Finante PubliceAcest curs prezinta Finante Publice.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 47 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

CuprinsCAPITOLUL 1CONCEPTE PRIVIND FINANTELE SI PROBLEMATICA ACESTORA1.1. Notiunea de finante si premisele existentei finantelor 41.2. Tipuri de stat si impactul lor asupra finantelor publice 101.3. Continutul economic, trasaturile si sfera finantelor 141.4. Conceptii asupra problematicii finantelor publice 20CAPITOLUL 2SISTEMUL FINANCIAR SI LOCUL FINANTELOR PUBLICE ÎN CADRUL SAU2.1. Conceptul de sistem financiar si structura sa 262.2. Componentele sistemului de relatii financiare publice 272.3. Componentele sistemului de institutii cu atributiuni financiar-bancare 312.4. Componentele sistemului fondurilor financiare publice 372.5. Norme juridice privind activitatea financiara 38CAPITOLUL 3FUNCTIILE FINANTELOR PUBLICE3.1. Abordari conceptuale ale functiilor finantelor 403.2. Functia finantelor publice de repartitie a PIB 413.3. Functia finantelor publice de control asupra activitatilor economicesi sociale3.4. Functia finantelor publice de reglare (stabilizare) a economieiCAPITOLUL 4ROLUL FINANTELOR PUBLICE4.1. Rolul finantelor publice în evolutia societatii4.2. Premise ale influentarii proceselor din economia reala prinfinantele publice4.3. Rolul de pârghii economico-financiare al finantelor publiceCAPITOLUL 5CHELTUIELILE PUBLICE – COMPONENTA FUNDAMENTALA A FINANTELOR PUBLICE5.1. Concepte privind cheltuielile publice5.2. Clasificarea cheltuielilor publice5.3. Caracterizarea globala a cheltuielilor publice5.4. Factori de influenta asupra evolutiei cheltuielilor publiceCAPITOLUL 6CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR CATEGORII DE CHELTUIELI PUBLICE (BUGETARE)6.1. Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale6.2. Cheltuielile pentru servicii publice generale, ordine publica sisiguranta nationala6.3. Cheltuielile publice pentru aparare nationala6.4. Cheltuieli publice pentru actiuni economiceCAPITOLUL 7RESURSELE FINANCIARE PUBLICE – COMPONENTA FUNDAMENTALA A FINANTELOR PUBLICE

7.1. Notiunea de resurse financiare publice si structura acestora7.2. Clasificarea si caracterizarea generala a resurselor financiarepublice (bugetare)CAPITOLUL 8IMPOZITELE – PRINCIPALA RESURSA FINANCIARA PUBLICA8.1. Continutul economic si trasaturile impozitului8.2. Teorii privind natura si marimea impozitelor8.3. Functiile si rolul impozitelor8.4. Elementele tehnice ale impozitului8.5. Principiile impunerii8.6. Clasificarea impozitelorCAPITOLUL 9IMPOZITELE DIRECTE9.1. Impozitele reale9.2. Impozitele personale9.3. Dubla impunere internationala si metode de evitare a acesteiaCAPITOLUL 10IMPOZITELE INDIRECTE10.1. Caracterizarea generala a impozitelor indirecte10.2. Taxele de consumatie10.3. Monopolurile fiscale10.4. Taxele vamale10.5. Alte taxeCAPITOLUL 11FISCALITATEA SI EVAZIUNEA FISCALA11.1. Conceptul de fiscalitate si nivelul sau 14211.2. Evaziunea fiscala si formele saleCAPITOLUL 12RESURSELE BUGETARE PROVENITE DIN EXPLOATAREA SI VALORIFICAREA BUNURILOR PUBLICE12.1. Modalitati de organizare a exploatarii bunurilor publice12.2. Gestiunea financiara a întreprinderilor publice si relatiile lor cubugetul publicCAPITOLUL 13CREDITUL PUBLIC SI DATORIA PUBLICA13.1. Continutul economic si formele creditului public13.2. Împrumuturile de stat (publice) – forma principala a credituluipublic13.3. Datoria publicaCAPITOLUL 14BUGETUL DE STAT SI SISTEMUL BUGETAR14.1. Concepte privind continutul bugetului de stat14.2. Principii bugetare14.3. Procesul bugetar14.4. Sistemul bugetar public si componentele saleBIBLIOGRAFIE

ExtrasCAPITOLUL 1

CONCEPTE PRIVIND FINANTELE SI PROBLEMATICA ACESTORA

1.1. Notiunea de finante si premisele existentei finantelor

Aparitia si cristalizarea notiunii de “finante” se înscrie în amplul proces evolutiv al societatii omenesti.Semnificatiile sale s-au conturat pe fundalul exprimarii valorice prin bani a proceselor si relatiiloreconomice, sub impactul dezvoltarii schimbului de marfuri si organizarii sociale a comunitatilor umane.

