FEBRUARIE8FjXZbYPWSq9ARg4rV7...POLI}IA CAPITALEI - Februarie 1 |nainte cu dou` zile de s`rb`toarea Cr`ciunului de anul trecut, Banca BCR - Sucursala Alba Iulia a fost jefuit` de doi

FEBRUARIE2011anul XIXNr. 390

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa PPoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 2 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

REDACTOR {EFREDACTOR {EF

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IAREDAC}IA

Sorin ANGHEL - redactor

CORESPONDEN}ICORESPONDEN}I

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,Thomas CSINTA (F), Titi BOR}EA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

SECRETARIAT TEHNICSECRETARIAT TEHNIC

Roxana MIH~ILESCU, Indira GHEORGHE[i Dan CÂRSTOIU

COORDONATORCOORDONATOR

Christian CIOCAN

R`spunderea pentru materialele publicaterevine autorilor. Reproducerea integral`sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: ««FF`̀gg`̀rraa[[ PPrriinntt»» BBuuccuurree[[ttii;; IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55, sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail: [email protected]

Sumar

4-6Spa]iul Schengen - istorie [i prezent

10Etnobotanicele ucid... mai \ncet decâttrenul, dar mai rapid decât heroina

8-9Reglement`ri interne [i interna]ionale privind capacitatea de munc`

20-21Euro[atra

14-15Cum s` ne ferim de infractori ?

18-19Eugen Alim`nescu - \ntre legend` [i adev`r

16-17Migra]ia [i violen]a maselor

1-3Jaful de la BCR – Alba Iulia, executat de profesioni[ti

1POLI}IA CAPITALEI - Februarie

|nainte cu dou` zile des`rb`toarea Cr`ciunului deanul trecut, Banca BCR -Sucursala Alba Iulia a fostjefuit` de doi indivizinecunoscu]i, care, \n maipu]in de 30 de secunde, \nplin` zi, au furat 400.000 delei din casieria b`ncii. Totul adecurs extrem de calculat [iprecis. Unul dintre ei a blocatu[a de la intrare, iar cel`lalt aspart geamul ce d`dea sprecasierie cu un ciocan, a intrat[i a luat un sac care urma s`fie ridicat de firma de paz` -transport valori.

Imediat ce a ie[it pe geam,individul s-a urcat pe o motociclet` condus` de complicele care blocase u[aanterior [i au disp`rut pestr`du]ele din spatele b`ncii.Mai mul]i oameni care seaflau \n banc` \n momentuljafului au \ncercat s` \i opreasc`,dar viteza cu care s-a \ntâmplattotul nu prea a l`sat timppentru reac]ii prompte.

La momentul \n careechipajele de poli]ie au sositla fa]a locului nu existaufoarte multe informa]ii despreatacatori. Se [tia doar c`, laora 13.30, conform\nregistr`rilor video, un individavând o [apc` [i gluga tras`pe cap a spart geamul b`ncii,apoi a ie[it rapid cu sacul cubani, s-a urcat pe o motociclet`[i s-a f`cut nev`zut. Totu[i, \n

ajutorul poli]i[tilor a venit unapel telefonic de la un cet`]ean,care la pu]in timp dup`comiterea jafului i-a anun]atpe oamenii legii c` \n zonaDristor, pe o alee din spateleunui bloc, un b`rbat a parcat omotociclet` neagr` [i a aruncatcasca de protec]ie sub scaraunui transformator de curentelectric. Un echipaj de poli]ies-a deplasat acolo, de unde aridicat mai multe urme,

motocicleta, casca, dou` dispozitive de autop`rare cuelectro[ocuri [i ciocanul.

La nivelul Sectorului 3Poli]ie s-a constituit o echip`,coordonat` de adjunctulSec]iei 11, comisar OvidiuP`dure] [i format` din poli]i[tiai Sec]iei 11, Serviciul Investiga]iiCriminale Sector 3 [i câte unofi]er de la fiecare sec]ie dinSectorul 3. Din primele verific`ri,poli]i[tii au aflat c` motocicletanu fusese niciodat` \nmatriculat ,̀iar numerele pe care le avea

proveneau de la alt` motociclet ,̀care fusese implicat` \ntr-unaccident rutier anul trecut.Mergând pe fir, oamenii legiiau aflat c` un anume „ValiChiorul“, adic` DobreValentin-Cristian a cump`ratmotocicleta, \mpreun` cu unargentinian, cunoscut subnumele de Gustavo. Din verific`ri, a reie[it c` Gustavovenise \n România \nc` dinluna mai, [i a stat \n gazd` laun prieten de-al lui Dobre,Grigore Marius-Nicolae pân`\n august, asta [i pentru c`Gustavo avea un bìat cu soraacestuia din urm`, pe care ocunoscuse \n Spania. Gustavose \mprietenise cu mai mul]ivecini de bloc din Ferentari,printre ace[tia num`rându-seTufan Iulian [i Cristea Sergiu.Poli]i[tii au ob]inut mandat deperchezi]ie pentru adresaunde locuia Tufan Iulian, iar \n urma acesteia au fostdescoperi]i aproximativ 40.000 lei, proveni]i din spargerea b`ncii. De aseme-nea, \ntr-un BMW (care s-adovedit apoi c` a fost folositde ho]i [i la alte spargeri) afost g`sit` ochitan]` de transfer bancar,prin care, cet`]eanul argentinian trimitea mai multesute de dolari \n Argentina.

Astfel, poli]i[tii au descoperitc` Toranzo Gustavo lucranumai \mpreun` cu Vasquez

LA ZI

Jaful de la BCR - Alba Iulia,executat de profesioni[ti

Chiar \n acel moment,una dintre angajate a

intrat \n casierie [i când l-a observat pe intrus a\ncercat s` \l opreasc`,dar Esteban a reu[it s`

fug`.

” ”

2 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

Esteban-Emanuel. |n urmaaudierii celor identifica]i, s-adescoperit cum au pl`nuit ceidoi aceast` spargere. Esteban[i Gustavo nu veniser` \nRomânia doar ca simpli turi[ti.Dincolo de frumuse]ile patriei,cei doi erau atra[i [i de totceea ce \nseamn` case deschimb valutar, amaneturi sau magazine de bijuterii. O s` v`detaliem pu]in mai jos de cespunem asta.

S` revenim, \ns`, la poves-tea jafului de la BCR. Cei doiargentinieni aveau de multtimp \n plan s` dea lovitura laaceast` banc`. Astfel \ncât, cucâteva luni \nainte, au f`cutmai multe vizite la banc`,verificând pozi]ionareacamerelor de supraveghere,modul de lucru cu banii [ipunctele vulnerabile. |n ziuade 23 decembrie, argentinieniis-au hot`rât s` dea lovitura.Au plecat din garsoniera(aflat` la 5 minute de banc`)pe care le-o \nchiriase chiarTufan Iulian (pentru perioada1 octombrie - 15 ianuarie) cu

o motociclet`. Ajun[i aici, ceidoi au supravegheat zona maimulte ore, iar la 13.30,Gustavo - creierul opera]iunii,a dat semnalul c` este timpuls` dea lovitura. A l`satmotocicleta pornit` [i cu pa[isiguri s-a \ndreptat c`trebanc`. Cu ajutorul unei penede lemn a blocat u[a de laintrare, pentru ca nimeni s` nuias`. |n spatele lui, cu un cio-can ascuns \n hain`, Estebana[tepta semnalul. Odat` ceu[a a fost blocat`, Esteban ascos ciocanul [i din câtevalovituri a f`cut geamul ]`nd`ri.Rapid, s-a deplasat la o masùnde a luat sacul de bani, l-a\ndesat \ntr-un rucsac [i a vruts` plece. Chiar \n acelmoment, una dintre angajate aintrat \n casierie [i când l-aobservat pe intrus a \ncercats` \l opreasc`, dar Esteban areu[it s` fug`. Ajuns \n fa]ab`ncii s-a uitat dup` prietenullui, Gustavo, moment \n caremai mul]i clien]i au reu[it sìas` afar` din banc` [i au\ncercat s` \l opreasc`.

Argentinianul a \nceput s` deaamenin]`tor, \n stânga [i \ndreapta cu ciocanul, fiindsc`pat de Gustavo care a venitcu motocicleta.

Dup` 5 minute de la spargere, Gustavo parca motocicleta pe o strad` l`turalnic` din zona Dristor.Anterior, \l l`sase pe Estebanla o strad` distan]`. S-au \ntâlnit amândoi \n garsoniera\nchiriat`, aflat` pe stradaLaborator. Primul a venitEsteban, apoi a ap`rut [iGustavo. Dup` 5 minute, ceidoi s-au schimbat de haine [iau ie[it, urmând s`-l \ntâlneasc` pe Tufan Iulian.Acesta i-a preluat cu BMW-ul,identificat ulterior de poli]i[ti,[i \mpreun` cu CristeaGheorghe, care a fost pe postde antemerg`tor au mers \ncomuna Glodeanu-S`rat dinjude]ul Buzù, la unchiul luiTufan - Ene Ion. Acesta, pentru24.000 lei, i-a asigurat peargentinieni c` o s` aib` grij`s` schimbe o parte din baniifura]i \n euro, la diferite case

Dup` aproximativ [apte minute de la comiterea jafului, Vazquez Esteban-Emanuel (stânga), avândsacul de bani sub bra] [i Toranzo Gustavo Alberto au fost surprin[i de camera de supraveghere din

blocul unde cei doi \nchiriase o garsonier`


de schimb valutar din jude]ulBra[ov. A[a s-a [i \ntâmplat,argentinienii ajungând laHotelul Belvedere din Bra[ov,unde au stat pân` când aufost schimba]i banii. Mai apoi,Tufan Iulian [i Cristea Gheorghes-au \ntors la Bucure[ti, deunde au luat bagajele celordoi din garsoniera de pe stradaLaborator, s-au \ntors \nBra[ov, de unde i-a luat pe ceidoi [i i-au adus la Bucure[ti,de unde argentinienii au plecatcu trenul spre Sofia.

