"aterialele metalice sunt utilizate pe scar lar& n trile

industrializate, ocupnd un loc important n confectionarea amala2elordestinate industriei alimentare. "aterialele utilizate n acest scop suntBotelul, aluminiul i materialele cominate 4material plastic, carton imetal$. a ale&erea tipului de material metalic treuie avute n vedereaspecte precumB

caracteristicile produsului ce urmeaz a fi amalat i n special valoareap


51/57

Aluminiul este un material cu propriet i deoseiteB este netoic, are o&reutate mic, nu asoare lic#idele sau &rsimile, nu favorizeaz dezvoltarea

acteriilor, asi&ur o impermeailitate perfect, prezint o mare rezisten termic 4poate fi sterilizat$, este opac, maleail, poate fi atacat doar de solu ii

acide sau azice foarte puternice. Aceste caracteristici l recomand ca unecelent material ce poate fi utilizat sin&ur sau n comina ie cu alte materiale laconfec ionarea amala2elor destinate alimentelor i uturilor. !u toate acestea,el de ine o

pondere redus n totalul materialelor utilizate n acest scop, datorit costului suridicat 4cca 51@ din costul de produc ie n cazul dozelor pentru ere i uturircoritoare$.

Lemnu" i sub!%&use"e sa"e

emnul este cel mai vec#i materialutilizat pentru confectionarea amala2elor,datorit unei sale rezistente la solicitrilemecanice i la uzur. n ultimii ani ns,din cauza reducerii eploatrii maseilemnoase la nivel mondial, pondereautilizrii sale n industria amala2elor asczut considerail 4la +%@ din total$,fiind sustituit din ce n ce mai mult cumaterialele plastice i cartonul ondulat.

(e ln& aspectele de ordineconomic, sustituirea lemnului estedatorat i altor cauze. Astfel, n func ie de anumi i factori de influen 4parametrii mediului ncon2urtor, umiditatea proprie, vitezele de sor ie idesor ie, capacitatea caloric a produselor amalate, eventualele orificii deventila ie sau pori etc.$ n structura sa se pot forma adevrate microclimatefavoraile dezvoltrii microor&anismelor i circula iei insectelor.

/e asemenea, lemnul are un con inut o&at n sustan e or&anice ianor&anice 4rini, sustan e tanante, uleiuri eterice etc.$ care pot influen acaracteristicile or&anoleptice ale produselor,motiv pentru care, este utilizat n special laconfec ionarea amala2elor mari, detransport.

7,9, S*ic"a-ticla este cel mai vec#i material

utilizat pentru confectionarea uteliilor iorcanelor destinate amalrii produselor

50


52/57

ve&etale lic#ide i pstoase. Avanta$elepe care le prezint, o recomand camaterial ideal pentru scopul mentionatC astfelB

este un material i&ienic, uor de splat, dezinfectat i sterilizatC

este transparent, permi=nd vizualizarea produsului de ctreconsumatorC totodat poate fi i colorat, n cazul n care produsul necesit

protectie mpotriva radiatiilor luminoaseC nu influenteaz caracteristicile or&anoleptice ale produselorC nu permite ptrunderea vaporilor, &azelor, lic#idelorC este inert din punct de vedere c#imic, neeistnd riscul declanrii

unor reactii c#imice la contactul cu constituientii produsuluiC rezist ine la presiuni interne ridicate, fiind recomandat pentru

amalarea ampaniei, cidrului etc.C materia prim folosit la o inerea sticlei este relativ ieftin i

suficient./atorit &reuttii mari i rezistentei slae la ocurile mecanice i termice,

sticla este concurat puternic de materialele celulozice, plastice i metalice. !utoate acestea, ultimele realizari ale te#nolo&iilor de farica ie 4sticla ultrauoar,su ire, rezistent la ocuri termice i incasail$ desc#id noi perspective aleutilizrii sale ca material de amalare.

4& Metode i te+nici moderne de ambalare a produselor vegetale

n conditiile economiei moderne, caracterizat prin etinderea imodernizarea pietelor, prin orientarea mai pronuntat a productorilor ctreconsumatori, industria amala2elor este n plin epansiune, numeroasecompanii investind n facilit i moderne de produc ie care s le permittranspunerea n practic a celor mai recente realizri tiin ifice n domeniu.

(roductorii de amala2e se orienteaz spre te#nolo&ii care s permitreducerea consumului de materie prim, creterea productivit ii muncii att la

confec ionarea amala2elor ct i la amalarea produselor, creterea duratei deconservare i valailitate a produsului, cominarea diverselor tipuri de materialen scopul creterii performan elor amala2elor, reducerea impactului asupramediului ncon2urtorC mai nou, pe pia a amala2elor au aprut dispozitive care,ataate pe amala2e, msoar anumi i parametri de mediu pe ntre& circuitul

produsului, de la productor la consumator.

51


53/57

Amba"a%ea :n 0"ii cn*%ac*ibi"e.

7olia contractiil este o folie de material plastic, etirat n momentulfaricrii i care prin nclzire revine la pozitia initial. n cazul produseloralimentare, se practic amalarea su vid n folie contractiil transparent inc#idere prin termosudare 4amalarea tip Qs#inG$.

Amba"a%ea :n a*ms0e% m&i0ica* iamba"a%ea :n vi& se practic n special la

produsele sensiile la ac iunea oi&enului 4eBcarnea i preparatele din carne$, care ar puteafi de&radate c#iar de cantit i foarte mici deoi&en 4rmase n amala2$ pe parcursul unei

pstrri mai ndelun&ate. !ele dou metode au

acelai scop 4eliminarea oi&enului$, ale&ereauneia sau alteia fiind condi ionat de ctrecaracteristicile produsului ce urmeaz a fiamalat.

Ambalarea "n atmos!er modi!icatconst n etra&erea oi&enului din interiorulamala2ului i introducerea n locul lui a unor &aze inerte cum sunt azotul idoidul de caron. "etoda este indicat pentru produsele sensiile la presiune icontraindicat produselor sensiile la frecare.

Azotul 46)$ este inert, inodor i pu in soluil n ap i &rsimiC scopulfolosirii sale estereducerea oidrii &rsimilor.

io'idul de carbon 4!?)$ este un un a&ent acteriostatic i fun&istaticcare reduceviteza de multiplicare a acteriilor aeroe i muce&aiurilor.

/ei o'igenuleste n &eneral evitat n procesul amalrii, eist i cazurin care este utili

Documents

FARMACOGNOZIE