Fisele disciplinelor Farmacie anul III

25.11.2015 FARMACIE - BIOCHIMIE FARMACEUTICĂ

http://fise.umftgm.ro/fisa_admin.php?id_asoc=939 1/8

FIȘA DISCIPLINEI1. Date despre program 1.1 Instituția de învățământsuperior UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ

1.2 Facultatea Farmacie

1.3 Departamentul DEPARTAMENTUL DE ȘTIINŢE FARMACEUTICEFUNDAMENTALE (DSFF)

1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENTĂ1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei BIOCHIMIE FARMACEUTICĂ2.2 Titularul activităților de curs Conf. Dr. AMELIA TERO-VESCAN

2.3 Titularul activităților de lp conf Dr Nagy Elod Conf. Dr. AMELIA TERO-VESCAN Asist drdKovacs Bela, Asist drd Kovacs Zsolt, drd Titiana Cotoi

2.4 Anul destudii III 2.5

Semestrul V/VI 2.6 Tipul deevaluare EXAMEN2.7 Regimuldisciplinei OBL

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 6/6 3.2 din care curs 3/3 3.3 laborator (lp) 3/33.4 Total ore din planul de învățământ 84/84 3.5 din care curs 42/42 3.6 laborator (lp) 42/42

Distribuția fondului de timp/săpt oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 3Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial -Examinări 1Alte activități -3.7 Total ore de studiu individual / săpt 53.8 Total ore pe semestru 154/154/1543.9 Număr de credite 6/6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe

5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului

6. Competențe specifice acumulateÎnsuşirea cunoştinţelor, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelorde bază ale domeniului şi ale ariei de specializare; utilizarea loreficientă în comunicarea profesională



Competențe profesionale

Definirea şi descrierea principiilor, modelelor şi tehnologiilor care seaplică în proiectarea, formularea, prepararea şi condiţionareamedicamentelor. Descrierea form ulării suplimentelor alimentare,cosmeticelor şi altor produse farmaceutice.Definirea şi descrierea factorilor care influenţează procedurile dedepozitarea şi distribuţia medicamentelor, suplimentelor alimentare,cosmeticelor şi a altor produse farmaceutice.Definirea şi descrierea medicamentelor, suplimentelor alimentare,produselor cosmetice sub aspect farmacocinetic, farmacologic şifarmacoterapeutic în activitatea de asistenţă farmaceutică apopulaţiei.• Definirea conceptelor şi condiţiilor referitoare la caracterele fizico-chimice, controlul calitativ şi cantitativ, metodele de analiză alemedicamentelor, a suplimentelor alimentare, şi a altor produsefarmaceuticeDefinirea şi descrierea parametrilor biochimici, toxicologici şiimunologici cu valoare diagnostică Definirea şi descrierea tendinţelor, teoriilor şi metodelor demanagement, marketing şi administraţie sanitară coroborate culegislaţia în vigoare Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru interpretarea şi explicarea unortipuri de concepte, procese, proceduri aferente

Competențe transversale

• Interpretarea principiilor, modelelor şi metodelor ştiinţifice înexplicarea conceptelor de proiectare, formulare, realizare şicondiţionare a medicamentelor, suplimentelor alimentare,cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate.• Analiza şi interpretarea factorilor care influenţează calitatea şi cadrullegislativ care asigură calitatea medicamentelor, suplimenteloralimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate.• Interpretarea principiilor de asistenţă farmaceutică în bazaproprietăţilor farmacologice şi a criteriilor legale în asigurarea calităţiiprivind activitatea de eliberare a medicamentelor, suplimenteloralimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate• Interpretarea şi exprimarea cauzalităţii aspectelor de structură fizico-chimică şi identificarea metodelor de analiză aplicabilemedicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altorproduse pentru sănătate; interpretarea rezultatelor analizelorbiochimice, toxicologice şi ale factorilor de mediu Analiza şiinterpretarea principiilor şi metodelor de management, marketing şiadministraţie, pentru stabilirea condiţiilor necesare gestionării optime aresurselor în sistemul sanitar.• Analiza şi interpretarea cunoştinţelor de specialitate în scopuldezvoltării şi inovării proceselor şi eficientizării activităţilor care au caobiect medicamentele, suplimentele alimentare, cosmeticele şi alteproduse pentru sănătate.• Utilizarea adecvată de criterii şi metode de evaluare standardizate,pentru a aprecierea calitatăţii şi aplicabilităţii unor procese, programe,proiecte, concepte, metode şi teorii• Respectarea şi aplicarea normelor de calitate impuse deFarmacopeea Română X şi Farmacopeea Europeană• Implementarea, respectarea şi monitorizarea Regulilor de BunăPractică de Fabricaţie în conformitate cu standardele internaţionaleprivind medicamentele, suplimentele alimentare, cosmeticele şi alteproduse farmaceutice• Implementarea şi respectarea Regulilor de Bună Practică deDistribuţie în conformitate cu standardele internaţionale• Respectarea Regulilor de Bună Practică Farmaceutică, a eticii şideontologiei profesionale.Respectarea şi aplicarea normele de calitate impuse de FarmacopeeaRomână, Farmacopeea Europeană şi alte standarde internaţionale,implementarea şi respectarea Regulilor de Bună Practică de



Laborator.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplineiSe urmăreşte pregătirea viitorilor farmacişti asigurându-lecunoştinţele necesare pentru înţelegerea mecanismelor deacţiune, la nivel celular, a medicamentelor, a efectelor loradverse precum şi modul cum sunt metabolizate şi eliminate.

7.2 Obiectivele specifice

Sunt prezentate medicamente care acţionează ca inhibitoricompetitivi a unor sisteme enzimatice sau care se comportă cainductori sau represori enzimatici dar şi medicamente care au încompoziţia lor enzime. Se pune accent pe realizarea unui cursinteractiv solicitând studenţii să participe activ pentru stimulareaatenţiei, gândirii şi a capacităţii de sinteză. Se urmăreşteorientarea şi instruirea studenţilor în domeniul analizei biochimicecare presupune efectuarea determinărilor pe lichide biologice(sânge, ser, plasmă, urină) dar şi omogenate tisulare cu măsurilecare se impun în aceste condiţii. Pe lângă metodele clasicefolosite în analiza biochimică se urmăreşte, pe cât peste posibil,introducerea unor metode moderne (dozarea enzimatică a unorparametrii, metodele imunologice). Se acordă atenţie imprimăriiunui stil de muncă ordonat şi organizat; se pune accent peinterpretarea corectă a rezultatelor, se stimulează capacitatea degândire şi sinteză a studenţilor. Se asigură materialele necesarepentru efectuarea individuală sau cel mult în grupe de 2 studenţia determinărilor pentru însuşirea cât mai corectă a metodelorfolosite.

8. ConținuturiNr. crt. 8.1 Curs Metode de predare Nr. ore Observații

Semestrul I

1.1. Rolul biologic al proteinelor si aminoacizilor.Peptide cu importanţă biologică. Structura şiclasificarea proteinelor. Glicoproteine.Lipoproteine.

Prezentare orala

2.

2. Cromoproteine (hemoglobina-structură şiproprietăţi, mioglobina, citocromii).Nucleoproteine (nucleozide, nucleotide, structuraacizilor nucleici). Nucleozidtrifosfatii. Notiuni deenergetica biochimica

Prezentare orala

3.

3. Acizii nucleici. Componență chimică: bazeazotate, nucleozide, nucleotide. Structura ADN șiARN, modele, tipuri (ARNm, ARNt, ARNr, ARNsn,ARNi) și rol biologic. Structura generală agenomului pro- și eukariot, structura genelor.

Prezentare orala

4.

4. Enzime.Generalităţi. Nomenclatură şiclasificare. Specificitatea enzimelor. Structură.Coenzime, grupări prostetice, cosubstrate aleenzimelor clasificare. Mecanisme de acţiune aleenzimelor.

Prezentare orala

5.

5. Enzime. Cinetica reacţiilor enzimatice: factoriicare influenţează activitatea enzimatică.Efectorienzimatici: activatori şi inhibitori. Enzime dereglare: enzime alosterice şi modulate covalent.Izoenzime. Enzime biochimice şixenobiotice.Repartizarea celulară a enzimelor.Importanţa enzimologiei.

Prezentare orala

6.6. Vitamine. Generalităţi, definiţie, clasificari.Vitamine hidrosolubile: tiamina, riboflavina, Prezentare orala



niacina, piridoxina, acidul pantotenic

7.7. Vitamine hidrosolubile: biotina, acidul folic,acidul paraaminobenzoic, cobalamina, acidulascorbic (structură, proprietăţi, metabolism,functia de coenzima, rol biologic, carenţă).

Prezentare orala

8.

8. Vitamine liposolubile: retinolul, calciferoli,tokoferoli, filochinone, substanţe cu activitatevitaminică: ubichinone, acid lipoic, acizi graşiesenţiali, (structură, proprietăţi, metabolism,functia de coenzima, rol biologic, carenţă).

Prezentare orala

9.

9. Caracterele generale ale proceselormetabolice.Oxidarea biologică. Ciclul citratului:mecanism, bilanţ energetic.Fosforilarea oxidativă:mecanism, reglare, inhibitori. Oxidoreducerimicrozomale.

Prezentare orala

10.10. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. Ciclulcitratului: etape, bilanţ energetic, reglarea şiimportanţa ciclului. Transportul prin membranamitocondrială a ionilor şi moleculelor.

Prezentare orala

11.11. Generalităţi. Glucide simple şi conjugate:structură şi rol biologic. Digestia şi absorbţiaglucidelor. Căi de metabolizare ale glucozei.

Prezentare orala

12.12. Glicoliza: mecanism, reglare, bilanţ energetic,importanţă. Gluconeogeneza: mecanism, reglare,importanţă. Degradarea aerobă a glucozei:mecanism şi bilanţ energetic. Reglarea glicemiei.

Prezentare orala

13.13. Ciclul pentozofosfaţilor şi calea aciduluiglucuronic: mecanism şi importanţă. Metabolismulglicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza(mecanism şi reglare).

Prezentare orala

14.14. Metabolismul fructozei şi galactozei. Căi detransformare şi eliminare a substanţelorxenobiotice

Prezentare orala

Semestrul II

1.1. Lipide cu importanţă biologică: clasificare,structură, rol biologic. Digestia, absorbţia şitransportul lipidelor. Metabolismul trigliceridelor:biosinteză şi degradare.

Prezentare orala

2.2. Metabolismul acizilor graşi: biosinteză şidegradare. Metabolismul corpilor cetonici:biosinteză şi degradare. Metabolismul glicerolului:biosinteza si transformari.

Prezentare orala

3.

3. Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şidegradare. Metabolismul sfingolipidelor:biosinteză şi degradare.Eicosanoizi: acidularahidonic, căi de sinteză și de reglare.Prostaglandine, tromboxani, prostacicline,leucotriene și derivații lor. Ciclooxigenazele șiinhibitorii lor.

Prezentare orala

4.4. Metabolismul colesterolului: biosinteză,transformări si reglare. Metabolismul lipidic în ficatşi ţesutul adipos.

Prezentare orala

5.

5. Digestia proteinelor, absorbţia şi transportulaminoacizilor. Metabolismul intermediar alaminoacizilor. Mecanisme generale de degradarea aminoacizilor (dezaminare, transaminare,transdezaminare, decarboxilare).

Prezentare orala

6. Transformarea amoniacului în organism:



6.glutaminogeneza şi ureogeneza. Metabolizareacatenei de carbon a aminoacizilor. Căi specialede metabolizare a unor aminoacizi (Phe, Tyr, Glu,Trp). Sinteza creatininei.

Prezentare orala

7.7. Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şidegradare. Ciclul enterohepatic al pigmenţilorbiliari. Tulburări metabolice.

Prezentare orala

8.

8. Metabolismul acizilor nucleici. Biosintezanucleotidelor (ribonucleotide şi d-ribonucleotide)purinice şi pirimidinice. Degradarea nucleotidelorşi a bazelor purinice şi pirimidinice. Tulburărimetabolice.

Prezentare orala

9.

9. Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor înbiosinteza proteinelor. Replicarea ADN-ului.Codul genetic. Transmiterea informației genetice.Sinteza și procesarea ARNm. ARN deinterferență.

Prezentare orala

10.10. Biosinteza proteinelor -mecanism şi inhibitori.Mecanismul de acțiune a unor antibiotice.Reglarea biosintezei

Prezentare orala

11.

11. Reglarea hormonală. Aspecte generale:definitie, clasificare, transport, receptorihormonali. Receptorii nucleari, clasificarea șiliganzii lor . Mecanisme generale de acţiune alehormonilor lipofili si hidrofili. Hormonii hipotalamicisi hipofizari.

Prezentare orala

12.

12. Hormonii derivați ai aminoacizilor: hormonitiroidieni, hormoni ai medulosuprarenalei,serotonina și melatonina . Hormonii cu rol înmetabolismul fosfo-calcic. Hormonii pancreatici şigastrointestinali

Prezentare orala

13.13.Hormoni lipofili ai corticosuprarenalei.Hormonii ţesutului adipos. Hormonii sexuali feminişi masculini.

Prezentare orala

14.14. Interrelaţii metabolice. Reglarea homeostazieicalorice. Modificări metabolice în subalimentaţie(înfometare) şi supraalimentaţie

Prezentare orala

Bibliografie:BibliografieI. Bibliografia obligatorie1. Alexandrina Oşan: Biochimie descriptiva. Ed University Press, Tg-Mures, 2004.2. Alexandrina Oşan: Biochimie. Procese metabolice. Ed. University Press, Tg-Mures, 2004.3. Alexandrina Oşan: Biochimia sistemului hormonal. Ed. University Press, Tg-Mures, 2006.4. Tero-Vescan A, Vari C-E, Imre S – Fundamentele biochimice ale metabolismului la sportivi.Suplimente nutritive şi substanţe dopante, Ed University Press Tîrgu Mureş, 2013

II. Bibliografie facultativă1. Viorica Dinu şi colab: Biochimie medicală. Ed.Med., Bucureşti, 1996.2. Natalia Rosetti-Colţoiu, Niculina Mitrea: Biochimie. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985.3. Lehninger A.L., D. Nelson: M.M.Cox: Principles of Biochemistry. Worth Publishers, 2005.

Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.

ore Observații

Semestrul I

1.1. Analiza biochimica si materialele biologicefolosite in laboratorul de biochimie. Reguli deprotectia muncii.

Determinări practice, muncăindividuală sau în echipă de 2-3persoaneDeterminări practice, muncă



2. 2. Reacţii calitative ale aminoacizilor. Reacţiicalitative ale proteinelor simple şi complexe.

individuală sau în echipă de 2-3persoane

3.3. Studiul efectului catalitic al enzimelor.Specificitatea de substrat (aboluta si relativa).Factorii care influenteaza activitatea enzimatica:pH-ul, temperatura, activatori si inhibitori.

Determinări practice, muncăindividuală sau în echipă de 2-3persoane

4.4. Influenta concentratiei substratului asupraactivitatii enzimatice: determinarea Km pentruureaza.


5.5. Determinarea activităţii enzimelor: metode dedeterminare, condiţii optime, exprimarea activităţiienzimatice. Oxidoreductaze: determinareaactivităţii catalazei sanguine, peroxidaza.


