Administraţiunea şi Tipografia.BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30.

Scrisori ne francate nu se prim esc. Manuscripte nu se retrimet.

I NSERATE se primesc la AD- MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la următorele Birouri de anunolurl:

In V ieri a : M. Dukes Nachf. Max Augenfeld fc Emerich Lesner, Halnrioh Sohalek. Rudolf Mosse. A. Oppefiks Nachf. Anton Oppelik. In B u d a p e s t a : A. V. Qoldber- per, Ekstein Bernat. In H a m - bu rg .- Marolyl & Llebmann.

PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se riă garmond pe o col6nă 6 or. şi 30 or. timbru pentru o pu­blicare. — Publicări mai dese după tarifă şi învoială.

RECLAME pe pagina a 3.a o se riă 10 or. s6u 30 bani.

REDACŢIUNEA,

(!fcT-n ro .eT c3.e 3DvLa^CLiia.ecsi 2 S )

„ g a z e t a * ieSe \i filare ti.

Abonamente pentru Austro-Ungaria:Pe un an 12 fI., pe sése luni

6 fl., pe trei luni 3 fi. N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.

Pentru România şi străinătate:Pe un an 40 franci, pe sése luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.

N-rii de Duminecă 8 francT. Se prenumeră la tote ofi-

ciele poştale din întru şi Hin afară ţi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru BraşovAdmmistraţiunea, Piaţa mare,

Térgul Inului Nr. 30, etagiu I . : Pe un an 10 fl., pe sése luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr. Cu dusul în ca să : Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr. v. a. sóu 15 bani. — Atât abo­namentele cât Şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.

Nr. 152 — Anul LXI. Braşov, Duminecă 12 (24) Iulie. 1898.

Visita Regelui Carol la Petersburg.

Poiraâne, Luni, Regele R om â­niei Carol I va pleca la Petersburg, ca se facă o visită Ţarului Nicolae. Regele, după cum ne spun f ia ­rele bucurescene, va fi Însoţit de principele moştenitor Ferdinand şi în suita Majestăţii Sale se va afla şi ministru-preşedinte Dimitrie Sturdza.

Despre acesta vi-ită s’a svonit mai întâiu, după ce Regele Carol, cu ocaaiunea călătoriei sale la Iaşi, unde a asistat la inaugurarea nouei universităţi, a fost salutat în aeésta a doua capitală a României, situată atât de aprópe de graniţa Rusiei, de cătră trimisul Ţarului, guvernatorul Basarabiei.

Curând după festivităţile dela Iaşi s’a vorbit, că Regele Carol va réspunde la atenţiunea binevoitóre a împăratului Rusiei printr’o visită, ce-o va face la curtea din P eters­burg.

în că de p’atuncî se cjicea însă, eă acestui act de curteniă i*se va da o deosebită însemnătate prin aceea, ca visita Regelui Carol la curtea îm părătăscă din Petersburg se va face în condiţiuni fórte so- lemne, că Regele va avé o suită m are compusă din militari superiori şi din câte-va grade inferióre, cari au luat parte la résboiul din 1877 — 78. P ăn ă înainte cu 3 — 4 <}ile unele 4iare de dincolo susţineau încă, că aşa se va procede.

Nu putem sci dăcă la curtea română a fost conceput în adevăr acest plau ori nu şi decă póte a fost părăsit mai în urmă. Destul, că după scirile mai nouă nu se adeve- resce acea presupunere. Suita R ege­lui Caroi va fi mult mai restrînsă, pentru aceea însă visita nu pierde nimic din im portanţa sa.

Regele Carol va sosi la Peters­burg imediat după visita ce a fă- cut’o acolo prinţul Bulgariei. Este semnificativ, că înainte de a merge la curtea rusescă, principele Ferdi­nand al Bulgariei a făcut o visită regelui Carol la Sinaia. Fost’a acósta óre numai un lucru întâmplător, ori că prinţului bulgar ’i-s’a dat avis dela Petersburg, ca se documenteze astfel bunele raporturi ale Bulga­riei cu România şi să pregătescă şi drumul regelui C arol?

f ia re le rusesci din incidentul visitei părechii princiare bulgare ac- centueză, că timpurile s’au schim­bat în favorul păcii în Peinsula bal­canică, şi vorbind şi de apropiata vi­sită a lui Carol al României 4*°» °ă politica rusescă nu mai este a4î aşa deochiată ca odinioră, că popórele şi guvernele din peninsula B alcani­lor au înţeles că politica Rusiei nu e duşmană lor, ci că Rusia în pro­priul ei interes doresce, ca statele balcanice se fiă tari şi neatérnate şi se aibă cele mai bune relaţiuni între ele.

Intre popórele şi guvernele P e ­ninsulei balcanice Ruşii numără şi poporul şi guvernul român. Acósta s’a vecjut şi din faimósa notă iden­tică a lui Murawiev şi Goluchowsky prin care s’a m arcat înţelegerea din­tre Rusia şi Austro-Ungaria pentru susţinerea păcii şi a stării actuale în Orientul europón.

Probabil, că prin mergerea prin­ţului bulgar la Sinaia înainte de vi­sita dela Petersburg, s’a ţintit a-se da întâietate regelui Carol între domnitorii aşa numitelor State bal­canice, ca celui mai mare între cei mai mici. Dér e neîndoios, că acea visită a avut scopul de a dovedi bu­nele relaţiuni dintre Statele balca­nice, de cari voibesce pressa rusésca şi cari după convingerea ei se des-

voltă în mod atât de îmbucurător sub scutul Rusiei.

Cine nu-şi aduce aminte de acel mare moment istoric când înaintea trecerei Dunărei de cătră arm ata română în 20 August 1877, com an­dantul suprem al arm atelor ruso-ro- mâne, Carol I, atunci încă principe, 4icea într’un ordin de c|i cătiă ar­m ată: „Reîncep astăcji luptele glo- rióse ale străbunilor alăturea cu nu- merósele şi bravele arm ate ale uneia din ce e dintâi puteri din lume. A rm ata rom ână, deşi mică, se va dis­tinge, sunt sigur, prin bravura şi disciplina ei. E a va reda astfel R o­mâniei rangul ce l’a avut altă dată şi care i-se cuvine între naţiunile europene. Acésta este şi credinţa Au­gust ului imperatoral tuturor Eusiilora.

Speranţele puse de domnitorul României în arm ata română, s’au împlinit. Vitejia ei a isbutit a reda României rangul ce i-se cuvine în­tre naţiunile europene. Dór luarea Basarabiei a produs o adâncă am ă­răciune în sinul poporului român faţă cu puternicii săi aliaţi de odi- nioră, aşa că Românii au trebuit să tragă la îndoială credinţa, ce cji* cea Regele Carol, că o are Ţarul tuturor Rusiilor în menirea R o ­mâniei.

De*atunci şi pănă a4î s’au pe­trecu t multe evenimente de mare gravitate pentru situaţia României şi pentru situaţia generală euro- penă. Alianţa de pace a puterilor centrale, séu tripla alianţă cum se numesce de comun, al căreia scut l’a căutat România, s'a apropiat în timpul din urmă de Rusia şi s’a sta­bilit, mai ales în ce privesce Orientul, órecare înţelegere între Austria, Ger­mania şi Rusia, şi vÎ8itele d i acjí ale micilor domnitori la Petersburg sunt numai o continuare a visitelor împăraţilor Franciec Iosif şi Wil- helm II, cari le-au premers.

Dér s’au mai produs o schim­bare şi în opiniunea publică dm R o­mânia întru cât speranţele ce s’au fost pus în tripla alianţă în ce pri­vea asigurarea intereselor românescî— nu s’au împlinit.

In a8t-fel de împrejurări, visita regelui Carol la Petersburg are o laetăgăduită însămnătate chiar şi atunci, când ar fi o simplă visită de curteniă şi sperăm, că ea va avé nu­mai resultate favorabile pentru R o­mânia.

Revista politică.Guvernul unguresc a păţit un

nou fiaSCO. Am fost amintit septă- tămâna trecută pentru cetitorii nu­mărului nostru de Dumineca despre aşa numita „anchetă4 séu adunare de bărbaţi specialişti unguri, care s’a întrunit în casa sfatului din Peşta, ca se se sfătuescă asupra tarifului vamal autonom unguresc, ce guvernul l’a alcătuit într’un proiect şi l’a su­pus spre desbatere amintitei adu­nări. Adunarea acesta şi-a încheiat desbaterile Miercuri, şi resultatul ei este de-ocamdată un mare zero. — Grozavă 8fară au făcut oficioşii şi ne* oficioşii unguri cu acostă anchetă, înainte de a-se întruni, gazetele lor fără aprópe nici o deosebire am e­ninţau, că Ungurii nu se tem de o des­părţire vamală de cătră austriac!. Dér când colo ce să vecji ? Proiectul gu­vernului a fost aspru scărm ănat chiar de aceia, cari în principiu i’au com ­pus şi susţinut, şi ómenii cei mai cu greutate din sînul anchetei s’au pronunţat pentru susţinerea legăturei vamale cu Austria. E tă cel mai nou fiasco a-1 d-lui Banffy şi soţi — care nu dovedesce numai incapacitate, ci şi o m are slăbiciune.

FOILETONUL „GAZ. TEANS.“

0 carte pentru copii.„Copiii şi amicii loru este o colecţie

de drăgălaşe istorióre pentru usul grădinilor şi asilelor de copii, precum şi pentru familii, colecţie ce a scos de sub tipar acu de cu- rénd d-na Luisa 1. Neamţu, direcfcóra unei grădini frebeliane din Bucurescl. Broşura format octav, 129 pagini, hârtie bună, so> lidă, tipar frumos şi mare, cuprinde 23 de istorióre din vieţa copilâ reşcă. Fondul şi forma acestor istorióre nu lasă aprópe ni­mic de dorit. Subiectele pe tot looul sunt luate din lumea imaginară a copilaşului. Aci află el pe prietenii săi firescl, pe ani­male, pe floricele şi pe copilaşi jucându se, povestind şi lucrând, care cum îl taie ca­pul séu firea. Tóté istoriorele însă an un ţel eminamente educativ. Conversaţiile şi acţiu­nile închipuiţilor actori se termină cu maxime séu sentinţe morale uşor perceptibile copilaşu­lui. Limba séu forma acestor istorióre, de asemenea are multe calităţi; este copilărâscă, naivă, dór în acelaşi timp curgétóre şi clară. Copilaşul meu cel mai mic, Ionel, care urmâză în clasa II primară, când s’a apucat se citéscá acósta carte, védénd că

toţî îl întrerump dela citirea continuă, s’a ascuns într’o olasă sub o bancă, de unde n’a eşit pănă când n’a isprăvit’o. „Ah, tă­ticule, ce poveşti frumose sunt în cartea acăsta î Ce bine a făcut d-na Neamţu. . Şi nu ne mai îngăduia cu reproducerea acestor isto- riore. Yr6 să <}ică, acâsta carte întrunesce în măsură mare principiul didactic general: „iînvăţământul să desvolte şi să întreţîie inte­resul elevuluiu. — Apreciarea copilului este cel mai bun certificat al acestei cărţi.

Ca on. public cetitor şi mai ales pă­rinţii să se convingă despre calităţile acss- tei cărticele, te rog, D-le Redactor, se bi- nevoescl a publica în unul din numerele „ Gazetei * de Dumineca, istori6ra aci ală­turată: „Povestea unei cireşeu.

V. Gr. Borgovan.

Povestea unei cireşe.*)— T atăl meu e un cireş mare,

puternic, bine făcut şi forte frumos. El e cel mai frumos pom din gră­dină. Din trunchiul seu se desfac trei crăci mari, care se îndrepă în sus, cătră cer. P e acele crăci sunt

*) Pag. 60 in „Copiii şi Amicii lorM. — Bucurescl 1898 preţul 2 lei seu 2 corone.

mai multe ramuri cu nenumărate ră- murele, cu mii şi mii de frun4e. Aci vin, se aş0cjă şi cântă păserele.

Eu sunt una din ficele acelui frumos cireş şi stau atârnată de una din cele mai ’nalte rămurele ale lui. Nu sunt încă cópta bine; unul din obrajii mei îmi e încă albui. Mult mi-ar plăcâ să me fac de tot roşie. T 0tă 4iulica privesc la sőre, pentru-că sunt sigură cum-că el este acela, care me face se mă roşesc. Dér am o duşmană în apropiere. O frun4ă mare, vecină cu mine, îmi sţă tot în préjtna razelor sórelui, ca se mă rc- şescă şi pe partea dreptă. N’aşi voi să vorbesc de rău pe acesta frun4ă; dér îmi pare, că cu puţină bună­voinţă ar puté se se retragă niţel mai la o parte, lucru ce i-am cerut mai adese-ori. E a însă îmi răspunde mereu, că îi este peste putinţă săse ţină alt-fel.......... Nu cred, că esteîn lume vre-un tată mai bun decât al meu. E l îngrijesce cu aceeaşi dra­goste de tóté fiicele sale, care sunt cu m iile.. .

Nici un copil, nici un puiü de pasere, nimeni în lume n’a avut un

legăn aşa de frumos, ca şi al meu, în care mi-am petrecut cea dintâiu copilăriă. Cércéful, în care eram în­velită, era alb ca zăpada şi era fă­cut din ţesetura cea mai fină; ér plapoma îmi era de cel mai frumos verde. înţelegeţi, că aceat mic şi frumos lăgăn nu era alt-ceva decât flórea de cireş. Pe vremea aceea eram fórte m ică, mai mică chiar decât găm ălia unui ac de prins; eram şi fórte fragedă, ast-fel, că cel mai mic vântuleţ, seu cel mai puţin răcoros aer îmi făcea ră u ! Bunul nostru tată scia cât de récoróse sunt nopţile de primăvară. De aceea el ne-a aşe4at pe fiă-care din noi în fundul florei, care ne servea d© pat... Ce pat plăcut este o floricică,! Nu l voiü uita nici odată... Acum s’a stri­ca t acel p at; dér nici nu mai am nevoie de el. Acum sunt mare şi tare şi nu me mai tem, nici de ră- celă, nici de vént. Dér tot nu sunt. încă cum ar trebui să fiu* scii, o ci- reşă cum se cade, roşie, frumósá, fara nici un cusur. Şi am mare dorinţă să me coc şi să mă fac bună de tot. Sciţi, că am promis unei vră-

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 152 —Ï 898.