Din declara]iile celor audia]ia reie[it c` cei doi argentinienierau foarte meticulo[i \npreg`tirea spargerilor. Spunemspargeri pentru c` aveau sìas` la iveal` [i alte asemeneafapte, pe care o s` le detaliempe scurt. Cei doi nu se duceauniciodat` „\n orb“. |nainte sàc]ioneze, cercetau zona,modul cum erau amplasateobiectivele vizate, dac` aveaucamere de luat vederi, orarulde lucru [i hibe \n securizarealoca]iei.

Dup` aflarea f`pta[ilor,poli]i[tii au cùtat leg`turi cualte cazuri cu autori necunoscu]i.Astfel, s-a reu[it probarea a\nc` trei jafuri comise de ceidoi, dou` la case de schimbvalutar/amanet [i una la unmagazin de bijuterii.

Pe 28 iulie 2010, cei doi aufost surprin[i de camerele desupraveghere ale casei deschimb valutar S.C. „MundiExchange“, \n momentul \ncare p`trund \n magazin, iarunul dintre ei profit` de faptulc` nu exista tavan (capac) lacasa de schimb [i dintr-os`ritur` p`trunde \n interior,

de unde fur` 2300 de euro si700 de lei. Vânz`toarea nu amai putut avea nicio reac]ie.Din imaginile pe care poli]i[tiile-au analizat, s-a putut observa c` unul dintre ei afolosit acela[i rucsac ca [i lafapta de la BCR - Alba Iulia.Pe 18 august 2010, cei doi autâlh`rit magazinul de bijuterii„Gold Ring Prod“. Aici aup`truns rapid, le-au imobilizatpe vânz`toare cu ajutorulunor coliere de plastic [i aufurat aproximativ 1 kg 300 gaur, 900 de lei [i un telefonmobil. A urmat apoi tâlh`riade la S.C. „Condor InvestmentGroup“, din sectorul 5, deunde, pe 8 octombrie, au plecat cu 2 kilograme de aur[i 13.000 de lei.

Sistemul pus la punct decei doi func]iona de fiecaredat`. Planul era gândit pentrufiecare ac]iune \n parte, iarajutoarele celor doi primeauinforma]ii atât cât s` nu [tiefoarte bine despre ce urmaus` fac` ace[tia. Pentru fiecarelovitur` reu[it`, compliciiprimeau pân` la 5000 de lei, \nfunc]ie de aportul adus faptei.Dincolo de meticulozitatea cucare \[i pl`nuiau loviturile, argentinienii aveau un micdefect: le pl`cea s` se laudecu faptele lor printre cei cucare st`teau. Aurul provenitdin tâlh`rii a fost vândut \nAustria [i Buzù, cu ajutorullui Cristea Sergiu - Gheorghe,Tufan Iulian [i Ene Ion.

De fapt, ma[ina cu care [i-auasigurat sc`parea la mai multefapte, [i care era condus` deTufan Iulian, fusese cump`rat`din Germania cu banii fura]i

de la „Gold Ring Prod“. Dup`ce au furat aurul, s-au gândits` ajung` \n Germania pentrua cump`ra o ma[in`. Au plecat cu aurul ascuns \nportiera ma[inii, dar la grani]`poli]ia de frontier` l-au \ntorsdin drum pe unul dintreargentinieni, pentru c` aveainterdic]ie de a intra \n spa]iulSchengen. Ceilal]i [i-au continuat drumul, s-au oprit \nAustria, unde au vândut aurulla diverse case de amanet, camai apoi s` ajung` \nGermania de unde aucump`rat BMW-ul.

Conform ultimelor informa]ii, dup` p`r`sireaRomâniei prin punctul defrontier` Giurgiu, cei doi auajuns \n Sofia, iar pe 28decembrie 2010 au fost semnala]i \n Munchen-Germania, de unde au plecat\n Argentina. Anchetatorii auemis mandate interna]ionalede arestare, fiind trimise toatedatele pentru identificareaacestora prin Birourile Interpoldin Europa [i Argentina.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

LA ZI

Autoturismul cu care [i-au asigurat sc`parea la mai multe

fapte


MAPAMOND

Spa]iul Schengen - istorie [i prezent

„De unde venim? Cine suntem? |ncotro mergem ?“

Sub acest titlu este prezentatun tablou semnat de pictorulfrancez Paul Gauguin, caresugereaz` - inspirat de cine[tie ce efuziune filozoficàntic` - trecutul, prezentul [iviitorul. Ei bine, Schengen, caexteriorizare a unor inten]iipozitive, se supune acesteireguli [i, pentru a fi abordat,cere s`-i fie cunoscute trecutulsau „istoria“ - prezentul [iperspectivele, adic` viitorul.

|n ceea ce prive[te trecutulfenomenului Schengen,acesta nu are o „vârst`“istoric` - dac` se poatespune a[a - ci doar... 26 deani. „Venirea pe lume“ aacestui copil european s-a

produs \n anul 1984 [i -lucru care poate s` par` unpic amuzant - noul venitare... doi ta]i: pe fostul cancelar german HelmutKohl [i pe fostul pre[edinteal Fran]ei, FrançoisMitterand. Ace[ti importan]ioameni politici europeni s-au \ntâlnit \n apropiere delocalitatea Saarbrücken pentru a concretiza ni[tediscu]ii \n leg`tur` cu „libertatea de mi[care“,hot`rând s` elimine controalele ce se f`ceau lafrontiera dintre Germania [iFran]a. Atunci, nici unul dincei doi deciden]i nu b`nuiac` hot`rârea lor va fi piatrade temelie pentru o viitoareEurop` f`r` grani]e interne [if`r` controale la frontiereledintre state.

|ntr-adev`r, un an maitârziu, la 14 iunie 1985, [efiiguvernelor Belgiei, Fran]ei,Germaniei, Luxemburgului [iOlandei, \ncheind cu succesmai multe runde denegocieri, au semnat Acordul pentru eliminareatreptat` a controalelor lafrontierele interne. |n modsimbolic, evenimentul a avutloc pe râul Mosel (Moselle)care curge \ntre Fran]a,Luxemburg [i Germania, labordul navei „Princess Marie-Astrid“. A fost o pur`\ntâmplare faptul c` nava seafla ancorat` \n dreptul miciilocalit`]i de frontier`Schengen, din DucatulLuxemburgului.

S` consemn`m aici [idata de 25 martie 1957când, la Roma, acelea[i cinci

Pân` la finele acestui an,România va trebui s` \nche-ie procesul de preaderare laspa]iul Schengen, obliga]ieasumat` \mpreun` cu Bul-garia vecin`, la 24-25 ianua-rie 2008, cu ocazia Consi-liului Informal JAI de la Brdo.

Vor reu[i autorit`]ile sta-tale române s` conving`Grupul de Lucru EvaluareSchengen c` ]ara noastrèste gata s` intre \n acestspa]iu al „liberei mi[c`ri ?“.|nc` nu se contureaz` un r`spuns clar, nici pozitiv, nici negativ. |n absen]a acestuia,\ns`, vom \ncerca s` punem la dispozi]ia cititorilor câteva date l`muritoare privind„fenomenul“ Schengen.


MAPAMOND

state (R.F.G.), plus Italia, \[ipuneau semn`tura pe un altact document istoric [ianume Acordul privindcrearea Comunit`]iiEconomice Europene, cunoscut` mai ales sub denumirea Pia]a Comun`. Deatunci [i pân` la na[terea„spa]iului Schengen“, trecuser` 28 de ani...

„S` cre[ti mare, bìatul ta]ilor !“

A[a cum se poveste[te \nbasmele române[ti, fl`cìa[ulSchengen a crescut „\ntr-unan cât al]ii \n [apte“.

Dup` semnarea istoriculuiAcord, la 19 iunie 1990 s-asemnat Conven]ia de implementare care stabileamodalit`]ile prin care statelemembre vor compensa, prinm`suri concrete de cooperare, efectele elimin`riicontroalelor la frontiereleinterne. S-a creat o singur`frontier` extern` unde controalele se desf`[urau ([ise desf`[oar` \n prezent)dup` reguli clare.

Este important de re]inutc` efectele Conven]iei s-auprodus abia din anul 1995,data când aceasta a intrat \nvigoare. Câteva dintre celemai importante m`suri adoptate de c`tre stateleSchengen se refer` la armonizarea regulilor referitoare la condi]iile deacordare a vizelor [i a azilului, supravegherea [iurm`rirea transfrontalier`pentru for]ele de poli]ie,

\nt`rirea cooper`rii judiciareprintr-un sistem eficient deextr`dare [i implementare ahot`rârilor judec`tore[ti [i, nu\n ultimul rând, creareaSistemului InformaticSchengen (S.I.S.).

Trebuie precizat faptul càtât Acordul cât [i Conven]iade implementare, \mpreun`cu deciziile [i declara]iileComitetului ExecutivSchengen, la care se adaug`protocoalele [i acordurile deaderare care au urmat, constituie acquis-ul Schengen.

Acest aquis comunitar este \ncontinu` evolu]ie. („Aquis“din sintagma de mai susprovine din limba francez`,mai exact din participiul trecutal verbului acquerir, care\nseamn` „a dobândi“ - n.a.).

|n prezent, aquis-ulSchengen, ca urmare a tratatului de la Amsterdam,din 2 octombrie 1997, a fost\ncorporat \n cadrul legislativ[i structura institu]ional` aleUniunii Europene.

C` „fl`cùl“ s-a f`cut mare[i e s`n`tos, o dovede[te faptul c`, la ora actual` unnum`r de 24 de state implementeaz` complet

aquis-ul Schengen: Fran]a,Belgia, Germania, Luxemburg,Olanda, Portugalia, Spania,Austria, Italia, Grecia,Danemarca, Finlanda, Islanda,Norvegia, Suedia, Cehia,Estonia, Letonia, Lituania,Malta, Polonia, Slovacia,Slovenia [i Ungaria.

România \n spa]iul Schengen ?

Aceasta e \ntrebarea: va reu[i ]ara noastr` s`dobândeasc` dreptul la liberami[care \n spa]iul Schengen,al`turi de celelalte 24 destate?

Voin]a României de aadera la acest Acord exist`, [iea a fost afirmat` oficial atâtprin Declara]ia de preg`tirepentru trei domenii din 28iunie 2007, cât [i prin cea din2008, referitoare la \ntregulspectru de evaluare adic`:frontiere maritime, aeriene [iterestre, cooperarepoli]ieneasc`, vize, protec]iadatelor personale, S.I.S.(Sistemul InformaticSchengen) [i altele.

C`tre sfâr[itul anului 2008,România a trebuit s`r`spund` - pe baza chestionarului trimis deSecretariatul General alConsiliului Uniunii Europene- la o sum` de \ntreb`ridetaliate despre organizarea[i func]ionarea tuturor institu]iilor [i structurilorimplicate \n domeniile deactivitate cuprinse \n acquis-ul Schengen, iar dinanul 2009, datele trimise de

Cet`]enii români vor putea s` beneficieze

de dreptul comunitar al liberei circula]ii

\n spa]iul Schengen.

” ”


autorit`]ile române pe bazachestionarului au fost verificate \n teren prin vizitelerepetate ale Grupului deLucru Evaluare Schengen.

|n situa]ia ader`rii,cet`]enii români vor putea s`beneficieze, al`turi de cei aistatelor membre ale UniuniiEuropene, de dreptul comunitar al liberei circula]ii

\n spa]iul Schengen, pe bazac`r]ii de identitate sau apa[aportului valabil. Aceasta\nseamn`, cu alte cuvine, c`vom putea s` ne deplas`m\n interiorul UniuniiEuropene, precum [i \nspa]iul Schengen, f`r` a aveanevoie de vize.

Anticipând c` România vareu[i s` respecte condi]iile

ader`rii la spa]iul Schengen,prezent`m, \n final, câtevadate de interes general. |nprimul rând: un permis deconducere emis deautorit`]ile române este valabil \n orice ]ar` a UniuniiEuropene. Este obligatoriu sèxiste [i cartea de identitatea autovehiculului. Carteaverde nu este obligatorie petimpul c`l`toriei, dat poate fiutilizat` drept dovad` deasigurare. |n al doilea rând:moneda oficial` pentru unnum`r de 14 state membreale Uniunii Europene esteeuro. (Austria, Belgia,Finlanda, Fran]a, Germania,Grecia, Italia, Irlanda,Luxemburg, Olanda, Portugalia,Slovenia, Malta [i Spania)

|n fine, \n orice stat membru al UE, serviciile deurgen]` pot fi contactate lanum`rul 112.

CCoonnssttaannttiinn CCOONNSSTTAANNTTIINNEESSCCUU

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill [email protected][[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

MAPAMOND

Cu mâna \n buzunarul altcuivaPoli]i[tii Serviciului de Investiga]ii Criminale - Poli]ia Sectorului 3 au organizat pe 10

februarie o ac]iune de depistare a ho]ilor din buzunare, care ac]ioneaz` \n mijloacele detransport \n comun. Astfel, l-au prins în flagrant delict într-un autobuz oprit în sta]iaR.A.T.B. Matei Basarab pe M. Alexandru de 54 de ani, din jud. Teleorman, cunoscut cuantecedente penale, în timp ce „\[i f`cea loc“ cu mâna prin geanta unei femei, de unde„achizi]ionase“ un portofel cu 670 de lei [i ceva carduri bancare.

Interesant este c` b`rbatul folosea drept paravan un copil de 8 ani, c`ruia \i revenea [isarcina de a ]ine ceea ce fura b`rbatul. |n momentul \n care portofelul a ajuns la copil,oamenii legii au intervenit [i l-au imobilizat pe ho].

Cercet`rile sunt continuate de lucr`torii Serviciului de Investiga]ii Criminale - Poli]iaSectorului 3, sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunii de furt calificat, cu M. Alexandru în starede re]inere.

La furat de fier vechi cu taxiulÎn noaptea de 10 februarie, poli]i[tii Sectorului 5 - Compartimentul Flagrant i-au depi-

stat \n str. Popa {tefan, \ntr-un taxi pe: V. Cristian, zis „Leul“, 30 ani, taximetrist, D. Florin,41 ani, f`r` ocupa]ie [i N. Andrei, 18 ani, to]i din jude]ul Giurgiu. Ace[tia aveau \n ma[in`mai multe sute de kilograme de fier vechi pentru care nu au putut, pe moment, s` spun`de unde \l au.

Poli]i[tii [tiau, \ns`, c` fierul vechi tocmai fusese furat de la o firm` din apropiere.Povestea avea s` fie deslu[it` câteva momente mai târziu, când cei trei au realizat c` nuse puteau justifica \n niciun fel. A[adar, oamenii legii au ascultat m`rturiile celor trei. |ndup`-amiaza aceleia[i zile, D. Florin, care lucrase la firma respectiv`, l-a sunat peV. Cristian [i i-a spus c` are nevoie de taxiul lui pentru a lua ceva din Bucure[ti. Pe lamiezul nop]ii, s-a \ntâlnit cu taximetristul [i cu N. Andrei, dup` care au plecat spreCapital`. Ajun[i \n apropierea firmei, \n zona Z`brù]iului, taximetristul a oprit nu foartedeparte de firm`, iar ceilal]i doi b`rba]i au coborât. Cu ajutorul unei foarfeci gur` de lupau tìat cele dou` rânduri de sârm` ghimpat` aflate deasupra gardului, iar prin loculr`mas liber au escaladat gardul [i au p`truns în interiorul societ`]ii. Apoi, au mers la celedou` magazii de metale neferoase dup` ce, în prealabil, D. Florin a lini[tit câinii de paz`,iar cu ajutorul foarfecii [i a unei r`ngi a for]at sistemele de \nchidere [i asigurare ale u[iide acces.

Din cele dou` magazii au furat 728 kg de cupru, aram` [i bronz, în valoare de 16.000lei, pe care le-au aruncat peste gard. B`rba]ii au \nceput s` transporte fierul la taxi,moment în care au fost opri]i de poli]ie.

GIROFAR



LEGISLATIV

În vederea asigur`riiexercit`rii efective a drepturilorcopiilor [i al tinerilor la protec]ie, p`r]ile semnatareale Cartei Social Europene auprev`zut în art. 7 urm`toarele:

- s` fixeze la 15 ani vârstaminim` de angajare, fiind totu[i derog`ri pentru copiiiangaja]i în munci u[oare,determinate, care nu risc` sàduc` atingere s`n`t`]ii,moralit`]ii sau educa]iei acestora;

- s` fixeze la 18 ani vârstaminim` de angajare pentruanumite ocupa]ii determinate,considerate periculoase sauinsalubre;

- s` interzic` angajareacopiilor, care sunt înc` supu[iinstruc]iei obligatorii, în muncicare îi priveaz` de beneficiuldeplin al acestei instruc]ii;

- s` limiteze durata munciilucr`torilor sub 18 ani, pentruca aceasta s` corespund` exigen]elor dezvolt`rii lor, maiales nevoilor lor de informareprofesional`;

- s` recunoasc` dreptultinerilor lucr`tori [i ucenici lao salarizare echitabil` sau la oaloca]ie corespunz`toare;

- s` prevad` ca orele pe caretinerii le consacr` preg`tiriiprofesionale pe durata timpuluinormal de munc`, cu consim]`mântul patronului, s`fie considerate ca fiind incluseîn ziua de munc`;

- s` fixeze la cel pu]in 4s`pt`mâni durata concediilor

anuale pl`tite ale lucr`torilorsub 18 ani;

- s` interzic` angajarealucr`torilor sub 18 ani în muncide noapte, cu excep]ia anumitorlocuri de munc` determinateprin legisla]ia sau prin reglementarea na]ional`;

- s` prevad` ca lucr`toriisub 18 ani, angaja]i în locuride munc` determinate prinlegisla]ia sau reglementareana]ional`, s` fie supu[i unuicontrol medical periodic;

- s` asigure o protec]iespecial` împotriva riscurilorfizice [i morale la care copiii [itinerii sunt expu[i [i, în special,împotriva riscurilor care rezult`,într-o manier` direct` sauindirect`, din munca lor.

Nu în ultimul rând, DirectivaConsiliului Uniunii Europene94/33/CE, referitoare laprotec]ia tinerilor în munc`,prevede în art. 1 paragraful 1c` vârsta minim` stabilit`,conform paragrafului 1 alprezentului articol, nu poate fiinferioar` vârstei de la careînceteaz` [colarizarea

obligatorie [i, în nici un cazvârstei de 15 ani.

De asemenea, în acela[isens, prevede [i Tratatul de laLisabona de modificare aTratatului privind UniuneaEuropean` [i a Tratatului deinstituire a Comunit`]iiEuropene, care interzicemunca prestat` de copii, stabilind o vârst` minim` deîncadrare în munc` ce nupoate fi inferioar` celei la careînceteaz` perioada de[colarizare obligatorie, f`r` aaduce atingere normelor maifavorabile tinerilor [i înabsen]a unor derog`ri limitate.Potrivit Constitu]iei europene,tinerii care sunt accepta]i lamunc` trebuie s` beneficiezede condi]ii de munc` adaptatevârstei [i s` fie proteja]i împotrivaexploat`rii economice sauoric`rei activit`]i care ar puteapune în pericol securitatea,s`n`tatea, dezvoltarea lorfizic`, psihic`, moral` sausocial` sau care le-ar puteacompromite educa]ia.

Pe plan intern, de[i normeleinterna]ionale prev`d stabilireavârstei minime de încadrare înmunc`, în func]ie de vârsta lacare înceteaz` [colarizareaobligatorie, actuala Constitu]iea României nu face nici oreferire în acest sens, îns`Legea înv`]`mântului nr.84/1995 prevede c` suntînscri[i în clasa I copii careîmplinesc vârsta de 6 ani înanul calendaristic respectiv.

Reglement`ri interne [i interna]ionaleprivind capacitatea de munc`

În spiritul normelor interna]ionale, actualulCod al muncii stabile[tevârsta de 15 ani ca un

prag minim sub care nuse poate coborî...