Sub aspect etimologic, studiile întreprinse au condus la constatarea ca la originea cuvântului “finante” s-au aflat unele expresii utilizate, din vechime, în limba latina, precum “finantio”, “financias” sau “financiapecuniaria” cu întelesul generic de “plata în bani”. Se admite, de asemenea, ca aceste expresii proveneau,la rândul lor, din cuvântul latinesc “finis”, care, în mod obisnuit, avea acceptiunea de “termen de plata”.

Totodata, este de remarcat ca, înca din secolul al XV-lea, în limba franceza îsi facusera aparitia cuvintele“finance”, prin care era desemnata o suma de bani sau un venit apartinând organelor de stat, respectiv“finances” cu semnificatia, mai larga, de patrimoniu al statului. Aproximativ în aceeasi perioada circulau siexpresii ca “hommes des finances” si “financiers”, folosite pentru a-i denumi pe arendasii de impozite saupersoanele însarcinate cu strângerea veniturilor pentru rege.

Asemanator, în limba germana, tot din secolul XV, dateaza folosirea cuvintele “Finanz”, cu întelesul de“plata în bani” si “Finanzer”, în acceptiunea generica de camatar (persoana care acorda împrumuturi cudobânzi ridicate).

Radacinile de ordin lingvistic ale cuvântului “finante” reliefeaza cu pregnanta îngemanarea acestora cu“banii”, a caror prezenta a marcat profund viata economica si sociala, jucând un rol major în dezvoltareasocietatii omenesti si constituindu-se ca premisa esentiala a nasterii si existentei finantelor. În modobiectiv, aparitia “banilor” a precedat-o pe cea de “finante”

Existenta si folosirea banilor, respectiv dezvoltarea relatiilor marfa-bani reprezinta, deci, prima premisa amanifestarii finantelor, ca fenomen economic si social.

Adâncirea diviziunii muncii si a specializarii în productie, urmate de separarea negustorilor, au coincis cudezvoltarea schimbului de marfuri, inclusiv a modalitatilor de realizare a acestuia.

Prezenta banilor este, deci, expresia manifestarii unor legitati economice, constituind un rezultat spontanal dezvoltarii societatii si nu un act de vointa cu caracter administrativ.

Desprinsa din lumea marfurilor, ca o marfa speciala având însusiri deosebite, banii s-au concretizat de-alungul timpului, mai întâi, prin bunuri de o anumita utilitate, acceptate ca marfuri la schimbul cu oricarealta marfa sau serviciu.

Pe un plan mai larg, menirea social-economica a banului este exprimata prin mai multe functii ce revinacestora, dintre care mai reprezentative apar a fi cele de: a) mijlocitor al schimbului de valori; b) mijloc demasurare a valorii sau etalon al valorii; c) mijloc de prezervare a valorii.

Formele pe care le-au îmbracat banii pe parcursul existentei lor sunt diverse, începând cu cele ale unormarfuri obisnuite (blanuri, sare, vite, podoabe, etc.) si continuând cu crearea unor instrumente speciale înacest scop, dintre care cea mai larg cunoscuta în lumea civilizata a devenit “moneda”, care, la rândul saua îmbracat mai multe forme.

În corespondenta cu specificitatea banului-marfa, functiile acestuia au putut fi îndeplinite corespunzatornumai prin folosirea ca ban a monedei, în forma cea mai autentica batuta din metal pretios, cu valoareproprie deplina, egala celei nominale, inscriptionate.