De*un timp íncóce trăim într’an adevărat veac de defraudărî în Un­garia. Abia în câte-va săptămâni s’au descoperit în acéstá fericită „ţâră1* nu mai puţin ca vr’o 4 ece deiraudări de cjec! de mii )a oficii publice şi la casse mari private, ér véri la tóté a pus defraudarea, ce a săverşit'o cassierul dela Sedria or- faoală din Arad, Kriváuy, cáci sama defraudată de el trece peste cifra de un pătrar de miliőn. Defraudarea este o hoţia» un furtişag mişeiesc, cum i ar cjice poporul, şi în acest furtişag s’a iăcut vestit pe vecii ve­cilor omul de încredere dela Sedria orfanală din Arad, care timp de cinci-spre^ece ani mereu a tarat, fără ca cei din jurul lui se-i fi dat de veate. Tótá săptămâna acesta ga­zetele ungureeci s’au ocupat cu acest cas de hoţiă. Deia cea dintâiu pănă la cea din urmă, ele constată, că defrauderea a devenit obiceiü în ţera unguréscá, unde defraudézá nu nu­mai persóne de a doua mână, ci chiar domni de cei mari, cari sunt puşi se chiverniséscá averile publice şi sé le pazéscá ca ochii din cap. Poporul de jos piere de fóme — 4icf una din aceste foi — ér dire- gătoriile de dare storc ultimul crei- ţar dela bietul cetăţen ; cu banii publici înse, fructul sudorii şi al sângelui poporului, sé tracteză ca şi când ei ar cresce pe tóté gar­durile. Fură tâlharii în faţa tuturor, dér nimeni nu*i vede, şi numai după- ce hoţul a luat fruncjă ’n buză, se pomenesc că a furat. Aşa e şi cu K rivány: a furat sute de mii şi a. fugit póte la America, ţâra unde toţi ce-i ce fură se adună. Krivány a furat şi pe urma hoţiei lui vor plăti cetăţenii, poporul, adecă tot ce ice au fost furaţi. — Etă un rău pentru a cărui stîrpire coconul Banffy cu íntréga lui gardă de mameluci şi-ar face neperitóre merite, décá 1’ar stîrpi. Aici sé şi arete el atot­puternicia, pe acest fel de „cetăţeniw se-i controleze şi spioneze, ér nu se umble după potcóve de cai morţi, căutând „comploturi41 şi „trădări de patriău printre Români.

*

Depre răsboiul dintre Sparia Si America nu sunt multe de spus. După-ce oraşul Santiago de Cuba a capitulat şi s’a predat în manile Americanilor, aceştia n’au pus stă­pânire numai asupra oraşului înşu-şi, ci şi asupra întreg ţinutului cu ace­laşi nume. Oştirile spaniole au pără­sit oraşul, lor li-s’a dat voie sé şi ia cu sine averile proprii şi archi-

bióre din cunoscinţele me:e, că îi voiu da voie së mă ciuguléscà când voiu fi bine coptă. Şi sciţi de ce? Voiu se fiu o fiinţă recunoscetőre. Vra­bia acésta mi a făcut un mare bine în primăvară. Décá n’ar fi fost dênsa se mi d8a ajutor, a şi fi de mult mortă, séu că a-şi fi o bolnávieiósa, după cum li-s’a întêinplat multora din surorile mele.

Ascultaţi numai ce rău era se mi se întâmple. Intr’o bună dimioâţă, când ine trecjii din somn, étâ că me pomenii cu un cap mi o la marginea patului meu. Me uitai bine la el şi de-odată mi-se fàcù rëu. N-6imţiamf că are se mi se întêmple o nenoro­cire. Frica mea înse crescù şi mai mult, când vecjaju, că acel cap se încercă se intre de tot în învëlitô-rea patului m eu ......... Era o hidosăomidă! De sigur, că ea avea de gând se me mănânce, fără dór şi póte. . . Eu observaiü gândul ei şi începuiü s’o rog frumos, së me lase se mai trăesc; dér ea par’că nu voia së me înţelâga; îi era pré f óme, . . Şi ce se vedeţi ; când primejdia era mai mare,

vele militare, armele înse nu. Ame­ricanii .vor se introducă în acéstá parte a insulei un nou regim poli­tic, care garantéza averea privată şi lasă la liberă circulaţia porturile maritime pentru puterile neutrale. Fiind vorba acum d3spre pace întră Spania şi America, pănă acjî nu s’a petrecut nimic, ce ar îndreptăţi spe­ranţa Intr’o grabnică încheiere a păcii. America nu cere numai insula Cuba, ci şi Portorico, la ceea-ee Spaniolii nu se învoiesc. Ei sunt de părere, că mai bine se continue rea boiul, decât sé dea Americei şi acéstá insulă.

*

Intr’aceea situaţia în Spania a devenit estraordinar de critică şi ameninţătore. Agitaţiunile Carlişti- lor, — numiţi după căpetenia lor Don Carlos, cari vor se réstórne dina­stia spaniolă şi regimul monarchic se*l înlocuâscă c’un regim republi­can — apoi turburarea spiritelor în popor acum după capitularea oraşu­lui Santiago, au îndemnat pe gu­vernul din Madrid se suspendeze tote drepturile constituţionale în Spania. S'a suspendat dreptul de întrunire, dreptul de reuniuni, libertatea pres- sei etc. ţ)iarele ou mai pot apare, decât după-ce au trecut prin cen- sura militară. Nu este prin urmare ertat, ca cjiarele s q mai publice ni­mic despre familia domnitóre, des­pre guvern, armată, marină, resboiu şi pace, decât după censură preala­bilă. Fără de a fi trecut prin acéstá censură, nici o fcie nu póte se apară. Acésta este o adevărată dictatură. Din pricina acestor măsuri aspre absolutistice, amărăciunea şi nemul- ţămirea poporului e mare. Sunt te­meri, că vor isbucni resvretirî şi că Spania stă în ajunul unor mari schim­bări. îngrijitor e, că nu numai elemen­tele cunoscute ca turburătore, ci chiar păturile conservative ale po­porului spaniol, par a fi căpătat pofta de ceva nou. Résboiul acesta dér, n’a înfrânt Spania numai înafară, ci a sguduit’o şi înăuntru, nimicindui pacea şi liniştea.

*

După visita, ce a făcut’o curţii regale române la Sinaia, Principele Bulgariei s’a dus la Petersburg pen­tru a face visită familiei imperiale rusescî. Principele, însoţit de prin­cipesa Maria Luisa şi de fiiul lor Boriş, a sosit la Peterburg alaltă erî. Aici au fost primiţi de marii duci şi marile ducesa şi de miniştri. Intre vii aclamăn principii s’au dus apoi la castelul împărătesc Alexan-

atunci îm* trimise bunul Dumne4eu un mântuitor. Şi sciţi ce fel era acel m ântuitor?... O vrăbioră dră­guţă veni eë se aşecjc pe aceeaşi cracă cu mine.

— Dumne4eu te-a trimis, su­rată, — îi (Jisei eu — scjpe-me de acéstá omidă, căci vré se me omóre!w

— Pré bucuros — îmi răspunse vrabia. Tocmai venisem së caut ceva de mâncare pentru puişorii mei! — Şi mi-ţi luâ pe hidosa de omidă în cioc şi huş! cu dênsa . . . . Şi păse- rica acésta venia în fiă-care 4* se me va4â şi culegea binişor cu cio­cul tote omic|ile, ce le găsia pe ra­mura mea. Ast-fel de atunci putuiu se trăesc liniştită. Şi din acea cţi prinseiu o iubire nebună pentru vră- biórá şi dóriam, ca së i pot face şi eu ceva serviciu, la rêndal meu.

— Iţi plac cireşele, dragă pă­sărică? — A stfel o întrebaiu în- tr’o 4i.

— De sigur, îmi plac fórte mult,— 4ise dênsa.

— Dragă prietenă, — îi diseiu eu — odată tu mi-ai scăpat viâţa;

dra, unde au fost primiţi de împe= râtul şi de împărătăsa Rusiei. Săra s’a dat în onorea ospeţilor un prâoc} de familia, la care au luat parte Ţarul şi Ţarina. F6ia rusesca „No* woie Vremiaw vorbind despre visita principelui bulgar, 4ice> ca în urma botezului micului principe Boriş, ca­racterul relaţiunilor ruso-bulgare e’a îmbunătăţi şi întărit pentru totdăuna. Politica Rusiei este de a-şi îndeplini sarcina sa istorică in Bulgaria, care stă în conservarea independenţei prin­cipatului bulgar. O altă f6ie rusescă, „Journal de St. Petersburg", salută cu căldură pe principele Ferdinand a cărui ţîntă supremă este prospe­ritatea ţerii unită în mod aşa de strîns cu Rusia; salută apoi pe mi­cul principe Boriş, finul Ţarului, a cărui trecere la religia ortodoxă for- meză o nouă legătură Intre Rusia şi Bulgaria.

Volniciă sofigăbirăâscă.Erăşi o nouă volniciă. De astă-dată ea

s’a sevîrşit în comuna Tohanul vechiü faţă cu preşedintele Agenturei „Associaţiuneiu, preotul român de-acolo, de cătră sluşbaşii stăpânirii unguresc!, care par’ că anume sunt puşi sé ne şicaneze şi lovésoá fără cruţare în esercitarea drepturilor nóstre ga­rantate în legi şi în statute întărite chiar de guvern. De rendül acesta atacul nu se índréptá numai în potriva preotului din Tohan, ci el mai ales e3te îndreptat fără nici un scrupul contra vAssociaţiuneiu nóstre. Etă cum stă lucrul.

In comuna Tohanul-vechiü, conform statutelor, s’a înfiinţat o agentură a „Asso* ţiunei pentru literatura română şi cultura poporului românw. In virtutea drepturilor garantate în Statutele „Associaţiunei*, cari deja anul trecut au primit întărirea minis­trului de interne unguresc, agentura acésta al cărei preşedinte este tînărul preot M. Brumboiu, a ţinut două întruniri cu sătenii români, unde s’a cântat, s’a declamat şi s’a cetit din partea preotului o disertaţiă anu­me pentru popor, îndemnându 1 la lumi­nare şi îmbrăţişarea meseriilor. Scopul acestor fel de mici întruniri cu sătenii este, ca prin taxele de întrare să se înfiinţeze o bibliotecă pentru popor. Preşedintele în- trunirei, adecă preotul local, a anunţat la timp totdéuna acest fel de întruniri la pri­măria comunală, deóre-ce agenturile fiind un mic organ al despărţemintelor, se face prea destul legei anunţându-se la oficiul comunal.

ínsé duchul réu al duşmanului nu dórme. La ordin mai înalt, notarul din Tohanul-vechiü a provocat pe preotul-pre- şedinte să-i dea lămurire, că are „Associa- ţiuneau statute şi că ce s’a petrecut în în­trunirea dela 3 Aprilie ? Preşedintele ágen­

se nu eredi, că pot sé uit bine'e ce mi-ai făcut atunci. Vréu se-ţî dau dovadă de recunoscinţa mea şi nu pot alt fel, decât să te învit, ca se vii să me ciugulescî, când voiü fi cóptá

Vrabia la î ace put re mase fórte mirată dö acesta învitaţie, cu tote aceste însă mai pe urma ea primi cu plăcere, décá ve4u şi vecju, că eu nu o slăbiam cu rugăciunea.

— Of! decă fiun4a aceea ar fi mai departe de mine, — obrazul meu şi cel drept în curead ar fi roşu. Dér nu mai îndrăsniam se io nici o vorbă, căci frun4a pârea a fi bolnavă şi în fiă-care 4 ’ ăe făcea tot mai galbenă. Intr’o deminéta me pomeni cu o căldură neobişnuită, mai cui séma pe obrazul cel alb. Me uitaiu înprejurul meu şi, spre mira­rea mea, nu mai zării nicairea pe duşmana mea. Biéta frun4ă murise preste nópte şi că4u jos, la păment.., Nu pot să spun ce am simţit atunci : Era un fel de amestec de părere de rău şi de bucurie. Dér mai mult mă întristam, decât se mă bucur. Mă

turei i-a respuns, că nu s’a făcut nimic ce ar călca legea. Dér ce să vedi? Vine sub­stitutul de fisolgăbirău din Bran si printr’o serisóre scurtă ameninţă pe preşedintele agenturei, că de va in^i cuteza se ţină astfel de întruniri fără de a-le fi anunţat lui, ér nu primăriei, are sé l pedepséscá cu bani.

E clar ca lumina sórelui, că fisolgă- biréul numai în virtutea unui şovinism rău aplicat a putut să comită acéstá volnică nedreptate. Conferenţele, séu întrunirile agenturilor sunt mijlóce prin cari „Asso- ciaţiuneau ţintesce la înaintarea culturei poporului, şi în sensul §. 2 din Statutele aprobate de ministru, ele sunt afaceri cu­rat interne concese prin însa-şl aprobarea statutară. N’are prin urmare fisolgăbirăul drept de a cere, ca aceste întruniri abso­lut nevinovate să-i fiă anunţate lui, er nu primăriei comunale.

E vorba dér de încălcarea unui drept garantat prin iscălitura ministrului înşu-şi. Caşul din Tohanul-vechiü este, póte, nu­mai începutul. Trebue dér, ca de cu bun timp să se ia măsuri din partea celor com­petenţi, ca astfel de caşuri să nu se mai întemple, căci de vom ceda şi ne vom su­pune, ca mâne o să ajungem a nu ne mai puté înfiinţa nici agenturi prin comune — şi atunci pentru-ce mai are „Associaţiunea41 statute întărite de guvern?

?,Asociaţiunea“ la Beiusiű.I n v i t a r e .

Subscrisul comitet organisat pen­tru primirea „Asociaţiunei pentru lite­ratura română şi cultura poporului românu învita cu t6tă stima onoratul public român atât la adunarea generală a „Asociaţiunei“ , ce se va ţinâ In 27 şi 28 August a. c. în Beioşic», cât şi la festivităţile, ce se vor a răngi a cu acesta ocasiune. Programa-festivită­ţilor va fi urmátórea:

In 26 August. Séra: întâmpina­rea solemnă a comitetului central la gară. Séra la 9 óre: sóra de cu­noscinţă.

In 27 August. L a 9 óre i. m.: sf. Liturgie şi chemarea Ducbului siânt în bisericile ambelor confe­siuni. La 11 óre i. m.: ş e d i n ţ a I. a adunărei generale. L a 2 óre d. m.: banchet. La 8 őre sóra c o n c e r t şi t e a t r u .

In 28 August. La 9 óre i. m.: sf. Liturgie în bisericile ambelor con­fesiuni. La 11 óre i. m. ş e d i n ţ a I I. a adunărei generale. La 8 óre sóra: ba l .

ín 29 August. Eacursiune la „Stâr a de vale.a

Fiind-că?dorinţa cooritetului este, ca toţi ospeţii se fiă adăpostiţi in

gândiam la. . . mórte, la mórtea mea, care presimţiara, că se apropie cu paşi repe4i cu mórtea suratei mele, a frun4ei. . . .