6.6. Transferaze: determinarea activităţii GOT şiGPT serice. Hidrolaze: determinarea activităţiilipaze serice.


7.7. Hidrolaze: determinarea activităţiicolinesterazei, a fosfatazei alcaline şi acide.Liaze: determinarea activităţii aldolazei.


8.8. Hidrolaze : determinarea activităţii amilazei dinser şi urină (metoda Wolgemuth şi metodastandardizată).


9.9. Reacţii de identificare ale riboflavinei şipiridoxinei. Dozarea tiaminei din urină. Dozareacarotenilor din ser.


10.10. Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cureactiv Tillmans din ser şi urină. Dozarea niacineidin ser.


11.11. Reacţii calitative ale glucidelor. Dozareaglucozei serice prin metoda cu glucozo-oxidază(GOD)

Determinări practice, muncăindividuală sau în echipă de 2-3persoaneDeterminări practice,muncă individuală sau în echipăde 2-3 persoane

12.12. Determinarea glicemiei metoda Hagedorn-Jensen si a glucozei urinare prin metoda Ionescu–Matiu.


13.13. Dozarea fructozei serice. Dozarea aciduluipiruvic din ser (metoda cu 2,4-dinitrofenilhidrazină)


14. 14. Verificare practică individualSemestrul II

1. 1. Reacţii calitative ale lipidelor. Dozarea lipidelortotale, a trigliceridelor şi a glicerolului seric.


2. 2. Dozarea colesterolului si a fosfolipidelor serice.Determinări practice, muncăindividuală sau în echipă de 2-3persoane

3. 3. Dozarea corpilor cetonici din urină.Determinări practice, muncăindividuală sau în echipă de 2-3persoane

4. 4. Dozarea proteinelor prin metoda Gornall.Dozarea proteinelor prin micrometoda Bradford.


5. Acizii nucleici: dozarea ADN și ARN din tesutDeterminări practice, muncăindividuală sau în echipă de 2-3



5. hepatic. persoane

6.6.Dozarea fibrinogenului din plasma. Dozareahemoglobinei (metoda Drabkin) şi a bilirubineiserice (metoda Jendrassik).


7. 7. Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensenşi Pope-Stevens


8.

8. Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cuurează). Dozarea acidului uric din ser şi urină (dinser -metoda Folin, din urină -metoda Hopkins-Ronchés). Dozarea creatininei din ser şi urină(metoda Jaffé).


9. 9. Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi aclorului urinar (metoda Mohr)


10. 10. Dozarea calciului seric şi urinar -complexonometric şi permanganometric.Determinări practice, muncăindividuală sau în echipă de 2-3persoane

11.11.Dozarea fosfatului seric (metoda Raabe).Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyermodificată)


12.12.Identificarea: proteinelor, glucidelor, corpilorcetonici, pigmentilor biliari, sanguini si acizilorbiliari din urină.


13.13.Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi aacidului vanil-mandelic din urină (metodaspectrofotometrică). Dozarea T3 total seric printest ELISA competitiv


14. 14. Verificare practică individualBibliografie:BibliografieI. Bibliografia obligatorie

1. Alexandrina Oşan, Nagy E., Tero-Vescan A: Biochimie, lucrări practice. Lito Tg. Mureş, 2006

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiNoţiunile de biochimie constituie un fundament util şi deosebit de necesar în studiul fiziopatologiei,farmacologiei, toxicologiei, laboratorului clinic

10. EvaluareTipactivitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală

10.4Curs

Notiuni de biochimie descriptivă, căilecentrale ale metabolismului. metabolismulglucidic

Examen 75%

10.5 LP Abilităţi practice, pregătirea teoretică alucrărilor practice evaluate prin seminar

Media notei verificarii practice sia activităţii din timpulsemestrului

25%

10.6 Standard minim de performanțăStructura aminoacizilor și rolul lor în organism. Proteine – structura. vitamine hidro și liposolubile.Enzime. Căile centrale ale metabolismului si metabolismul glucidic. Tematica lucrarilor practice estecorelata cu cea a cursului cu scopul de a completa notiunile teoretice predate la curs cu cele aleanalizei de laborator.



25.11.2015 FARMACIE - CHIMIE FARMACEUTICĂ LR


FIȘA DISCIPLINEI1. Date despre program 1.1 Instituția de învățământsuperior

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGUMUREȘ

1.2 Facultatea FARMACIE1.3 Departamentul DSFS1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE FARMACEUTICĂ LR2.2 Titularul activităților de curs Şef lucr. dr. Rusu Aura

2.3 Titularul activităților de lp Conf.dr. Kelemen Hajnal, Conf.dr. Hancu Gabriel, Şef lucr. dr.Rusu Aura, Asist. dr. Székely-Szentmiklósi Blanka

2.4 Anul destudii III 2.5

Semestrul I, II 2.6 Tipul deevaluare EXAMEN2.7 Regimul

disciplinei OBL

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână

5 -semestrulI, 6 -semestrulII

3.2 din carecurs

2 -semestrulI, 3 -semestrulII

3.3 laborator(lp)

3 -semestrulI, II

3.4 Total ore din planul deînvățământ 154 3.5 din care

curs 70 3.6 laborator(lp) 84

Distribuția fondului de timp/săpt oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și peteren 1

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 0,5Examinări 0,25Alte activități 0,253.7 Total ore de studiu individual /săpt 3

3.8 Total ore pe semestru 196 - semestru I; 140 - semestrul II3.9 Număr de credite 6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum -4.2 de competențe -

5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului -5.2 de desfășurare a laboratorului -



6. Competențe specifice acumulate


Definirea şi descrierea conceptelor privind caracterele structurale,fizico-chimice, controlul calitativ şi cantitativ, metodele de analiză alesubstanţelor medicamentoase.Identificarea, interpretarea şi recunoaşterea relaţiilor complexe dintrestructura chimică şi activitatea farmacologică a substanţelormedicamentoase.Interpretarea şi exprimarea cauzalităţii aspectelor de structură fizico-chimică şi identificarea metodelor de analiză calitativă şi cantitativăaplicabile substanţelor medicamentoase.


Realizarea de proiecte sub coordonare, pentru rezolvarea unorprobleme specifice domeniului, cu evaluarea corectă a volumului delucru, resurselor disponibile, timpului necesar de finalizare şi ariscurilor, în condiţii de aplicare a normelor deontologice şi de eticăprofesională în domeniu, precum şi de securitate şi de sănătate înmuncă.


7.1 Obiectivul general al disciplinei

Studiul complex al substanţei farmaceutice, din punct de vedereal denumirii comune internationale, denumirii chimice, structuriichimice, metodelor de obţinere, proprietăţilor fizico-chimice,indicatiilor terapeutice, efectelor adverse, relaţiilor structurăchimică-activitate terapeutică, mecanismului de acţiune şi autilizării terapeutice a substanţelor antiseptice-dezinfectante şichimioterapice.Cunoaşterea etapelor şi cerinţelor necesare în elaborarea deproiecte de cercetare în scopul realizării de noi substanţeantiseptice-dezinfectante şi chimioterapice.


Cunoaşterea substanţelor, caracterizarea fizico-chimică, analizaşi identificarea prin reacţii generale, de grup sau specifice alesubstanţelor antiseptice-dezinfectante şi chimioterapice folositeîn practica farmaceutică.Studiul relaţiilor structură chimică-activitate terapeutică în cadruldiverselor clase de substanţe medicamentoase chimioterapice.Sintetizarea cunoştinţelor de chimie fundamentale acumulateanterior şi realizarea de conexiuni cu discipline de specialitate(tehnologia farmaceutică, farmacologia, farmacognozia).

8. ConținuturiNr.crt. 8.1 Curs Metode de predare Nr.

ore Observații

Semestrul I

1.

1. Curs introductiv: obiectul Chimiei farmaceutice.Noţiunea de substanţă medicamentoasă.Farmacopeea naţională şi FarmacopeeaEuropeană. Nomenclatura şi clasificareasubstanţelor medicamentoase în sistemul ATC.Metodele de obţinere ale substanţelormedicamentoase. Cercetarea şi prospectareamedicamentelor.

prezentare orală +multimedia

2.2. Relaţii între proprietăţile fizico-chimice şiactivitatea farmacologică a substanţelormedicamentoase.


3.3. Oxidanţi utilizaţi ca antiseptice-dezinfectante:peroxidul de hidrogen, peroxizi, permanganat depotasiu.


4. Antiseptice dezinfectante din clasa halogenilor



4. şi derivaţi ai acestora: clorul, hipocloriţi,cloramine; iodul, iodoform, povidon-iod.


5.

5. Compuşi metalici utilizaţi ca antiseptice-dezinfectante: compuşi ai argintului, compuşi aimercurului, compuşi ai bismutului, compuşi aizincului, compuşi ai aluminiului, compuşi aiborului. Antidoturi utilizate în intoxicaţii cu metale.


6.6. Antiseptice dezinfectante din clasa alcoolilor şiderivaţi ai acestora: alcool etilic, alcool izopropilic,propilenglicol, glicerol, oxidul de etilenă.


7.7. Antiseptice dezinfectante din clasa fenolilor şiderivaţi ai acestora: fenol, resorcinol,hexilrezorcinol, hidrochinonă, timol, eugenol,crezol, guajacol şi derivaţi.


8.8. Antiseptice dezinfectante derivaţi carbonilici:formaldehida, glutaraldehida, metenamina. Acizicarboxilici: acid acetic, acid benzoic şi benzoat desodiu.


9.

9. Antiseptice dezinfectante din clasa acizilor-fenoli: acid salicilic, esterii acidului para-hidroxibenzoic. Detergenţi utilizaţi ca antisepticedezinfectante. Coloranţi utilizaţi ca antisepticedezinfectante.


10.

10. Antiseptice bucale derivaţi de guanidină:ambazona, clorhexidina. Alte antiseptice bucale:hexetidină, benzidamidă. Derivaţi de terpenoideutilizaţi ca antiseptice: mentol, camfor, eucaliptol,terpinhidrat.


11.11. Derivaţi de 5-nitrofuran: furazolidon,nitrofurantoina, nifuroxazida, nifuratel. Derivaţi de8-hidroxichinolină: cliochinol, clorchinaldol.


12. 12. Chinolone – Fluorochinolone antibacteriene. prezentare orală +multimedia

13. 13. Sulfonamide antibacteriene (I) prezentare orală +multimedia

14. 14. Sulfonamide antibacteriene (II) prezentare orală +multimedia

Semestrul II

1. 1.Antibiotice: caracterizare generală prezentare orală +multimedia

2. 2.Antibiotice betalactamice: caracterizaregenerală


3. 3.Antibiotice betalactamice: peniciline naturale prezentare orală +multimedia

4. 4.Antibiotice betalactamice: peniciline desemisinteză


5. 5.Antibiotice betalactamice: cefalosporine (I) prezentare orală +multimedia

6. 6.Antibiotice betalactamice: cefalosporine (II).Carbapeneme, monobactame.


7. 7.Antibiotice polipetidice, aminoglicozide. prezentare orală +multimedia

8. 8.Antibiotice macrolide, tetracicline, fenicoli,oxazolidinone.


9. 9.Medicaţia antituberculoasă. prezentare orală +multimedia



10. 10.Medicamente antivirale. prezentare orală +multimedia

11. 11.Medicamente antiprotozoare. prezentare orală +multimedia

12. 12.Medicamente antihelmintice. prezentare orală +multimedia

13. 13.Medicamente antimicotice. prezentare orală +multimedia

14. 14.Medicaţia antineoplazică. prezentare orală +multimedia

Bibliografie:Bibliografie1.Rusu A., Uivaroşi V. Chinolone antibacteriene – evoluţie şi perspective de dezvoltare. EdituraMedicală, 2013, 307 pagini, ISBN 978-973-39-0760-2, cod CNCS 1672.Oniga O., Tiperciuc B., Eniu D., Oniga I.-E. – Medicaţia anticanceroasă. Actualităţi şi perspective,Editura Medicala Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2014.3.Oniga O., Tiperciuc B., Nastasă C., Ionuţ I. – Chimia şi acţiunea antibioticelor antibacteriene,Editura Medicala Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2013.4.Trandafirescu C., Sbârcea Laura, Chimie farmaceutică. Chimioterapice antiinfecţioase, EdituraMirton, Timişoara, 20105.Hațieganu E, Dumitrescu D, Stecoza C, Morușciag L – Chimie terapeutică, vol. 1, Ed. Medicală,București, 2006.6.Tiperciuc B., Oniga O. - Medicaţia antiinfecţioasă (Antimicobacteriene, antimicotice, antivirale), Ed.Medicala Universitară “Iuliu Haţieganu”,Cluj-Napoca, 2004.7.Oniga O., Tiperciuc B. - Antibiotice antibacteriene, Ed. Medicala Universitară “Iuliu Haţieganu”,Cluj-Napoca, 2003.8.Farmacopeea Română Ediţia a X-a, Ed. Medicală, București, 1993.9.European Pharmacopoeia 8th Edition, Council of Europe, Strasburg, 2014.10.Memomed 2015 Memorator de Medicamente Ghid Farmacoterapic, Ed. Minesan, București,2015.11.Stroescu V – Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ediţia a VII-a revizuită şi completată,Editura Medicală, Bucureşti, 2001


ore Observații

Semestrul I

1.

1. Aspecte speciale ale protecţiei muncii înlaboratorul de Chimie farmaceutică. Aspectegenerale ale Farmacopeei Române Ed. a X-a(FRX) şi ale Farmacopeei Europene Ed. a 8-a(Eph8).

prezentare orală

2.2. Metode generale de analiză prevăzute în FRXşi Eph8. Prevederile FRX: Controlul organoleptic.Solubilitatea substanţelor. Aspectul soluţiei.Prepararea reactivilor.

lucrare practică delaborator

3. 3. Controlul limitelor de impurităţi anorganice (I) lucrare practică delaborator

4. 4. Controlul limitelor de impurităţi anorganice (II) lucrare practică delaborator

5.5. Analiza monografică după FRX şi EPh8 asubstanţelor Natrii chloridum, Acidum aceticumdilutum.


6. 6. Analiza acidului benzoic, benzoatului de sodiu.Analiza peroxidului de hidrogen.


7. 7. Analiza cloraminei B. Obţinerea şi analizaiodoformului.

lucrare practică delaboratorlucrare practică de



8. 8. Analiza unor compuşi de argint. laborator

9. 9. Analiza unor compuşi ai de mercur. Analizaunor compuşi de bismut.


10. 10. Analiza unor compuşi ai zincului. lucrare practică delaborator

11. 11. Analiza unor compuşi ai aluminiului. lucrare practică delaborator

12. 12. Analiza unor compuşi ai borului. lucrare practică delaborator

13. 13. Identificarea şi diferenţierea substanţelormedicamentoase lucrare practică de laborator


14. 14. Identificarea şi diferenţierea substanţelormedicamentoase

lucrare de verificare acunoştinţelor

Semestrul II

1. 1. Analiza unor reprezentanţi ai alcoolilor. lucrare practică delaborator

2. 2. Analiza unor reprezentanţi ai fenolilor. lucrare practică delaborator

3. 3. Analiza acidului benzoic, acidului salicilic, şi aesterilor acestora.


4. 4. Analiza unor reprezentanţi ai coloranţilor. lucrare practică delaborator

5. 5. Analiza guaiacolsulfonatului de potasiu,ambazonei, mentolului, terpinhidratului.


6.6. Analiza formolului, metenaminei, a unorderivaţi de 5-nitrofuran şi a unor derivaţi de 8-hidroxi-chinolină.


7. 7. Analiza unor reprezentanţi din clasasulfamidelor bacteriostatice.


8. 8. Analiza unor reprezentanţi din clasapenicilinelor betalactamice.


9.9. Analiza unor reprezentanţi din clasaaminoglicozidelor, Cloramfenicolului şi esterilorsăi, analiza tetraciclinelor.


10.10. Analiza unor reprezentanţi din clasatuberculostaticelor: izoniazida, etionamida, PAS-Na.


11. 11. Analiza chininei, chinidinei şi a săruriloracestora. Analiza piperazinei.






14. 14. Verificarea cunoştinţelor practice verificare practicăBibliografie:1.Kelemen H. Hancu G. Rusu A. Chimie farmaceutică. Aspecte practice, volumul I, EdituraUniversity Press, Tîrgu Mureş, 20152.Gyéresi Á., Kelemen H., Hancu G., Székely P. - Analize monografice commentate – Lucrăripractice de chimie farmaceutică, Litografia UMF Târgu Mureş, 2008, 3. Gyéresi Á., Kelemen H., Hancu G., Székely P. - Culegere de analize monografice (Substanţemedicamentoase oficinale în Farmacopeea Română ed. a X-a, Litografia UMF Târgu Mureş, 2008, 4. Muntean Daniela Lucia, Bojiţă M.: Controlul medicamentelor. Metode spectrale, cromatografice şielectroforetice de analiză, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2004, 5. Imre Silvia, Muntean Daniela Lucia : Principii ale analizei medicamentului, editura University PressTg. Mureş, 2006.



9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiCunoaşterea caracterelor structurale, fizico-chimice respectiv a caracteristicilor analitice alesubstanţelor medicamentoase.Ponderea deosebită în terapie a unor clase de compuşi este înstrânsă legătura cu aspectele chimice respectiv analitice.Importanţa deosebită a concordanţei dintrestructura chimică a unor substanţe medicamentoase şi aspectele farmacologice ale acestora.


din nota finală

10.4Curs

Conform specificului disciplineiAspecte caracteristice privind studiulcomplex al substanţei farmaceutice dinpunct de vedere chimic şi farmacologic

Examen teoretic scris (80%)Lucrări de verificare scrise întimpul semestrului (10%)

90%

10.5 LPConform specificului disciplineiControlul calitativ şi cantitativ alsubstanţelor medicamentoase

Verificarea practică 10%

10.6 Standard minim de performanță- promovarea examenului teoretic de la finalul semestrului (nota 5).- promovarea verificării cunoştinţelor practice (nota 5).- efectuarea şi promovarea lucrărilor de verificare din timpul semestrului (2 verificări scrise) - mediaacestor lucrări reprezentând 10% din nota finală.- efectuarea tuturor lucrărilor din timpul semestrului.- recuperarea tuturor laboratoarelor la care studentul a absentat.- îndeplinirea tuturor obligaţiilor şcolare conform regulamentului disciplinei

25.11.2015 FARMACIE - FARMACOGNOZIE




1.2 Facultatea FARMACIE1.3 Departamentul Departamentul de Științe Farmaceutice de Specialitate (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei FARMACOGNOZIE2.2 Titularul activităților de curs Conf.dr. EŞIANU SIGRID

2.3 Titularul activităților de lpConf.dr. EŞIANU SIGRID, Şef lucr.dr. LACZKÓ ZÖLDESZTER, şef lucr.dr. VARGA ERZSÉBE, asist univ drndŞTEFĂNESCU RUXANDRA EMILIA

2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul I + II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 6 3.2 din care curs 3 3.3 laborator (lp) 33.4 Total ore din planul de învățământ 84 3.5 din care curs 42 3.6 laborator (lp) 42

Distribuția fondului de timp/săpt ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițesem I - 5;sem II -3;

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și peteren

sem I -0.5; semII - 1 oră

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri

Tutorial

sem I - şiIIconformoraruluidisciplinei

Examinări sem I -1;sem II -1;

Alte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt sem I -5.5; sem II - 4.5;3.8 Total ore pe semestru sem I -161; sem II - 147;3.9 Număr de credite sem I -7; sem II - 5;


5. Condiții (acolo unde este cazul)



5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului



În urma asimilării informaţiilor primite studenţii vor înţelege şi cunoaşte− procesele de cultivare, recoltare, depozitare şi prelucrare a plantelormedicinale;− produsele vegetale utilizate în terapeutică în România/Europa− principalele clase de principii active: clasificare, structuri chimice,metode de extracţie, identificare şi dozare,acţiuni farmacologice,mecanisme de acţiune;Studenţii vor dobândi următoarele abilităţi:- caracterizarea a peste 250 produse medicinale vegetale şi animaledin punct de vedere al nomenclaturii,provenienţei, caracterelor macro-şi microscopice, compoziţiei chimice, acţiunii şi utilizării;- identificarea produselor vegetale condiţionate industrial sub formă deceaiuri monocomponente şimulticomponente, pe baza caracterelor chimice, macro- şimicroscopice în vederea depistării unor posibile confuzii sausubstituiri;- realizarea controlului calitativ şi cantitativ al produselorvegetale/fitopreparatelor cu metode specifice farmacognoziei, conformfarmacopeei române şi europene (extragerea principiilor active,identificarea lor prin reacţii chimice, prin metode cromatografice şispectrometrice, determinarea cantitativă)- evaluarea, argumentarea critică a asocierilor de produse vegetale(concordanţa efectelor farmacologice cu domeniul de indicaţieterapeutică), a fitopreparatelor (indicaţii, posologie, mod deconservare).


- Familiarizarea cu munca în echipă. Lucrând în grupe, studenţiiparticipă la stabilirea etapelor de lucru,execută o parte dintr-o etapă,asumându-şi responsabilitatea în condiţii de autonomie restrânsă şiasistenţă calificată.- Îmbunătăţirea competenţelor lingvistice de specialitate. Analizafarmacognostică a unor produse vegetale este efectuată conformmonografiilor din farmacopeea europeană, în limba engleză.− Utilizarea eficientă şi critică a surselor de informare (internet, bazede date, cursuri on-line, etc) pentru dezvoltarea personală şiprofesională.



− Furnizarea de cunoştinţe fundamentale despre produsemedicinale vegetale şi animale(obţinere, răspândire, identificare,utilizare; biosinteza, proprietăţile, extracţia,izolarea şi modul deacţiune a principiilor active), cu accent deosebit pe cele vegetale,ele constituind materii prime pentru obţinerea de fitopreparate şifitomedicamente.


Acumularea şi aprofundarea cunoştinţelor privind:- Procese de obţinere, condiţionare şi depozitare a produselorvegetale medicinaleconform regulilor de bună practică;- Identificarea, prin metode macro- şi microscopice, a produselorvegetale medicinaleîntregi sau mărunţite, unice sau în amestec, în vedereadeterminării calităţii şi depistării unor posibile confuzii şisubstituiri.- Metode fitochimice de analiză şi control, specifice produselor şiextractelor vegetale.− Acţiunea, utilizările terapeutice şi posologia produselor



vegetale şi a fitopreparatelor.


ore Observații

Semestrul I

1.

Introducere. Definiţia şi istoricul farmacognoziei.Obţinerea produselor vegetale medicinale.Obţinerea plantelor medicinale/ produselorvegetale medicinale din flora spontană; necesitateşi dezavantaje. Cartarea economică. Ocrotireaplantelor din flora spontană. Cultivarea plantelormedicinale. Obiectivele cultivării. Avantaje.Ameliorarea şi măsuri agrofitotehnice pentrucreşterea producţiei. Recoltarea plantelormedicinale din flora spontană şi din culturi.Uscarea plantelor mediciale. Condiţionarea,ambalarea, marcarea, depozitarea, transportul şicontrolul produselor vegetale medicinale.

Prezentare orală însoţită devideoproiectare

2.

Compoziţia chimică a produselor vegetalemedicinale - principii active. Compuşi naturali:clasificare, biogeneză. Principiul activ -fitocomplex. Chemotaxonomia. Produse vegetalecu acţiune fizică. Lycopodium sporae, Carbomedicinalis, Gossypium depuratum. Glucide. a)Monozaharide: Generalităţi. Produse vegetalemedicinale: Glucosum, Fructosum, Sorbitolum,Inozitolum, Mel depuratum. b) Oligozaharide:Generalităţi. Produse vegetale medicinale:Saccharum, Saccharum lactis, Lactulosum,Lactitolum.


3.

Polizaharide (glicani) - Generalităţi. HomoglicaniProduse vegetale medicinale: Amylum, Dextrine,Ciclodextrine, Cellulosum, Lanugo gossypiabsorbens, Inulinum, Manna, Fraxinus ornus,Graminis rhizoma. Heteroglicani - Pectine.Generalităţi. Produse vegetale: Cydoniae semen,Ceratoniae fructus. - Gume. Generalităţi. Acaciaegummi, Tragacantha. - Mucilagii. Generalităţi.


4.

Produse vegetale medicinale din plantesuperioare ce conţin mucilagii: Althaeae radix etfolium, Malvae folium et flos, Verbasci flos,Farfarae folium, Plantaginis folium, Salep tuber,Tiliae flos, Lini semen, Psylli semen, Plantaginisovatae semen, Plantaginis ovatae seministegumentum, Cyamopsidis seminis pulvis,Echinaceae radix/herba.


5.

Mucilagii din plante inferioare- generalităţi.Produse vegetale medicinale: Acid alginic,Alginaţi, Carrageen, Agar, Lichen islandicus,Polizaharide produse de bacterii: Dextrani,Xanthan. Glicozide (heterozide). Generalităţi.Noţiunile


Produse vegetale medicinale cu glicozide tiolice:Sinapis nigrae semen, Sinapis albae semen; -Produse vegetale ce conţin alte tipuri de compuşicu sulf: Allii sativi bulbus, Allii cepae bulbus -Produse vegetale medicinale cu glicozidefenolice: Uvae ursi folium, Vitis idaeae folium, Prezentare orală însoţită de



6. Populi gemmae, Salicis cortex, Filipendulaeulmariae herba. - Antranoide: Generalităţi.Structura chimică. Identificare. Dozare. Acţiune.Utilizări. Efecte secundare. Produse vegetalemedicinale: Frangulae cortex, Rhamni purshianicortex, Rhamni catharticae fructus, Rhei rhizoma,Sennae folium et fructus, Aloe.

videoproiectare

7.

Alte produse vegetale medicinale ce conţinderivaţi ai antracenului: Chrysarobinum –diantrone; Naftodiantrone - Hypericiherba.Glicozide cardiotonice:Generalităţi.Structura chimică. Relaţia structurăchimică/acţiune. Reacţii de identificare. Metodede dozare. Acţiunea tonicardiacelor.


8.

Produse vegetale medicinale cu glicozidecardiotonice: Digitalis purpureae folium, Digitalislanatae folium, Strophanti semen, Convallariaeherba, Adonidis herba, Nerii folium, Scillaebulbus, Hellebori radix. Saponozide: Generalităţi:Structură chimică. Acţiune farmacologică.Proprietăţi chimice. Identificare. Determinarecantitativă.


9.

Saponozide: Produse vegetale medicinale cusaponine triterpenice pentaciclice: Saponariaerubrae radix, Saponariae albae radix, Primulaeradix, Polygalae radix, Liquiritiae radix,Hippocastani semen, Equiseti herba, Eryngiiherba, Quillajae cortex, Ononidis radix, Herniariaeherba, Hederae herba, Ginseng radix, Centellaeasiaticae herba, Cimicifugae rhizoma.


10.

Produse vegetale cu saponine sterolice:Sarsaparillae radix, Digitalis purpureae folium,Dioscorea species, Rusci rhizoma. Produsevegetale cu triterpene neglicozidate: Calendulaeflos. - Flavonoide: Generalităţi: Structura chimică.Clasificare. Răspândire. Rolul lor în plante. Acţiunifarmacologice. Identificări. Determinări cantitative.


11.

Produse vegetale medicinale cu flavone/flavonoli/flavani: Sophorae flos, Fagopyri herba, Rutaeherba, Violae herba cum flore, Orthosiphonisherba, Maydis stigma, Cerasorum stipites,Polygoni avicularis herba, Sambuci flos.Cynaraefolium, Cardui mariae fructus, Crataegi flos, foliumet fructus, Passiflorae herba, Betulae folium,Ginkgonis folium, Solidaginis virgaureae herba,Solidaginis herba.


12.

Produse vegetale medicinale cu antocianine:Cyani flos, Malvae arboreae flos, Myrtilli fructusrecens, Ribes nigri fructus, Hibisci sabdariffaeflos, Papaveris rhoeados flos. - Cumarine:Generalităţi. Structura chimică. Clasificare.Răspândire. Utilizări. Produse vegetalemedicinale: Ammi visnagae fructus, Ammi majorisfructus, Pimpinellae radix, Angelicae radix,Levistici radix, Melliloti herba, Meliloti flos.


13.

Iridoide. Generalităţi: Structura chimică.Clasificare. Răspândire. Importanţachemotaxonomică. Analiza cantitativă şi calitativă.Produse vegetale cu conţinut în iridoide. Agni




casti fructus, Harpagophyti radix.

14.

Substanţe tanante. Generalităţi: Structuri chimice.Clasificare. Răspândire. Proprietăţi. Acţiunefarmacologică. Identificări şi determinăricantitative. Produse vegetale medicinale:Quercus cortex, Gallae, Gei rhizoma, Ratanhiaeradix, Tormentillae rhizoma, Bistortae rhizoma,Hammamelidis folium, Anserinae herba,Agrimoniae herba, Alchemillae herba, Lythriherba, Myrtilli fructus siccus, Coryli folium,Juglandis folium, Sanguisorbae herba.


Semestrul II

1.

Lipide. Generalităţi: Compoziţie chimică.Proprietăţi fizicochimice. Răspândire. Utilizări. a)Uleiuri grase bogate în acid oleic (nesicative):Olivae oleum, Amygdalae oleum, Arachidisoleum, Rapae oleum. b)Uleiuri grase bogate înacid linolic (semisicative): Sesami oleum,Helianthi annui oleum, Mayidis oleum.


2.

Uleiuri grase bogate în acid linolic şi alfa-linolenic(sicative): Sojae oleum, Lini oleum, Tritici aestivioleum, Gossypi oleum, Carthami oleum d) Uleiuribogate în acid linolic şi gamalinolenic: Boragonisofficinalis oleum, Oenotherae oleum e) Uleiurigrase cu acţiune farmacologică: Ricini oleum,Crotonis oleum, Hydnocarpi oleum, Iecoris asellioleum f) Grăsimi: Cacao oleum, Cocois oleumCeruri: Adeps lanae anhydricus, Cera flava, CeraCarnauba, Cetaceum g)Fosfatide generalităţi.Lecitinum ex ovo, Lecitinum vegetabile (soia,rapiţă). h) Fitosteroli – generalităţi. Sabalisserrulatae fructus, Urticae radix, Scvalen


3.