” ”


LEGISLATIV

De[i Constitu]ia prevedeatât dreptul la munc` (art. 41), cât [i dreptul laînv`]`tur` (art. 32), dac` dindiferite motive dreptul laînv`]`tur` nu este sau nupoate fi exercitat, ]inândseama [i de realitatea de azicând mul]i tineri nu frecventeaz` [i nu absolv`înv`]`mântul general obligatoriu,nu înseamn` c` dreptul lamunc` este îngr`dit pân` laîmplinirea vârstei de 17 anipentru încheierea unui contract individual de munc`.

În spiritul normelor interna]ionale, actualul Cod almuncii stabile[te vârsta de 15ani ca un prag minim sub carenu se poate coborî, vârsta lacare persoana dobânde[tecapacitate juridic` restrâns` deîncadrare în munc` [i vârstade 16 ani când persoana fizic`dobânde[te capacitate deplin`de a încheia un contract demunc`. A[adar, minorul de 15ani poate fi încadrat în munc`,pe durat` nedeterminat` [ideterminat`, întrucât Codulmuncii în vigoare nu maireglementeaz` încheiereaacestor contracte exclusiv pentruprestarea unor munci cu caracter temporar. Îns`, subaceast` vârst`, persoana seafl` în incapacitate general` [itotal` de a încheia un contractindividual de munc`, fiind lipsit` [i de capacitate biopsihic` de munc`.

De asemenea, actualul Codal muncii stabile[te [i vârstaminim` de angajare a tinerilorîn locuri de munc` grele,v`t`m`toare sau periculoase,ca fiind cea de 18 ani împlini]i.

De re]inut, c` încadrarea înmunc` a tinerilor sub 16 ani nueste posibil` decât cu acordulp`rin]ilor sau al reprezentan]ilorlegali, [i numai pentru activit`]ipotrivite cu dezvoltarea fizic`,aptitudinile [i cuno[tin]ele lor,dac` astfel nu le sunt periclitates`n`tatea, dezvoltare [ipreg`tirea profesional`.

Începând cu vârsta de 15ani [i pân` la 16 ani, legearecunoa[te persoanei o capacitate biologic` de munc`par]ial`, ceea ce determin`recunoa[terea capacit`]iirestrânse de a se încadra înmunc`. Pentru aceast` perioad`persoana fizic` are nevoie deacordul ambilor p`rin]i, cuexcep]ia cazului când unuldintre ei este dec`zut dindrepturile p`rinte[ti, pus subinterdic]ie sau este cuneputin]`, din orice împrejurare,de a-[i manifesta voin]a înscopul întregirii capacit`]ii salede exerci]iu restrânse pentru ase putea încadra în munc`.Dac` p`rin]ii nu sunt deacord, hot`rârea cu privire la încuviin]area încheierii contractului de munc` se iade c`tre Autoritatea tutelar`.Specific dreptului muncii, lipsaacordului se sanc]ioneaz` cunulitatea absolut`, îns` remediabil` a contractuluiindividual de munc`. S-a considerat în doctrin`, c` esteprealabil` [i încuviin]area dat`chiar în momentul încheieriicontractului de munc`.Uneori, în practic`, pot ap`reasitua]ii în care p`rin]ii, de[i auaflat ulterior de încheierea contractului de munc`, pot s`-[i dea încuviin]area cu

privire la aceasta. Se punefiresc întrebarea, dac` o astfelde încuviin]are ulterioar` estede natur` s` întregeasc`capacitatea restrâns` de muncà minorului sau nu? La primavedere, aceast` încuviin]areulterioar` ar p`rea o ratificare,deoarece scopul acesteia ar fis` valideze [i pentru trecutcontractul de munc` încheiatf`r` respectarea dispozi]iilorlegale. Un asemenea contracteste sanc]ionat cu nulitate, iarun act juridic nul, în principiu,nu poate fi ratificat. Totu[i,îndeplinirea subsecvent` aformalit`]ilor sau acordareasubsecvent` încuviin]`rii facca, înainte de constatareanulit`]ii, dispozi]ia legal`,raportat` la scopul ei, s` numai fie înc`lcat`. Mai mult, seprevede c`, în considerareamomentului contractului, deciîn urma unei aprecieri f`cuteîn func]ie de acel moment,efectele produse de actuljuridic în discu]ie nu fuseser`în contradic]ie cu scopul dispozi]iei înl`turate.

DDaannaa MMIIHHAALLAACCHHEE

- va urma -

Credit foto: Corbis.com

PREVENIRE


Din ce în ce mai mult auzim sau citim despreefectele datorate consumului de substan]eetnobotanice. Fie c` este vorba de crime saufurturi pentru a-[i procura drogurile a[a-zis legale,tot mai mul]i tineri recurg la astfel de substan]epentru a se „elibera“. Speciali[tii avertizeaz` càceste substan]e deterioreaz` scoar]a cerebral`mai rapid decât drogurile puternice, cum ar fiheroina. Simptomele pe care consumatorii deetnobotanice le au sunt asem`n`toare simptomelor schizofreniei, cu halucina]ii, delir,agita]ie psihomotorie, agresivitate.

Dintre factorii de risc care conduc la consumulde droguri se num`r` vârsta, performan]ele[colare modeste sau e[ecul [colar, suferin]eleafective, tentativele de suicid, tr`s`turile temperamentului (impulsivitatea, iritabilitatea [iirascibilitatea). Factorii de risc familial includ lipsaunui ata[ament solid între p`rin]i [i copil sauadolescent, lipsa unei supravegheri adecvate,dezorganizarea familial` prin divor] sau decesating un procent foarte mare la cei cu consumde substan]e (aproximativ 50%). Un alt factorde risc este reprezentat de „anturaj“.

DDee ccee ??Prima experien]` a consumului de droguri

este realizat` din curiozitate sau la presiuneagrupului, pentru ca apoi s` apar` nevoia fizic`,odat` cu instalarea dependen]ei [i nevoia psihic`,manifestat` prin dorin]a irezistibil`, imperioas`,de a ob]ine cu orice pre] pl`cerea experimentat`

ini]ial, ceea ce determin` reluarea consumului.Treptat, se instaleaz` toleran]a, care va impuneconsumul unor doze din ce în ce mai mari.

CCuumm ??Exist` trei faze ale acestui fenomen:- o faz` ini]ial` de pl`cere orbitoare, de extaz,

de neuitat;- o faz` pl`cut` de desprindere, de visare,

de eliberare;- o faz` final` de revenire penibil`, dac`

subiectul se afl` într-o situa]ie existen]ial problematic` sau nefericit`.

Plante aromatice, ceaiuri exotice ori plantepentru relaxare, acestea sunt false denumirisub care se vând acum etnobotanicele. Sute detineri „încearc`“ zilnic aceste substan]e, însèfectele se vor vedea în timp. Afl`m c` sute decopii [i tineri sunt în stare grav` în spitalelecapitalei [i în diferite jude]e din ]ar` în timp ceautorit`]ile se declar` a fi neputincioase, pentruc` legea… nu interzice comercializarea acestorsubstan]e.

Consumul de droguri poate fi incitant sauprovocator. Unii sunt tenta]i s` \nfrunte riscurilef`r` a fi opri]i de cuvinte ca: „Pericol“ sau„Moarte“ . Dorin]a de afirmare \n fa]a grupuluiprecum [i teama c` vor fi respin[i, c` vor fiizola]i de c`tre grup dac` refuz` propunerilea[a-zi[ilor „ini]ia]i“, îi fac pe ace[tia s` nu ia înconsiderare riscurile la care se expun.

În final, putem spune c` tinerii care depind demijloace exogene pentru a ob]ine senza]ia deîmplinire [i pentru a sc`pa de dificult`]i, meritàten]ia [i tot sprijinul nostru. O via]` dependent`de drog nu poate fi decât un mod de trai jalnic,demn de comp`timit, de aceea este importants` fim întotdeauna aten]i pentru ca cei de lâng`noi s` nu fie nevoi]i s` apeleze la droguri.

„Via]a e prea frumoas` pentru a fi transformat` în co[mar consumând droguri“.

AAlleexxaannddrruu FFlloorriinn SS~~VVUULLEESSCCUU EElleennaa SSTT||RRCCUU [[ii CCrriissttiiaann CC||RRLLAANN

Etnobotanicele ucid… mai \ncet decât trenul,dar mai rapid decât heroina


PREVENIRE


Consumul de etnobotanice s-a r`spânditrapid [i periculos. Sunt dince în ce mai mul]i cei care leconsum`. Pentru c`, spun ei,sunt grozave: sunt noi, suntsuper tari [i rapide, iar pedeasupra sunt [i legale.

Despre ce este vorba defapt?

Despre s`ruri de baie,plante medicinale [i condimente?

Ce se întâmpl` cu cei carevor s` consume a[a ceva ?

Cine sunt ei ?Ce vor s` ob]in` atunci

când merg la magazinul dincol] ca s` cumpere unplicule] ?

Care este de fapt marfa [icine sunt cumpar`torii ?

M-am întâlnit lunile acestea cu unii dintre ei. I-am

privit [i i-am ascultat, încercând s`-i în]eleg. De ce ?

… vor s` se distreze [iajung s` sufere.

… vor s` evadeze dincotidian [i ajung prizonieriiunor substan]e.

Pentru c` înc` nu [tiu dece sunt în stare. Nu le-aar`tat nimeni modele deurmat, nu le-a dat timpul [iîncrederea din care s`-[iconstruiasc` un vis pe cares`-l trìasc` (p`rin]ii suntocupa]i, la [coal` e reform`,în ]ar` e criz`…).

{i atunci se aga]` cuner`bdarea tinere]ii de ofertele comerciale care-iasalteaz` [i merg s`-[icumpere un plicule] frumos[i promi]`tor ca oricereclam`.