În consonanta cu semnificatiile initiale ale notiunii de moneda, ea a constituit forma concreta dereprezentare a banilor pâna în secolul al XIX-lea, când baterea si circulatia monedelor din metal pretios s-arestrâns si apoi a încetat, dupa ce cu mult timp în urma aparusera, ca înlocuitori, biletele de banca(bancnotele) convertibile în aur, iar operatiunile de plati-încasari începusera a se efectua si prinînregistrarea lor în conturi deschise la banci. Atât folosirea bancnotelor, cât si efectuarea operatiunilor princonturi bancare concretizau forme de manifestare ale banilor, aflate în continua extindere, care însa aufost asimilate si notiunii de moneda. În cele din urma, odata cu încetarea obligatiei de convertire a

bancnotelor în metal pretios si trecerea la baterea monedei (divizionare) din metal nepretios, s-au conturatca principale tipuri de bani (mai ales, prin prisma proportiilor detinute în volumul operatiunilor banesti): a)banii de cont (scripturali), reprezentati prin înregistrari ale operatiunilor banesti în conturi si b) banii dehârtie, reprezentati prin bancnote neconvertibile emise de catre bancile centrale (de emisiune); c) banii(moneda) din metal nepretios.

În consecinta, banul-semn nemaifiind o marfa de o utilitate în sine reprezinta acum o creanta asupraemitentilor de semne banesti, respectiv asupra economiei unei tari sau chiar a mai multora - având învedere ca existenta si folosirea banilor sub formele actuale sunt asumate si reglementate la nivel national,prin adoptarea monedelor nationale (dolar, franc, leu, etc.), sau international (ECU, DST, EURO).

Prin urmare, ca termen generic, în zilele noastre, “banul reprezinta un instrument social..., o întruchiparetransmisibila si omnivalenta a puterii de cumparare, care confera detinatorului dreptul asupra unei partidin produsul social al tarii emitente”

“Banii sunt prima si cea mai fundamentala inovatie financiara” , iar "moneda, drept de creanta, imediat siuniversal, exercitându-se asupra tuturor obiectelor reale, este principalul obiect (instrument n.n.)financiar..."

Folosirea banilor (inclusiv sub forma monedei) si îndeplinirea functiilor lor genereaza, între altele, sicrearea de datorii ori de creante din participarea la tranzactii, ca si la procesele de repartitie si cele deconsum, antrenând fluxuri banesti (monetare) între persoanele fizice si/sau juridice, inclusiv între acesteasi stat, ca exponent al unei colectivitati umane, cu o anumita organizare social-economica.

Existenta statului, concretizata prin crearea unor institutii specifice, se constituie, astfel, ca o a douapremisa (cu impact puternic) a dezvoltarii finantelor si a conturarii conceptului de “finante”. Functionareainstitutiilor de stat, care prin menirea lor sociala s-au înscris în sfera activitatilor nemateriale de interespublic, era de natura sa antreneze noi procese de consum de resurse si implicit de redistribuire aprodusului creat pentru satisfacerea acestor nevoi considerate publice. Din aceasta perspectiva, pentrusemnificatiile conceptului de “finante” este semnificativ si faptul ca în imperiul roman timpuriu erauutilizate notiunile de “fisc” si de “tezaur public”.

În mod evident, pentru dezvoltarea finantelor, prezenta statului a avut si are un rol determinant, inclusiv înconturarea notiunii de finante, atât prin participare directa si impact, în sensul amplificarii fenomenelorfinanciare, cât si prin prisma preocuparilor de ordin teoretic si practic, manifestate înca din antichitate,pentru organizarea financiara si tratarea adecvata a problemelor financiare ale Cetatii, pornind de lanecesitatea acoperirii cheltuielilor sale din venituri corespunzatoare.

De altfel, tocmai prin raportarea la existenta si functionarea institutiilor de stat, se apreciaza ca perioadatranzitiei de la comunitatile de tip gentilic la statul sclavagist reprezinta momentul istoric al aparitieifinantelor , iar primele elemente de finante, implicând participarea statului la un nou tip de relatii banesti,pot fi considerate cele ce au îmbracat formele impozitelor în bani (ca resurse publice) si soldelor acordatemilitarilor (ca cheltuieli publice).

Astazi, notiunea de finante, având o larga circulatie în toate domeniile vietii, este folosita cu întelesurimultiple, cele mai uzuale fiind urmatoarele:

- sume de bani sau fonduri banesti ce se administreaza la diferite niveluri si structuri de organizare a vietiieconomico-sociale;

- venituri, cheltuieli sau rezultate ale diverselor activitati (beneficii, pierderi);

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 47 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro