Filehost_proiect Practica Anul 4

8/2/2019 Filehost_proiect Practica Anul 4

1/38

FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII

2009-2010

Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi

Facultatea de Constructii si Instalatii

Sectia: Constructii Civile

CAIET PRACTICA

PRACTICA TEHNOLOGICA SI DE

ORGANIZARE

Indrumator, Student,


2/38


2009-2010

Norme de protecia muncii

Legislaia n vigoare pentru NTSM n construcii cuprinde:

Legea nr. 5/1965 cu privire la protecia muncii; Decretul Consiliului de Stat nr. 400/1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea i

ntreinerea utilajelor i mainilor, ntrirea ordinilor i disciplinelor n munc;

H.C.M.(hotarrea consiliului de minitri) nr. 304/1975 privind acordarea, utilizarea intreinerea

echipamentelor de protecie i de lucru, precum i acordarea materialelor igienico-sanitare;

H.C.M. nr.2494/1969 cu privire la stabilirea i sancionarea n domeniul muncii i ocrotiriisociale.

La elaborarea proiectului s-au respectat normele de protecie a muncii precum i

prevederile tuturor actelor i normativelor n vigoare, privind proiectarea i execuia lucrrilor de

construcii-montaj care se refer la msuri de protecie i tehnic a securitii muncii i anume:

personalul muncitor care i desfoar activitatea n cadrul activitilor de construcii-montajtrebuie s aib facut vizita medical de angajare.

eful punctului de lucru va organiza instructajul de protecie a muncii introductiv general la loculde munc, periodic;

s nu prseasc locul de munc fr aprobare. se va purta echipament de protecie a muncitorilor (cti, cizme, centuri de siguran); locurile periculoase de munc vor fi marcate cu plcue avertizoare (podine de trecere, scri de

lemn);

muncitorii vor fi dotai cu scule i dispozitive n conformitate cu prevederile normativului U 10 -80;

la executarea oricrei lucrri sunt admise numai scule i dispozitive n perfect stare defuncionare, periodic vor fi verificare i reparate;

eful punctului de lucru va verifica zilnic echipamentul tehnologic, dispozitivele de agare,nlocuindule pe cele defecte;


3/38


2009-2010

este interzis a cltori n autobasculante, pe tractoare, n remorci sau autocamioane dac acesteanu sunt special amenajate.

este interzis staionarea n dreptului drumului de curgere a materialului care se descarc.

schelele se vor prevedea cu balustrade. nu este permis trecerea pe sub raza de aciune a macaralei, peste anuri care nu au podee cu

balustrad i pe sub scri.

la punerea n oper a betonului se va avea n vedere a nu se depozita pe cofraje cantiti mai maridect scrisul necesar.

orice operaie de ncrcare-descrcare, transport-manipulare se va executa numai subsupravegherea unui conductor al procesului de munc.

s pstreze ordinea i curenia la locul de munc i a cilor de acces. n timpul montrii i demontrii cofrajelor se interzice accesul n zona de lucru a persoanelor ce

nu au n sarcin s execute aceste operaii.

accesul pe cofrajul glisant al oricrei persoane strine. circulaia sub cofrajul glisant. lucrul fr centur de siguran la lucrri de demolare a cofrajelor sau la lucrri de nlime. reparaia, curirea sau ungerea elementelor de micare n timpul funcionrii lor. staionarea n apropierea excavatorului, buldozerului n timpul lucrului.

Norme PSI

La execuia lucrrilor de construcie i instalaie se vor respecta urmtoarele normative:

Norme generale generale de protecie mpotriva incendiilor aprobate prinDecretul Consiliului de STAS nr. 290/1907;

Normativul P118-83Norme tehnice de protecia i realizareaconstruciilor privind protecia la aciunea focului;

Normativul 19-82;


4/38


2009-2010

Decretul Consiliului de Stat nr. 232/78, privind prevenirea i stingereaincendiilor;