Dér uitasem se vă povestesc despre piciórele tatălui meu, a cire­şului. Pi ci orele lui sunt împlântate în păment. Ele se cliiamă rădăcini. Se фее, că aceste rădăcini sunt de tot mari şi tot aşa da numerose, ca şi ramurele şi că unele sunt fórte mici şi subţirele. Trebue să fie fórte cu­rios de vă4ut. Eu însă nu le voiu vedé nici odată, căci ele suut as­cunse în păment. Par’că tatăl meu cu ele se hrănesce. Nu soiu bine ce mănâncă. Unii spun, că tatăl meu bea apă de pldie; alţii însă 4̂ °» in păment ar fi multe lucruri, pe care le ia dimpreună cu apa. In tot caşul, tatăl meu are o hrană cu pri­sos. Ia primă-vara asta trebue se fi mâncat mult şi cu mare poftă, căci într’o săptămână s’a acoperit de frun4e şi de flori, încât nu se mai vedeau, nici crăci, nici ramuri. Dér şi aceea e pré adevărat, că tótá érna s’a odihnit.. .

Nr. 152—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

cuartire acomodate, cei ce doresc a lua parte la aceste festivităţi sunt rugaţi se binevoiéscá a-1 avisa des­pre acésta pe d l advocat Dr Ga- vrii Cosma, preşedintele comitetului de înouartirare, pănă în 15 August n ., cu atât mai vertos, căci împrejură­rile nóstre reclamă necesitatea de a ne îngriji eveutual de uu tren sepa­rat, ce va pleca dela Orade la Be- iuşiu în 26 August o. n. cam la 2 óre d. m. Érá doritorii de a parti­cipa la escursiunea la „Stâna de valevt în 29 August, sunt rugaţi a*l avisa despre acesta pe d-1 Vasilie Dumbrava , preşedintele comitetului de escursiune, tot pănă în 15 August v. n.

Beiuşiu , din şedinţa comitetului central pentru primirea Asociaţiunei, ţinută îu 17 Iulie c. n. 1898.

In numele comitetului central:

August. Antal, Nicotau Diamandiprotopop,preşedin- profesor, notarul coua.

tele corn. central. central.

Hoetor Carmen Sylva.Regina României a primit în audienţă,

Mercur!, 8 Iulie, pe baronul d’Aerenthal, trimisul estraordinar şi ministru plenipoten­ţiar al Austro-Ungariei la BucurescI, care i-a remis diploma de Doctor onorar al fa- cultăţei de filosofie a universităţei din Bu­dapesta. Remiţând diploma în manile M S. Reginei, baronul d’Aerenthal a rostit urmă- torea cuvântare:

„înălţată Domnă! Sunt cu desăvâr­şire mândru şi fericit de a fi însărcinat cu o misiune cătră Majestatea Vostră. Univer­sitatea din Budapesta, inspirându-se de ad­miraţia generală, pentru operile literare ale JViajestăţei Vostre, în şedinţa ţinută la 13 Octomvre 1897 a conferit Majestăţei Vos­tre diploma de Doctor onorar a facultăţei sale de filosofiă. Acest act al Universităţei din Budapesta este în aceiaşi timp un res­pectuos omagiu adus Augustei persone a Majestâbei Vostre. Aceste fiind pe drept sentimentele de nemărginită dragoste şi deplină admiraţie, ce domnesc în tote ţă­rile, care au avut onorea a fi visitato de cătră Regina Elisabeta a României, astădl am osebită onore a pute ruga pe Majes­tatea Vostră să binevoiască a primi prin mine diploma do Doctor onorar al Univer­sităţei din Budapestaw.

Regina Elisabeta a răspuns prin cu­vintele următore:

„Primesc cu cea mai mare mulţumire diploma de Doctor onorar, pe care facul­tatea de filosofie din Budapesta mi-a de­cernat. Vă rog, d-le baron, de a fi pe lângă membrii acestei instituţii sciinţifice inter­pretul călduroselor mele mulţumiri pentru onorea ce mi-a făcut’o conferindu-ml un titlu a cărui mare valore o preţuesc pe deplin. Mă simt cu totul fericită de acest omagiu adus de cătră Universitatea din Budapesta silinţelor mele literare şi a ma-

Cincî-spre 4ece 4^e> dela invita­ţia ce o făcusem prietenei mele, vrabiei, eram cópta şi roşie pe de tóté laturile, în tocmai ca şi tóté cele lalte surori ale mele. Grădina­rul cu copiii săi au venit se ne cu- légá. El răzimă o scară de tatăl meu şi doi drăcuşori de băeţî se urcară cu doue coşuri, sus în pom. Intâiu se năpustiră mai rău ca nis- co omi4l hămisite, asupra-ne. Era ceva îngrozitor de vădut ! Unele din surorile mele se poa^eniră în gura copiilor şi a grădinarului, năduşite şi, sărmanele, strivite de le ţişnia sângele din trup; altele mai noro- cóse umplură coşurile ştrengarilor de copii. . . . Atâta greutate păoă ce te coci, — îmi cjiceam — şi pe ur­mă se ai un siîrşit atât de t r is t ! . . . Nu’ml era temă de mine, căci eu stăteam sus de tot, chiar în vîrful capului lui tată-meu, pe un rămurel atât de subţirel, încât trebuia se ü íost nisce paseri, dracii de copii, ca se mă fi putut lua. Când ve4uiu atâta răutate şi barbarie din partea ómenilor, 4 eu nu-mi păru rău de loc

rei dragostp, ce am pentru literatura naţio­nală a tuturor ţărilor. Prin acest act cons­tat de asemenea interesul, ce l’a deşteptat poesia scumpei mele Românii, ale cărei fru- móse legende am încercat а-le face să fiă admirate. Voiü păstra acéstá diplomă, cao preţiosă amint’re a şederei mele în fru- mósa capitală a Ungariei, şi sunt fericită, că o primes3 prin mijlocirea Escelenţei Vostre u.

S C I Ш L E D I L E I .— l i (23' Iulie.

Regele Carol la Petersburg. Luni di- minâţa regele Carol va pleca din Sinaia la Petersburg. Suita regelui, care la înce­put se proiectase a fi mai numărosă, se va compune numai din d-nii : general Vlă- descu, coloneii Mano şi Georgescu şi maiorii Graţoschi şi Dumitrescu. Regele va fi în­soţit şi de ministrul-preşedinte Sturdza, care va lua cu sine pe secretarul de stat Eug. E. Stătescu. Din Petersburg Regele se va reîntorce la Sinaia, de unde, după câte-va ф1е, va pleca împreună cu Regina la Ragaz.

„Asociaţiunea în Bănat. La 11 Iulie n., cliua apostolilor Petru şi Pavel, s’a con­stituit în Lugoş primul despărţământ bă­năţean al „Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului românw. De­legatul comitetului central, d-1 Coriolan Brcdiccan adv. în Lugoş, încă la timp fâcù un apel cătră publicul din acest centru al Bănatului în scopul organisării despărţă­mântului. S’a şi presentat în aceea qi la Lugoş public relativ destul de numéros. Comitetul acestui despărţământ s’a consti­tuit astfel: Director Coriolan Brediceanu; membri: Dr. George Popovicï protopop gr. or. Lugoş, Sevastian Olariu protopop gr. or. Făget, Ioan Boroş canonic gr. cat. şi secretar Lugoş, şi Dr. Iacob Maior, medic Lugoş. Un moment înălţător la acésta adu­nare a fost acela, când venerabilul bătrân canonic şi preposit Stefan Moldovan s’a ri­dicat să mulţămâscă d-lui Brediceanu pen­tru onórea ce i-a făcut în discursul de des­chidere şi se mulţămâscă lui Dumnezeu, că i-a lungit firul vieţii pănă a vedé acest act, densul, care a lucrat la întemeierea Asociaţiunei şi de ani 37 este membru al ei. Mai amintim, că la adunarea de consti­tuire a asistat şi episcopul gr. cat. P. S. Sa Dr. D. Radu.

„România şi Românii“. Sub titlul acesta a apărut marea operă a contelui de Guber- natis, distinsul istoriograf şi bărbat de stat italian, care totdéuna a purtat un viu in teres pentru luptele Românilor spre eman­cipare şi înaintare, şi care s’a pronunţat în anii trecuţi favorabil despre causa po­porului român din Transilvania şi Ungaria asuprit de Unguri. Opera contelui de Gu- bernatis cuprinde 305 pagini, cu memoróse ilustraţiuni. E o lucrare admirabilă, care va înteresa de-aprópe pe fiă-care Român.

Representanţî ai armatei române la manevrele din Bănat. Se seie, că vara acésta se vor face mari manevre militare în Bă­natul Timişorei. La acestea manevre vor asista, ca representanţî ai armatei române, d-nii coloneii N. Constantinescu, Coandă şi Corlătescu.

Societatea „Frăţiau din Bucurrscî. DinCaţa ni-se scrie: Societatea ntrâţiau a Ro mânilor din Caţa, domiciliaţi în BucurescI, prin serbarea pe care a dat’o în 4iua de Sf. Petru (21 Iunie) pentru sporirea fon­dului, a procurat o nouă ocasie Ardeleni­lor din BucurescI de a-se întâlni şi a-şl juca frumósele lor jocuri. La rândul lor Ardelenii au încurajat cu aceeaşi dragoste şi căldură, ca şi pănă aci, pe fraţii lor din Caţa, încât serbarea a avut o frumosă reu­şită. Animaţia şi buna ordine a domnit în tot cursul serbării. Onóre comitetului şi preşedintelui ei Ignaţie Mircea, că nu cruţă nimic pentru a spori venitul societăţii lor, cu aşa nobile scopuri, şi în acelaşi timp a procura cât mai dese ocasii de petrecere Ardelenilor. — Un participant.

Altă hoţia. Ac}! hoţiile au ajuns în Ungaria la ordinea dilei, şi aşa câte-o scire de felul acesta n’are să ne mai sur­prindă. Noul furt ce-1 relatézá foile ungu­resc!, cu tote acestea e întru atât de inte­resant, întru cât de dece ani de cül0 ®1 e primul cas de felul acesta. E de notat adecă, că acum 4ece ani» nu se sci0 cum, a dispărut o cutie de postă cu considera­bila sumă de patru milióne florini. Acum s’a întâmplat, că a dispărut un sac plin cu epistole recomandate, între cari fără îndo­ială au fost şi epistole cu bani, căci se scie, că fórte mulţi expedâză bani în chi­pul acesta. S’au pus în mişcare tote orga­nele publice şi secrete ale poliţiei din Peşta, dér pănă acum n’au nici un resulfcat. Acest furt, în cas că nu se descopere făptuitorul, va costa scump poşta unguréscá, chiar décá admitem, că nu ş’au pierdut atâţia bani, căci va ave să rebonifice un număr considerabil de epistole recomandate.

Generalul Shafter pălmuit. Din Lon­dra se anunţă, că la predarea oraşului San­tiago, s’a întâmplat un incident iritător. Când s’a înfipt pe turnul dela casa sfatu­lui stindardul american, în presenţa trupe­lor spaniole şi americane, corespondentul de résboiü al <4iarului „World44 din New- York a încercat să se urce pe turn, ca să privéscá de acolo festivitatea. Generalul Shafter însă porunci să-l dea jos de pe turn pe corespondent. Acesta s’a şi făcut. Jurnalistul s’a cătrănit foc. Ajuns jos, se apropia de general, şi fără să fi putut fi împiedecat, îl palmul. Corespondentul a fost prins şi pus în fiérá imediat.

Plóie CU gândaci. Miercurea trecută a căc|ut în Galaţi (România) o adevărată plóie cu gândaci. O astfel de plóie cu gândaci

a cădut alaltăerl şi în BucurescI. In pilcuri numărose, câte 2 — 3000 deodată, gândacii cădeau pe mesele dela diferitele grădini publice din BucurescI. Lumea fu cuprinsă de spaimă şi începu să fugă. Cocónele ţi­pau, copiii sbierau, căci insectele c’o in- discreţiune revoltătore se furişau pe sub corsaje şi vestminte. Pe bulevarde şi în Calea Victeriei milióne de gândaci au că- 4ut, aşa că trotuarele erau negre de ei. In trăsuri mii de gândaci năvăliau pe trecător. Ba ei întrase şi pe ferestrile deschise ale caselor, stîrnind din somn pe cei ce dur- miau. A fost ceva ne mai pomenit.

Petroleu românesc în Londra. In 4i-lele trecute s’a făcut în Londra subscripţiune publică pentru acţiunile societăţii „Rou- manian Oii Trustw, societate constituită ad hoc cu scopul de a vinde acţiunile socie­tăţii române „Etoile Roumainew.

Fuga lui Zola. In săptămâna acésta s’a ţinut ultima pertractare în afacerea lui Zola, care pentru-ca să potă prelungi cât mai mult durata procesului, a dispărut îna­inte de a i-se aduce oficios la cunoscinţă sentinţa tribunalului. Zola a fost osîndit în absenţă. Acum aduce „Nord-Ost-See- Zeitung“ scirea, că Jo i dimineţa a sosit Zola în Kiel, de unde s’a imbarcat pe un vapor german pentru Norvegia.

Asasinarea unui partisan al lui Stam- bulow. Din ţ0ra omorurilor politice se scrie, că deputatul Ivanov Radoiţa, unul din cei mai de frunte partisanl ai lui Stambulow, a fost asasinat la porunca mai înaltă din partea judelui din Borovo, în districtul Ţaribrod. Causa a fost erăşl ura politică. Radoiţa a fost ales de deputat în mai multe rânduri una după alta în cercul Ţa­ribrod ; guvernul însă tot deuna i-a nimi­cit alegerea. In anul acesta ’i-a succes în fine guvernului să esopereze alegerea can­didatului seu cu o maioritate de două vo­turi. De-atunci încolo a fost într’una per­secutat, şi ca se-1 potă cum-va condamna, au ridicat fel de fel de acuse în contra lui, dér totdéuna s’a dovedit de nevinovat. Aşa s’a vă4ut în urmă silit guvernul bul­gar, să-’şl ia refugiul la omor, ér ca exe­cutor al acestei mârşave fapte şi-a ales pe birăul din Borovo, care l’a şi ,pândit într’o nópte şi c’o lovitură de topor ’i-a pus capăt vieţii. Dér ce « mai semnificativ, că uci­gaşul, pe lângă totă acusa ridicată în con­tra lui, şi pănă a4i se bucură de libertate deplină.

Principele Boris la Sultanul. Prinţul Ferdinand al Bulgariei va cerceta în 2 August Constantinopolul cu scopul de a presenta Sultanului pe micul principe Boris.

Vapórele bulgare în porturile turcescî.Agentul diplomatic bulgar din Constan- tinopl, Marcow, a însciinţat oficios guver­nul bulgar, că în urma unui ordin al sul-

de propunerea ce i-am fost fácut-o vrabiei. A-şî fi dorit, ca în acea c l i ­pită sé ti venit se me mănânce. . . . Dér eu scăpai cu 4 1!0 din acea nă­vala năprasnică a stăpânului gradi­nei. Rămăsei tristă, pe gânduri; dér ârăşi m’am recules după-ce mi-am adus aminte, că Dumne4eu a dat porunca, că şi dobitoce, şi plante, şi minerale, şi tóté lucrurile de pe păment se fiă în serviciul omului, pe care Dumne4eu l’a făcut stăpân pe păment.

— Prietenă, — 4^sei într’o 4* vrabiei, — acuma mă simt cóptá de tot, şi decă vréi se me mănânci, fă-o numai decât. Mai bine se fiu a ta, care mi-ai făcut un mare bine, de­cât se ajung a fi bătuta şi doborîtă jos de aci de cătră nisce ştrengari de copii. Mai ’nainte însă de-a me mânca, mai am să-ţi fac o mică ru­găciune, de sigur cea de pe urmă. Ascultă, draga mea! Sunt torte mâh­nită când me gândesc, că după mór­tea mea o sé me prăpădesc cu to­tul: De acea, după-ce îmi vei fi mâncat carnea, ia simburele şi îi

séroaná unde-Vct în grădină, căci eu cred, că în simbure este ceva ce trăesce şi după mórtea n0stră, a pómelor.

— Tu nu vei puté cresce în grădină — 4ise cu înduioşie vrabia,— căci te va tăia, de câte ori vor cosi iórba Dér eu cunosc un loc mai bun.. . Uite, colo lângă gardul cela. Acolo nu vei fi supărată de nimeni! Acolo vei cresce liniştită....

— Ei bine, fă cum cre4î tu mai bine — îi 4isei vrabiei, întin4endu i obrazul meu acum de tot înroşit. . .

Vrabia mâncă cirâşa, apoi luă simburele în cioc şi-l duse de*l plântă lângă gard. . .

Aco^o, simburele de cireş, cu micul cireş îo germenul seu, aştepta în linişte, ca plóia şi căldura sóreluisă-l facă sé răsară din pământ..........Şi tot acolo, în fiă-care diminâţa se vedea săriod o păsărică. . . Era vra­bia, care aştepta fára se şi piér4a răbdarea, se va4ă deşteptarea micu­lui pom la o nouă vieţă . . . .

Dela cirişâ înveţaţî copiilor, se recunoscetorî binefăcetorilor voştri. . .

La mormântul mamei.în liniştea stânt’a serii Mi am cătat o mângăere,Rugi am înălţat spre ceruri Să alin a mea durere;

Se m’audă dulcea mamă Şi din tainicu*i mormént Să-mî mai spună înc’odată Cel din urmă-al ei cuvânt:

— Eu ve las drept moştenire, ţ)ise ’n cugetări sublime, Sfânta cruce, ai credinţei Semn nebiruit de n im e;

In nevoi şi 'n suferinţe S ’o urmaţi ca pe o stea,De iubiţi ? — iubiţi íntrénsa! De speraţi? — speraţi în ea!

Cei ce şî pierd credinţa sfântă îmbrâncind sub grea povară, Urgisiţi de sine înşi-şî Nu s'or mai ridica éra;

Dumne4eu nu vré s'ajute Omului necredincios,

Pagina 4. GAZETA TRANSIVANIEI N г. 152 — 1898.

tanului tóté vapórele şi corăbiile, cari vor purta pavilionul bulgar, vor fi dispensate în porturile turcescl de orl-ce vamă séu altă taxă de port.

Un ucenic de tipografiă póte fi ime­diat angajat în tipografia A. Mureşianu. Cei-oe vor avé mai multe clase medii, vor fi preferiţi.

Imormêntarea măestrului-cojocar I. M. Burbea.

Braşov, 19 Iulie.

ErăşI s’a stins un mândru représen­tant al generaţiei de bătrâni, care prin fap tele lor au fost fala şi puterea Românilor braşoveni. Ioniţă Burbea, cum ’i 4i°ea P°“ porul din Scheiü, a fost membrul unei frun­taşe familii, care şi-a ilustrat numele şi în mişcarea naţională din anii 1848—49. Fiind fiu de cojocar, a continuat şi el acest meş­teşug. Şi ca un adevărat dascăl a propa­gat şi a representat acéstà branşe ca măes- tru nu mai puţin de 60 de ani, în care timp a scos de sub mâna sa 30 de calfe ro­mâni, şi pentru meritele acestea ale sale, după cum seim, a fost premiat cu 50 co- rône de cătră Associaţiunea pentru spriji­nirea învăţăceilor şi sodalilor români din loc. Acéstâ distincţiune a procurat mare bucurie bătrânului măestru şi premiul do­bândit l’a lăsat pe séma Asrociaţiunei, ca basă unui fond, din care se se ajutoreze ucenicii la spălatul rufelor.

Dér nu numai pe terenul meseriilor a strălucit Ioniţă Burbea, ci el era stimat şi iubit de toţi pentru zelul, cu care lucra el pentru binele bisericii şi al şcole’or, că­rora le-a servit ca epitrop şi membru al delegaţiuniunilor.

De aceea vestea morţii sale a fost primită cu regrete adêncï de totă societa- tatea română braşovână şi multă lume a asistat Marţi, în 7 (19) Iulie la înmormânta­rea lui. In special Associaţiunea meseria­şilor dimpreună cu societatea cojocarilor români i-au făcut onorurile cuvenite. La orele 2 y3 societatea cojocarilor cu stégul în frunte a sosit la localul Associaţiunei messeriaşilor, unde se întruniră un mare nurnër de măeştri şi comercianţi, şi de unde în frunte cu comitetul acestei Assooiaţiunl plecară la orele 2 x/2 în corpore la locuinţa răposatului. De aci după cetirea rugăciuni­lor obicinuite se porni cortegiul funebru în ordinea următore : membrii Associaţiu­nei meseriaşilor ou drapelul, apoi carul mortuar tras de patru cai şi urmat de ur­maşii familiei răposatului, membrii epitro* piei parochiale a bisericei Sf. Nicolae şi de un număr mare de cunoscuţi şi amici din tôte straturile societăţii, ér musica oră- şen0scă a intonat marşurile funebrale. Cos­ciugul era împodobit de o cunună din par­tea Associaţiunei meseriaşilor şi una a ne­potului răposatului, D-l advocat Manole

Burbea din Bucurescl. Cosciugul fu dus în biserică, unde a fost oficiat serviciul divin de părintele protopop Petric, protop. Yoina, preotul Saftu şi diaconul Prişou.

1 Tot aici să ţiuură şi discursurile funebrale, unul din partea păr. diacon I. Prişcu şi altul din partea D-lui N. P. Petrescu în nu­mele Associaţiunei meseriaşilor. Aceste fru- móse discursuri, cari au produs adâncă emoţiune în ascultători, au desvălit figura, caracterul şi meritele vrednicului bărbat, oare prin disposiţiile sale testamentare şi a înscris numele său şi al familiei Burbea în cartea nemurirei. Căci din averea sa câş­tigată prin muncă cinstită, densul a lăsat 200 fl. în bani dimpreună cu casa (în va- lóre de vre-o 5000 fl.) Associaţiunea mese­riaşilor, apoi 400 fl. Bisericei Sf. Nicolae, 200 fl. şcolelor nóstre şi 100 fl. Reuniunei femeilor române.

Plini de recunoscinţă faţă de nobilul său suflet, am petrecut trupul la negrul mormânt. Intr’adevăr despre I. M. Burbea putem ф ее:

„Triumf ceresc e mórtea, când móré mun-[citorul,

Urmaşilor din lume lăsând arat ogorul“.*

Etă frumósa vorbire a preşedintelui Associaţiunei pentru spriginirea învăţăceilor şi sodalilor români din Braşov, d. N. Petra Petrescu, rostită în memoria lui I. M. Burbea:

Jalnici ascultători! Ceea-ce ne-a întru­nit astâdl în număr aşa de mare, în jurul acestui cosciug, nu este numai datorie de om, oreştinâscă, nu este numai simţul reli­gios, care ne face să ne gândim, că toţi suntem egali înaintea nepătrunsei orânduiri a D.-deirei, nu este numai iubirea cătră o rudă, amic, frate de sânge şi soţ de luptă, şi durerea adâncă, ce o nasce ea în mo­mentul despărţirei de aceştia, ci, pe lângă tóté acestea, cu deosebire este admira- ţiunea şi recunoscinţă, ce o datorim mun- oei cinstite şi faptelor bune.

Fapta bună este tuturor cunună, şi nimic, nici o podobă din afară n’ar pute să înounune mai frumos cosciugul acesta, în care odihnesc remăşiţele pământesci ale cojocarului Ioan Burbea, decât sunt fap­tele lui vrednice creştinescl şi românescl, ce le-a lăsat după el, ca viie şi nestinsă amintire între noi.

Eu sunt chiămat să dau espresiune, prin rostul meu, celor mai adânci simţe- minte de recunoscinţă şi iubire, ce avem noi cei dela Assoc. pentru sprijinirea în­văţăceilor şi sodalilor rom. din Braşov, ce o are întrâgă corporaţiunea meseriaşilor ro­mâni de aici cătră răposatul, care a^ât prin profesiunea sa, cât şi prin înclinările sale, dintre tóté reuniunile nóstre românesc!, a fost mai strîns legat de Associaţiunea nóst’e.

Ioan Burbea a fost unul din acei no­rocoşi, cari au ajuns o etate înaintată, păstrându-şî nu numai sănătatea, ci şi tóté

facultăţile sale sufletesci, neştirbite, pănă la ultimele sale momente.

Ceea-ce îl înalţă mai ales îa ochii noştri, ceea-ce îmbracă rămăşiţele sale cu aureolă gloriosă, sunt cei 60 de ani, ce I i-a trăit în mijlocul nostru, ca pildă viie pentru noi toţi, în calitate de măestru ac­tiv, zelos şi inteligent.

S’au accentuat meritele răposatului ca fiu vrednio al neamului nostru, ca membru plin de zel şi abnegare al comunei nostră bisericescl; — datoria mea este, în deosebi, a-i aduce omagiile nóstre, ca unui cura- gios, statornic şi destoinic purtător al ste- gului muncei în mijlocul poporului nostru.

Pildă viie ni-a fost el în totă vieţa sa, pentru a-ne convinge, că un popor numai prin muncă se póte ridica la valóre, numai prin muncă póte să-şi câştige libertatea şi independenţa sa.

Dovadă viie a fost el, pentru mic şi mare, că meseria în adevăr plug de aur este şi că nu póte fi pentru noi nimic mai bun şi mai folositor, nu póte duce ni­mic mai sigur la emanciparea familiei şi a neamului, decât îmbrăţişarea meseriilor cu totă căldura, cu iscusinţă şi stăruinţă.

N’a voit să trócá Ioan Burbea din viâţa acesta, fără a ne da mai ’nainte încă o pildă mărâţă, încă o încurajare puternică în direcţia, care a format tóté speranţele sale, tóté îngrijirile şi dorinţele sale, tóté încordările energiei sale bărbătescl — în direcţia muncei cinstite.

Din averea sa, nu neînsemnată, ce ş’a agonisit’o acest vrednic şi venerabil re- presentant al breslei meseriaşilor noştri ro­mâni, el a lăsat partea cea mai mare, par­tea leului putem 4i°e> societăţii meseriaşi­lor noştri, drept semn şi dovadă pentru tóté timpurile, că el a privit’o ca pe o ce­tate tare a muncei românescl, dela care aştepta realisarea dorinţelor şi aspiratiuni- lor sale, mântuirea neamului său prin muncă.

Tot ce a avut mai de preţ, cé a for­mat mândria agoniselei sale într’o viaţă lungă, păstrătore, ce era scutul şi refugiul său în bine şi în rău, casa şi vatra sa, a testat’o societăţii nóstre, dându-i astfel un semn de veclnică alipire şi afecţiune. Cu ce am putó să ne arătăm recunoscinţă faţă cu acest nobil şi generos suflet, care a tre­cut în viaţa, unde nu mai sunt plângeri şi nu mai este durere; cu ce am putó să i mulţămim mai cuvenit, decât legându-ne aici la mormântul său prin votul nostru săr­bătoresc, că înflăcăraţi de pilda mărâţă, ce ne-a dat’o I. Burbea nu vom înceta nici un moment de a lupta cu devotament pentru învingerea stégului, ce l’a purtat el cu cre­dinţă, ca să se împlinâscă dorinţa sa cea mai ferbinte şi să sosâscă cât mai curând 4iua, în care poporul nostru, în deosebi poporul din Scheiü, din sinul căruia s’a născut, să se bucure de o înfloritore stare materială şi culturală, creată prin muncă pe terenul meseriilor.

Acest timp trebue să sosâscă, când în mijlocul nostru se ivesc bărbaţi de carac­tere, ca în veci neuitatul I. Burbea.

Va sosi, căci datoria urmaşilor în lupta pentru binele neamului este, se calce în urmele vrednicilor înaintaşi.

Va sosi, căci fapte bune şi românesc!, ca ale lui 1. Burbea trebue să-şi aducă ro­dul lor.

Ele vor fi monument neperitor pen­tru veclnică amintire a bravului cojocar român şi de veclnică recunosc’nţă nu numai din partea soţilor săi de muncă şi a Asao- ciaţiunei lor, ci din partea tuturor Româ­nilor doritori de binele şi de fericirea na- ţiunei.

O d i h n â s o ă î n p a c e !

Un proces caracteristic-Târgul Mureşului, 15 Iulie 1898.

M. On. D-le Redactor! In 19 Sept.1898 marele proprietar Iosif Macaveiu din comuna Nasal, comit. Solnoc-Dobéca a mers la târg în Lechinţa-săsâscă. După-ce a is­prăvit cu târgul, s’a dus cu Saşii Petru Weis, Georgiu Kremmer, Bartolomais Jo- hann şi Johann Jung în otel, unde au ocu­pat loc la o masă. Intre pahară s’au ţinut toasturi, şi după-ce s’a finit petrecerea, au pornit care încătrău.

Eşind din otel, Macaveiu s’a dus că­tră casă, când, ca din senin, nisce Unguri meseriaşi blăstemaţi, cari erau la altă masă în otel, — anume: Székely Pál, Újvári Fe- renez, locuitori din Deşiu, Zvei Ignácz din Gherla, Urmánczi Márton, N. Mózes cuce- ber şi Notár Márton musicant — între strigăte în stradă l’au prins de grumazi, ca să-l jăfuescă. Cel ameninţat cu mórtea a strigat după ajutor, care a şi sosit în per­sona lui Johann Jung, la care era chiar încuartirat. Acesta îndată a denunţat pe pungaşi gendarmeriei din Lechinţa, care i-a şi arestat.