Apoi se consum`

produsul [i visele e[ueaz`,devin co[maruri. Adolescen]iiveseli [i plini de via]` seîncaier` pân` la sânge (agresivitatea este exacerbat`[i percep]ia realit`]ii totalalterat`), tinerii înal]i cabrazii cad secera]i [i le[in` lajum`tatea unei ]ig`ri etnobotanice (substan]elepsihoactive bulverseaz` totalorganismul), triste]ea, frica [ifuria se amestec` într-ocombina]ie incendiar`. Ceicare-i iubesc (prieteni,p`rin]i) ard odat` cu ei. Uniise sperie [i vor s` fug`împreun` ca s` se salveze(„Dac` e a[a, atunci eu nu-lmai las singur! Îl retrag [i dela [coal` numai s` scape deele!“). Al]ii se înfurie [i atac`(pedepsesc copilul care [ia[a sufer` cumplit din cauzaotr`vii etno înghi]ite [i ser`zboiesc cumplit cu cei cucare de fapt ar trebui s` sealieze „cel`lalt p`rinte, prieteni sau profesori“ [iamplific` astfel tensiunea încare trìesc, iar co[marulpoate s` continue).

De aceea, cred c` enevoie s` fie ajuta]i. M` gândesc la un atelier în carep`rin]ii s`-[i construiasc` celmai bun instrument pentruvisele copiilor: COMUNICAREA. Doar a[apot ace[ti copii s` seîn]eleag` cu ei în[i[i [i cu ceidin jur. Numai atunci viseleadev`rate se nasc în mintealor [i prind via]`.

DDrr.. DDaanniieellaa SSIIMMAACCHHEE

Ei î[i cump`r` visele ...

PREVENIRE


Disperat`,Senta Weese[i-a cump`ratun pistol cu

ap`, un model mare, l-aumplut cu acid clorhidric [i astat la pând`, în a[teptareaindividului care îi transformasevia]a într-un co[mar.

„În noaptea respectiv`, aml`sat geamul întredeschis [im-am pitit sub el, în a[a felîncât individul s` nu m` poat` vedea. Când am auzitc` se apropie de geam, ams`rit în picioare [i l-am stropit cu pistolul direct înochi. Individul a scos unr`cnet [i a fugit. Am [tiut c`nu se va mai întoarce niciodat`“, a declarat SentaWeese.

Damien Fidler a fost g`sitc`zut în iarb`, nu departe decasa Sentei. El a fost dus deurgen]` la spital, unde doctorii au constatat c` ochiilui fuseser` ar[i. Auzind ce s-a întâmplat, Senta Weese arefuzat s` mai depun` plângere împotriva lui Damien Fidler. Nici împotrivaei n-au fost depuse reclama]ii. Poli]ia, care n-a fostcapabil` s`-i ofere acesteiaprotec]ie, a considerat c`femeia a fost în legitimàp`rare [i a ac]ionat cum acrezut c` e mai bine, lucrupentru care n-a fost pus` subacuzare.

Protec]ia minorilor

Statisticile poli]iei [i alecelorlalte organe judiciareînregistreaz` o cre[tere alarmant` a criminalit`]ii dinRomânia îndreptate împotrivaminorilor.

Victimologia remarc` faptulc`, în marea lor majoritate,victimele diferitelor categorii

de infrac]iuni (furturi, violuri,perversiuni sexuale,sechestr`ri, tâlh`rii, omoruri)au un grad mai mic sau maimare de r`spundere în raportcu situa]ia în care au ajuns.Vina victimei se poate numi:ne[tiin]`, impruden]`,încredere exagerat`, tenta]ieprin expunerea nejustificat` adiferitelor bunuri personale,indecen]`, sl`biciunea fizic`sau psihic`.

Oriunde se pot g`si maimulte „apelative“ de acest feldac` nu la copiii care sunt

lipsi]i de experien]a vie]ii [i,pe deasupra, naivi.

Acestea sunt de fapt, [i„atuurile“ pe care mizeaz` totmai mul]i infractori, unii foarteversa]i îndreptându-[i ac]iunilelor criminale împotriva minorilor.

Pentru a-i contracara peace[ti infractori, în ziua deast`zi este absolut necesar cap`rin]ii s` se ocupe, în afaraeduca]iei obi[nuite, depreg`tirea antiinfrac]ional`privind pericolele ce îi pa[te laorice pas.

V` prezent`m, în continuare, cele mai uzitatemetode folosite de infractoripentru a-i duce cu vorba pecopii [i a p`trunde în case, înlipsa p`rin]ilor.

O metod` infrac]ional` maiveche revine ast`zi în for]`,fiind aduc`toare de mari„avantaje“ pentru infractorii ([i infractoarele) care vorbescfrumos [i au priz` la pu[ti ([i feti]e).

În ce const`? Infractorul studiaz` locuin]a [i obiceiurilelocatarului [i programul [colaral copilului sau copiilor acestuia.

În momentul în care seconvinge c` exist` intervalecând copilul r`mâne acas`sau merge singur de la [coalàcas`, îl abordeaz`, ori pedrum, ori în zona blocului,sau, pur [i simplu sun` la u[`.Infractorul este foarte prietenoscu copilul, pân` când acesta îipermite accesul în apartament.

Motivele cele mai des invocate sunt:

Am fost trimis de tat`l tù(mama ta) s`-i duc la serviciu

- urmare din num`rul trecut -

Cum s` ne ferimde infractori?

Dac` este primit în cas`,el încearc` s` fure f`r` s`dea de b`nuit copiluluiori îi cere un pahar cu

ap`, îl trimite s`-[icumpere dulciuri sau maigrav, agreseaz` copilulpentru a afla unde sunt

banii.

” ”


PREVENIRE

ni[te bani, deoarece nu poateveni (din diferite motive etc).

Sunt coleg cu tat`l tù [ia spus s`-mi dai [i mie voies` urm`resc meciul la televizor.

Nu m` mai cuno[ti? Suntv`rul tat`lui tù de la Bucure[ti(sau alt` localitate).

Dac` este primit în cas`, elîncearc` s` fure f`r` s` dea deb`nuit copilului. Alteori, îi cereun pahar cu ap`, îl trimite s`-[icumpere dulciuri etc. În cazurilemai grave, agreseaz` copilulpentru a afla unde sunt banii.

Dac` nu g`se[te bani saubijuterii, ia la repezeal` altelucruri de valoare (în special,aparatur` electronic`) [i pleac`.

Aceast` metod` infrac]ional`poate fi prevenit` prin punereaîn gard` a copiilor s` nu permit` accesul în locuin]`nim`nui, dac` nu cunoscfoarte bine persoana în cauz`.

interpelarea oric`rui individ(`) care nu justific`prezen]a pe scara unui blocsau care are bagaje asupra lui;

re]inerea semnalmentelorindivizilor observa]i în locurilede joac` ale copiilor;

nel̀ sarea f`r` supravegherea copiilor din clasele primare,categoria cea mai vizat` deinfractori;

suna]i imediat la poli]ieori de câte ori înf`]i[area saucomportamentul unor indivizivi se par suspecte.

Nefiind o tehnic` sofisticat`,care s` necesite aptitudinideosebite din partea infractorului, aceast` metod`poate fi prevenit` cu succesde c`tre concet`]eni dac`

spiritul de vigilen]` nu estel`sat s` lâncezeasc`.

Nicu[or P., 38 de ani, uninfractor din Râmnicu Vâlcea,avea la el o pung` de un kilogram de zah`r. Dup` cesuna la u[ile apartamentelor,acolo unde îi deschideau copiiafla]i singuri acas`, le spuneac` a venit dup` banii de zah`rpe care l-a dus p`rin]ilor laserviciu [i le d`dea [i lor câteo linguri]` s` guste. Un copil,mai naiv decât ceilal]i fra]i aisì, „l-a fericit“ cu 3.000 deeuro [i 1.500 de dolari.

Laura R., o hoa]` în vârst`de 34 de ani din Bucure[ti, acomis 18 furturi din apartamente, oferindu-le copiilor dulciuri. Ea se prezenta ca fiind trimisa lui…Mo[ Nicolae. Odat` intrat`într-un apartament le d`deabani copiilor s`-[i cumperegum` de mestecat. Cât copiiilipseau, pleca]i dup` gum`,golea apartamentul de bani,bijuterii [i obiecte de valoare.

Prejudiciul cauzat de ea s-aridicat la un miliard de lei.

Infractoarea Elena M., 42de ani, din Arad se d`dea…Mo[ Cr`ciun, îmbr`când peloc o manta sub]ire din pânz`ro[ie pe care o purta permanent într-o saco[`. Înfelul acesta a ademenit cudulciuri 11 copii r`ma[i singuri acas`, furând banii [ibijuteriile familiilor respective.

O alt` infractoare,Eleonora P., 29 de ani, dinIa[i, ademenea copiii care sejucau în fa]a blocului [i leobserva cheile legate la gât.{tiind astfel c` micu]ii suntsinguri acas`, le promiteabilete de intrare la Gr`dinaZoologic` dac` sunt cumin]i [iordona]i. Ca s` constate câtsunt de ordona]i le vizita camera, apoi îi îndep`rta subdiverse pretexte pân` g`seabanii [i bijuteriile p`rin]ilor.

- va urma -

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN



Str`dania de a supravie]ui\ntr-un mediu incapabil s`hr`neasc` o popula]ie \ncontinu` dezvoltaredemografic` [i expansiune, a reprezentat f`r` \ndoial`,motivul principal pentrumi[c`rile de popula]ii dinpreistoria omenirii pân` \nprezent. Centrele [i zonelecare ofereau condi]ii maibune de via]` au constituitpuncte de atrac]ie pentruhoardele nomade, chiar [iatunci când aceste centre [izone erau deja ocupate depopula]ii stabile. De aici un[ir nesfâr[it de conflicte,r`zboaie, expedi]ii decucerire, retalieri...

Prin urmare, existând oasemenea caracteristic` permanent` \n istoria umanit`]ii, nu trebuie nicidecum s` surprind` faptul c` [i \n era modern`mase mari de indivizi se afl`\ntr-o permanent` mi[care \ncùtarea unei vie]i mai bune.Ceea ce reprezint` \ns` otr`s`tur` nou` pentruperioada modern` este faptul c` mijloacele modernede comunica]ie, \n primulrând [i, \n al doilea rândmijloacele moderne detransport au schimbat atâtnatura, cât [i dimensiunilemigra]iei generate de motiveeconomice. Pe scurt, \n câteva aprecieri, iat` uneleconsidera]ii referitoare lafiecare dintre cele dou` elemente sus-men]ionate.

Mijloacele moderne decomunica]ie disemineaz`constant, prin scris sau prinimagini, tabloul prosperit`]ii,al bun`st`rii economice [i alsiguran]ei sociale de care sebucur` popula]ia din ]`rilemai bogate ale lumii. Daraceste informa]ii, care nu odat` au fost [i sunt r`spândite \n contextul uneipropagande menite s`

acrediteze pe plan extern oimagine pozitiv` a ]`riirespective, con]inând ele oprimejdie: ele pot reprezentafactorul declan[ator almigra]iei economice c`treacea ]ar`!

Acei ce iau not` desprevia]a bun` dintr-un anumestat, zon` sau ora[, vor dori\n mod cât se poate defiresc, s` \ncerce s` sebucure de acele binefacerieconomice. Este semnificativ,c` \n perioada actual`, a

crescut masiv num`rul persoanelor din ]`rile s`raceale lumii care, prin simplulfapt c` [tiu s` citeasc` oriposed` un aparat de radiosau un televizor, pot s` ianot` de informa]iile r`spândite de ]`rile bogatedespre ele.

Ast`zi ve[tile nu se mair`spândesc greoi, purtateprin viu grai de c`lùze saude c`l`tori. Ele nu mai suntaduse doar la cuno[tin]aunui num`r restrâns de persoane. Ast`zi oricine areun televizor, fie c` se afl` \njungl`, \n pustiu sau \nmahalalele sordide dinvecin`tatea marilor a[ez`riumane poate s` urm`reasc`\n timp real evenimente carese petrec de exemplu laLondra, New York, Tokyo sauTel Aviv, v`zând implicit cumeste via]a acolo. Ba maimult, poate s` cunoasc` dinemisiunile produse chiar de]`rile respective, cât de binetrìesc oamenii \n MareaBritanie, SUA, Fran]a,Germania ori Japonia etc., \nfine, \n oricare dintre ]`rileaflate la un nivel superior dedezvoltare economic`. Esteoare firesc ca oamenii carev`d bun`starea [i siguran]asocial` a altora, s` [i-o doreasc` [i pentru sine [i, \nacest scop, s` doreasc` sàjung` [i ei \n acele ]`ri?Desigur c` da. S` nu se uitec` acum aproape dou` miide ani indivizii din care se

Migra]ia [i violen]a maselor

Acolo unde mase importante de oameni

care se zbat \n lipsuri [i neajunsuri detot felul, nu numai c`

pot s` vad` bog`]ia din]`rile dezvoltate, dar [i,\n plus, sunt obligate s`

trìasc` \ntr-o instabilitate politic` sauun regim politic opresiv.

””

TRANSFRONTALIER

alc`tuiau hoardelepopula]iilor migratoare nudoreau atât de mult s` distrug` Imperiul Roman, câtdoreau s` devin` [i eilocuitori ai Imperiului pentrua se bucura de locuin]e dinpiatr`, de apeducte, determene etc. Aceast` dorin]èxplicabil` [i fireasc`, de aaccede la o via]` mai bun`prin migrarea c`tre ]`riledezvoltate poate primi unimpuls suplimentar. Acolounde mase importante deoameni care se zbat \n lipsuri [i neajunsuri de totfelul, nu numai c` pot s`vad` bog`]ia din ]`rile dezvoltate, dar [i, \n plus,sunt obligate s` trìasc` \ntr-o instabilitate politic`sau un regim politic opresiv.|n aceste medii dorin]a demigrare va deveni deosebitde puternic`.

Cel de-al doilea factorcare, \n zilele noastre, influen]eaz` tendin]elemigra]ioniste \l reprezint`

accesul la mijloace de transport interna]ional relativieftine. Avionul, trenul,vaporul sunt practic la\ndemâna oricui, dup` cumdovedesc statisticile referitoare la num`rul dec`l`tori transporta]i anual, ca s` nu mai punem accentul [i pe cre[terea constant`, de la un an laaltul, a num`rului posesorilor de automobile.

Persoanele care migreaz`pe criterii economice folosesc toate cìle imaginabile pentru a intra \n]`rile dezvoltate. Se includaici: trecerea ilegal` a frontierei de stat, folosireaunor documente de identitate [i de c`l`torie falsificate, mariajul de convenien]`, ca [i intr`rileilegale pentru studii, \n vizit`,cu scop turistic etc.... urmatede r`mânerea ilegal`, timp\n care, pentru ob]inereadreptului de [edere, sefolosesc punctele slabe din

legisla]ie ori se caut` s` sefor]eze mâna autorit`]ilorprin câ[tigarea simpatieiunei p`r]i a popula]iei(Exemplu: manifesta]iile sublozinca „Documente pentruto]i“, organizate \n Spania \nvara anului 2003).

Din punct de vedere contitativ, fenomenulmigra]iei ilegale este \n modevident, greu de evaluatdatorit` caracterului ascuns,subteran, al acestei activit`]i.Cu toate acestea, cifrelefinale la care au ajuns studiile efectuate de speciali[tii \n materie suntde-a dreptul nùcitoare...Organiza]ia interna]ional`pentru Migr`ri (IOM), a apreciat c` \n fiecare ziaproximativ nou` milioane [ijum`tate de oameni se afl`\n curs de deplasare c`tre]`rile occidentale, \n cadrultraficului organizat de persoane.

RRoommiicc`̀ AAddrriiaann VVLLAADD

TRANSFRONTALIER




|ncet, \ncet, cortina vremii selas` peste \ntâmpl`rile din anii1945-1946, iar noi, cei de azi,care am „vizionat“ spectacolulal c`rui personaj principal afost poli]istul EugenAlim`nescu, ne preg`tim sìe[im din sala de teatru.

Suntem veseli sau\ncrunta]i? Nici una nici alta.Suntem nedumeri]i. {i dornicica odat` [i odat` s` se nasc`[i omul care s` ne poat`spune: cine a fost, \n realitate,Eugen Alim`nescu?

Un informator cu misiuni … „delicate“

Dac` vreodat` cineva vascrie istoria criminalit`]ii dinRomânia [i a „jocului“ acestaridiculizat sau infantilizat penedrept sub denumirea „de-aho]ii [i vardi[tii“ nu va puteas` omit` ceea ce se petreceape vremea c`pitanuluiCostache sau a comisaruluiAlim`nescu \n Capitala ]`rii. Osimpl` lectur` a m`rturiilordocumentare ale vremii estede ajuns s` ne d`m seama c`,fie la 1848, fie \n 1945-1947,criminalitatea, cu tot cortegiulei de fenomen social a

propulsat \n memoria public`nume devenite celebre, [i dela „ho]i“, [i de la „vardi[ti“.

Istoricul sau cronicarul care

l-ar men]iona doar pe EugenAlim`nescu drept mântuitorulBucure[tilor ([i nu numai -n.a.) de tâlhari, jefuitori,sp`rg`tori, escroci [i criminaliar s`vâr[i o eroare impardonabil`. A[a stândlucrurile, cititorul s-ar putea\ntreba, pe bun` dreptate:bine, bine, dac` n-a existatdoar un singur mântuitor,\nseamn` c` au fost maimul]i? Cine se \ncumet` s`r`spund` conving`tor la oasemenea \ntrebare?

R`spundem prompt: noi.R`spunsul nostru este la fel

de simplu ca \ntrebarea care \lcere: pegra bucure[tean` aputut fi anihilat` [i cu ajutorulinformatorilor.

Pantaloni cu gùri \n fund

Sunt pu]ini cei care [tiu c`\n perioada \n care celebrulcomisar de poli]ie EugenAlim`nescu f`cea deliciulopiniei publice gra]ie nu atâtunor \nsu[iri de superman, cimai mult presei, care debordade elogii [i superlative laadresa sa, acest „star“ al judiciari[tilor bucure[teni afost nevoit s` compar` de maimulte ori \n fa]a unor comisiide anchet`. Despre acestsubiect vom scrie \ntr-un altmaterial. Acum vom men]ionadoar faptul c` \ntre alteacuza]ii care au „declan[at“anchetarea lui EugenAlim`nescu, figura [i aceea c`s-ar fi \nconjurat de informatoriproveni]i din lumea interlop`!(Nota bene: ca [i când judiciari[tii care combattâlh`riile, spargerile,escrocheriile [i omorurile [i-arrecruta informatorii de lamân`stiri sau pensioane).

Ei bine, unul dintre ace[tiinformatori a fost FederieruHari, un ho] de 33 de ani, evreu,domiciliat \n Bucure[ti, pe stradaJusti]iei nr. 3 (ce ironie!).

„Am fost eliberat din\nchisoare \n luna ianuarie1945 \ntr-o situa]ie foarte grea- a declarat Feredieru Hari. Eraiarn` [i mergeam numai cu ohain` rupt` pe mine, iar pantalonii aveau gùri \n fund.|n situa]ia asta disperat` [i cu

Un comisar de poli]ie controversat

EUGEN ALIM~NESCU -|NTRE LEGEND~ {I ADEV~R

11

Constantin CONSTANTINESCU

ISTORIA LA ROTATIV~

- urmare din num`rul trecut -

Era iarn` [i mergeamnumai cu o hain` rupt`pe mine, iar pantaloniiaveau gùri \n fund. |n

situa]ia asta disperat` [icu stomacul gol am fostnevoit s` comit câteva

furturi.

” ”


stomacul gol am fost nevoit s`comit câteva furturi. N-a[ firecurs la aceasta dac` a[ fiavut posibilitatea cât de mic`s` m` \ntre]in“.

|n realitate, Feredieru n-as`vâr[it numai „câteva“ furturi,ci a furat din ianuarie pân` \nseptembrie când, brusc, a[acum singur recunoa[te, s-ahot`rât s` se lase de meserie(ca s` vede]i dumneavoastr`!).Drept urmare acestei hot`râriistorice, l-a vizitat Alim`nescula Prefectura Poli]iei Capitalei,c`ruia i-a declarat c` vrea s`se fac` om cinstit, cerându-iconcursul [i rugându-l st`ruitors` fac` ceva pentru a fi primitca informator la poli]ie.Alim`nescu a acceptat, trecându-l pe Hari Feredieru cainformator la prefectur`, undea \nceput s` aduc` informa]iiutile.

Nu gre[im dac` apreciem c`Feredieru a colaborat bine cuEugen Alim`nescu. Ba chiaram putea spune c` aceast`colaborare clasic` poli]ist -informator a fost \n acest cazfoarte apropiat`, din momentce Alim`nescu l-a indicat pefostul ho] ca „martor“ \nancheta care se derula. {i nunumai c` l-a indicat, dar l-a [i„instruit“ ca \n fa]a comisiei deanchet` s` declare c` este„murdar ce se face“ [i c` el,adic` Alim`nescu „este nevinovat“.

Feredieru s-a conformat. Maimult decât atât l-a sus]inut \na[a fel pe binef`c`torul sù,\ncât pân` la urm` comisia l-ag`sit complet nevinovat.(„de[i, de fapt, era pu]in` vin`

la el“. - tot din cele declaratede informator).

Cum se schimb` soarta omului …

Cu ocazia apari]iilor sale \nfa]a comisiei care \l anchetape comisarul Alim`nescu,informatorul Hari Feredieru l-acunoscut pe unul dintreanchetatori, comisarul-[efFicler, de la Siguran]`. Nu [timexact care au fost motivele,cert este doar faptul c` dup`câteva zile, Ficler l-a luat demân` pe Feredieru [i l-aprezentat lui Mihail Levente,pe atunci secretar general laPrefectura Poli]iei Capitalei.Acesta l-a \ntrebat pe informatordac` vrea s` lucreze cinstit \nprefectur` [i, primind unr`spuns afirmativ, l-a anun]atc` pentru munca sa va primi oleaf` bun`.

{i discu]ia a continuat astfel:(Feredieru:) „Domnule secretargeneral, ce m` fac eu acum,dac` \n munca mea nou` [icinstit`, delincven]ii, aflând c`sunt \n poli]ie, se vor r`zbunape mine [i m` vor trage dup`dân[ii \n pu[c`rie, ar`tându-m`cu fapte f`cute de mine [ichiar nef`cute?!“ (MihailLevente:) „Dumneata nu veimai avea nepl`ceri, iar câtdespre faptele comise pân` ladata intr`rii \n poli]ie, acesteasunt iertate [i amnistiate, a[ac` nu trebuie s` mai ai grij`decât s` munce[ti cinstit.“

Dup` aceast` convorbire,Feredieru a fost repartizat lacabinetul comisarului Ficler, dela Siguran]`, unde, a[a cum

men]ioneaz` \n declara]iilesale „am colaborat cu dânsul\n a[a fel \ncât [efii mei erautare mul]umi]i de mine.“ S-alùdat informatorul când ascris c` [efii lui \i apreciauactivitatea? |nclin`m s` credem c` a spus adev`rul.

De exemplu, \ntr-una dinzile, Feredieru a fost solicitats` dea rela]ii despremagistra]ii Mocanu [i Grozdea,de la Tribunalul Poporului. |nraportul \ntocmit, informatorula ar`tat c` cei doi, pe care \icuno[tea, sunt oameni vându]idelincven]ilor.

|n schimbul unor sume debani fac interven]ii lainstan]ele de judecat` deunde ob]in eliberareaaresta]ilor.

Prin intermediul lor au fostelibera]i foarte mul]i aresta]i.

ISTORIA LA ROTATIV~

- va urma -

Ateneul Român - 1930

Cre

dit

foto

: Goo

gle.

com


MONDO POLICE

|n 2009, 80 de romi veni]i din România [i-au instalat cartierul general \n plin centru alBerlinului, provocând nemul]umirea profund` a riveranilor \n particular [i a societ`]iicivile, \n general. Dup` semnarea acordului dela Pristina [i Germania va repatria 12.000 deromi originari din Kosovo, \n jur de 2500 pe an.Conform unor documente oficiale, \n 2009,Germania a expulzat 541kosovari la Pristina,dintre care 76 de romi.

|n Italia, primarul Romei, Gianni Alemanno[i-a propus desfiin]area a 200 de amplasamente insalubre (focare de infec]ie),ilegale, \n care trìesc 2580 de romi. Dintre ceicirca 150.000 de romi italieni, 60% sunt dena]ionalitate (cet`]enie) italian`.

{i \n Spania, din cei aproximativ 650.000 degitanos care trìesc cu prec`dere \n Andaluzia,majoritatea au cet`]enie spaniol`, fiind instala]iaici \nc` din secolul al XV lea.

Integrarea eu(ro)omilor \n societ`]ileeuropene nu este o cauz` pierdut`, chiar dacàm observat ceea ce se \ntâmpl` \n marile ]`rieuropene. Solu]ia imediat` ar fi acordarea de[anse reale de integrare, de inser]ie social`. {inu printre strìni, ci la ei acas`, \n ]ara lor de

origine, unde sunt obi[nui]i s` trìasc` \mpreun` cu obiceiurile lor, cu legile lor, a[acum se \ntâmpl` \n celelalte ]`ri europene.

|n sfâr[it, chiar dac` acest proces necesit`mult timp, r`bdare [i sacrificii din partea societ`]ii civile, folosind mijloace [i metodespecifice adaptate acestei minorit`]i etnice, eipot deveni cet`]eni cu adev`rat europeni. Doarexist` un num`r mare de cet`]eni de etnierom`, atât \n România cât [i \n restul UE careau contribuit substan]ial la civiliza]ia [i culturaeuropean`.

Scurt istoric

Romii formeaz` un popor indo-european deorigine indian`. Este vorba de Kshattriyas, careau venit din nordul Indiei [i au ajuns \n Grecia\n secolul IX. Apoi, \n secolul XIII, s-au unit cuRajputs. |mpreun`, ei formeaz` RomaniCel/Popor }igani, de unde sunt [i supranumi]i„Romanichels“, dar ei se autodenumesc„Romané Chavé“, adic` fiul lui Ram, un erou alepopeii Ramayana.

Exist` o mare varietate de dialecte utilizatede romi, conform Organiza]iei Na]iunilor Unite:

- Anglo-]ig`neasca (Marea Britanie);- Calo-]ig`neasca (Spania); - Domari (Iran);- Lomavren (Armenia);- }ig`neasca balcanic` (Serbia);- }ig`neasca baltic` (Polonia);- }ig`neasca carpatic` (Republica Ceh`);- }ig`neasca finlandez` (Finlanda);- }ig`neasca Sinte[ilor (Serbia);- }ig`neasca Valahilor (România);- }ig`neasca galez` (}ara Galilor, Marea

Britanie);- Greco-[igana (Grecia);- Serbo-]igana (Serbia);- }ig`neasca t`tar` (Danemarca, Norvegia [i

Suedia).Organiza]ia pentru Securitate [i Cooperare

în Europa (OSCE) este o organiza]ieinterna]ional` pentru securitate. Se concentreaz` asupra prevenirii conflictelor,administr`rii crizelor [i reconstruc]iei

Euro[atra

Credit foto: Google.com

post-conflictuale. Este format` din 56 de ]`riparticipante din Europa, zona Mediteran`,Caucaz, Asia Central` [i America de Nord,acoperind spa]iul emisferei nordice „de laVancouver la Vladivostok“.

OSCE are ca membri: Albania, Andorra,Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belarus, Belgia,Bosnia-Her]egovina, Bulgaria, Canada, Croa]ia,Cipru, Danemarca, Elve]ia, Estonia, Federa]iaRus`, Finlanda, Fran]a, Georgia, Germania,Grecia, Vatican, Ungaria, Islanda, Italia,Kazahstan, Kirghistan, Letonia, Liechtenstein,Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malta, MareaBritanie, Monaco, Muntenegru, Olanda,Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Ceh`,Republica Moldova, România, San Marino,Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia,Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina,Statele Unite, Uzbekistan. Organele de decizieale organiza]iei sunt Summitul [i ConsiliulMinisterial. Activitatea este sprijinit` de troicaOSCE, format` de pre[edin]ia anterioar` [i decea viitoare.

Secretarul general al organiza]iei este MarcPerrin de Brichambaut. Sediul OSCE este situatîn Viena, Austria. Organiza]ia are birouri înCopenhaga, Haga, Var[ovia, Praga [i Geneva. LaCopenhaga se afl` sediul Adun`riiParlamentare a OSCE, la Haga cel al ÎnaltuluiComisar OSCE privind Minorit`]ile Na]ionale

(ÎCMN), iar la Var[ovia cel al Biroului OSCEpentru Institu]ii Democratice [i DrepturileOmului (ODIHR). La Viena se afl` [i sediulreprezentantului OSCE pentru Libertatea Presei(RFOM).

Organiza]ia a fost creat` în 1973 subnumele de Conferin]a pentru Securitate [iCooperare în Europa (CSCE). Negocierileprivind crearea unei grup`ri de securitateeuropene dateaz` înc` din anii 1950, îns`R`zboiul Rece a împiedicat ob]inerea unor progrese substan]iale pân` în noiembrie 1972,la Helsinki. Recomand`rile rezultate în urmanegocierilor, „Carta Albastr`“, au conferitfunda]ia practic` pentru crearea unei conferin]eîn trei faze, procesul Helsinki. CSCE s-a deschisîn Helsinki, pe 3 iulie 1973, cu participareareprezentan]ilor din 35 de ]`ri. Prima faz` aconstat în atingerea unui consens în privin]aCartei Albastre. Faza a II-a a fost faza de lucru,desf`[urat` la Geneva din 18 septembrie 1973 pân` în 21 iulie 1975. Rezultatul Fazei a II-a a fost Actul Final de la Helsinki, semnatde c`tre 35 de ]`ri participante în ultima faz`, a III-a, ce a avut loc la Helsinki între 30 iulie [i 1 august 1975. Modul de lucru pentruîmbun`t`]irea rela]iilor [i implementareaActului de la Helsiki a fost discutat [i aprobatîntr-o serie de [edin]e desf`[urate la Belgrad (4octombrie 1977 - 8 martie 1978), Madrid (11noiembrie 1980 - 9 septembrie 1983) [i Viena(4 noiembrie 1986 - 19 ianuarie 1989).Pr`bu[irea Cortinei de Fier a necesitat schimbare rolului CSCE. Carta de la Paris pentru Noua Europ`, semnat` pe 21 noiembrie1990 a marcat începutul schimb`rii. La 1 ianuarie 1995, numele organiza]iei a fostschimbat în OSCE. Pe 19 noiembrie 1999, laIstanbul, OSCE a încheiat un summit de dou`zile apelând la stabilitate politic` în Cecenia [iadoptând o Cart` pentru Securitatea Europei.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA


MONDO POLICE

Credit foto: Google.com

- sfâr[it -


Mul]i dintre noi, când eramcopii, urm`ream cu mare pl`cerefilmele „cu karate“. Ne pl`ceas` \i imit`m pe actorii din filme,„luptându-ne“ cu adversari imaginari, \mpreun` cu prieteniide la bloc. De[i nu [tiam preabine ce \nseamn`, spuneam [inoi „karate, ju ji]u“, fluturândmâinile \n aer sau lovind cupiciorul din s`ritur`.

Mai mult ca sigur c` cei maimul]i dintre noi am r`mas doarla stadiul acesta la nivel sportiv,printre care [i eu. Totu[i, exist`[i cei care au ales s` trìasc`s`n`tos, prin sport. Ne bucur`ms` v` povestim \n acest articoldespre un poli]ist bucure[teancare a g`sit calea cea mai bun`pentru a avea o s`n`tate de fier[i o mentalitate de \nving`tor.

Când am vorbit prima dat`cu Remus Corbei, poli]ist laServiciul Special de Poli]ie pentruInterven]ie Rapid` (SSPIR) mi-al`sat o impresie deosebit`. L-amsunat pentru a stabili o \ntâlnire,dup` ce aflasem de perfoman]alui: campion european la JiuJitsu brazilian. Cu o voce calm`[i hot`rât`, dar \n acela[i timppoliticoas`, Remus a acceptat s`ne vedem [i s` \mi povesteasc`despre performan]a ce a ob]inut-ola Campionatul European de laLisabona, Portugalia, desf`[uratla sfâr[itul lunii ianuarie.

|nainte s` ne \ntâlnim, \mif`cusem o imagine \n mintedespre cum ar ar`ta: un b`rbatvânjos, \nalt, cu mu[chii alinia]ipache]ele, pache]ele. Spre surprizamea, când ne-am \ntâlnit,aceast` imagine s-a evaporat.De \n`l]ime medie [i cu alur`ce nu arat` c` a petrecut sute

de ore \n sala de antrenament,Remus mi-a strâns mâna ferm,[i-a l`sat rucsacul \n care se aflaechipamentul de antrenamentlâng` scaun [i a \nceput s` \mipovesteasc` despre pasiunealui: sportul.

De mic a cochetat cu sportul,tat`l fiind primul care l-a ini]iat\n judo. Mai târziu, dup` ce a terminat [coala militar` a intrat\n poli]ie, la Grupul Special deProtec]ie [i Interven]ie „Acvila“,iar de câ]iva ani s-a al`turatcolegilor no[tri de la Poli]ia

Capitalei. Jiu Jitsu brazilian esteun sport care are o mare cùtare\n multe ]`ri [i, \n special, \nSUA [i Brazilia, pentru latura luicare pune foarte mult accentulpe autoap`rare.

Din ceea ce ne-a povestitcampionul european RemusCorbei, Jiu Jitsu brazilian sebazeaz` pe ducerea luptei la sol[i folosirea tehnicilor articulare[i/sau a strangul`rilor pentru afinaliza lupta. Premisa de la carepleac` este aceea c` atributelefizice, precum greutatea, for]aexploziv`, alonja etc. pot fi multmai u[or anihilate în lupta la sol.

Dup` ce anul trecut Remus acâ[tigat mai multe medalii de aurla competi]iile interne, a reu[its` câ[tige [i titlul de campion lacel mai important concurs dinEstul Europei, Openul Ungariei -desf`[urat la sfâr[itul luniinoiembrie anul trecut.

A urmat Campionatul Europeande la Lisabona, la care a ajunscu sprijinul Asocia]iei Sportive aPoli]i[tilor „ASPOL“ Bucure[ti.Competi]ia se desf`[oar` \n sistem piramidal, durata dintremeciuri fiind de maxim 20 deminute. Remus, de]in`tor alcenturii albastre, l-a \nvins \nprimul meci, la categoria 70 dekg, pe un lupt`tor francez,câ[tigând la puncte cu 12-0. Aurmat sfertul de final`, cu unoponent din Italia, scor final 6-0. |n semifinal`, poli]istul atrecut de sco]ianul JimHenderson, pentru ca \n final`s` \l \nving` pe spaniolul JoseSultan Saavedra, cu 7-2.

Rezultatele bune [i faptul c`,dup` cum chiar el se destìnuia,„dac` am \nv`]at de la cinevaceva, e bine s` ofer din ceea ceam acumulat [i celorlal]i“ l-adeterminat s` pun` la punct uncurs de autoap`rare, \mpreun`cu „ASPOL“, bazat pe Jiu Jitsubrazilian (BJJ), pentru to]i poli]i[tiidin Capital`. Astfel, \n fiecare zide mar]i, la sala de sport aSSPIR, poli]i[tii sunt a[tepta]i s`descopere acest sport.

Pentru ceilal]i, Clubul „AbsolutoJJ“, din care face parte [i Remus,are por]ile deschise pentru to]icare vor s` practice o art`mar]ial` ce dezvolt` armoniostrupul [i spiritul.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

SPORT

Poli]ist - campion european la Jiu Jitsu brazilian


TIMP LIBER

PPUU

PPIICC

AA EE

XXPP

IIRRAA

FFOO

RR}}

AATT

SSOO

LL GG

OOLL

AACC

RRIITT

AA PP

UUNN

EEPP

RRIINN

-SS

OOAA

RREE

CCUU

RREE

AA

BBAA

RRAA

JJ

AAPP

~~MM

OOAA

RRTT

~~CC

UULL~~

!!AA

HH~~

MM~~

II

IINNTT

UUIITT

!!

SSAA

LLVVAA

TT~~

NNEE

PPRR

II-CC

EEPP

UUTT

FFIIRR

MMAA

-MM

EENN

TT

VV~~

LL RR

UUPP

TT

MMEE

{{TT

EERR

IITT

FFAA

IIMM~~

LLUUAA

TT DD

IINNMM

IIJJLLOO

CC

221144

ZZUU

GGRR

AAVV

II

12 Z

AR

UR

I

OR

A{

22-44

FFEE

TTEE

!!

DDOO

MMOO

LLII

AALLEE

SS

||NN BB

LLOOCC

!!

RROO

CCII

SSPP

AARR

TTEE

OOBB

EEZZ

II

AA IISS

PPIITT

II

CCAA

SS~~

!!

||NN MM

IINN~~

!!

AA UU

IIMMII

SSÂÂ

NN

A |N

DE

S-

TULA

HO

}IE

MA

RE

IIDDEE

NNTTII

CC

PPRR

IIEETT

EENN

II

VVEE

CCHH

II

AABB

IISS !!

Un

sco]

ian

\[i

surp

rinde

so]ia

cu

unam

ant.

Nu

gând

e[te

prea

mul

t [i

zice

:-

A[e

za]i-

vvùn

ul \n

spat

ele

c elu

ilalt,

a[a

ajun

ge...

!

CCOO

SSTT

EELL

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

SE

NT

IN}

~

11119999

00005555

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Dic

]io

na

r:D

ic]i

on

ar:

UZ

R, L

VA

, CO

IR

- ur

mar

ea p

e lin

ia 8

(3

cuv.

) -

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Reclama ta aici!

Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89sau pe adresa de e-mail [email protected]

Scrisoare de mul]umireM` numesc Daniela Rusu [i,

\mpreun` cu so]ul meu CornelRusu, dorim s` ne exprim`mrecuno[tin]a [i mul]umirile pentru profesionalismul [i competen]a echipei operative aSec]iei 7 Poli]ie (nu nominaliz`m, \ntrucât am omitepe cineva [i suntem convin[i cà fost o strâns` colaborare),care a rezolvat cazul nostru.

S` descriem pe scurt evenimentul: \n data de 4decembrie 2010, \n jurul orei 5diminea]a, am fost „vizita]i“ deho]i \n timp ce dormeam. Ace[tia au intrat \ntr-o camer`de unde au furat o geant` \ncare aveam bani, carduri, dou`telefoane mobile etc., dar [i ocaset` cu bijuterii \n care seaflau verighetele noastre [i altebijuterii cu valoare sentimental`.

Când am realizat ceea ce s-a \ntâmplat, am telefonat la„112“ [i, \n scurt timp, cazulnostru a fost preluat de echipamai sus amintit`.

Pe 15 februarie, poli]i[tii ne-au dat o veste minunat`:ho]ii au fost prin[i, iar ceea ceeste cel mai important, ne-aufost recuperate bijuteriile cu valoare sentimental`(verighetele [i un inel dedam`), fiind primite cu emo]iede la oamenii legii.

Ca urmare a celor relatatemai sus, mul]umim tuturor persoanelor implicate \n acestcaz (destul de dificil apreciemnoi) [i sus]inem \nc` o dat`faptul c` Poli]ia Român` \[i facedatoria, chiar dac` au fost afecta]i de mic[orarea salariilor din sectorul bugetar.

CCuu ccoonnssiiddeerraa]]iiee,, ffaammiilliiaa RRuussuu

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiServiciul Informare [i Rela]ii PubliceCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]/Fax: 021.314.53.54

Documents

FEBRUARIE8FjXZbYPWSq9ARg4rV7...POLI}IA CAPITALEI - Februarie 1 |nainte cu dou` zile de s`rb`toarea Cr`ciunului de anul trecut, Banca BCR - Sucursala Alba Iulia a fost jefuit` de doi