Amintim cteva msuri:

se va respecta amplasarea posturilor de incendiu i ipotezele de stingerea incendiilorprevzute n proiectul de organizare de antier;

posturile de incendiu vor fi dotate cu echipamenteprevzute n: Norme de prevenire istingere a incendiilor;

pe antier va funciona o formaie civil de pompieri n permanen; pompierii civili vor fi numii din rndurile muncitorilor permaneni, care cunosc bine

instalaiile i procesele tehnologicede antier; instructajul acestora se va fave periodic;

se vor respecta prevederile proiectului de organizare privind depozitarea materialelorcombustibile i amplasarea locurilor de fumat;

cile de acces destinate mijloacelor de intervenie P.S.I. vor fi meninute n bun stare decirculaie;

plcile avertizoare pentru hidrani, ci de acces, vor fi amplasate n locuri vizibile i vorfi pstrate n stare bun.

elementele de construcii vor fi astfel alctuite i realizate astfel nct sa nu favorizezepropagarea cu uurin a incendiilor.

uile, coridoarele i scrile prevazute pentru funcionarea normal a cldirii, trebuie sasigure i evacuarea n caz de incendiu.

o singur cale de evacuare trebuie asigurat atunci cnd conform proiectului, la fiecarenivel se pot afla maxim 10 persoane.

Dotri P.S.I.:

Post de incendiu echipat cu:

topor, trncop; rngi de fier; glei metalice tip P.S.I.;


5/38


2009-2010

stingtoare tip C9; rastel lemn.

Materiale P.S.I. la locul de munc: stingtoare cu spum; furtun cauciucat; racord asamblare; eav refulare; chei pentru racord furtun i manevr hidrani.

Memoriu tehnic justificativ

Prin tema acestui proiect se cere proiectarea unei locuine colective D,P+3E cu structura

de rezisten mixta formata din cadre si diafragma din beton armat,zidrie portanta. Terenul pe

care se va amplasa construcia se afl n oraul Iasi.

AMPLASAMENT

Terenul pe care se amplaseaz construcia, cu o suprafa total de 300 mp, se afl n

oraului Iasi. Acesta are form poligonal neregulat i nu prezint denivelri.

Zona este studiat din punct de vedere urbanistic (aliniament, regim de nlime, distana

fa de vecinati), prin Planul Urbanistic de Detaliu aprobat de Primria Iasi, iar reglementrile

specificate sunt respectate ntocmai de documentaia prezent.

Accesul pietonal se desfoar prin intermediul unei alei care dirijeaz circulaia dinspre

strad ctre intrarea principal situat la nivelul parterului.

Din punct de vedere constructiv, cldirea este realizat din cadre i planeu din beton

armat monolit. Fundaiile sunt izolate. Zidria exterioar este realizat din B.C.A. i termosistem


6/38


2009-2010

(polistiren, plas fibr de sticl), avnd o grosime de 40 cm. Pereii interiori au o grosime de 30

cm.

Soclulcldirii va fi termoizolat cu polistiren extrudat i finisat cu tencuial decorativ tip

Baumit, rezistent la ap, pe nlimea de 60 cm.

Memoriu de rezisten

Construcia are structura de rezisten pe cadre, avnd demisol, parter, i etaj cu planeu

din beton armat monolit.

Conform studiului geotehnic, rezult c amplasamentul nu este supus inundaiilor sau

viiturilor.

Cota de fundare este de -3,70 m fa de cota terenului natural.


7/38


2009-2010

Deoarece terenul de fundare nu corespundea incarcarilor,s-a imbunatatit pamantul cu o

perna de loess de 1.4 m,executata in straturi de 15 cm.Umplutura a fost adusa la umiditatea

optim de compactare 17% prin compactarea cu maiul manual pn la atingerea unui grad de

compactare de minim 0,92% i mediu de 0,95%

Zidria este de 30 cm la exteriorul cldirii pentru a se asigura o protecie termic

suficient, corespunztoare zonei climatice a oraului.

Deoarece construcia are structura de rezisten pe cadre i avnd n vedere c oraul Iasi

este situat n zon seismic conform Normativului P100/92 se asigur protecia antiseismic a

construciei.

Planeul se va executa din beton armat monolit cu grosimea de 14 cm (cu beton C16/20

turnat cu pompa i armtur din bare independente PC52 cu diametru 8 i 10).


8/38


2009-2010

Pentru asigurarea utilitilor

1. Pentru alimentarea cu ap de la reeaua oraului se va proiecta o reeacorespunztoarea care s asigure punctele de consum din bi, buctrii, i eventual centrala

termic. Apa menajer va fi evacuat printr-o conduct de canalizare cu diametrul 130 mm

din plastic ce va colecta pe vertical i orizontal apele de la buctrii, grupuri sanitare,

ventilarea fiind asigurat printr-o conduct racordat la scurgerea din bi i este scoas prin

acoperi.

2. Pentru alimentarea cu energie electric se va proiecta instalaia de utilizare ibranament.


9/38


2009-2010

3. Pentru alimentarea cu gaze naturale se va proiecta instalaia de utilizare ibranament cu eventualele extinderi.

Dispoziii finale

Pe toat durata executrii lucrrilor de construcie se vor lua msuri de protecie a muncii

specific fiecrei categorii de lucrri.

COFRAJE

I.GENERALITATI

Acest capitol cuprinde modul de executie a lucrarilor de cofrare si sustinere a elementelor

din beton si beton armat.

2. Standarde de referinta

C11-74- Instructiuni tehince privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din

placaj pentru cofraje.

3. Principii de alcatuire

Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele

conditii:

- sa asigure obtinerea formei, dimensiunile si gradul de finisare prevazute de proiect a

elementului.

- sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment.

- sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar in proces de executie.

- sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de

beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.

- sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se

decofreaza.

Din punct de vedere al conceptiei de alcatuire se deosebesc:

- cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosite de obicei

la o singura turnare.


10/38


2009-2010

- cofraje demontabile stationare realizate din elemente sau subansambluri refolosibile la

un anumit numar de turnari.

- cofraje demontabile mobile, care se deplaseaza si au pozitii succesive pe masura turnarii

betonului (glisante, pasitoare sau rulante).

Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje acestea se ung cu agenti de decofrare pe

fetele care vin in contact cu betonul dupa curatirea prealabila si inainte de fiecare folosire.

Agentii de decofrare trebuie sa nu pateze betonul, sa nu corodeze betonul si cofrajul, sa

se aplice usor, sa-si pastreze proprietatile neschimbate.

Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se face astfel incat sa se evite

deformarea si degradarea lor, umezirea, murdarirea, putrezirea, ruginirea. Este interzisa

depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de

cofraje.


11/38


2009-2010

Pregatirea lucrarilor

In baza realizarii proiectelor si conditiilor specifice de executie constructorul va elabora

fisa tehnologica necesara realizarii lucrarilor de cofraje.

Fisele tehnologice vor cuprinde:

- lucrari pregatitoare;

- fazele de executie;

- pozitia eventualelor ferestre de curatire sau betonare;

- programul de control al calitatii pe fazele de executie a cofrajelor;

- resurse necesare (echipamente de cofrare si sustineri utilaje, scule si forta de munca);

- organizarea rationala a locului de munca.


12/38


2009-2010

Montarea cofrajelor

- trasarea pozitiei cofrajelor

- asamblarea si mentinerea provizorie a panourilor

- verificarea si corectarea pozitiei panourilor

- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.


13/38


2009-2010


14/38


2009-2010

In cazul in care elementele de sustinere reazema pe teren se va asigura repartizarea

solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere a terenului.

Abateri admise - sunt la lungime 4 mm la latime +3 mm. Abaterile sunt prevazute in anexa

X.3. -1 din normativul C 140-86.


15/38


2009-2010

Controlul si receptia lucrarilor de cofraje

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate

astfel:

- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de

cofraje si sustineri.

- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a

elementelor.

- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "registrul de procese verbale

pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse, tinand seama de prevederile in vigoare.

In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor, se poate redacta un proces

verbal comun pentru cofraje si armaturi.


16/38


2009-2010

CONFECTIOANARE SI MONTARE ARMATURI

GENERALITATI

Acest capitol cuprinde modul de confectionare si montarea armaturilor la obiectivul:

Standarde de referinta

Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1,2,3 -80.

Testari

Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotite de

certificatul de calitate.

In cazurile in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare aceasta este obligata

sa transmita certificate de calitate corespunzatoare loturilor pe care le livreaza.

Depozitarea

Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri de diametre in spatii

amenajate si dotate corespunzator astfel incat sa asigure:

- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului;

- evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;

- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.


17/38


2009-2010


18/38


2009-2010

Controlul calitatii

Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control va consta conform

anexa X.1. pct. A5 din :

- constatarea existentei certificatului de calitate;

- verificarea dimensiunii sectiunii;

- examinarea aspectului;

- verificarea prin indoire la rece.