Drept răsbunare, proprietarul Macaveiu fu pîrît cu crima de laesa-majestate. El fu. citat la judecătoria cercuală, unde ’i s’a spus, că într’un toast a vorbit contra re­gelui. Drept mărturii au fost citaţi la per­tractarea procesului tot pungaşii unguri, cari voiau să sugrume pe d-l Macaveiu. Pungaşii au jurat fals, ér bravii saşi Weis, Kremmer, Bartolomais, Jung au dovedit jurământul fals al pungaşilor, apoi s’au trans­pus actele tribunalului din M.-Oşorheiu. La pertractarea finală, acusatul apărat de d. advocat Mateiu Pop din M.-Oşorheiu, a fost achitat, neaflând nici cea mai mică vină în el. Cu totă procedura dréptá a tribunalului, procurorul a înaintat recurs contra sentinţei achitătore. Ce va mai fi, nu sciu.

Un martor.

Lumea decă vreţi se ’nvingeţi, Te-am ve^’t şi erî Jelui-m’aş! câmpului, Si capul la răsărit.Credeţi, cum crecju Christoa!— Ce ochi frumoşi... scântei de sus, Câmpu-i verde Rămâi tată sănătos,

Ce dulci păreri, Nu mă crede. Decă n’ai fost bucurosAbia vorba o sfîrşise Zimbind voiai ceva sen ii ceri Jelui-m’aşI codrului, Să mă ve4l umblând pe josŞi s’a atins al ei cuvéot, Şi-apoi te-ai dus, Codrului frun4osului, Ca un trandafir frumos,Eră eu muncit de doru-i Şi ce dureri... Codru-i jalnic, ca şi mine, Să mă re4l umblând prin casăStau privind scumpu-i morment. Că nici frun4a nu’i rămâne, Ca o garofâ frumosă

A4i te ana zărit; Numai gole rămurele, Când e pusă In ferestră;Lacrimi curg, doué isvóre, Treceai prin crângul plin de flori Rămurele subţirele, Când o bate ventu’n faţăŞi se varsă în nescire Şi ’mi-ai vorbit: Subţirele de durere Umple casa de dulcăţă,Peste bulgări de ţerină „De ce nu vii ?u Şi am venit, Să le bată vânturi grele, Când o bate ventu’n dosCe cuprind scumpa-mi iubire. Şi visători Vremurile, vânturile, Umple casa de miros.

Ne am rătăcit. Ca pe mine gândurile, Mai fi mamă sănătosă,— Mamă, mamă, eşti departe, B r a ş o v . Crivăţul şi viscolii, Decă n’ai fost bucur6săAh, şi mult mé simt strein, Sân-Petreanul. Ca pe mine străinii. Să te sui la munţi cu petrăDór cuvântul teu din urmă Jelui-m’aşI munţilor, Să’ţl faci ochişorii r6tăBalsam este pe al meu chin . . Dor şi jale. De dorul părinţilor ; Să privescl la mine’n portă.

1. Vota. Jelui-m’aşI florilor Frun4uliţă de cic6re(Poesii din popor). De dorul surorilor; Oine n’are noroc, n’are

D R A G O S T E .I. Jelui-m’aşI bra4ilor,

Bra4ilor, voinicilorDe când nasce pănă more.

Frun4uliţă foie lată, Domne nu mă bate rău,Te-am întelnit Mamă, inimă de pâtră, Şi de dorul fraţilor. Că şi eu’s copilul tău.

Şi te*am privit ca fermecat Tocmesce-ţl un car cu plată Duce-m’aş! ş’ n’aşl mai veni II.Tu mi-ai zimbit, Şi mai vin’ la min’ odată Duce-m’aşI păn’aşi muri,

Pe semne mi-o fi fost sorţit Eu nimica nu-ţl poftesc, Că n’am cu cine trăi, Frun4ă verde siminocAşa de-odat’ Numai să mă jeluesc. Că cu cine am avut Totă lumea ’i cu norocTe*am îndrăgit. Jelui-m’aşI şi n’am cui, A pus spate la pământ Numai eu mă ar4 în foc,

Nr. 152 — 1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5.

Esamenele dela Internatul „Reun. fem. române* din Braşov.Este cunoscut că „Reuniunea femeilor

române2 din loc întreţine un Internat, în care fetiţe române, cari au absolvat şco- lele primare primesc instrucţiune în cunos- cinţele necesare unei bune eeonôme, precum şi în obiectele de învăţământ, ce sunt pres­crise pentru şcola de repetiţie. In acest Internat sunt fetiţe cu plată şi bursiere. Pe lângă acest Internat Reuniunea între- ţiune şi un Orfelinat, în care sô întreţin pe spesele Reuniunei fetiţe orfane în verstă dela 6—12 anï, cari frecuentézà şc61ele primare din loc.

Mercur! în 17 Iunie a. c. s’a ţinut în sala cea mare a şc61eIor esamenul teoretic cu elevele din internat sub presidiul M. On. Domn protopop loan Pétrie. Domni­seră Maria Bogdan pedagoga Internatului a esaminat din diferitele obiecte de învă­ţământ stabilite în program şi elevele au dat răspunsuri precise şi deplin mulţămit6re. Tot aşa de mulţămitore au fost şi cântă­rile esecutate sub conducerea Domnului Nicolae Stoicovicî.

Duminecă în 21 Iunie la 4 ôre a fost In localităţile Internatului esamenul practic. Deja înainte de timpul; ficsat pentru esamen era întrunit în localităţile internatului un public numéros şi destins : Comitetul Reu­niunei în frunte cu D-na preşedintă Agnes Duşoiu şi cu D-na cassieră a Reuniunei şi economă a Internatului Elena Săbădeanu, apoi mai mulţi părinţi şi rude de ale ele­velor, în fine mai mulţi domn! şi domne. Esamenul a fost deschis tot de M. 0 . Domn protopop loan Petric prin o cuvân­tare, în care a accentuat cu deosebire no­bilul scop ce urmăresce Reuniunea cu In­ternatul de fete.

După aceea a urmat esamenul. Dom- nişora Carolina Teclu, zel6sa directoră a Internatului a esaminat : a) Desemnarea pe tablă a diferitelor tipare de croit, b) Cu­sutul cu maşina, c) Brodatul. d) Pregătirea bucatelor atât în mod teoretic, cât şi practic.

In două sale erau espuse lucrurile de mână, lucrate de elevele din Internat, car! au surpins publicul prin mulţimea şi va­rietatea lor, apoi prin frumseţea, cum erau esecutate. Elevele au arătat, că posed o mare desteritate în esecutarea lucrărilor practice.

Partea cea mai interesantă pentru pu­blic a fost fără îndoială esamenul practic din pregătirea bucatelor. La cererea pu­blicului elevele au pregătit diferite mân­cări, precum : pui prăjiţi', pui cu smântână, şinţele, clătite şi diferite alte prăjituri, pe cari publicul gustându-le s’a convins, ce bine erau pregătite şi cât de gustose erau.

Esamenul s’a încheiat cu cântări sub conducerea D-lui învăţător Nicolae Stoi­covicî.

In fine preşedintele esamenului a mul- ţămit publicului asistent pentru interesul, cu care a urmărit acest esamen şi şi-a es- primat mulţămirea pentru frumôsele resul- tate, ce s’au constatat prin acest esamen.

Că n’am pe lume noroc.Frunză verde de pe nuc, Bate-te-ar pustia cuc,Ţi am plătit să-mi cânţi un an, Nu mi-ai cântat nici de-un bh.u. FruncH verde mărăcine Cucuie de pe pădure,Du-te la mama da-i spune De mai are-un fiu ye lume Nu-1 blesteme ca pe mine,Că umblu din sat îq sat Ca tine din brad în brad;Tu umbli c’a^a ’ţi-e dat,Eu’s de mama blăstăma'.Bată-te pustia cuc Rea parte am mai avut Se trăesc tot cu urît.;Frun4& verde de măslin Să trăesc tot în streini.

III.

Verde foie trei granate Scumpa mea străinătate De opt an! şi jumătate Eu de tine avuiii parte.

încheierea s’a făcut cu împărţirea frumoselor premii, ce s’au procurat din partea Reuniunei pentru eleve, drept recunoscevea meritelor şi pentru încurăj are.

Publicul asistent a plecat deplin sa­tisfăcut dela acest frumos esamen.

X.

Nou abonam entla

Gazeta TransilvanieiCu 1 Iulie st. v. 189S

s’a deschis nou abonament, la care invităm pe toţi amicii şi sprijini­torii fâiei nâstre.

Preţul abonamentului:5Pentru Austro-Ungaria :

pe "O.XJ. a.xa. ................................. 2.2 £Lpe şese 1-a.n.i ................................. © fl-pe trei 1-u.xi.î ................................. 3

Pentru România şi străinătate:pe -o.xl a.n ...................... “3=0 fra.33.cipe şese l'vxn.î. . . . . . 2 0 ,, pe trei liwai ....................... IO „

Abonamente la numerele cu data de Duminecă:

Pentru Austro-Ungaria:pe un an ....................................... 2 fl.pe ş e s e I u n ? ...................................... 1 fl*

Pentru România:pe un an ....................................... 8 fra n c i.pe ş e s e l u n i .................................. 4

Abonarea se pote face mai uşor prin m andate poştale.

Administraţiunea „G azetei TranşiivasiieiC(.

P e t r e c e r i .Tineretul român din părţile sătmărene

învită la petrecerea împreunată cu dans, ce o va aranja la 4 August st n. în co­muna Zsadâny (comit. Sătmar), cu oca- siunea adunării „Reuniunei învăţătorilor aparţ. archidiac. din diecesa Oradiei", în favorul şcolei gr. cat. din loc şi a biblio- tecei reuniunei. (îngrijirile s’a făcut şi pentru timp nefavorabil.) Preţul de întrare pentru personă 2 cor., pentru familie 5 cor. Suprasolvirile se vor primi cu mul- ţămită şi se vor chita pe calea publicităţii, începutul la 8 ore. Mâncări şi băuturi bune se vor da pentru preţuri moderate. La gară vor sta căruţe gratuite la disposi- ţiunea onor. ospeţi.

*In Sighişora se va da Luni în 1 Au­

gust o petrecere cu dans cu ocasiunea adu- nărei generale a despărţământului X X X al Asociaţiunei pentru literatura şi cultura poporului român. începutul la 8 ore sera. Preţul de întrare: de personă 50 cr., de familie pănă la 8 membrii 1 fl. 20 cr. Venitul curat este destinat pentru despăr­ţământul Asociaţiunei. Oferte marinimose se cuitâză pe cale clia-ristică.

S O I R I U L T I M E .Sofia, 22 Iulie. Multe speranţe

se légá aici de visita principelui F er­dinand la Petersburg. Cercurile in­fluente cred, ca visita acesta va scu-

Foie verde de bucate Sărmană străinătate De opt ani şi jumătate Mult mi-ai fost fără dreptate. Foie verde de mohor Aşa ’mi vine une-or!Să mă sui la munţi cu flori Să-mi cat fraţi, să-mi cat surori. Foie verde, foie lată Aşa mi vine câte-odată Să mă sui la munţi cu petră Să-mî fac ochişorii rotă Să privesc în lumea totă Pe unde-am umblat odată. Frunză verde măr pătruns Bate-un ventişor pe sus,Pe sub lună, pe sub stele,De-asupra căsuţei mele,Şi-mi aduce-un dor şi-o jele De pe la rudele mele.Foie verde pipirig De mic m’am deosebit,Tot prin străini am trăit.

(Va urma.)

tura de pe grumazii suzeranitatea otomană şi Bulgaria va fi ridicată la raDg de regat. Dâcă Rusia va voi acésta, nici una dintre puteri nu va cuteza se se opună.

Washington, 22 Iulie. Un cc mu nicat semioficios spune, că America va pune mâna pe Portonco. Deja de mult s’a plănuit, ca cucerindu*se acestă insulă, se nu fiă retrocedată mai mult.

Vanilia, 22 Iulie. In 15 şi 16 Iu­lie au sosit aici tóté forţele mili­tare americane şi 5000 răsculaţi. Spaniolii nu mai speră nici un sac- ces. Tdte semnele arată, că se vor preda.

Constantinopol, 22 Iulie. Patru dintre puterile europene vor adresa Pórtei o notă, prin care o opresc a transporta trupe în Creta. In sco­pul acesta marii ambasadori se vor întruni în conferenţă.

Adunarea generalăa „Reuniunei învăţătorilor rom. S8lăgeni".

(Coresp. part. a „G-azetei Transilvaniei.4')

Siciu, 18 Iulie 1898.In (liua S-ţilor apostoli Petru şi Pavel

(11 Iulie a. c.) în comuna Periceiü învăţă­torii români Sălăgenî şi-au ţinut adunarea generală a Reuniunei lor în mod atât de sărbătoresc, încât merită a-se cunósce şi în public.

Pentru-ca adunarea să aibă adevăra­tul chip sărbătoresc, învăţătorul din Peri- oeiü Vasilie Oltean, care tot-odată e şi vice­preşedintele Reuniunei, încă de prin luna lui April a compus un cor cu tinerii plu­gari, feciori şi fete, la număr 28, cu cari pe adunare să se cânte liturghia, ér dintre feciori a ales un număr de 13 inşi, pe oari, sub conducerea tinărului jurist Victor De- leu, i-a învăţat jocurile străbune „Căluşerul" şi „Bătuta", cu cari, la petrecerea împreu­nată cu acestă adunare să delecteze publi­cul român, ér pe Maghiarii din comună şi din vecinătate să-i facă a cunósce, cumcă simţul naţional pănă în aşa adâncim! este străplântat în inima şi sinul poporului ro­mân din Periceiü şi a tineretului român, că de se vor mai edifica încă 10 şcole de stat în comună, [ei tot Români vor rémané pururea.

Duminecă în 4iua de 10 Iulie, tóté pregătirile au fost gata: O sală mare de10 orgii lungime frumos decorată şi o portă falnică de triumf a fost ridicată, ér bravii oăluşerl în sala de joc, între un public de aeste 300 popor — Româu! şi Maghiari — în costumele naţionale au făcut proba ce a pus în uimire pe toţi cei presenţl. La proba de jocul „Căiuşerul" a fost de faţă şi o personă de tot odiosă, vrăşmaş mare al Românilor, care după nume e N0mţ, er firea renegată în Ungur fadul. Acest om de potcă a fost ales cu forţa de notar în comună, dór alegerea-i nimicită; el a invi­diat jocul frumos al oăluşerilor din Peri­ceiü şi străduinţele harnicului învăţăt r Vasile Oltean, — pe care e foc de mânios — şi în nóptea spre 4*ua adunărei, 11 Iulie, pe la órele 2 după me4ul nopţii trimite ae judele comunal ungur— de alt-cum om cu cinste — la locuinţa învăţătorului cu straşnicul mandat, ca încă atunci nóptea să tragă jos pórta de triumf şi acolo să nuo apuce 4iua, la din contră o va trage el. 'învăţătorul întrâbă, décá are în scris man­dat mai ’nalt, ér judele nu-1 putuse arăta, fiind-că nu l’a avut; astfel porunca notă- răşelului a fost nesocotită, ér pórta de de triumf a triumfat pănă a dóua 4* după adunare. Firesce, causa cu pórta fruinósá triumf a ajuns după adunare în mâna gen- darmilor şi a solgăbirăului cercual şi cu învăţătorul Oltean s’a şi făeut investigaţia; rămâne să vedem sfîrşitul causei, ce o să fiă! Faima despre porunca notărăşelului s’a răspândit în comună ca fulgerul şi pe la órele 4 de diminâţă Români şi Unguri în număr considerabil, popor din oomună, s’a adunat în jurul porţii de triumf, protestând contra volniciei nemţişorului şi nu au lăsatsă se strice pórta.

înainte de adunare. Comitetul biseri­cesc şoolastic sub conducerea ouratorilor

cu o maregrijă au aşteptat sosirea şi primirea óspe- ţilor adunaţi, pe cari îmediat i-au aşe4at pe la cuartirele pregătite spre încuartira- rea şi provederea ospeţilor cu cele de lipsă.

La sunetul campanelor, pe la órele 6 de diminâţă, 0speţii adunaţi şi membrii în­văţători cu un număr de peste 200 popor, s’au grupat adunându-se la pórta de triumf, locul destinat spre primirea venerabilului preşedinte al Reuniunei, pe Reverendissi- mul Domn Alimpiu Barbuloviciu, vicarul Să- lagiului, care pe la V2 7 óre sosind, între întreite urări de „să trăescă" sub o coróna frumosă de flori, ce atârna în jos de ins­cripţia porţei triumfală „Bine ai venitu, a fost primit din partea parochienilor prin o vorbire acomodată cailei, rostită de M. O. preot Alexandru Sima, în care a accen­tuat iubirea credinciosului popor cătră per- sóna vicarului, cătră biserica şi şcola ro­mână, cătră cler şi corpul didactic şi înaşî adunarea Reuniunei.

învăţătorul Vasilie Oltean, cu un nu­măr de 60 şcolari şi ou tineretul din sat, co­rişti şi căluşerii, în numele acestora, l’au primit pe venerabilul preşedinte prin o vorbire de tot alâsă, rostită de cătră o fe­tiţă de 17 ani, care pe lângă, oftările oma­giale esprimate în vorbire, i-a presentat un buchet de flori „tricolor" cules din florile de câmp.

La ambe vorbirile de primire, cu o nespusă bucurie a răspuns venerabilul vi- cariu, mulţămind de onórea şi primirea ce ’i s’a făcut şi suindu-se în trăsură l’a ur­mat mulţimea pănă la biserică, unde la 8 óre s’a început cultul divin.

Serviciul divin a fost oficiat de cătră6 preoţi sub pontificarea Rev. D. vicariu, care la finea liturghiei a rostit — după datina-i vechiă — o vorbire minunată creş- tinescă, îndemnând poporul să urmeze căile adevărului. Cântările şi răspunsurile dela liturghie le-a îndeplinit corul tineretului din sat, cu un succes, ce numai laudă, onóre şi recunoscinţă au secerat vrednicului con­ducător, învăţător Vasilie Oltean Bungăr- deanul.

După eşitul din biserică, 0speţii ş toţi membrii adunaţi au fost învitaţ! la un dejun comun oferit din partea învăţătorului şi preotului. După dejun, cu toţii în frunte cu vicarul, preşedinte al Reuniunei, proto­popul tractual Pr. On. loan P. Papiriu, mai mulţi preoţi şi 50 membrii învăţători, adunându-se în sala adunărei, prin o vor­bire viu ascultată preşedintele dechiară de deschisă adunarea generală a „Reuniunei învăţătorilor Români SălăgenI".

Şedinţa I. După-ce preşedintele des­chise adunarea, conform programei s’a dat cetire proto3olului adunărei trecute, er vice preşedintele a raportat despre efeptui- rea decisiunilor din acel protocol. A urmat apoi raportul general despre starea şi ao- tivitatea Reuniunei şi a oelor 12 cercuri filiale din anul 1897/98, compus şi cetit de Vasilie Oltean învăţ, din Periceiü şi vice­preşedintele Reuniunei, asupra căruia adu­narea generală esprimându-ş! mulţămita votâză acésta şi în protocol a i-se da la­boriosului v.-preşedinte esprimându-se do­rinţa ca să se publice acel raport şi pe calea 4iaristicei. După raportul v.-preşed. a urmat imediat raportul cassarului Niculae Pop, din care a resultat cum-că reuniunea posede o avere de 2.820 fl. constătătore din 20 acţiuni dela banca „Silvania", —2 acţiuni dela „Albina", 10 acţiuni dela „Săîăgiana" şi 2 acţiuni dela „Sătmăriana" şi din bani gafa depuşi la „Silvaniau.

Urma alegerea comisiunilor: a) pen­tru înscrierea membrilor noi, pentru incas- sarea taxelor şi ofrandelor şi pentru distri­buirea diplomelor şi înscrierea la fondui funebra!; b) pentru constatarea membrilor presenţl şi absenţi; c) pentru cernerea pro­punerilor de probă, a disertaţiunilor şi a propunerilor diverse şi d) pentru referarea despre exposiţie.

In urma alegerei comisiunilor s’a ţi­nut o prelegere de probă cu copiii din olasaII., tractarea bucăţei din legendar „Comóra din view prin Constantin Man învăţător în M lădia, cu un resultat „fórte buuw decla­rat din partea Comisiunei censurative şi adunărei, apoi dându-se cetirea disertaţiu- nei învăţ. Demetriu Oros din Marin; despre „Calităţile învăţătorului" acâstă lucrare s’a declarat de „instructivă şi fórte bună".

principatului I Samuil Păcurar şi Flore Ştefan,

Pag na 6.___ __ GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 152— 1889.

Bibliotecarul Alexiu Fedorca ceti ra­portul séu în urma căruia Pr. On. Domn protopop al tractul Periceiului, Ioan P. Pa- piriu, a donat reuniunei felurite 12 opuri spre îmbogăţirea bibliotecei, pentru canj faptă i-s’a votat recunoscinţă şi mulţămită protocolară.

La propunerile diverse, v.-preşedin fcele Vasilie Oltean propuse, ca în semn de recunoscinţă pentru marinimósa donaţiune a Pr. On. Domn protopop Ioan P. Papiriu adunarea sé-1 alegă şi denumescă de mem­bru „onoraru al Reuniunei, dându-i-se di­plomă; şi cu acésta în legătură, tot v.-pre- şelintele propuse, că adunarea presentă să alâgă şi denumăscă de membru de „onórew al Reuniunei pe St. Domn Georgiu Maior, astăzi locuitor, posesor şi advocat în Peri- ceiü, fost jude reg. la tribunal, deja trecut în pensiune, făcându-i-se acestă onóre pen tru meritul dovedit faţă de corpul didactic Sălăgian cu prilegiul serbărei clilöi adună- rei în Periceiu. Ambele propuneri s’au pn'mit cu vii aprobări din partea Reuniu­n ii lăsând a-se induce în protocol cu în­sărcinarea presidiului, ca îndată acestor domni sé li-sa distribue dip’omele de mem­brii onorari ai reuniunei.

Prândul. P á la 2 óre d. a. şedinţa I. s’a ridicat, urmâud prândul comun la care a luat parte 60 de persóne. Primul toast l’a ţi­nut- preşedintele pentru Majestatea Sa mo- narchul şi Casa domnitóre, pentru Metropo- litul nostru Archiepiseopul Dr. Victor Mi­hályi şi pentru episcopul de Gherla; al doi­lea toast l’a rostit Vasilie Oltean v. preşed. pentru şi în sănătatea venerabilului şi la­boriosului preşedinte Rv. Dooin vicariu Alimpiu Barbulovici; protopopul tractual Ioan P. Papiriu a toastat pentru v.-preşed. Reuniunei; tinărul preot Augustin Vicaş pentru Reuniune şi învăţătorii Sălăgeni; Alexiu Fedorca, secretarul, pentru solidari­tatea dintre cler şi învăţători. D-l Georgiu Maior pentru, preşedinte, etc., ér la urmă preotul din Periceiu, Alexandru Sima, în nu­mele poporului mulţămesce în toast preşe­dintelui, ospeţilor, membrilor Reuniunei şi cu acesta se încheiă toastele, ridicându-se masa comună.

Şedinţa II. la 4 ore d. a. Comisiunile alese fie-care a raportat despre lucrările sale, ér adunarea le-a luat spre plăcută cunoscinţă, lăsând a trece în protocol fie­care raport.

Din raportul comisiunei pentru refe- rarea despre exposiţie, ar fi păsat să trec cu vederea a nu aminti şi în public onó- rea ce a făcut reuniunei zelosul învăţător din Periceiü Vasilie Oltean. Densul, ca un învăţător model a pus la exposiţie un ce neaşteptat, au pus singur dela şcola din Periceiü un număr de peste 3 mii elaborate ale şcolarilor din 6 dtspărţăminte şi a şcolei de repetiţiă pe un timp de 1 ̂ ani de când densul fungeză la şcola conf. Aces­tea tó té : scrisori, caiete de peste ani în­tregi, caete de tót* dilele; caiete dictando, caiete de stilistică; caiete de geografiă şi istorie. Dér apoi scrisorile de 12 ani cele de esamen?—tote au dat dovadă de hărniciă şi luptă neobosită, ce a desfăşurat acest om cu o rară dibăciă. Din acele elaborate ori când, cei eşiţl din şcola din Periceiü, copiii odată bărbaţi îşi vor puté cunósce munca lor de şcolă. Faptele neobosite ale acestui zelos învăţător ar merita remune­rate, d0eă mai există premii pentru învă­ţătorii din Sălagiu, cu atât mai vârtos, că deusul luptă pentru esistenţa şcolei româ- nesci din Periceiü apărându-o, ca să nu cadă jertfă şcolelor de stat din comună, caii au 4 învăţători de stat cu cari densul rivalisézá.

Adunarea generală viitóre s’a decis a se ţinâ în comuna Bănişor. Apoi s’au ales membrii cu propuneri de probă pentru viitórea adunare şi membrii disertanţl.

Pe la 5 óre d. a. şediuţa D-* s’a ri­dicat, când preşedintele mulţămesce adu­nărei pentru zelul membrilor desvoltat la lucrările şi desbaterils rugând pemembrii, ca şi pe viitor cu acel zel în spi­rit solidar să lucreze pe terenul culturei poporale pentru renascerea poporului ro­mân prin cultură. V.-preşedintele mulţă- masce în numele adunărei.

Petrecerea. Péra la 7 óre s’a început petrecerea Reuniunei, care a fost cercetată de uu număr de peste 200 persóne din deosebite clase şi familii nu numai din Să­lagiu, ci şi din 3 comitate. Fala naţională în genere, dér în specie a poporului român din Periceiü a ridicat’o jocul căluşerilor din Periceiü, a drăgălaşilor fecioraşl români din sat plugari, despre cari publicul era îndoit a crede, că sunt naţii plugari din Periceiü, catl prin binereuşitul joc străbun „Bătuta14 şi „Căluşerulw au secerat mari laude.

Corespondentul.

C o n v o c ă r i .Adunarea generală a despărţemântului

Sas-Şebes Nr. VI. al „Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului ro- mânu se va ţine în anul acesta la Sas-Şe- beş în 1 August st. n. (Sft. Ilie) la 11 ore a. m. în sala şcolei române gr. ort.

La acestă adunare se învită cu totă onorea membrii Asociaţiunei, precum şi toţi binevoitorii acestei AsociaţiunI.

Programa: 1. Deschiderea adunărei.2. Raportul comitetului despre activitatea sa dela ultima adunare generală. 3. Rapor­tul casarului despărţământului. 4. Alegerea unei ComisiunI pentru censurarea acestor raporte. 5. Alegerea unei ComisiunI pentru încasarea de taxe şi înscrierea de membrii noi. 6. Eventuale desertaţiuni. 7. Raportul Comisiunei de sub Nr. 4. 8. Raportul Co­misiunei de sub Nr. 5. 9. Statorirea buge­tului pe anul viitor. 10. Alegerea Comite­tului despărţământului pe un period de trei ani. 11. Alegerea a doi delegaţi la aduna­rea generală a Asociaţiunei din Beiuş. 12. Curenţii. 13. Designarea unei comisiuni pentru verificarea protocolului adunărei ge­nerale a despărţementului. 14. închiderea adunărei.

Din şedinţa Comitetului despărţămân­tului ţinută la Sas-Şebes în 30 Iulie 1898.

Sergiu Medean, Zevedeiu Mureşan,directorul desp. secretarul desp.

On. preoţi şi învăţători gr. cat. din partea transilvană a diecesei Lugoşului şi alţi binevoitori ai şcolei, prin acesta se convocă la adunarea generală a „Reuniunii docenţilor gr. cat. din ţinutul Haţegului14, ce se va ţine în Pui la 11 Septemvre st. n. a. c. P r o g r a m :

A) Participare în corpore la serviciul divin în biserica gr. cat. din loc la 9 ore a. m.

B ) Şedinţa I. cu începutul la 10 ore a. m. 1. Cuvântul de deschidere al preşe­dintelui. 2. Constatarea membrilor presenţî.3. Raportul comitetului despre activitatea Reuniunii din anul trecut. 4. Raportul cas- sarului şi al bibliotecarului şi esmiterea alor3 comisiuni pentru censurarea raportelor de mai sus. 5. Esmiterea unei comisiuni pen­tru înscrierea de membri şi incassarea de taxe. 6. Ţinerea prelecţiunilor de model, eventual cetirea elaboratelor practice prin domnii înv. Avram Zsidav, Demetriu Ma- niuţiu şi Augustin P. Bociat. 7. Cetirea disertaţiunilor. 8. Alegerea membrilor ono­rari. 9. Raportul comisiunilor esmise. 10. Statorirea budgetului pe anul viitor. 11. Sta­torirea terminului şi locului pentru aduna­rea generală viitore. 12. Eventuale pro­puneri.

Din şedinţa comitetului central ţinută în Haţeg la 27 Iunie 1898.

Nicolau Nestor, Ştefan Ţarina,preşediote. notar I.

Michail F . Jubaşiii,notar II.

NB. Acestă convocare publică să se considere şi ca invitare specială.

Publicare de concurs.Pănă la diua de 15 August n. a. c. se

escrie concurs pentru primirea în Interna­tul Vancean de fetiţe din Blaşiu.

Condiţiunile primirei sunt:1. Pentru o elevă sunt de a-se plăti

pe un an scolastic 120 fl. solvibili în două séu cel mult patru rate anticipative, pe lângă aceea o taxă anuală de înscriere de3 fl. pentru elevele din clasele elementare

şi de 6 fl. pentru cele din clasele superiore apoi 1 fl. pe an pentru baie. Elevele, cari vor învăţa limba francesă ori musica ins­trumentală, vor solvi separat unele taxe moderate.

2. Fiind-că elevele vor trebui să porte vestminte uniforme, se va solvi 14—18 fl. după etatea fiă-căreia. Uniforma acesta, care se pregătesce în internat, constă din două şurţe în formă de rochie, 2 pălări,— una de ernă şi alta de vară, — şi din0 toaletă.

3. La intrarea în Internat fiă-care elevă va trebui se fiă provedută cu: 6 că­meşi, 6 camisone, 6 pantaloni, 1 fustă de ernă, 6 şervete, 12 batiste, 6 părechî de ciorapi, 2 părechî de papuci, 1 perie de dinţi, 1 perie de cap, 2 perii de încălţă­minte, 1 plapomă, 2 pepteni, 1 saltea de lână, 2 perinî, 4 feţe de pat 4 feţe de perină, 2 cuverte de pat din giolgiu alb,1 lavor de spălat şi 6 ştergare.

Obiectele acestea au să fiă marcate cu numele elevei.

Pentru suma numită fiă-care elevă va primi:

1. Instrucţiune în studiile prescrise pe clasele I —VI elementare şi V II—V III su­periore, educaţiune religioso-morală şi de­prinderi în conversaţiune maghiară şi ger­mană.

2. Locuinţă în etajul institutului în sale mari, sănetose şi luminose provădute cu mobiliarul necesar.

3. Vipt întreg şi anume : a) la dejun cafea cu lapte, b) la amedi 3 piese, Dumi­neca şi în serbători, 4, c) la cină 2 piese.

4. Spălat, luminat şi încăldit. In fie­care lună elevele vor lua câte o baie.

5. Instrucţiune în fert, spălat, călca­tul cu ferul, coptul panii, tors, ţesut, cu­răţit, grădinărit, croit, ducerea socotelelor economiei de casă, conservatul şi aşezatul legumelor şi victualelor peste ernă, îngră­şatul animalelor, prăsirea şi ţinerea galiţe- lor etc.

La cererile pentru primire e de a se alătura: estras de botez, testimoniu de pe clasa absolvată, atestat medical despre să­nătatea elevei, atestat de vaccinare şi re- vaccinare.

Concursele sunt de a-se înainta Prea- veneratului Consistoriu Mitropolitan în Blaşiu, alăturându-se la fie-care o marcă de 20 cr. pentru spedarea francată a resoluţiunii. De la cererea de primire nu sunt dispensate nici elevele, cari au mai fost în Internat.

Direcţiunea intern, de fetiţe.

E D U C A Ţ I U N E .

Problema învăţătorilor şi pedecile ei.Acéstá însemnată temă a format obiec­

tul principal al unui discurs, ce l’a ţinut directorul subst. domnul I. Vâtăşan cu ocasiunea încheierii anului şcolar trecut la şcolele primare române din Braşov.

După o frumosă introducere, în care laudă zelul pentru progresul învăţământului ce-1 manifestă, susţinătorii şcolelor nóstre, urmând esemplelor măreţe ale apostolilor culturei nóstre, cari astăcli nu mai sunt între noi, continuă trecând la meritul vor- birei astfel:

Este în genere sciut, că după- ce a împlinit copilul seu copila versta de 6 ani. trebue sé cerceteze şcola, în care funcţionâză învăţătorul; îu- veţătorul este chiămat a cunósce tóté însuşirile (aplecările, deprinde­rile) trupesc! şi sufletesc! ale elevu­lui şi apoi după-ce le-a studiat şi esaminat în tóté amănuntele, a în­cepe cu crescerea, după cum pres­crie pedagogia. învăţătorul trebue sé fiă în mijlocul elevilor, ca un tata de familiă, care se desvólte în­suşirile lor, deprincjendui cu ordinea şi cu munca, ca astfel se facă dia ei omeni pricepuţi, buni şi eviavioşi— 4ice marele pedagog Pestalozzi. Pe temeiul acestei diceri învăţătorul nu-1 va învăţa numai carte, ci tot­deodată va lucra asupra omului in* tern (sufletului), care, după cjisa pe­

dagogilor de astăzi, este scaunul' pe care se razimă fiicele sale, adecă simţămintele, dorinţele, din car! se nasce voia; are prin urmare se-i în­drepte nisuinţele, să-i nobiliteze do- dinţele, se i turmeze voia, care se asculte în tóté împrejurările vieţei numai de conscienţa sa propria; cu un cuvânt, ard chiămarea măreţă se iacă din elevul séu om moral.

Inse, care dintre domnii învăţă­tori nu au observat neajunsul, că mulţi elevi, când vin pentru prima- oră la şc0lă, au unele deprinderi rele s’a constatat, că a cre3ce pe un sin­gur elev deprins cu ataa însuşiri, este cu mult mai greu, decât a cresce- pe mai mulţi elevi;, cari sunt scutiţi de atarî însuşiri; şi urmarea este, că învăţătorul, pe lângă tótá bună­voinţă şi zelul, dibăcia şi tactica sa şi pe lângă aplicarea mijlócelor ce le arată pedagogia, nu póte produce resultate în măsură corespundétóre în clasa sa, ca atunci, când ar avé numai elevi, în cari însuşirile nu au trecut în a doua natură (adecă obi- ceiu). De aceea li-se atrage atenţiu­nea părinţilor de familiă a cresce pe copii şi copile pănă la versta de şc0lâ în mod natural, ferindu-i de tote lucrurile rele ce le-ar copleşi ini ma ; casa lor se fiă casă de model; bună- înţelegerea, iubirea, ordinea, punctua­litatea, trezvia şi mai pre sus de tóté pacea, aeésta fiică a ceriului, se domnescă pururea; ferice de casa în care domnesc aceste virtuţi (po- dóbe), acolo e dulce, e fericit traiul, acolo nu se póte încuiba miyeria, acolo nu póte întră n eterici rea, O atare casă póte apoi merge mână în mână cu şc0la, de óre-ce a pus un temeiu sigur pentru deavoltare în direcţiunea morală a copilului.

Pe lângă neajunsul de care am amintit, se mai iveBce un neajuns în viaţa şcolară, anume: este sciut, că părinţii unor elevi, reclamaţi de afacerile inteţitoie pentru câştigarea celor de lipsă ale traiului vieţei, pă­răsesc casa şi lasă pe copii sub în­grijirea unui frate, séu a unai suroîî mai mari; apoi cu m ’şi fac ocupaţiu- nile şcolare unii ca aceştia, numai domnul învăţătorul póte spune. In decursul anului aii-s’a oferit neplă­cuta ocasiune se constat, că unii elevi vin la şc0lă fără recuisite (se retac de alte neajunsuri); apoi din acestea eonsideraţiuni mai póte fi vorba de o înaintare în învăţătură* îa măgura ce o aşteptă On. public dela noi?

Basat pe aceste eonsideraţiuni rog; cu profund respect pe On. Ef. şco­lară a nu fi prea severă la formarea opiniunei asupra împlinirei chiămărei învăţătorilor în cercul seu de acti­vitate, după ce chiar şi atmosfera vieţei familiare a unor elevi, numai în parte este priinciósá unei bune crescerî.

Cu tote aceste neajunsuri înse spor în învăţământ s’a făcut în mod îndestulitor, aşa că fiâ care domn colegă póte fi liniştit în suflet şi împăcat în consciinţă, că ş’a împli­nit în mod demn, acurat şi cons- cientios chiămarea; astăzi fiă*care- póte privi cu faţa senină şi inimă plioă de bucuria peste elevii şi ele­vele sale, întocmai ca plugarul, care eşind la câmp şi privind cu óre care? îngrijire peste holdele sale, după-ce însă s’a convins, că acestea sunt fru • mos încărcate cu spice mánóse. de­odată acea nedumerire, acea grijă dispare şi în locul ei se produce in inima plugarului o bucuriă, o împă­care, o mângâiere, ce muntoriul nu are destule cuvinte a o descrie.

Şi de unde aeésta schimbare ne­aşteptată? Ore fost’a în puterea luiy ca semănăturile din câmp se crescă* să înflorescă şi se producă rodurl

Nr. 152 — 1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 7*

îmbelşugate? Nu, nici decum! A st­fel şi în lumea morală.

On. Corn. par. dela biserica s. Nicolae, prin faptul, ca a întins mână de ajutor multor elevi şi eleve aerace, provecjendu-i cu cărţile de lipsă, vestminte şi cu alte lucruri, a pregătit terenul de aşa, încât domnii învăţători au putut cu mai mare zel şi cu mai multă tragere de inima se lucreze, se munceacă, obosesca în ogorul dăscălesc; şi ast­fel cred, ba sunt convins, că şcola va oieri succesive lumei morale ele­mentele, de care are lipsă. Pentru acest sprijin moral şi material oferit elevilor seracî, ine simt moralmiate deobligat a aduce atât On. Com. par. dela bis, s. Nic., cât şi bravei Reuniuni a femeilor române, precum şi alţi binefăcători sinceră multa- mită şi tot-deodatâ le esprim pro­fundă recunoscinţă.

P O V E Ţ E .

întrebuinţarea mierei. Mierea, ce ni o dau albinele, are íórte mu]te întrebuinţări. Ea póte se înlocuiască ín tóté zahărul. Cofeturilor le aduce minunate slujbe; ér turta dulce se face numai cu miere. Şi farmaciştii trag multe folóse din ea şi medicii veterinari o recomandă aiese-orî pen­tru unele bole ale vitelor. Dór şi pentru om, mierea se póte între­buinţa ca doctoria. Pentru bólele de gură, pentru bubuliţe ori băşici în gură şi în gât, se face cu ea gar­gara, în care se mai pune puţină petră acră, ori borax. La dureri de dinţi, se frecă gingiile cu miere ames­tecată cu seminţă de in, rădecină de n’albă, tinctură de şofran. Când te dóré gâtul, o întrebuinţezi ca gar­gara eu puţin oţet. L a ofticoşi se dă cu patlagină. Pentru guturaiu, tuse séu răguşelâ, se ia sera la cul­care un ceaiüj (o linguriţă de ceaiü la o ceşcă de apă fierbinte), în care ye pune o lingură de miere şi un păhăruţ de rom. In loc de untură de pesce se póte lua un ameste de 2 părţi unt próspét şi o parte miere. Ca se-l iacă mai uşor de mistuit, se ia, după el, ceaiü de anason. Pentru influenză e fórte bună o linguriţă de borax într’o câşcă de ceaiü îndulcit cu miere. Când to simţi obosit, faci o băutură dintr’un pumn de centaură (fierea pămentului) pus într’un sfert de litru de apa, o fierbi, o îndulcesci eu 8 linguri de miere şi o bei caldă şi apoi te culci. Pe răni şi pe bube eópte se pune o cocă făcută cu miere şi făină de săcară frământată cu c0pă cópta, un galbinuş de ou şi ou unt. A césta cocă băşică puţin. Când te dóré réu ş0lele, amesteci miere cu var nestins şi te freci bine cu ea. Spălăturile cu apă îndulcită cu miere suot forte bune pentru piele.

*

Cum se facem se ínfloréscá trandafirii. Pentru a face, ca un tranda­fir, care mereu a crescut, dór n’a Înflorit, totuşi se înflorescă, trebue se urmăm cu el astfel: Pentru a-1 face se înflorescă, so i adăogăm pă- mént de balegă putred la rădecină, .se-l udăm des şi bine în timpul vé­réi, decâ este espus totă cjiua la sóre ; décá e la umbră se-l udăm mai rar. Se ne uităm la extremităţile ramu- relor, cari foimeză coróna, şi décá nu se xăresce bobocul, se le tăiem cam pe ia a treia parte din lungi­mea lor; cu modul acesta se fortézá desvoltfuea mugurilor laterali, cari ce& mai mare parte şi mai cu séma la trandafirul aşa numit „Marechal Niel**, sunt floriferi. In primăvara viitóre se tundem trandafirii toţi. Tăierea constă în a suprima tóté ra­murile morte, bolnave seu prea be-

trâne, precum şi cele care sunt prea îq mijlocul coronei; acestea t6te se taie cât se pote de apr6pe de punc­tul de altoire, apoi ramurele, cari re- mân, se taie la 3, 4 seu 5 muguri. „Marechal Nielw se taie mai lung, adecă la 7 s6u 8 muguri.

MULTE ŞI DE TOTE.S 6 r ta unui milion d e omenT.

Un înhăţat statistician engles spune următorele:

Dintr’un milion, de copii, cari se nasc, mor în cel dintâiă an al vieţii 150.000. In anul al doilea mai mor 53.000, er într’al treilea alţi 28.000. In anii următori morta­litatea e mai mică, până la anul al trei­sprezecelea. In acest an mor cam vr’o patru mii.

Dela acest an până la 45, mor de bole şi de greutăţile vieţii, ca soldaţi, ca marinari, mineri efcc., în număr rotund o jumătate de milion. La sfîrşitul anului 60 se mai găsesc încă 370.000 de veterani. Anul 80 îl ajung însă numai 37.000. Er la sfîrşitul anului 95 au mai rămas din milion abia 233 de moşi, al căror numer scade repede.

Er anul 108 îl ajunge numai unul singur, un om dintr’un milion de omeni cel din urmă, care nu întârdie nici el să-şi dea obştescul sfirşit şi se cobore la mulţimea cea mare de morţi şi să umple numă­rul lor.

&

Ce f a c e m am a p en tru cop il, nu p ote copilul p en tru m a m ă .

Un tîner când ajunse bogat, voi să-şi arate mulţumirile cătră mamă-sa, pe care o iubea forte mult.

El îi spuse, că va căuta să facă pen­tru ea mai mult decât a făcut densa pentru el.

Mama lui însă îi spuse, că nu se pote.Intr’o eh şe^end de vorbă, mama în

vîrtea un ghem şi din nebăgare de sâmă îi cădu din mână. Tînărul se pleca, îl ridica şi-l dete.

Der abia îl avu în mână şi mama sa îi dete din nou drumul jos. Din nou tî­nărul se pleca şi îl dă. Peste câte va se­cunde erăşl cade ghemul.

— Atunci fiul său plictisit îi 4 ice :— Ţine-1 dragă mamă bine in mână,

că mi-sa urît de câte-ori îl tot ridicai.La acâsta mama îi răspunse— D6că ai sci de câte ori ţi-am ri­

dicat eu un măr, pe care îl aveai in mână şi nu m’am supărat, ai fi înţeles, că eu spuneam drept când voiam se te fac să înţelegi, că nici odată nu poţi răsplăti pe o mamă.

Oà^eaatla,r\xi s e p t e m â n e L IU LIE. are 31 tple. CUPTOR.

pilele

DumLnnî.\£?.rtîMer’JoiVin.Sâm.

tîilend. Iul. v.

12 <V1. Procol şi Ilar.13 f Sob. Arch. Gav.14 S. p. Achila15 M, Ciriac şi Iudit,16 M. Antinogen17 S. m. Marina18 M. Iacint si Emil,

Câlend. Gregor.

24 M. Cristina25 f S. ap lacob26 S. Anna27 Panteleimon28 Inocenţiu pp.29 Marta30 Beatrice

Cursul la b ursa din Viena.Din 22 Iulie 1898.

Renta ung. de aur 4°/0 ..................... 120.95Renta de corone ung. 4°/0. . . . 98.95 Impr. căii. fer. ung. în aur 4 1/2% . 119.80 Impr. căii fer. ung. in argint 4 l/2%* 1^0.— Oblig. căii. fer. ung. de ost. 1. emis. 121.— Bonuri rurale ungare 4°/0 . . . 96.45 Bonuri rurale croate-slavona . . . 97.50Impr. ung. cu p r e m i i ......................158. —LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 138.75Renta de argint austr......................... 102.10Renta de hârtie austr.................... ... 101.80Renta de aur austr...............................121.53Losuri din 1860..................................... 141.25Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 909.— Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 394.75 Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 358.75N apoleondori...................................... 9,5272Mărci imperiale germane . . . 58.8272

London vista.......................................... 119.90Paris v i s t a ...................................... 47.52 72Rente de corone austr. 4% . . . 101.40 Note italiene...................................... 44 17 72

Cursul pieţei B raşov.Din 23 Iulie 1898.

Bancnota rom. Cump. 9.47 Vend. 9.49 Argint româu. Cump. • 9.43 Vend. 4.45 Napoleond’orl. Cump. 9.50 Vend. 9.52 Galbeni Cump. 5.63 Vend. 5.66Ruble Rusesci Cump. 127.— Vend. 128.— Mărci germane Cump. 58.50 Vend. —. — Lire turcesc! Cump. 10.70 Vend. —.— Scris. fonc. Albina 5°/0 101.—Vend. 102 —

Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.Din 22 Iulie st. n, 18w8

Mësura Valutaséu j C a l i t a t e a . austr.

greutatea l fl. or.

1H . L . I Grâul cel mai frumos 9 10I t

5 •Grâu trijlociu . . 8 60Grâu mai «lab . . 8 30Grâu mestecat . . 5 60Săcară, frumdsă . . 6 70Săoar& mijlociă . . 6 10

»55

Orz frumos 5 40Orz mijlociu . . . 5 —

!?

Ovăs frumos . . . 3 60Qvăs mijiociu . . 3 20Cucuruz . . . . 4 20

H ţ M ă ia iu ...................... 3 80j 5 8 60U5Í

10 —Fasole . . . » . 6 —

y? Sămenţă de ia 8 50Sătnănţă de cânepă 4 50Cartofi . . . 1 50

• f Măzsriche . . —1 kilă Carne de vită . . . 49

o Carne de porc . . . — 60Carne de berbece . . — 36

100 kil. Seu de vită prospăt 20 —

t t Său de vită topit 32 —

Sursa de mărfuri din Budapesta.din 20 Iulie g. 1898.

3 * m I n i e

*? o a. *

i ^ 3 a5 &

Preţul pe? Iff'1 ohilogï.

doîa 1 pănă

Qrâa Bânăţaaesc ©râu dela Tisa Srâu de Pesta G-rân de Alba «regala.

de Eâcska (4râu ung. do nord Grâu românesc

79797979797979

9.85 9.809.85

9 85 9.90

Sainiuţ,® vechî OYJ noué ,?o ml

$ © ^ vP S Frl•W■3 Hê 1

FiroţaI pai iOű eíijlgz.

dela până

Söc&rfc Or 7,OrsOrsOvăsCucurasOucurusCtxcurusîlirişr.ă

nntreţ de vinars

bănăţ. alti), aoixi

h r>

70 -726 0 -6262.64Sá.Öt)39.41

j b

7255.30

8 .;-

7 30 5.75

820

r̂odaoiediV: S o U i

!«ra. de trii'.

Oleu de r&p. Oleu de in Uns. dî> porc

Slănină

SëuPrune, . n Lietar

rKücíGogoşî

r.Miere

CearăSpirt

Luţernâ iangur. transilvană,bănăţenăroşiâraiinat dupîs

dela Posta dela ţâră svântată afumată

din Bosnia îts bviţidin Serbia, in safiîslavon noubănăţenescdin Ungari»unguresc!dérbasclbrutăgalbinâ. iitrso'ariu.ă dg Rosen&tt braţDroiáinl* da spirt

dela nană

64 —

59- - 6 4 -

10 7b 10 50 15 50 1 4 -

65. _

60 - 6b. _

h !‘J5 11 - 16.50 15 _

Proprietar: Iftr. Aurel Mureşias£&t Redactor responsabil: i w r e i ş o s ' S u M a i o r *

Dr. Sterie U. Ciurcu.IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.

Consultaţiui cu celebrităţile medicale şi cu specialişti dela facultatea de medicină

din Viena.I A A A A A A A / W N A A A A A #

tO O O O O O O O O O O O O O O O O O Q O t M edic rom ân Sn K arlsb ad .

Medic universal

D r . H o m u lu s L . C r â c iu n uMedic clinic în spitalul univers ioap. reg. din Viena (.clinica D lui consilier de curte Prof. Neusser). Specialist pentru morburile interne. Medic al asociaţiunei pentru în­grijirea studenţilor morboşi din Viena. Pro­tector: Majestatea Sa împăratul etc eto.

Ord. din 1 April pănă în 1 Octomvre dela órele 6—9 a. m. şi 3 — 5 p. m. în Miihlbadgasse casa ESchwrtrzes Ross s. 34, 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9

Nr. 5 0 4 -1 8 9 8 .

PUBLIC AŢIUNE! pentru pertractare de oferte!

In urma cererei adresate mie de cătră erecjii după Emil von Bren- nerberg aduc prin acesta la cunos- cinţa publică, c ă s e v a ţ i n â O per­tractare de oterte asupra ven̂ ărei pu­blice a realităţilor ce aparţin la ré- masul după Emil von Brennerberg, şi anume:

1) Casa din Braşov nr. 94, si­tuată în colţul Târgului de póme şi strada Hirscher numeru proto­colului funduar 578, nr. topogra­fic 5248

2) Casa din Braşov nr. 15, si­tuată lângă casa de păstrare (Spar Cassa) nr. prot. fund. 544, nr. to­pografic 5670, 5671.

8) Casa cjin Braşov nr. 648, si­tuată în colţul şoselei Rudolf îm­preună cu grădina, nr. prot. fund. 573, nr. top. 5714, 5715, 5720/8.

4) Şese-spr6-dece holde, livecjî, situate în livadia cea mare a B ra­şovului sub numerii prot. funduar 573, numerile topografice 18030, inclusive până la 18045, respecti­ve în urma comasaţiei livezile ce sau dat în locul celor sus indicate.

5) Casa din S i b i i u nr. 13, stra­da C i s n a d i e i din sus de Hote­lul Neurihrer, nr. prot. fund. 1417, nr. topogr. 123, 124.

Condiţiunile venejârei se pot ve­dea atât în cancelaria notarială a subscrisului Braşov, Sfcrada Vămei nr. 16, precum şi la Domnul archi- var F r a n z Z i m m e r m a n ’n, în ca­sa lui proprie în S i b i i u .

Ofertele corespuncjétóre condi­ţiilor de vénejare sunt a se preda sub scrisului, pană în 15 August 1898 la 5 óre după améfjí- Oferte ce vor sosi mai târziu, nu se vor primi.

Amatori se învită prin acesta a lua paite la pertractarea de oferte.

B r a ş o v , 20 Iulie 1898.

Cari Schnellm.p.2—3 notar publie reg.*XX*ft*XKXKKXXX*K

C o n c u r s .

Pentru postul de î n v e ţ ă t o r - d i r i g i n t e la şc0la comunală din Copăcel (Comitat. Făgăraş) pe lângă urmátórele emolumente:

1) Salariu anual 300 fl. v. a. primiţi în rate lunare autieipative din fondul foştilor graniţ. din reg. rom. I.

2) Locuinţa liberă în edificiul scólei.

■5) Lemnele focali şi l/4 jugér grădină.

Petiţiunile depiin instruate sunt a-se adresa pănă la EO August a. c.subscrisului senat scolastic.V. V. Gomşia, David Suciu,

preş. sen. scol. 232.2—2 secr. subst.

f f ? f VVf f

APE M IllB A L l au sositp r ó s p e t e şi se capătă în

tóté farmaciile din Braşov cu preţuri ieftine.

P gini 8. GAZETA TR AN SL VAN IEI Nr. 152 —1898.

Casă de vendare,9 /B raşov , s tra d a Casteluluizidire nouă elegantă, în cetate, doue etagii, cu 5 locuinţe separate, curte şi grădină mare.

Preţul şi condiţiunî convenabile. Pentru informaţii a se adresa

la administr. „Gazetei Transilv.“2—2.807.

Vin a lt şi negrudin anii 1892, 95 şi 96

bun, cu ra t şi plăcut, care nu se altereză cu nicî o apă minerală, sa află de vendare în buteliisigiiate cu preţui de 4 0 —6 0 cr. chilogramul la

Axente Severiipe R am uri Nr. 10

o o o o o o o o o o o o o o o o

De vânr jareCasa Nr. 38 Şi 40 dinpreună cu o grădină mare bine arangiată, din stra­da de mijloc (Braşov) este de ven­dare din mână liberă.

A se adresa la proprietarul, stra­da de mijloc Nr. 40 Braşov.

2_3

GCOOOCCOOOGCOCCC

©oooooooooooooooC AITAEI1TÎ din HAH2

Inini, vinile Ieftin

KASPAR HUSSpe Curmătură (Burghals) Nr. 5. Vila Gebauer Braşov. 3-83(y>COOOOOOOOOOOOCXXI

De Yendare ■ U L n C l S L T T i r

cu preţ ieftisa.Informaţii la administraţia „Gaz.

Transilvaniei “ 3 - h.so4.

©OCXiO-GOCO Q-IXXX*

Marele HotelP r e d e a l

Situat Vis- â vis de Gară d eschis

sub d irecţiu n ea p ro p rie taru lu i

T. I. TEODORESCU,Restaurant de I-nl rang.

— B e - a t u r i e s c e l e n t e . — Arangiament cu diua şi cu luna.

— P r e ţ u r i c o n v e n a b i l e . —28212 30.

< X X X » ' 0 4 3 0 C £ l ' € > I X X X i

.j»!

ADOLF TRNYAKDeposit de maşini

de CUSUt şi b i c i d eB r a ş o v . S t r a d a P o r ţ i i M r. 5 0 .

• 7 ^

F

m

Tiepresentant general al renumitei fabrici de pri­ma clasă de armă S te jjra pentru bici ele H e l l a s .

Marcă englesă. — Marfă reală. — Preţuri ieftine.

r o n d a t î n . 1 8 7 7 .

<D(S«H

df i

H$

■d

N0+>Û

Deschidere de magazin.Renumitul mare deposit de încălţăminte

de fabrică, patentat al lui

S. E. & H. MICHELSTĂDTER d in V ie na.

Vinde cu preţurile originale ale fa­bricei tot felul de ghete pentru bărbaţi, femei şi copii.

Preţul original al fie-carei părechi este însem­nat ps talpă-

— R e p a r a t u r i s e e l e c t u e a ă i e f t i n . —

Conducătorul magazinului t

Iosif StaulDer.287.1^5

S trad a Porţii Nr. 16 (Hotel Baros).

&HH ’OP<+

WHOy

ii

KAMGARN NEGRU. O

o(Ooa«■e

. 2'53s.o

Q.

Costume pentru bărbaţdin lână curată, cu garanţie, asortiment bogat, esecutare cu gust, cu preţurile fabricei reco­mandă

ADOLF F. MAZANEKdeposi t pr i nc i pal al fabricei de postav din Timiş.

i2 20 Strada Hirscher Nr. 20.cerere se trim it m ostre gratig şi franco.

z&*<Sto

UicuCDSO

O

Cf>szc/3

Preţuri eftine ale fabricei. —

SE C A U T Ă pentru o fabrică m ai mare

un corespondent harnic.Recer i nţ e : Creştin 25 — 28 am, neînsurat, se cunoscă

bine l i m b a germână şi română în s c r i s şi v o r b i r e , se aibă cunoscinţe comerciale, stenograpliie, scrisore frumose, voe, diligenţă şi capabilitate la muncă proprie.

Oferte detailate însoţite de fotografie şi atestate, a seadresa sub „M. W. 6 3 9 4 ‘‘ la

2 —2Haasenstein & Vogler

(Otto fVlass) in Wien I.

Zacherlinare efect miraculos! Nu există alt mijloc de a prăpădiori şi ce insecte, de aceea îl laudă milione de cumperătorî; şi e forte cautat. Semnele sunt: 1) Sticla sigilată. 2) Numele: „Zacherlin."

Qo oflo fio TTDHilQPP' în B ™ ş o v i i : La Domnii /. L. et A Eesshaimer. UU Uliu Uu V UllljLdi O . Heinrich Zinz, DimitHe Ernnias nepoţii, Emil P or ,

Karl Irk, Julius MiHler, < 'ar ol Schuster farmacist Teutsch et Tar tier. N . Gr â dinar. Eduard R u g Ier fam. . JuHus Hornung farra a is*-, Heinrich G. Ohert. FerdinandJeTce- lius farmacia, Victor Iioth farmacist, Hdnrich Wagner, Karl Earth Rudolf Stingi loan Duşoiu, Fritz Geisberger, Fritz C M y , Lazar * Verzar, Henrich Fctersberger. în Făgăraş: La Demnii: iohami P. Hermann, R G. Ronvmţmnn, I. larosch, Heinrich Sr-hul Alexander Nehrer. — în Colialm : La Domnii: Ernst Wolff, Eduard Victor Melas. in Csobilnyos: la dl Vujd'i Jossef şi mut» sn it afiş He placate.

Tipografia A. Mureşianu Braşov.