In cazul in care este prevazut in proiect sau exista dubii asupra calitatii otelurilor

aprovizionate se va proceda la verificarea caracteristicilor mecanice prin incercari la tractiune si

dupa caz la sudabilitate.

Fasonarea armaturilor

Fasonarea barelor si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu

prevederile proiectului.

Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta:

- eventualele impuritati de pe suprafata barelor

- rugina, prin frecare cu perii de sarme.

Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sadepaseasca abaterile si limite la diametru prevazute in anexa III din normativul C140-86.

Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptate inainte de a se taia si

fasona. La intinderea cu troliu lungimea maxima nu va depasi 1mm/m.

Barele fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate in asa fel incat sa se evite

confundarea lor.

In cazul in care datorita conditiilor climatice locale poate fi favorizata corodarea otelului

se recomanda montarea armaturilor in maximum 15 zile de la fasonare.

Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri conform prevederilor din proiect. In cazul

armaturilor netede cu diametrul "d" ciocul se indoaie la 1800 cu raza interioara de minim 1.25 si

portiunea dreapta de capat de minim 3 d.

In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se indoaie la 900 cu raza interioara de minim

2 d. si portiunea dreapta de minim 7 d.


19/38


2009-2010

Indoirea barelor inclinate a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor trecute peste

coltul unui cadru se va face dupa un arc de cerc cu raza de cel putin 10 d.

Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin 20 d

in zonele intinse si cel putin 10 d in zonele comprimate.

Etrierii care se indoaie dupa un unghi drept, raza cercului de indoire va fi de minim 2 d.

Fasonarea si indoirea armaturilor se executa cu miscarea lenta fara socuri. La masinile de

indoire cu doua viteze se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a

masinii.

Se interzice fasonarea armaturilor la tempetauri sub -100C. Barele cu profil periodic cu

diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

Montarea armaturilor

Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa:

- verificarea pozitiei cofrajelor

- acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betonare.


20/38


2009-2010

La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a

turnarii si compactarii betonului prin:

- crearea la intervale de maxim 3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea

superioara, care sa permita patrunderea libera a betonului sau furtunelor prin care se descarca

betonul.

- crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului min. 2.5 x diametru vibrator la

interval de 5 ori grosimea elementului.

In acest caz se va proceda astfel:

- se va monta sau incheia partial armatura superioara urmand a se completa inainte de

ultima betonare;

- se va solicita reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in proiect;

Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect luindu-se masuri care sa asigure

mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre, etc).

Se va prevedea:

- cel putin doi distantieri la fiecare metru patrat placa sau perete;

- cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp;


21/38


2009-2010

Distantierii pot fi din mortar de ciment sau din mase plastice. Este interzisa folosirea cu

distantieri a cupoanelor din otel beton.

Pentru mentinerea in pozitia armaturilor de la partea superioara se vor folosi capre de

otel beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispuse intre ele la maxim 1 m in

camp respectiv 50 cm (4 buc/mp)in zonele in consola.

Prezoanele si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi

cu sarma de armatura a elementului sau vor fi fixate de cofraje.

Se recomanda ca atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montajarmatura sa se monteze sub forma de carcase de preferinta sudate prin puncte.

Legarea armaturilor

La incrucisari, barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de sarma

neagra.


22/38


2009-2010

Cand legarea se face cu sarma se vor utiliza doua fire de sarma de 1-1.5 mm diametru.

Retelele de armaturi din placi si pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de

incrucisari marginale pe intreg conturul.

Restul incrucisarilor din mijlocul retelelor vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri (sah).

In grinzi si stalpi vor fi legate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu

ciocurile agrafelor.

Barele inclinate vor fi legate in mod obligatoriu la primii etrieri cu care se incruciseaza.

Tolerante de executie

Abaterile limita admise la fasonarea si montarea sunt cele prevazute in anexa X.3. din

normativul C 140-86.

Tolerantele admise la fasonarea si mentinerea armaturilor vor fi cele din anexa X.3. din

normativul C 14-86 unde sunt indicate abaterile limite.


23/38


2009-2010

BETOANE

I.Generalitati

Acest capitol cuprinde modul de executie a lucrarilor privind turnarea si prepararea

betoanelor.

Prepararea betoanelor se face centralizat si se transporta cu autobetoniera la obiectiv.

Standarde de referinta

1.STAS 388-68 - Ciment Portland

2.STAS 1667-78 - Agregate naturale pentru montare si betonare cu lianti

minerali

3.STAS 790-73 - Apa pentru mortar si betoane

4. C 140-86 - Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton

armat.

5. P 10-86 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de

fundatii

directe la constructii

6. STAS 10107-90 - Calculul si alcatuirea elementelor structurilor din beton,

beton

armat si beton comprimat.

Testari

Prepararea betoanelor se face numai pe baza de reteta. Calitatea betonului livrat de la

statia de betoane se va aprecia pe baza analizarii trimestriale a rezultatelor obtinute la varsta de

28 zile pe probe prelevate la statia de betonare.

In urma acestei analize se stabilesc eventualele masuri necesare imbunatatirii calitatii

betonului.

In cazul in care statia de betoane livreaza beton la punctele de lucru care sunt

subordonate unor unitati de constructie diferita de cea care apartine statiei, aceasta are obligatia

ca in termen de maxim 35 zile de la terminarea livrarii sa elibereze certificate de calitate pentru

fiecare tip de beton livrat si fiecare punct de lucru deservit.


24/38


2009-2010


25/38


2009-2010

Materiale si produse

Cimenturile folosite sunt conform 388-38.

In cazul in care cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aprovizionare,

aceasta este obligata ca la livrare catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie.

Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane, cisterne, autocisterna, containere sau

vagoane inchise.

Depozitarea cimentului se va face numai dupa completarea cetificatului de calitate sau

garantie.

Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz iar a cimentului ambalat in saci

sa se faca in incaperi inchise.


26/38


2009-2010

Inainte de utilizarea cimentului se ca face verificarea calitatii lui.

Agregate naturale grele

Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in STAS

1667-76.

Depozitarea agregatelor se va face pe platforme betonate avand panta si rigole de

evacuare a apelor.

Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de corpuri

straine si impurificarea agregatelor.

Verificarea calitatii agregatelor se va face la aprovizionare si inainte de utilizare.

Metodele de incercare sunt reglementate de STAS 4606/80.

Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta sursa

dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790-84.

Executarea lucrarilor de betonare

Operatiuni pregatitoare

Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite

urmatoarele conditii, exista:

- fisa tehnologica pentru betonarea obiectului in cazul ca a fost acceptata de beneficiar;

- sunt realizate verificarile materialelor necesare (agregate, ciment, piese inglobate);

- sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie

precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si P.S.I.;

- au fost receptionate calitativ lucrarile de sapatura, cofraje si armaturi (dupa caz) conf.

pct. 10.5, 10.6 si 10.7.


27/38


2009-2010

Observatie:

- daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata, se

constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura se va demonta iar dupa curatire si

remontare se va proceda la o noua receptie calitativa.

- suprafetele de beton turnat anterior si intarit care vor veni in contact cu betonul proaspat

sunt curatate de pojghita de lapte de ciment, nu prezinta zona necompactate subagregate si au

rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane.

In cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii

astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele care urmeaza a se betona.

In baza verificarii indeplinirii conditiilor enumerate se va consemna aprobarea inceperii

betonarii de catre proiectant, reprezentantul beneficiarului sau Inspectia Teritoriala pentru

Constructii, in conformitate cu prevederile programului de control al calitatii lucrarilor.


28/38


2009-2010

Reguli generale de betonare

Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru care va

supraveghea respectarea sricta a normativului C14-86.

Betonul trebuie sa fie pus in opera in maxim 15 minute de la aducerea lui la locul turnarii,se admite un interval de maxim 30 minute numai daca durata transportului este mai mica de o

ora.

- La turnarea cofrajelor de lemn, betonul vechi sau zidariile care vin in contact cu betonul

proaspat vor fi udate cu apa 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului iar apa

ramasa in denivelari va fi indepartata.

- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 2.00 m in cazul

elementelor cu latime de maxim 1m respectiv nu mai mare de 1.5 m in celelalte cazuri inclusiv

elementele de suprafata (placi, fundatii).

- betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 2.00 m, se va face prin ferestre

laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica)

avand capatul inferior situat la maxim 1.5 m de zona in care se betoneaza.

- betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea

de straturi de 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului in

stratul turnat anterior.

- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia

prevazuta indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola. Dacatotusi se vor produce asemenea defecte ele vor fi corectate in timpul turnarii.

- se va urmari cu strictete inglobarea corecta in beton a armaturilor respectandu-se

grosimea stratului de acoperire.

- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea

pe armatura a vibratorului.

- in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii,

prin indesarea laterala a betonului cu sipci, sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui, in

cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prinspatii care sa permita si patrunderea vibratorului.

- se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor

acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari.


29/38


2009-2010

- circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine,

astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii, este interzisa circulatia directa pe armaturi

sau pe zonele cu beton proaspat.

- betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau fisa

tehnologica.

- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare pentru care nu este necesara luarea

unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei

betonului. In cazul in care se produce o astfel de intrerupere, reluarea turnarii este permisa numai

dupa pregatirea suprafetelor.

La betonarea diferitelor elemente sau parti de constructii in afara regulilor generale se vor

respecta si urmatoarele prevederi suplimentare:

- deformarea elementelor de fundatii din b.a. se va face pe un strat de egalizare de minim

5 cm.

- betonarea elementelor verticale, in cazul elemenetelor cu inaltimea de maxim 2.0 m

daca vibrarea betonului nu este stanjenita de grosimea redusa a elementului sau desimea

armaturilor se admite a se face pe intreaga inaltime, betonarea facandu-se pe la partea

superioara.

Daca se intrevad dificultati la compactare se va adopta una din solutiile:

- cofrarea unei fete de maxim 1 m inaltime si compactarea betonului pe masura betonarii

elementului.

- betonarea elementelor inalte se va face prin ferestre laterale.

Betonarea grinzilor si placilor se face cu respectarea urmatoarelor precizari suplimentare:

- turnarea grinzilor si a placilor va incepe la 1-2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau

a peretilor care reazema daca fisa tehnologica nu contine alte precizari.

- grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp. Se admite

crearea unui rost de lucru la 1/5.1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara.

- la turnarea placilor se vor folosi repere dispuse la distanta de maximum 2.0 m pentru

asigurarea umplerii complete a sectiunii.


30/38


2009-2010


31/38


2009-2010


32/38


2009-2010


33/38


2009-2010

Compactarea betonului

Compactarea se face mecanic cu vibratorul.

Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele, sipci in paralel cu ciocanirea

cofrajelor) in urmatoarele cazuri:

- cand nu este posibila introducerea vibratorului din cauza dimensiunii sectiunii, desimii

armaturilor si nu se poate aplica eficient vibrarea externa.

- intreruperea functionarii vibrarii (defectiuni, intreruperi de curent electric) caz in care

betonarea trebuie sa continuie pana la pozitia corespunzatoare unui rost.

Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare:

- vibrarea interna folosind vibratoare de interior;

- vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;


34/38


2009-2010

- vibrarea de suprafata cu ajutorul vibratoarelor placa sau a rigolelor vibrante;

Vibrarea interna este principalul procedeu de compactare a betoanelor.

Durata de vibrare optima se situeaza la minimum 5 sec in functie de lucrabilitatea

betonului si tipul de vibrator utilizat.

Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:

- betonul nu se mai taseaza;

- suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;

- inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.

Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de

maximum 1.0 m.

Grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din

lungimea capsulei corpului vibrator (butelie).

Vibrarea externa este indicata la executarea elementelor prefabricate.

Vibrarea la suprafata se va utiliza la compactarea placilor cu grosimea de maximum 20

cm.

Rosturile de lucru (de betonare): - in masura in care este posibil se vor evita rosturile de

lucru, organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere pe nivelul

respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.

La stabilirea pozitiei de rostului de lucru se vor respecta urmatoarele:

- rosturile la stalpi se admit la 3-5 cm sub grinda sau placa.

- la grinzi daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea aceasta se va face in

regiunea de moment minim.

- in cazul in care grinzile si placile se betoneaza separat rostul de lucru se lasa la 3-5 cm

sub nivelul inferior al placii.

- la placi rostul de lucru va fi situat la 1/5-1/3 din deschiderea placii.


35/38


2009-2010

Dupa turnarea betonului pentru a asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce

deformatiile de constructie se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile, dupa

turnare, protejand suprafata libera prin:

- acoperirea cu materiale de protectie

- stropirea periodica cu apa

- aplicarea de pelicule de protectie

Acoperirea cu prelate, rogojini, strat de nisip se face indata ce betonul are suficienta

rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.

Materialul de protectie se va mentine in stare umeda permanent.

Stropirea

Stropirea va incepe dupa 2-12 ore de la turnare, dar imediat dupa ce betonul este suficient

de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.


36/38


2009-2010

Stropirea se repeta la intervale de 2-6 ore.

In cazul in care temperatura mediului este mai mica de 50C se va proceda la stropire cu

apa si vor aplica materiale sau pelicule de protectie.

Abateri admise - pentru lucrari de beton si beton armat sunt cele prevazute in tabelul 3-1; 3-2; X 3-3, din anexa 3 a normativului C 140-86.

Verificari in vederea receptiei

In cursul betonarii elemenetelor de constructii se va verifica daca:

- datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a

depasit durata admisa de transport.

- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute

- conditiile de turnate si compactare asigura evitarea oricaror defecte

- se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prevederilor de probe, conform

prevederilor din anexa X.

- sunt corespunzatoare toate masurile adoptate de mentinere a pozitiei armaturilor,

dimensiunilor si formei cofrajelor.

- se aplica corespunzator masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului

proaspat.

Receptia structurii de rezistenta se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti de

constructie (fundatii, tronson, scara) in functie de prevederile programului privind controlul de

calitate pe santier stabilit de proiectant, impreuna cu beneficiarul si constructorul.

Receptia are la baza examinarea directa efectuata de cei trei factori pe parcursul

executiei. Suplimentar se vor verifica:

- certificatele de calitate si garantie pentru calitatea materialelor

- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind cofraje, armare,

aspectul elementelor dupa decofrare, aprecierea calitatii betonului pus in lucrare precum

existenta si continutul procesului verbal pentru fazele determinante.

- existenta si continutul certificatelor de calitate in cazul in care betonul a fost livrat de

catre alta unitate

- consemnarile din condica de betonare


37/38


2009-2010

- buletinul unic privind calitatea betoanelor

- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel

- dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului

- pozitia golurilor prevazute in proiect

- pozitia relativa pe intreaga inaltime a constructiei elementelor verticale (stalpi,

diafragme, pereti) consemnandu-se eventualele neconcordante.

- incadrarea in abaterile admise conform anexa X.3.

- orice alta verificare care se considera necesara sau impusa de proiect.

Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se

consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, proiectant si constructor,

precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se atesta sau se respinge. In cazul in care se

constata deficiente in executarea structurii , se vor stabili masurile de remediere, iar dupa

executarea acestora se va proceda la o noua receptie.

Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuieli, protectii, finisaje) este

admisa numai in baza dispozitiei de santier data de beneficiar si proiectant. Aceasta dispozitie se

va da dupa incheierea receptiei structurii de rezistenta, sau, in cazuri justificate, dupa incheierea

receptiei partiale a structurii de rezistenta.

Receptia constructiilor de beton si beton armat se va face in conformitate cu prevederile

legii nr.8.

OBLIGATIILE PARTILOR IMPLICATE

Obligatiile Beneficiarului

Beneficiarul are obligatia sa angajeze cadru tehnic de specialitate in vederea urmaririi cu

profesionalism si exigenta a tuturor lucrarilor de constructii ce fac obiectul prezentului caiet de

sarcini.

La urmarirea si verificarea lucrarilor de constructii se va incheia proces verbal de lucrari

ascunse la urmatoarele faze:

- dupa decopertarea tencuielii de pe diafragmele de zidarie in care sens se va specifica

pozitia exacta a fisurilor, crapaturilor si a altor degradari.


38/38


- dupa montarea armaturilor in elemente verticale si orizontale

- dupa decofrarea elementelor din beton privind aspectul betonului

Beneficiarul are obligatia conform legii sa actioneze de indata pentru solutionarea

neconcordantelor si neconformitatilor dintre proiect si situatia din teren. Beneficiarul va solicitaobligatoriu proiectantul sau expertul tehnic in vederea stabilirii solutiilor.

De asemenea va asigura receptia lucrarilor de constructii pe faze de executie si la

terminarea lucrarilor va intocmi "Cartea tehnica a constructiei".

Documents

Filehost_proiect Practica Anul 4