Uleiuri volatile. Generalităţi. Caractere generaleale uleiurilor volatile. Obţinere. Proprietăţi fizice şichimice. Metode de analiză. Compoziţia chimică.Structuri chimice. Acţiuni farmacologice. Produsevegetale medicinale: - din familia Lamiaceae:Menthae piperitae folium et aetheroleum,Menthae crispae folium, Salviae officinalis folium,Salviae sclareae aetheroleum, Salviae trilobaefolium


4.

Uleiuri volatile - din familia Lamiaceae Thymiherba et aetheroleum, Serpylli herba, Origaniherba, Lavandulae flos, Melissae folium,Dracocephali herba, Rosmarini folium etaetheroleum, Hyssopi herba. - din familiaApiaceae: Anisi vulgaris fructus et aetheroleum,Anisi stellati fructus et aetheroleum, Foeniculiamari fructus et aetheroleum, Foeniculi dulcisfructus, Carvi fructus, Coriandri fructus,Petroselini fructus et radix.


5.

Uleiuri volatile - din familia Asteraceae:Matricariae flos et aetheroleum, Millefolii herba,flos, Arnicae flos, Chamomillae romanae flos,(Guajaci lignum). - din familia Lauraceae:Cinnamomi zeylanici cortex et aetheroleum,Camphora. - din familia Myrtaceae: Eucalyptifolium et aetheroleum, Melaleucae aetheroleum,Caryophylli flos et aetheroleum.




6.

Uleiuri volatile - din familia Rutaceae: Limonisaetheroleum, Citri epicarpium et mezocarpium,Aurantii amari epicarpium et mezocarpium,Aurantii amari floris et aetheroleum. - din familiaZingiberaceae: Zingiberis rhizoma, Curcumaexanthorrhizae rhizoma. - din diferite familii:Citronellae aetheroleum, Iuniperi pseudo-fructuset aetheroleum, Calami rhizoma, Myristicaefragrantis aetheroleum, Guajaci ligni, Pinipumilionis aetheroleum, Pini silvestrisaetheroleum, Iridis rhizoma.


7.

Balsamuri. Răşini. Gudroane. Generalităţi:Compoziţia chimică. Răspândire. Localizare.Obţinere. Utilizări. a) Oleorezine: Terebinthinacommunis, Balsamum canadense, Laricinaterebinthina. b) Balsamuri: Balsamumperuvianum, Balsamum tolutanum, Benzoesumatrans, Benzoe tonkinensis; c) Rezine:Ammoniacum resina, Guajaci resina, Mastix,Ellemi, Dammar; d) Gummirezine: Myrrha,Olibanum indicum; e) Glicorezine: Scammoniaeresina, Jalapae resina, Convolvuli herba,Podophyllinum; e) Gudroane: Pix liquida, Pixlithanthracis, Pix Abietinarum, Pix Pinaceae, PixBetulae, Pix Iuniperi oxycedri;


8.Alcaloizi. Generalităţi: Definiţie. Răspândire.Proprietăţi chimice. Structuri chimice, clasificare.Reacţii de identificare. Metode de extracţie şiizolare. Determinări cantitative.


9.

Produse vegetale medicinale. - cu alcaloizineheterociclici: Ephedrae herba, Colchici semen,Capsici fructus. - cu alcaloizi piridinici şipiperidinici: Nicotianae folium, Arecae semen,Conii fructus, Lobeliae herba, Granati cortex. - cualcaloizi tropanici: Belladonnae radix et folium,Hyoscyami folium, Stramonii folium, Mandragoraefolium, Duboisiae folium, Scopoliae radix, Cocaefolium.


10.

Produse vegetale medicinale - cu alcaloiziimidazolici şi indolici: Iaborandi folium, Strychnisemen, Calabarica faba, Yohimbae cortex,Secalae cornutum, Rauwolfiae radix, Vincaeminoris herba, Vincae roseae herba, Ignatiisemen.


11.

Produse vegetale medicinale- cu alcaloizichinolinici şi izochinolinici: Cinchonae cortex,Opium crudum, Papaveris fructus, Ipecacuanhaeradix, Curara; Chelidonii herba, Fumariae herba,Berberidis cortex, Hydrastidis rhizoma, Boldifolium.


12.

Produse vegetale medicinale- cu alcaloizi purinici:Coffeae semen, Colae semen, Theae folium,Cacao semen, Mathe folium, Guarana.– cualcaloizi chinolizidinici: Cytisi semen, Scopariaeherba. - cu alcaloizi terpenici: Aconiti tuber. - cualcaloizi sterolici: Veratri rhizoma, Sabadillaesemen.


Principii amare. Generalităţi: Definiţie. Clasificare.Structura chimică. Determinare cantitativă. Acţiuni



13.

farmacologice. a) Amara pura: Gentianae radix,Centaurii herba, Menyanthidis folium, Cichoriiherba, Taraxaci herba, Cardui benedicti herba,Marrubii herba, Quassiae lignum. b) Amaraaromatica: Absinthii herba, Aurantii epicarpium etmezocarpium, Calami rhizoma. c) Amaramucilaginosa: Cetraria islandica. d). Amaraadstringentia: Condurango cortex.


14.

Produse vegetale medicinale cu acţiune sedativă.Valerianae radix, Lupuli strobuli et glandulae,Ballote nigrae herba, Leonuri cardiacae herba,Piper methystici rhizoma, Cannabis indicaeherba. Produse vegetale cu acţiune vermifugă şiinsecticidă. Filicis maris rhizoma, Cucurbitaesemen, Cinae flos, Kamala, Kosso flos, Tanacetiparthenii herba, Pyrethri flos. Produse vegetalemedicinale bogate în vitamine. Rosae pseudo-fructus, Hippophaë rhamnoides fructus, Sorbusaucupariae fructus, Faex Medicinalis, Urticaefolium. Prezenţa vitaminelor în diferite produsenaturale.


Bibliografie:I. Bibliografie obligatorie1. EŞIANU S, Laczkó Zöld E – Farmacognozie, curs, vol I 2012, format electronic2. EŞIANU S - Farmacognozie, curs, vol II, 2013, format electronic3. *** Farmacopea Română4. *** European Pharmacopoeia ed. 8.0II. Bibliografie facultativă1. CIULEI I, GRIGORESCU Em, STĂNESCU U: Plante medicinale, Fitochimie şi Fitoterapie. vol.I şiII, Editura Medicală, Bucureşti, l9932. STĂNESCU U, MIRON A, HĂNCIANU M, APROTOSOAIE C – Plante medicinale de la A la Z,Ed. “Gr.T.Popa”, UMF Iaşi, vol I şi II, 20043. ISTUDOR V: Farmacognozie. Fitochimie. Fitoterapie. vol. I, II şi III, Ed. Medicală Bucureşti, (1998,2001,2005)4. ***www.ema.europa.eu (find medicines; herbal medicines for human use)


ore Observații

Semestrul I

1.

Lucrare introductivă. Instructaj de protecţia munciiîn lab. de farmacognozie/fitochimie. Modul deefectuare a unei analize farmacognostice conformFR X./Ph.Eur. Vizitarea Grădinii de plantemedicinale a UMF.

Prezentarea temei şi discuţii

2.Controlul macroscopic. Controlul macroscopic a 6produse vegetale (radix, herba, folium, floscortex, semen, fructus).

Prezentarea temei cu planşe,videoproiectare. Executareadeterminărilor individual.

3.

Controlul microscopic. Tehnica pregătiriipreparatelor microscopice. Efectuarea a 5preparate microscopice: 2 secţiuni transversale, 3pulberi, 1 preparat de suprafaţă şi caracterizarealor.


4.Controlul purităţii produselor vegetale medicinaleconform farmacopeei. Determinarea impurităţilor.Determinarea pierderii prin uscare. Determinareacenuşei totale şi a cenuşei insolubile în HCl dil.

Prezentarea temei şiexecutarea determinărilor îngrupuri mici.

Analiza farmacognostică a produselor vegetale cuacţiune fizică şi a celor cu conţinut în glucide.Identificarea produselor vegetale medicinale pe



5.

baza caracterelor macro- şi microscopice:Lycopodium sporae, Gossypium depuratum,Amylum, Graminis rhizoma, Acaciae gummi,Tragacantha, Althaeae radix et folium, Malvaeflos et folium, Verbasci flos, Lini semen, Psylliisemen, Farfarae folium, Plantaginis folium, Agar-agar, Carrageen, Lichen islandicum. Determinărifitochimice: Determinarea vâscozităţii unui extractcu aparatul Höppler. Determinarea factorului deîmbibare a produsului Lini semen.

Prezentarea temei cu planşe,videoproiectare. Executareaanalizelor individual şi în grupurimici.

6.

Analiza farmacognostică a produselor vegetale cuconţinut în glicozide cianogenetice, senevolice şifenolice. Identificarea produselor vegetalemedicinale pe baza caracterelor macro- şimicroscopice: Amygdalae semen, Sinapis nigraesemen, Sinapis albae semen, Vitis idaeae folium,Uvae ursi folium, Salicis cortex, Populi gemma.Determinări fitochimice: identificarea şideterminarea cantitativă a arbutozidei din Vitisidaeae folium.


7.

Analiza farmacognostică a produselor vegetale cuconţinut în antranoide şi naftodiantrone.Identificarea produselor vegetale medicinale pebaza caracterelor macro- şi microscopice:Frangulae cortex, Rhei rhizoma, Aloe, Sennaefolium et fructus, Hyperici herba. Determinărifitochimice: reacţii de identificare şi dozareaantraglicozidelor din Frangulae cortex.


8.

Analiza farmacognostică a produselor vegetale cuconţinut în glicozide cardiotonice. Identificareaproduselor vegetale medicinale pe bazacaracterelor macro- şi microscopice: Digitalispurpureae folium, Digitalis lanatae folium,Strophanti semen, Convallariae herba, Adonidisherba, Scillae bulbus, Hellebori rhizoma.Determinări fitochimice: Reacţii de identificarepentru inelul lactonic, nucleul sterolic şi ozespecifice.


9.

Analiza farmacognostică a produselor vegetale cuconţinut în saponozide. Identificarea produselorvegetale medicinale pe baza caracterelor macro-şi microscopice: Saponariae rubrae radix,Saponariae albae radix, Primulae radix, Liquiritiaeradix, Equiseti herba, Calendulae flos, Ononidisradix, Hederae folium, Polygalae radix, Eryngiiherba, Hederae folium. Determinări fitochimice:Analiza prin CSS. Indicele hemolitic. Indicele despumificare. Dozarea saponinelor hemolitice.


10.

Analiza farmacognostică a produselor vegetale cuconţinut în flavonoide, antocianine şi cumarine.Identificarea produselor vegetale medicinale pebaza caracterelor macro- şi microscopice:Sophorae flos, Maydis stigmata, Cerasorumstipites, Violae tricoloris herba, Sambuci flos,Crataegi fructus, folium et flos, Betulae folium,Solidaginis virgaureae herba, Trioni herba;Cynarae folium, Cyani flos, Malvae arboreae flos,Meliloti herba, Ammi visnagae fructus, Carduimariae fructus.


Analiza farmacognostică a produselor vegetale cu



11.

conţinut în flavonoide, antocianine şi cumarine.Determinări fitochimice: identificarea flavonoidelorprin reacţii generale şi CSS. Determinareacantitativă a flavonoidelor din Cynarae folium şiCrataegi folium cum flores. Determinareacantitativă a polifenolilor din Cynarae folium.


12.

Analiza farmacognostică a produselor vegetale cuconţinut în substanţe tanante. Identificareaproduselor vegetale medicinale pe bazacaracterelor macro- şi microscopice: Ratanhiaeradix, Hamamelidis folium, Quercus cortex,Gallae, Gei rhizoma, Tormentillae radix,Agrimoniae herba, Anserinae herba, Alchemillaeherba, Lythri herba, Myrtilli fructus siccus.Determinări fitochimice: Identificarea substanţelortanante prin reacţii chimice. Determinareacantitativă a substanţelor tanante prin metodapulberii de piele.


13.Identificarea şi caracterizarea produselor vegetaledin amestecuri (ceaiuri medicinale) prin metodemacro- şi microscopice. Analiza farmacognosticăa unui produs vegetal necunoscut. Recapitulare.

Executarea determinărilorindividual.

14. Examen practicSemestrul II

1.

Analiza farmacognostică a grăsimilor, uleiurilorgrase, cerurilor şi produselor vegetale cu conţinutîn lipide. Identificarea produselor vegetalemedicinale pe baza caracterelor macroscopice:Adeps lanae anhydricus, Adeps lanae hydrosus,Alcooles lanae, Alcoolum cetylstearylicum etemulsificans, Cacao oleum, Cera flava, Cera alba,Cetaceum, Helianthi oleum, Ricini oleum, Iecorisaselli oleum. Determinări fitochimice: analiza unoruleiuri grase prin CSS.


2.

Metode de obţinere a uleiurilor volatile.Determinarea cantitativă a uleiurilor volatile dinproduse vegetale medicinale conformfarmacopeei. Obţinerea uleiului volatil prinantrenare cu vapori de apă (din Menthae folium).Obţinerea uleiului volatil prin hidrodistilare (dinFoeniculi fructus). Obţinerea uleiului volatil prinpresare (din Citri pericarpium). Determinareacantitativă a uleiului volatil din Matricariae flos.


3.Analiza calitativă a uleiurilor volatile. Condiţii depuritate conform farmacopeei. Determinareaconstantelor fizice ale uleiurilor volatile obţinuteprin diferite metode.


4.

Analiza farmacognostică a produselor vegetalemedicinale cu conţinut în ulei volatil. Identificareaproduselor vegetale medicinale prin caracteremacro- şi microscopice: - din familia Lamiaceae:Menthae piperitae folium, Melissae folium,Salviae folium, Thymi herba, Serpylli herba,Lavandulae flos, Origani herba, Rosmarini folium.- din familia Asteraceae: Matricriae flos, Millefoliiflos, Arnicae flos. - din familia Apiaceae: Anisifructus, Foeniculi fructus, Carvi fructus, Coriandrifructus. - din familiile Myrtaceae, Lauraceae,




Rutaceae şi alte familii: Eucalypti folium,Caryophylli flos, Cinnamomi cortex, Aurantiipericarpium, Calami rhizoma, Iuniperi pseudo-fructus, Citri pericarpium.

5.

Analiza farmacognostică a produselor vegetalemedicinale cu conţinut în ulei volatil: Determinărifitochimice: - Identificare prin CSS a produselorMenthae aetheroleum, Foeniculi aetheroleum,Matricariae aetheroleum, Lavandulaeaetheroleum, Citri aetheroleum;


6.

Analiza farmacognostică a produselor vegetalemedicinale cu conţinut în ulei volatil: Determinăricantitative ale compuşilor volatili: - Dozareamentolului şi esterilor de mentil. - Dozareaazulenelor din Matricriae aetheroleum. - Dozareacarvonei din Carvi aetheroleum prin metodăspectrofotometrică.


7.

Analiza farmacognostică a produselor vegetalemedicinale cu conţinut în ulei volatil: Determinăricantitative ale compuşilor volatili: - Dozareaeugenolului din Caryophylli aetheroleum cumetoda balonului Cassia. - Dozarea aldehideicinamice din Cinnamomi aetheroleum prinmetoda oximtitrimetrică.


8.

Metode de extracţie şi identificarea alcaloizilor.Extracţia alcaloizilor cu solvenţi polari şi nepolari.Reacţii de culoare şi precipitare pentruidentificarea alcaloizilor din extracte. Analiza CSSa extractelor cu alcaloizi.


9.

Analiza farmacognostică a produselor vegetalemedicinale cu conţinut în alcaloizi. Identificareaproduselor vegetale medicinale prin caracteremacro- şi microscopice: - cu alcaloizineheterociclici: Colchici semen, Capsici fructus,Ephedrae herba. - cu alcaloizi tropanici:Belladonnae radix et folium, Hyoscyami folium,Stramonii folium, Cocae folium. - cu alcaloiziindolici: Strychni semen, Secale cornutum,Vincae minoris herba; - cu alcaloizi purinici:Cacao semen, Thaeae folium, Coffeae semen. -cu alcaloizi terpenici: Aconiti tuber, Veratri radix; -cu alcaloizi chinolinici, izochinolinici: Cinchonaecortex, Papaveris fructus, Berberidis cortex,Hydrastidis rhizoma, Chelidonii herba,Ipecacuanhae radix.


10.

Analiza farmacognostică a produselor vegetalemedicinale cu conţinut în alcaloizi. Determinărifitochimice: Dozarea capsaicinei cu metodavanadică. Dozarea alcaloizilor tropanici.Identificarea alcaloizilor purinici prin reacţiamurexidului, prin microsublimare şi CSS.Identificarea alcaloizilor din Cinchonae cortex.Dozarea chininei prin metoda titrimetrică.


11.

Analiza farmacognostică a produselor vegetalemedicinale cu conţinut în principii amare şivitamine. Identificarea produselor vegetalemedicinale prin caractere macro- şi microscopice:Gentianae radix, Centaurii herba, Menyanthidisfolium, Absinthii herba, Cichorii herba, Cnici

Prezentarea temei cu planşe,videoproiectare. Executareaanalizelor individual şi în grupuri



herba, Aurantii pericarpium, Taraxaci herba,Rosae pseudofructus, Hippophaë rhamnoidesfructus, Urticae folium. Determinări fitochimice:Determinarea indicelui de amăreală.

mici.

12.

Analiza farmacognostică a produselor vegetalemedicinale cu acţiune sedativă, antihelmintică şiinsecticidă. Identificarea produselor vegetalemedicinale prin caractere macro- şi microscopice:Valerianae radix, Lupuli strobuli, Leonuri herba;Filicis maris rhizoma, Cinae flos, Pyrethri flos.


13.Analiza farmacognostică a unui produs vegetalnecunoscut şi identificarea produselor vegetaledintr-un ceai din comerţ. Recapitulare


14. Examen practicBibliografie:I. Bibliografie obligatorie1. Laczkó Zöld E, Eşianu S – Farmacognozie, îndrumător de lucrări practice, vol I, 2012, formatelectronic 2. Eşianu S, Laczkó Zöld E - Farmacognozie, îndrumător de lucrări practice, vol II, 2013, formatelectronic2. *** Farmacopea Română3. *** European Pharmacopoeia ed.8.0II. Bibliografie facultativă1. Rahfeld B – Mikroskopischer Farbatlas pflanzlicher Drogen, Spektrum Akademischer Verlag,2009

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiNumărul mare de monografii de produse vegetale medicinale noi introduse în FarmacopeeaEuropeană şi tendinţa în creştere pe plan mondial de a utiliza fitopreparate/preparate pe bază deplante medicinale, impune un studiuaprofundat în acest domeniu.

10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Corectitudinea şicompletitudineacunoştinţelor,capacitatea de a operacu acestea în modcorect şi adecvat.

Examen scris - test grilă 80%

10.5 LPCapacitatea de a efectuao analiză farmacognostică.Corectitudinea rezultatelor.

Verificare practică 20%

10.6 Standard minim de performanțăCunoaşterea produselor vegetale oficinale din farmacopeea română şi europeană şi capacitatea dea realiza analiza farmacognostică a acestora.

25.11.2015 FARMACIE - FARMACOLOGIE




1.2 Facultatea de Farmacie1.3 Departamentul DSFS1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei FARMACOLOGIE2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. Maria T. Dogaru2.3 Titularul activităților de lp Asist. dr. Bianca Eugenia Osz,2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL


Distribuția fondului de timp/săpt oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial -Examinări 0,5Alte activități 0,53.7 Total ore de studiu individual / săpt 33.8 Total ore pe semestru 843.9 Număr de credite 3

4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum promovarea examenelor de anatomie şi fiziologie4.2 de competențe -




- Definirea şi descrierea medicamentelor, a altor produse pentrusănătate sub aspect farmacocinetic, farmacologic şi farmacoterapic înactivitatea de asistenţă farmaceutică a populaţiei;- Realizarea unui proiect privind controlul unei substanţemedicamentoase/forme farmaceutice, probe biologice, toxicologicesau de mediu, într-o aplicaţie practică (inclusiv într-un experiment



farmacologic utilizând un model patologic pe animale de experienţă);


- Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii deautonomie restrânsă şi asistenţă calificată (capacitatea de a efectuaun experiment pe model patologic animal, sub coordonare ;respectarea regulilor de etică privind experimentul pe animalevertebrate vii);- Executarea unor activităţi practice în echipă, stabilirea deresponsabilităţi individuale în cadrul unor proiecte pluridisciplinare;


7.1 Obiectivul general al disciplineiAsigurarea şi însuşirea noţiunilor de bază ale farmacologieigenerale, în vederea formării biomedicale şi biofarmaceuticegenerale a studenţilor;


Furnizarea noţiunilor importante de farmacodinamie şifarmacoterapie, ţinând seama de competenţele farmacistului; Legarea farmacologiei de disciplinele fundamentale ale primilor 3ani de studiu, îndeosebi anatomia, fiziologia, biochimia,patologia, terminologia medicală şi chimia farmaceutică. Realizarea unor punţi de legătură cu disciplinele de farmacieclinică şi toxicologie, în scopul formării cu caracter integrat aviitorilor farmacişti;


ore Observații

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. FARMACOLOGIE GENERALĂ Curs introductiv Prezentare orală +multimedia

2. FARMACOCINETICA GENERALĂ Absorbţia. Prezentare orală +multimedia

3. Distribuţia medicamentelor în organism.Biotransformarea. Eliminarea.

Prezentare orală +multimedia

4. Interacţiuni medicamentoase în cadrul procesuluide biotransformare.


5. Parametrii farmacocinetici. Principalele modelefarmacocinetice compartimentale


6. NOŢIUNI DE FARMACODINIAMIE GENERALĂConsideraţii generale.


Mesageri secunzi. Sisteme efectoare la nivel Prezentare orală +



7. celular. Turn-overul receptorilor. multimedia

8. Interacţiuni medicamentoase, de ordinfarmacocinetic şi farmacodinamic.


9. Factori care influenţează răspunsul organismuluila medicamente.


10. FARMACOTOXICOLOGIA Prezentare orală +multimedia

11.FARMACOLOGIA NEUROTRANSMISIEIPERIFERICE Farmacodinamia neurotransmisieicolinergice. Medicaţia agonistă a neurotransmisieicolinergice.


12. Antagoniştii M-colinergici. Farmacodinamiasinapselor ganglionare vegetative.


13.Farmacodinamia transmisiei neuromusculare.Farmacodinamia neurotransmisiei adrenergice.Medicaţia agonistă adrenergică.


14. Medicaţia simpatolitică. Neurosimpatolitice. Prezentare orală +multimedia

Bibliografie:I. Bibliografia obligatorie

1. Cristea AN, Tratat de farmacologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 20052. Dogaru MT, Vari CE, Compendiu de farmacologie generală, University Press, Tg. Mureş, 200

II. Bibliografie facultativă

1. Fürst Zs, Farmakológia, Medicina, Budapest, 20012. Goodman and Gilman, The Pharmachological Basis Of Therapeutics, McGraw Hill, 20063. Katzung B, Basic and Clinical Pharmacology, International Edition, 20074. Stroescu V, Farmacologie, Ed. All, Bucureşti, 1995

Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii

Metode depredare

Nr.ore Observații

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie Demonstraţiipractice

Prezentarea şi semnareanormelor de protecţie amuncii. Bioetica privindexperimentul pe animalulde laborator.



2. Instrumentarul şi aparatura de bază. Imobilizareaşi anestezia animalelor de experienţă.

Demonstraţiipractice

3.Studiul unor aspecte farmacocinetice(Biodisponibilitatea şi absorbţia medicamentelor.Distribuţia şi biotransformarea (metabolizarea)medicamentelor. Eliminarea medicamentelor

Demonstraţiipractice.Cazuriconcrete.Calculeindividuale

4.Determinarea toxicităţii acute. Stabilirea toxicităţiicronice şi urmărirea efectelor adverse alemedicamentelor

Demonstraţiipractice.Metode decalcul

5. Studiul acţiunii medicaţiei colinergice,anticolinergice şi nicotinice.


6. Farmacodinamia substanţelor curarizante şianticurarizante.


7. Farmacodinamia substanţelor cu acţiunesimpatomimetică şi simpatolitică.


8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:I. Bibliografia obligatorie

1. Dogaru T. Maria (sub redacţia), Farmacologie experimentală, University Press, Târgu-Mureş,20092.*** Farmacopeea Română, ediţia a X-a, Editura Medicală, Bucureşti, 2003

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiCrearea discernamântului necesar pentru selecţionarea judicioasă a medicamentelor, ţinând seamade raportul eficienţă-riscuri-cost;Furnizarea noţiunilor importante de farmacodinamie şi farmacoterapie, ţinând seama decompetenţele farmacistului şi de atribuţiile acestuia ca furnizor de servicii de sănătate pentrucomunitate


din nota finală

10.4Curs

Cunoaşterea principalelor noţiuni defarmacologie generalăCunoaşterea medicaţiei SNV şi a noţiunilorconexe

Examen scris 100%

10.5 LP Efectuarea şi interpretarea unui experiment Examen practic Evaluare peparcurs Admis/Respins

10.6 Standard minim de performanțăPrincipalele noţiuni de farmacocinetică generală (inclusiv parametrii farmacocinetici),farmacodinamie, farmacotoxicologie ; principalele medicamente ding rupa specialităţilor cu acţiuneasupra sistemului nervos vegetative.



25.11.2015 FARMACIE - IMUNOLOGIE


FIȘA DISCIPLINEI1. Date despre program 1.1 Instituția de învățământsuperior UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ

1.2 Facultatea Farmacie

1.3 Departamentul DEPARTAMENTUL DE ȘTIINŢE FARMACEUTICEFUNDAMENTALE (DSFF)

1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENTĂ1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei IMUNOLOGIE2.2 Titularul activităților de curs conferenţiar Dr. NAGY ELŐD2.3 Titularul activităților de lp -2.4 Anul destudii III 2.5

Semestrul VI 2.6 Tipul deevaluare

EXAMENVERIFICARE

2.7 Regimuldisciplinei OPT

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) -3.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) -

Distribuția fondului de timp/săpt oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0.5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuriTutorialExaminări 0.5Alte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 1.53.8 Total ore pe semestru 353.9 Număr de credite 1



6. Competențe specifice acumulate•Definirea şi descrierea patomecanismelor imune prezente în bolileinfecţioase, autoimune, afecţiunile tumorale•Definirea şi descrierea medicamentelor, suplimentelor alimentare,produselor cosmetice sub aspect imunologic şi imunopatologic



Competențe profesionale •Definirea conceptelor imunologice aplicabile în analiza, controlulcalitativ şi cantitativ a medicamentelor, a suplimentelor alimentare, şi aaltor produse farmaceutice•Definirea şi descrierea parametrilor biochimici, toxicologici şiimunologici cu valoare diagnostică


•Definirea şi descrierea unor biotehnologii bazate pe mecanismeimunologice•Definirea şi descrierea principalelor procese de producţie a unorvaccinuri•Respectarea şi aplicarea normelor de calitate impuse deFarmacopeea Română, Farmacopeea Europeană şi alte standardeinternaţionale, implementarea şi respectarea Regulilor de BunăPractică de Laborator şi de Bună Practică a Producţiei•Utilizarea adecvată de criterii şi metode de evaluare standardizate,pentru a aprecierea calitatăţii şi aplicabilităţii unor procese, programe,proiecte, concepte, metode şi teorii imunologice



Obiectivul general al disciplinei este predarea cunoştinţelorfundamentale din domeniul imunologiei şi imunofarmacologiei.Cunoştinţele imunologice sunt indispensabile pentru viitorulfarmacist, datorită faptului că o parte însemnată a afecţiunilorsistemice şi organo-specifice în care tratamentul medicamentoseste primordial se datorează unor mecanisme imunobiologice-imunopatologice.


Se prezintă mecanismele principale de apărare (celulare şiumorale) ale organismului, mecanismele de cooperare celularămediate de citokine şi procesele de reglare neuro-endocrino-umorale ale acestora. Aceste noţiuni stau la baza înţelegeriiterapiilor bazate pe imuno-supresie, imuno-modulare şi tehnicide manipulări celulare.


ore Observații

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.Introducere: prezentarea domeniului imunologieişi a imunofarmacologiei. Conceptul antigenului.Natura răspunsului imun.

Prelegere liberă/Proiectareasistată PC 2

Mecanismele imunităţii naturale, nespecifice



2.

(înăscute): Caracteristicile imunităţii naturale,mecanisme celulare şi umorale. Organele şicelulele componente ale sistemului imun.Contactul intercelular. Molecule de adeziune.Sisteme de semnalizare în imunitateanespecifică: citokine.


3.

Procesele imunităţii specifice (dobândite):Trăsăturile imunităţii specifice, mecanismecelulare şi moleculare. Molecule de recunoaştereimunologică. Prezentarea antigenului. SistemulMHC, genetica şi biochimia histocompatibilităţii.Prelucrarea informaţiei în sistemul imunitar,memoria imunologică. Mecanisme efectoare:sistemul complement, citotoxicitatea celulară.


4.Reglarea imună şi toleranţa imunologică:Mecanismele şi condiţiile de formare ale toleranţeiimunologice.


5.Noţiuni de imunopatologie: Tipuri de reacţiiimunopatologice. Autoimunitatea. Imunitateaantivirală, antibacterială şi antitumorală.


6.Noţiuni de imunofarmacologie: Imunosupresia.Imunomodularea: inhibiţia citokinelor, terapia cucitokine.


7. Noţiuni de imunofarmacologie: imunostimularea şivaccinuri. Terapii celulare.


8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Erdei A., Sármai G., Prechl J.: Immunológia, Medicina kiadó, Budapest 2012.2. Gergely J., Erdei A.: Immunbiológia, Medicina kiadó, Budapest 2004.3. Abbas A.K., Lichtman A.H., Pober J.S.: Cellular and Molecular Immunology, W.B. SaundersCompany 1991.4. Drugărin D., Negru Ş., Koreck A., Mederle C.: Imunologie moleculară, Ed. Mirton, Timişoara1998.5.Pons-Guiraud A., Vigan M.: Allergies and Cosmetics, Expansion Scientifique Francaise, Paris20046. „Trends in Immunology” şi „Current Opinion in Immunology”, 2000-2012

Nr. crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr. ore ObservațiiSemestrul I

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.



11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:-

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiNoţiunile de imunologie constituie un fundament util şi necesar în studiul farmacologiei, toxicologiei,laboratorului clinic şi a producţiei de medicamente biologice

10. EvaluareTipactivitate 10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metodede evaluare

10.3 Ponderedin nota finală

10.4Curs

Notiuni de biochimie descriptivă, căile centrale alemetabolismului. metabolismul glucidic Examen verificare

Examenverificare 100%

10.5 LP - - -10.6 Standard minim de performanțăÎnsuşirea cunoştinţelor elementare de bază: tipuri de limfocite, rolul şi markerii lor fenotipici, noţiunide histocompatibilitate, structura şi rolul imunoglobulinelor, mecanismele imunomodulării şimecanismul de acţiune a vaccinurilor.

25.11.2015 FARMACIE - LABORATOR CLINIC




1.2 Facultatea Farmacie1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii Sănătate1.5 Ciclul de studii Licență1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei LABORATOR CLINIC2.2 Titularul activităților de curs Sef de lucrari - vacant2.3 Titularul activităților de lp As. Univ. -vacant2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Ex 2.7 Regimul disciplinei OBL


Distribuția fondului de timp/săpt oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuriTutorialExaminăriAlte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 23.8 Total ore pe semestru 703.9 Număr de credite 5





Interpretarea rezultatelor obținute în explorarea de laborator aechilibrului hidro-electrolitic, acido-bazic al organismului, ahomeostaziei calciului, magneziului şi fosfaţilor, a parametrilormetabolismului lipidic, glucidic, a proteinelor serice, valoareadiagnostică a determinărilor de enzime serice, teste de hemostază,explorarea sistemului imun specific si nespecific celular și umoral.



Metode moderne de investigare în laborator, calitățile și limiteleacestora.


Disciplina de Laborator clinic ajută studentul să integreze noţiuniprealabile de biochimie, fiziologie /fiziopatologie, stabilind corelații utileîn interpretarea investigaţiilor de laborator în contextul datelor clinice.Capacitatea de a aprecia influenţa unor factori preanalitici (recoltarea,transportul şi conservarea probelor, medicații administrate) asuprarezultatelor testelor de laborator, este de asemenea stimulată înstudierea disciplinei.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul general este acela de a crea studenţilor o bază logicăde gândire atunci când interpretează analize de laborator.


Plecand de la notiuni de baza, disciplina abordeaza modificarilebiochimice bazate pe intelegerea fiziopatologica a organismuluiafectat de boala, stimuland interesul pentru utilizarea optima acunostintelor in diagnosticul si monitorizarea diverselor afectiuniși tratamente. Sedintele de lucrari practice au rolul de a instruiasupra modului de determinare si interpretarea parametrilor dinprincipalele lichide biologice


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. Explorarea homeostaziei apei şi electrolitilor:sodiul si potasiul Prezentare orala + .ppt 1

2. Explorarea homeostaziei acido-bazice Prezentare orala + .ppt 1

3. Explorarea homeostaziei calciului, fosforului şimagneziului Prezentare orala + .ppt 1

4. Explorarea metabolismului carbohidraţilor Prezentare orala + .ppt 1

5.Explorarea metabolismului lipidelor silipoproteinelor plasmatice – implicarea inateroscleroza

Prezentare orala + .ppt 1

6. Explorarea homeostaziei proteinelor plasmatice Prezentare orala + .ppt 1

7. Mecanismele hemostazei şi trombozei.Monitorizarea terapiei anticoagulante Prezentare orala + .ppt 1

8. Explorarea activității enzimelor plasmatice Prezentare orala + .ppt 19. Elementele figurate ale sângelui Prezentare orala + .ppt 1



10. Patochimia imunităţii Prezentare orala + .ppt 1

11. Reacţii imune patologice-reacții alergice.Imunodeficiențe Prezentare orala + .ppt 1

12. Explorarea patochimiei tubului digestiv Prezentare orala + .ppt 113. Explorarea patochimiei sistemului cardiovascular Prezentare orala + .ppt 114. Explorarea patochimiei rinichilor Prezentare orala + .ppt 1Bibliografie:I. Bibliografia obligatorie:1.Dobreanu Minodora - Manual de BIOCHIMIE CLINICĂ – Ed. Univ Press, Tg.Mureş, 2005.2.Dobreanu Minodora, Fodor Marta, Bacarea Anca – Concepte de baza in Imunologie, LitografiaUMF Tg.Mures, 2006.3.MINODORA DOBREANU, Alina Ardelean Mărginean, Anca Bacârea, Simona Cernea, ElenaEnache, Liviu Enache, Marta Andrea Fodor, Oana Oprea, Floredana Șular-COMPENDIU DEBIOCHIMIE CLINICA SI IMUNOLOGIE, UMF TG.MURES 2013.

II. Bibliografie facultativă:3.Dobreanu Minodora et al – Biochimie Clinica – implicatii practice- ed. 2, Ed. Medicală, 2010, p.1-44, p.93-150, p.179-290, p.459-539.4.Roderick Nairm, Matthew Helbert - Immunology for Medical students, Ed. 2, MOSBY- ELSEVIER2007


ore Observații

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.Protectia muncii in laboratorul clinic– reguli deprim ajutor. Recoltarea sangelui – tipuri derecoltoare

Demonstratii practice 2

2. Metode optice de analiza. Calitatea in laboratorulde analize medicale Demonstratii practice 2

3.Metode potenţiometrice de analiză. Explorareaionogramei și a parametrilor echilibrului acido-bazic

Demonstratii practice,prezentari de caz 2

4. Explorarea metabolismului glucidic. Testul detoleranță la glucoză administrată oral


5. Explorarea metabolismului lipidic. Dislipidemiile cafactori de risc aterogen


6. Analiza proteinelor plasmatice – disproteinemiile.Reacția de fază acută.


Explorarea hemostazei – monitorizarea Demonstratii practice,



7. tratamentului anticoagulant prezentari de caz 2

8.Enzimologia clinică. Diagnosticul enzimatic albolilor hepatice, pancreatice, musculare/miocardice. Diagnosticul de citoliză


9. Dozarea Hemoglobinei, hematocritului. –Interpretarea Hemogramei. Dozarea Bilirubinei.


10.Explorarea apărării imune celulare –teste defagocitoza - chemotaxia și generarea speciilorreactive ale oxigenului în leucocite

Demonstratii practice 2

11.Explorarea apărării imune celulare specifice:citometria în flux – analiza cantitativă a claselorde leucocite


12.Explorarea apărării imune umorale: dozareafactorilor de complement și a imunoglobulinelor îndiverse lichide biologice


13.Tehnici imunologice pe suport solid- ELISA.Tehnici de biologie moleculară in laboratorul deimunologie – reacția PCR


14. Examenul complet de urină – examenul fizico-chimic și sedimentul urinar


Bibliografie:Bibliografie obligatorie:1.Dobreanu Minodora et al - Indrumator de lucrări practice Litografia – U.M.F. Tg.Mureş, 2013.Bibliografie facultativă:2.Turgeon Mary, Linne & Ringsrud's Clinical Laboratory Science - The basics and routinetechniques, Ed. 5, MOSBY- ELSEVIER, 2007

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiLaboratorul de analize medicale furnizează 70% din informațiile indispensabile pentru diagnosticul,prognosticul / monitorizarea stării de sănătate a pacienților, inclusiv pentru evaluareanecesității/eficienței terapiilor administrate.

10. EvaluareTipactivitate 10.1 Criterii de evaluare

10.2Metode deevaluare

10.3 Ponderedin nota finală

10.4Curs

1. Studentul nu poate intra in examen dacă are mai mult de 2absente nemotivate 2. Standardul minim de performanta este obligatoriu să fiecunoscut3. Nota minimă de trecere este 5

Examenscris 70%

10.5 LP

1. Studentul nu poate intra in examen dacă are mai mult de 2absente nemotivate și dacă nu a recuperate lucrarile practiceabsentate2. Standardul minim de performanta este obligatoriu3. Nota minimă de trecere este 5

Examenscris 30%

10.6 Standard minim de performanțăCompartimente hidrice şi minerale în organism. Ionograma serului şi a lichidelor biologice. Legilecare determină ditribuţia apei şi electroliţilor. Mecanismele de reglare ale izovolemiei şi izoosmozei.Tulburările echilibrului hidromineral.Mecanisme implicate în homeostazia echilibrului acido-bazic: Mecanisme care menţin constantăconcentraţia protonilor în lichidul extracelular. Variaţii fiziologice şi patologice ale parametrilorechilibrului acido-bazic

Mecanisme implicate în echilibrul fosfo-calcic al organismului: Hormonul paratiroidian, vitamina D.Tulburările metabolismului calciului şi fosfatului: Investigarea tulburărilor metabolismului fosfo-calcic.



Osteoporoza

Originea carbohidraţilor: Glucoza de origine alimentară, Glicogenogeneza-Glicogenoliza, Formareaglucozei din alte substanţe: gluconeogeneza. Controlul hormonal al nivelului sanguin al glucozei.Diabetul zaharat.Interrelaţii între metabolismul glucozei, acizilor graşi şi al corpilor cetonici

Lipoproteinele serice: Structura si clasificarea lipoproteinelorMetabolismul lipoproteinelor plasmatice. Tulburări ale metabolismului lipidic - Dislipidemiile

Clasificarea proteinelor plasmatice, Funcţiile biologice ale proteinelor plasmaticeCaracteristicile principalelor proteine plasmatice: Proteine transportoare, Inhibitorii plasmatici aiproteazelor, Proteine de fază acută, Proteine – markeri tumorali

Componentele hemostazei. Mecanismele hemostatice. Mecanismele fibrinolizei. Monitorizarea înlaborator a terapiei anticoagulante cu antivitamine K și heparineHematiile. Hematopoieza normală si patologică. Anemiile, hemoglobinopatiile si sindroameletalasemice; policitemiile. Leucocitele: Proprietăti, productie, functii. Malignizările hematogice.Apărarea nespecifică / specifică umorală si celulară. Antigen – AnticorpSistemul major de histocompatibilitate.Răspunsul imun primar si secundar. Clasificarea Gell-Coombs a reațiilor imune patologice. Reacțiile alergice la medicamente. Stările deimunodeficientă primară și secundară (HIV-SIDA).Enzimologia clinică. Diagnosticul enzimatic al bolilor hepatice, pancreatice, musculare, miocardice.Patochimia ficatului: bolile si explorarea paraclinică a functiilor hepatocelulare, vasculo-biliare,circulatorii si de apărare ale ficatului.Factorii de risc aterogen - Ateroscleroza. Ateroscleroza coronariană. Angina pectorală și IMA.

Structura şi funcţiile nefronului. Funcţiile glomerulare şi tubulare. Examenul complet de urină.

25.11.2015 FARMACIE - PRACTICA DE SPECIALITATE




1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei PRACTICA DE SPECIALITATE2.2 Titularul activităților de curs -

2.3 Titularul activităților de lp Conf. dr. Croitoru Mircea Dumitru, asistent dr. Cârje AncaGabriela

2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 30 3.2 din care curs - 3.3 laborator (lp) 303.4 Total ore din planul de învățământ 90 3.5 din care curs - 3.6 laborator (lp) 90

Distribuția fondului de timp/săpt oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe -Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren -Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri -Tutorial -Examinări 2Alte activități -3.7 Total ore de studiu individual / săpt -3.8 Total ore pe semestru 903.9 Număr de credite 1




Competențe profesionaleCunoașterea modului de recepționare a substanțelormedicamentoase și a medicamentelor.Cunoașterea căilor de administrare a medicamentelor și aspecialităților farmaceutice.Studiul formulării și preparării soluțiilor medicamentoase, a



Competențe transversale preparatelor extractive și a celor parenterale, precum și cunoaștereaspecialităților industriale din aceste categorii.Cunoașterea ceaiurilor medicinale.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor practice privind activitatea în farmacie.


Prin practica de specialitate studentul dobândeşte noţiuni legatede:- recepţia calitativă şi cantitativă a medicamentelor;- cunoaşterea căilor de administrare a medicamentelor, aspecialităţilor farmaceutice;- formularea şi prepararea medicamentelor;- cunoaşterea ceaiurilor medicinale;- cunoaşterea eticii şi deontologiei farmaceutice.


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:




1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.

RECEPŢIA MEDICAMENTELOR: recepţiacalitativă a medicamentelor şi a substanţelormedicamentoase, recepţia cantitativă şi valorică amedicamentelor şi a substanţelormedicamentoase, depozitarea medicamentelor încondiţii corespunzătoare.

2.

CUNOAŞTEREA CĂILOR DE ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI A SPECIALITĂŢILORFARMACEUTICE: cunoaşterea etapelor şi aparametrilor farmacocinetici ce caracterizeazămedicamentele, importanţa stabilirii corecte aposologiei medicamentelor în funcţie de timpul deînjumătăţire (doze de atac, doze de întreţinere),cunoaşterea modului de clasificare amedicamentelor conform diferitelor criterii,clasificarea medicamentelor după criteriul ATC,cunoaşterea noţiunii DCI, cunoaştereaprincipalelor reacţii adverse şi tratamentulacestora.

3.

FORMULAREA ȘI PREPARAREA SOLUȚIILOR.OPERAŢII TEHNOLOGICE SPECIFICE.CUNOAȘTEREA PREPARATELORPARENTERALE: participarea efectivă laprepararea rețetelor magistrale și a elaborărilor,taxarea și înregistrarea rețetelor, cunoaștereasoluțiilor medicamentoase de uz intern și extern,a preparatelor lichide buco-faringiene, nazale șiauriculare, cunoașterea soluțiilor extractiveapoase și alcoolice, precum și a extractelor,cunoașterea preparatelor farmaceutice sterile:parenterale și oftalmice.

4.CUNOAȘTEREA CEAIURILOR MEDICINALE:cunoașterea compoziției și a utilizărilorterapeutice.

5.

CUNOAȘTEREA ETICII ȘI DEONTOLOGIEIFARMACEUTICE: cunoașterea normelor decomportament față de pacienți și față de colegi,respectarea confidențialității datelor despreunitatea farmaceutică și despre pacient.

6.7.



8.

9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.Ciurba A., Activitatea în farmacie, Ed. University Press, Târgu Mureş, 2010.2.*** Farmacopeea Română, ediţia a X-a, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993. 3.*** Farmacopeea Română, ediţia a X-a, Supliment 2000, Ed. Medicală, 2000. 4.*** Farmacopeea Română, ediţia a X-a, Supliment 2001, Ed. Medicală, 2002. 5.*** Farmacopeea Română, ediţia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicală, 2004. 6.*** Farmacopeea Română, ediţia a X-a, Supliment 2006, Ed. Medicală, 2006.7.Chiriţă C., Marineci C. D., Agenda Medicală, Ed. Medicală, Bucureşti, 2013.

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiEste necesar ca studentul practicant să cunoască modul de recepţie al medicamentelor, să poatăstabili corect posologia medicamentelor în funcţie de timpul de înjumătăţire (doze de atac, doze deîntreţinere). De asemenea este necesară cunoaşterea operaţiilor tehnologice utilizate la preparareasoluţiilor, cunoaşterea compoziţiei ceaiurilor medicinale.

10. EvaluareTipactivitate

10.1 Criterii deevaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală10.4Curs

În funcție despecificul disciplinei

10.5 LPCunoaştereanoţiunilor solicitate înprograma analitică.

- Evaluarea activităţii consemnate zilnic în caietul depractică. - Fişa de evaluare a studentului completatăde către farmacistul îndrumător.

100%

10.6 Standard minim de performanță- cunoaşterea modului de recepţionare a medicamentelor;- cunoaşterea modului de preparare a rețetelor magistrale și a elaborărilor;- taxarea și înregistrarea rețetelor;- cunoașterea normelor de comportament față de pacienți și față de colegi.

25.11.2015 Farmacie - Psihologie medicala




1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENTA1.6 Programul de studii Farmacie

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Psihologie medicala2.2 Titularul activităților de curs conf. univ. dr. psih. Paşca Maria Dorina2.3 Titularul activităților de lp2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare COL 2.7 Regimul disciplinei OPT

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp)3.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp)

Distribuția fondului de timp/săpt 8ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 4Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 4Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuriTutorialExaminăriAlte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 223.8 Total ore pe semestru 143.9 Număr de credite 2





- Necesitatea cunoasterii particularitatilor de varsta ale pacientului- Abordarea tratamentului medicamentos din perspectiva personalitatiipacientului- Realizarea conexiunilor perceptive vizand comunicarea sirelationarea farmacist-pacient- Cunosterea manifestarilor destructurale ale bolii



Competențe transversale - Identificarea elementelor concrete vizand munca in grupuriinterdisciplinare- Necesitatea educatiei continue in domeniu stiintelor farmaceutice


7.1 Obiectivul general al disciplineiCunstientizarea importantei psihologiei medicale in demersulatitudinal- comportamental al farmacistului in structuracomunicarii si relationarii cu pacientul.

7.2 Obiectivele specifice-cunosterea dimensiunilor psihologice ale bolii si ingrijireasanatatii- cunoasterea particularitatilor de varsta ale pacientului- aplicarea in cunostinta de cauza a strategiilor de comunicare


ore Observații

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. 1. Ce este psihologia medicala ? conversatia, convorbirea,explicatia, demonstratia

2.2. Boala si dimensiunea sa psihologica,normalitate si anormalitate din perspectivepsihologice

conversatia, convorbirea,explicatia, demonstratia

3. 3. Intre evenimentul de viata si vulnerabilitate ;durere si situatie limita ; implicare- adaptare-stres


4. 4. Cunoaterea personalitatii umane si interrelatiaintre farmacist si pacient


5. 5. Structuri ale comunicarii si relationarii intrefarmacist si pacient


6.6. Rolul medicamentului in interventia terapeuticasi implicarea psihologica in copingul bolnavului delunga durata


7. 7. Momentul psihologic al comportamentuluiadictiv si elemente de psihoterapie


8.9.10.11.12.



13.14.Bibliografie:Athanasiu, A. Tratat de psihologie medicala, Ed. Infomedica, Bucuresti, 1998Iamandescu I. B. Psihologie medicala, Ed. Infomedica, Bucuresti, 1997Iamandescu I. B. Dimensiunea psihosociala a practicii medicale, Ed. Infomedica, Bucuresti 2002Lazarescu M. Psihopatologia clinica, Ed. Helicon, Timisoara, 1994Paşca M.D., Noi perspective în psihologia medicală, Editura University Press, Tg.Mureş, 2007.Popescu- Bruma S. Psihologia sanatatii, Ed. Paralela 45, Pitesti, 2005Tudose Fl. O abordare moderna a psihologiei medicale, Ed. Infomedica Bucuresti, 2000Tudose Fl. Orizonturile psihologiei medicale, Ed. Medicala Bucuresti, 2003


1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiNecesitatea cunoasterii strategiilor de comunicare si relationare farmacist-pacient in vedereaoptimizarii actului in sine, cunoscand totodata particularitatile de varsta si modalitatile de manifestarein dualitatea sanatate-boala a pacientului.




10.1 Criterii deevaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală

10.4Curs

În funcție despecificuldisciplinei

Evaluarea orală sa confirme abilitatile de cognitie alepersoanei cat si pe cele de comunicare cu pacientul 100%

10.5 LP10.6 Standard minim de performanță- sa sustina in termeni stiintifici subiectul abordat- sa cunoasca strategiile de abordare ale pacientului- sa se exprime : logic, coerent, corect, inteligibil si matur

25.11.2015 FARMACIE - TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ




1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. CIURBA ADRIANA

2.3 Titularul activităților de lpȘef lucr. dr. TODORAN NICOLETA, Șef lucr. dr. RÉDAIEMÖKE, Asist. drd. ANTONOAEA PAULA, Asist drd. AlHUSSEIN STELA

2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul I/II 2.6 Tipul de evaluareExamen/Examen

2.7 Regimul disciplinei OBL

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 5/5 3.2 din care curs 2/2 3.3 laborator (lp) 3/33.4 Total ore din planul de învățământ 70 3.5 din care curs 28/28 3.6 laborator (lp) 42/42

Distribuția fondului de timp/săpt oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 2,5/2,5Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1/1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1,5/0,5Tutorial 0,5/0,5Examinări 0,5/0,5Alte activități -3.7 Total ore de studiu individual / săpt 5/43.8 Total ore pe semestru 140/1263.9 Număr de credite 6/5


5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului -

5.2 de desfășurare a laboratorului-Cunoaşterea şi respectarea regulamentului disciplinei (ROI), anormelor de protecţia muncii în laboratoare (NPM), prevenirea şistingerea incendiilor (PSI) şi a intervenţiilor în situaţii de urgenţa(ISU).





Semestrul I:-Preformularea și formularea (proiectarea) unui medicament subformă de soluție, în corelație cu calea de administrare și scopulterapeutic urmărit. Prepararea medicamentelor, a suplimentelornutritive și a produselor dermocosmetice sub formă de soluție.Corelarea eficienței terapeutice cu factorii de preformulare, deformulare și tehnologici. Condiționarea primară și secundară asoluțiilor medicamentoase, depozitarea și conservarea acestora.Asigurarea calității produselor medicamentoase, a suplimenteloralimentare și a produselor dermocosmetice lichide.-Exemple de preparate farmaceutice sub formă de soluții și modul deeliberare a acestora din farmacie. Consilierea privind modul deadministrare. -Reguli de Bună Practică Farmaceutică privind preparareamedicamentelor și conservarea acestora.

Semestrul II:-Asigurarea sterilității preparatelor medicamentoase. Sterilizarea șipregătirea condițiilor de lucru. Formularea și prepararea aerosolilor,emulsiilor și suspensiilor farmaceutice. Asigurarea stabilității acestora.-Exemple de preparate farmaceutice sub formă de preparateparenterale, aerosoli, emulsii și suspensii. Modul de eliberare aacestora din farmacie. Consiliere privind modul de administrare.-Reguli de Bună Practică Farmaceutică privind preparareamedicamentelor și conservarea acestora.


Semestrul I:-Identificarea dificultăţilor de formulare și preparare a soluțiilor.Stabilirea metodelor de preparare (dizolvare) și identificareaproblemelor care pot să apară. -Muncă în echipă în vederea găsirii soluțiilor optime de formulare șipreparare. Argumentare și contraargumentare în raport cu diferitelesoluții propuse. -Utilizarea eficientă a surselor informaționale.

Semestrul II:-Identificarea dificultăţilor de formulare și preparare a preparatelorparenterale, aerosolilor, emulsiilor și suspensiilor. Stabilirea metodelorde preparare și identificarea problemelor care pot să apară. -Activitate în echipă în vederea găsirii soluțiilor optime de formulare șipreparare a medicamentelor sterile, a emulsiilor și suspensiilor.Argumentare în raport cu diferitele soluții propuse de formulare șipreparare.-Utilizarea eficientă a surselor informaționale.



Semestrul I:-Cunoaşterea aspectelor teoretice şi practice care stau la bazaformulării, preparării, conservării şi condiţionării soluţiilormedicamentoase de uz intern, de uz extern și a soluțiilorextractive din produse vegetale. Aprofundarea metodelor decontrol a calităţii acestor forme farmaceutice.

Semestrul II:-Cunoașterea metodelor de asigurare a sterilității preparatelor.Condiții aseptice de preparare a medicamentelor. Cunoaştereaaspectelor teoretice şi practice care stau la baza formulării,preparării, conservării şi condiţionării preparatelor sterile, asoluțiilor coloidale, aerosolilor, emulsiilor și suspensiilorfarmaceutice. Aprofundarea metodelor de control a acestorforme farmaceutice.




Semestrul I:-Disciplina are ca scop iniţierea primară şi în profunzime astudenţilor cu profilul specific al activităţii de preparare a soluțiilormedicamentoase atât în farmacie cât şi în industria farmaceutică.-Se expun noţiuni despre medicament, materii prime, operaţiigenerale şi specifice folosite la prepararea formelorfarmaceutice, căi de administrare, factori care influenţeazăbiodisponibilitatea substanţelor active, produse de condiţionareprimară şi secundară a medicamentelor. -Se pune accent pe formularea produselor farmaceutice subformă de soluţii, pe tehnologiile de preparare a acestora ţinându-se cont de influenţa diferitelor variabile asupra eficienţeiterapeutice a preparatelor, pe condiționarea acestora și pecontrolul lor de calitate.

Semestrul II:-Disciplina are ca scop iniţierea primară şi în profunzime astudenţilor cu profilul specific al activităţii de preparare amedicamentelor atât în farmacie cât şi în industria farmaceutică. -Se expun noţiuni despre sterilitate, spații speciale destinatepreparării produselor sterile, materii prime și operaţii generale şispecifice folosite la preparare. Controlul de calitate șicondiţionarea primară şi secundară a medicamentelor sterile. -Se pune accent pe formularea produselor farmaceutice subformă de aerosoli, emulsii și suspensii, pe tehnologiile specificede preparare a acestora ţinându-se cont de influenţa diferitelorvariabile asupra stabilității și eficienţei terapeutice a preparatelor.


ore Observații

Semestrul I

1.Noţiuni generale de Biofarmacie:Biodisponibilitatea medicamentelor şi parametriifarmacocinetici care influenţeazăbiodisponibilitatea.


2.Dependenţa efectului terapeutic de modul deformulare şi preparare a medicamentelor.Determinarea biodisponibilităţii absolute şirelative. Bioechivalenţa medicamentelor.


3.

Soluţiile ca sisteme disperse omogene:Clasificare, materii prime, auxiliare şi solvenţi.Apa distilată, apa demineralizată. Distilatoareindustriale cu efect simplu, cu efect dublu, cutermocompresie şi transmembranare. Altemetode de purificare a apei.


4.

Dizolvarea şi factorii care influenţează dizolvareaşi viteza de dizolvare. Metode de aducere însoluţie a substanţelor greu solubile. Metodefarmacotehnice pentru evaluarea vitezei dedizolvare.


5.

Dispersii solide, complecşi de incluziune. Operaţiigenerale utilizate la prepararea soluţiilor:agitarea, filtrarea, decantarea, clarificarea,decolorarea. Prepararea soluţiilor în farmacie şiindustrie: tehnologie, aparatură. Controlul,condiţionarea, stabilitatea şi conservareasoluţiilor.


Siropuri, soluţii buvabile: Generalităţi, clasificare,



6.tehnologii de preparare în farmacie şi pe scarăindustrială. Condiţii de calitate, condiţionare şiconservare. Exemple oficinale, magistrale şiindustriale.


7.

Limonade, ape aromatice: Generalităţi,clasificare, tehnologii de preparare în farmacie şipe scară industrială. Condiţii de calitate,condiţionare şi conservare. Exemple oficinale,magistrale şi industriale.


8.Aromatizarea şi corectarea gustului preparatelorde uz intern. Edulcoranţi şi aromatizanţi naturali şide sinteză.


9.

Soluţii alcoolice, în glicerol, cu vehicul compus şiuleioase: Formularea soluţiilor, tehnologia depreparare, condiţionarea şi condiţii deconservare. Exemple oficinale, magistrale şipreparate tipizate.


10.

Soluţii cu aplicaţii speciale pe mucoase: Soluţiidestinate administrării pe mucoasabucofaringiană și pe mucoasa nazală. Condiţiianatomo-fiziologice specifice, formularea,tehnologii de obţinere, condiţionarea şiconservarea lor. Exemple magistrale, oficinale şitipizate.


11.

Soluţii destinate administrării pe mucoasaauriculară: Condiţii anatomo-fiziologice specifice,formularea, tehnologii de obţinere, condiţionareaşi conservarea lor. Exemple magistrale, oficinaleşi tipizate.


12.

Soluţii şi preparate extractive din plante: Factoricare influenţează extracţia principiilor active dinproduse vegetale. Procedee de extracţie. Soluţiiextractive apoase: preparare, condiţionare,conservare, control şi exemple.


13. Soluţii extractive alcoolice: preparare,condiţionare, conservare, control şi exemple.


14.Extracte vegetale fluide, moi sau uscate:preparare, condiţionare, conservare, control şiexemple.


Semestrul II

1.

Medicamente injectabile: Generalităţi, clasificare,avantajele şi dezavantajele medicamentelorinjectabile. Blocul steril pentru preparareamedicamentelor injectabile. Materii prime, cerinţeprivind puritatea substanţelor active. Solvenţiutilizaţi pentru medicamente sterile. Naturasubstanţelor pirogene. Recipiente pentrucondiţionare, condiţii de calitate şi control conformnormelor G.M.P.


2.

Fazele de preparare ale soluţiilor şi suspensiilorinjectabile. Asigurarea izotoniei, izohidriei,izoioniei. Stabilizanţi şi conservanţi necesari.Metode de filtrare specifică. Sterilizarea: metodepreconizate de FR X şi alte procedee.


3.

Controlul fizico-chimic şi biologic al preparatelorinjectabile. Exemple de soluţii şi suspensiiinjectabile apoase şi uleioase, medicamenteinjectabile radioactive. Preparate injectabile cu




acţiune retard.

4.

Medicamente perfuzabile: Deosebiri faţă desoluţiile injectabile. Recipiente şi saci dinplastomeri pentru condiţionarea medicamentelorperfuzabile, condiţii de calitate. Exemple de soluţiiperfuzabile utilizate pentru restabilirea echilibruluihidro-electrolitic şi acido-bazic, soluţii şi emulsiiparenterale cu rol energetic, soluţii folosite înmetabolismul reconstituant, înlocuitori de plasmă,soluţii pentru hemodializă şi dializă peritoneală şiperfuzii medicamentoase.


5.

Condiţii de calitate şi control ale soluțiilor șiemulsiilor perfuzabile. Exemple de preparateperfuzabile. Soluţii oftalmice: Generalităţi.Structura anatomică a ochiului. Biodisponibilitateamedicamentelor din preparate oftalmice.


6.

Formularea soluţiilor oftalmice, asigurareaizotoniei, izohidriei şi sterilităţii colirelor.Prepararea, controlul şi condiţionareapreparatelor oftalmice. Exemple de soluţii apoaseşi uleioase, suspensii, preparate oftalmiceoficinale şi industriale. Colire vâscoase, înlocuitoride lacrimi, băi oculare, soluţii pentru lentile decontact, lamele oculare.


7.

Soluţii coloidale: Sisteme disperseultramicroeterogene. Coloizi liofobi şi coloizi liofili.Proprietăţi molecular-cinetice, stabilitateadispersiilor coloidale. Reologia sistemelordisperse coloidale.


8.

Coloizi macromoleculari obţinuţi din produsenaturale, semisintetice şi sintetice. Coloizi liofobide interes farmaceutic. Caractere, interacţiuni,conservare, stabilitate. Utilitatea soluţiilorcoloidale în tehnologia farmaceutică.


9.

Aerosoli medicamentoşi: Categorii de aerosolimedicamentoși. Biodisponibilitateamedicamentelor după administrare prinpulverizare. Avantaje şi dezavantaje aleadministrării sub formă de aerosoli. Formulareaaerosolilor, gaze propulsoare şi metode decondiţionare. Recipiente pentru aerosoli.


10.Asigurarea stabilității aerosolilor. Controlul decalitate. Exemple industriale de aerosoli inhalatorişi cu aplicaţie pe piele şi pe mucoase. Pulberiinhalatorii.


11.

Emulsii medicamentoase: Generalităţi, clasificare,factori care influenţează stabilitatea emulsiilor.Mecanismul și modul de acţiune al emulgatorilor.Valoarea HLB şi importanţa ei practică. Principaliiemulgatori folosiţi în practica farmaceutică.


12.

Prepararea emulsiilor în farmacie şi industrie.Aparate de emulsionat şi omogenizatoare.Asigurarea stabilităţii emulsiilor, conservarea şicontrolul de calitate. Exemple de emulsiifarmaceutice.


13.Suspensii farmaceutice: Factorii care influenţeazăstabilitatea suspensiilor. Fenomene deinstabilitate. Formularea şi preparareasuspensiilor floculate şi defloculate.




14.Prepararea suspensiilor în farmacie și industrie.Controlul de calitate al suspensiilor. Exemplemagistrale şi industriale de suspensii de uz internşi extern.


Bibliografie:Semestrul I:Bibliografie obligatorie:1.Popovici I, Lupuleasa D- Tehnologie farmaceutică, vol.1, ediţia a-III-a, Ed. Polirom, Iaşi, 2011.2.Leucuţa SE- Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 1999.3.***European Pharmacopoeia, 6rd Edition, Strasbourg, 2008 (şi ediţii mai recente).4.***Farmacopeea Română, ediţiile a-IX-a (1976), a-X-a (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002,2004, 2006.Bibliografie facultativă:1.Popovici A, Ban I- Tehnologie farmaceutică, Ed. Tipomur, Târgu-Mureş, 2004.2.***Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică.3.***Memomed -memorator comentat al medicamentelor de uz uman înregistrate în România, Ed.Minesan, Bucureşti.4.***Nomenclatorul Medicamentelor de uz uman, Ed. Medicală, Bucureşti (sau ediţia electronicăpublicată de site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului- http://www.anm.ro/anm/anm_list.asp).

Semestrul IIBibliografie obligatorie:1.Popovici I, Lupuleasa D- Tehnologie farmaceutică, vol.1, ediţia a-III-a, Ed. Polirom, Iaşi, 2011.2.Popovici I, Lupuleasa D- Tehnologie farmaceutică, vol. 2, Ed. Polirom, Iaşi, 2008.3.Leucuţa SE- Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 1999.4.***European Pharmacopoeia, 6rd Edition, Strasbourg, 2008 (şi ediţii mai recente).5.***Farmacopeea Română, ediţiile a-IX-a (1976), a-X-a (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002,2004, 2006).Bibliografie facultativă:1.Popovici A, Ban I- Tehnologie farmaceutică, Ed. Tipomur, Târgu-Mureş, 2004.2.Popovici A, Urşică L- Emulsii multiple, Ed. Napoca Star, Cluj, 2002.3.***Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică4. ***Memomed -memorator comentat al medicamentelor de uz uman înregistrate în România, Ed.Minesan, Bucureşti.5. ***Nomenclatorul Medicamentelor de uz uman, Ed. Medicală, Bucureşti (sau ediţia electronicăpublicată de site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului- http://www.anm.ro/anm/anm_list.asp).


ore Observații

Semestrul I

1.

Aspecte organizatorice: Prelucrarearegulamentelor (ROI, NPM, PSI şi ISU). Noţiunigenerale despre prepararea medicamentelor înfarmacie: Modul de prescriere în reţetemagistrale. Condiţionarea şi conservareasubstanţelor şi medicamentelor. Exersareamodului de etichetare.

Prezentare orală +multimedia +demonstrații practice +fişă de lucru cu cerinţeconcret formulate.

Aplicaţii practiceefectuateindividual destudenţi.

2.Operaţii generale la prepararea medicamentelor:Balanţe farmaceutice şi reguli de cântărire.Cântărirea a substanţelor solide. Verificareamăsurilor dozatoare aproximative pentru pulberi.

Prezentare orală +multimedia +demonstrații practice+fişă de lucru cu cerinţeconcret formulate.


3.Cântărirea substanţelor semisolide şi lichide.Măsurarea lichidelor în picături. Picătorul normalşi picătorul etalonat în laborator. Verificareamăsurilor dozatoare aproximative pentru lichide.



Mărunţirea şi pulverizarea solidelor prin triturareîn mojar. Sortarea prin cernere a produselor

Prezentare orală +multimedia + Aplicaţii practice

efectuate



4. vegetale. Condiţionarea produselor cucomponenţi volatili, în scopul păstrării în farmacie,respectiv pentru eliberarea din farmacie.

demonstrații practice+fişă de lucru cu cerinţeconcret formulate.

individual destudenţi.

5.

Dizolvarea, filtrarea, clarificarea şi decolorarea caoperaţii la prepararea soluţiilor: reguli practice înfarmacie. Soluţii medicamentoase: Preparareasoluţiilor apoase, cu formulări oficinale sauformulări elaborate. Înregistrarea preparării înfarmacie.



6.

Siropuri, Ape aromatice, Limonade ca soluţii cucompoziţii speciale. Aplicarea metodelor oficinalede preparare pentru obţinerea de produse cucalitatea farmaceutică impusă de prevederileoficinale.



7.Soluţii apoase magistrale simple şi compuse.Verificarea solubilităţii. Aplicarea tehnicilor dedizolvare pentru cazul în care substanţele suntsolubile. Înregistrarea preparării în farmacie.



8.Soluţii apoase magistrale cu substanţe greusolubile sau cu particularităţi de dizolvare.Rezolvarea unor incompatibilităţi de asociere.



9.

Soluţii alcoolice: Prepararea fomulărilor oficinaleşi magistrale. Calcule cu date din tabelelealcoolmetrice, respectiv cu formule matematicepentru formularea alcoolului de diferiteconcentraţii.



10.

Soluţii în solvenţi vâscoşi şi soluţii cu vehiculcompus: Prepararea fomulărilor oficinale şimagistrale. Exersarea abilităţii de a stabili tehnicade preparare în funcţie de proprietăţilecomponentelor asociate.



11.Preparate cu aplicaţii speciale: Soluţiibucofaringiene, rinologice şi otologice.Prepararea fomulărilor oficinale, magistrale şi aspecialităţilor industriale.



12.Preparate extractive din plante: Aplicareatehnicilor de extracţie pentru realizareapreparatelor magistrale. Exersarea abilităţilor delucru în echipă, într-o activitate complexă de grup.



13.Preparate extractive hidroalcoolice: Tincturi şiExtracte vegetale. Aparatura specifică. Discuţii şiconsultaţii. Exersarea abilităţilor de lucru înechipă, într-o activitate complexă de grup.



14.

Probă practică de evaluare a competenţelordobândite: Studentul întocmeşte un referat înscris şi prepară individual o soluţie magistrală şirespectiv o soluţie oficinală (elaborată), conformmetodelor descrise în referat.

Bilet deexaminare cudouă subiecteclar formulate şibarem denotare.

Semestrul IIAspecte organizatorice. Medicamente sterile:Asigurarea sterilităţii. Calitatea şi pregătirea

Prezentare orală +multimedia +

Aplicaţii practiceşi calcule



1. recipientelor pentru produse parenterale. Calculespeciale: Utilizarea tabelului cu doze maxime dinFR X.

demonstrații practice+fişă de lucru cu cerinţeconcret formulate.

efectuateindividual destudenţi.

2.

Preparate injectabile: Aplicarea prevederiloroficinale în cazuri concrete de preparare.Asigurarea izotoniei soluţiilor apoase. Calculespeciale: Reguli la verificarea dozelor prescrisepentru adulţi.


Aplicaţii practiceşi calculeefectuateindividual destudenţi.

3.

Preparate perfuzabile: Aplicarea prevederiloroficinale în cazuri concrete de preparare.Formularea perfuziilor. Calcule speciale: Reguli laverificarea dozelor prescrise pentru copii, sugari,şi vârstnici.



4.Reguli la condiţionarea şi etichetarea produselorparenterale. Calcule speciale: Stabilireacompoziţiei perfuziilor destinate corectăriideficitelor hidro-electrolitice. Exersarea calculelor.



5.

Teste şi metode pentru controlul calităţiipreparatelor parenterale: Sterilitate. Impurităţipirogene. Aspectul soluţiilor. Exersarea abilităţilorde lucru în echipă, într-o activitate complexă degrup.



6.Picături pentru ochi: Prepararea picăturilor-soluţiiapoase. Asigurarea sterilităţii preparatelormultidoze. Calcule speciale: Exersarea calculelorde verificare a dozelor pentru adulţi.



7.Asigurarea sterilităţii colirelor unidoze. Tipuri derecipiente, mod de condiţionare şi etichetare.Calcule speciale: Exersarea calculelor deverificare a dozelor pentru copii.



8.Dispersii coloidale: Categorii de coloizi.Prepararea soluţiilor coloidale în practica dereceptură. Calcule speciale: Exersarea calculelorde verificare a dozelor pentru sugari.



9.Emulsii farmaceutice: Aplicarea metodei oficinalede obţinere a vehiculului pentru prescripţiimagistrale. Calcule speciale: Exersarea calculelorde verificare a dozelor pentru vârstnici.



10.Calcule pentru formularea emulsiilor. Obţinereade emulsii stabile şi compatibile cu calea deadministrare. Modul de condiţionare, etichetare şiconservare a preparatelor de tip emulsii.



11.

Suspensii farmaceutice: Asigurarea mărimiiparticulelor suspendate. Prepararea suspensiilorde uz extern. Calcule speciale: Verificareadozelor în prescripţii pentru suspensii de uzintern.



12.Prepararea suspensiilor de uz intern. Aplicareametodei de dispersare în vehiculul lichid. Calculespeciale: Exersarea calculelor de verificare adozelor pentru prescripţii cu particularităţi.





13.

Formularea unor preparate de aerosolizat.Aprofundarea unor tehnici de calcul şi preparareprin discuţii şi consultaţii. Exersarea abilităţilor delucru în echipă, într-o activitate complexă de grup.



14.

Probă practică de evaluare a competenţelordobândite: Studentul întocmeşte un referat înscris care conţine şi calcule farmaceutice specialeşi respectiv prepară individual o soluţie magistralăsau o soluţie oficinală (elaborată), conformmetodei descrise în referat.

Bilet deexaminare cudouă subiecteclar formulate şibarem denotare.

Bibliografie:Semestrul IBibliografie obligatorie:1.Todoran N, Redái E, Ciurba A- Ghidul activităţilor practice de Tehnologie farmaceutică, vol.1,Dobândirea competenţelor în prepararea şi controlul formelor farmaceutice lichide cu structuriomogene şi şi a formelor farmaceutice extractive din plante, U.M.F. Tîrgu Mureş, 2013 (formatelectronic).2.***Farmacopeea Română, ediţiile a-IX-a (1976), a-X-a (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002,2004, 2006)3.***Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică4. ***Legea nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şipsihotrope.5. ***Hotărarea Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr. 7/7.01.2003referitoare la modificarea încadrării unor preparate farmaceutice din categoria Separanda sauVenena din Farmacopeea Română, ediţia a X-a.6. ***Legea nr.360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.7. ***Legea nr.300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor.Bibliografie facultativă:1.Leucuţa SE, Preda M, Achim M: Prepararea medicamentelor- îndrumător pentru studenţii defarmacie, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2001.2.Vlaia L, Lupuleasa D et al.- Prepararea medicamentelor - Baze practice, vol.1, Ed. Mirton,Timişoara, 2009.3.***European Pharmacopoeia, 6rd Edition, Strasbourg, 2008 (şi ediţii mai recente).4.***Legea nr.143/2000 privind combaterea şi traficul ilicit de droguri.

Semestrul IIBibliografie obligatorie:1.Todoran N, Antonoaea P, Ciurba A- Ghidul activităţilor practice de Tehnologie farmaceutică, vol.2,Dobândirea competenţelor în prepararea şi controlul formelor farmaceutice sterile şi a formelorfarmaceutice lichide cu structuri eterogene. Dobândirea competenţelor în calcule farmaceuticespeciale, U.M.F. Tîrgu Mureş, 2013 (format electronic).2.***Farmacopeea Română, ediţiile a-IX-a (1976), a-X-a (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002,2004, 2006)3.***Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică4.***Hotărarea Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr. 1/27.03.2009referitoare la aprobarea Ghidului privind bună practică de fabricaţie pentru medicamentele sterile.Bibliografie facultativă:1.Leucuţa SE, Preda M, Achim M: Prepararea medicamentelor- îndrumător pentru studenţii defarmacie, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2001.2.Leucuţa SE, Achim M, Tomuţa I- Tehnologie farmaceutică industrială- Procedee de laborator, Ed.Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2005.3.***European Pharmacopoeia, 6rd Edition, Strasbourg, 2008 (şi ediţii mai recente).

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiSemestrul I:-Farmacistul trebuie să cunoască compoziția preparatelor din farmacie sub formă de soluții,tehnologia de preparare, condiționarea acestora și conservarea. Se impune cunoașterea modului deadministrare, corelat cu indicația terapeutică.



-În industria farmaceutică, farmacistul trebuie să cunoască modul de formulare și preparare asoluțiilor medicamentoase, precum și controlul farmacotehnic al acestora. -Cunoaşterea fomulării şi metodelor de obţinere a soluţiilor precum şi a preparatelor extractive dinplante conferă farmacistului fundamentul abilităţii de a urmări stabilitatea preparatelor şi de a consiliacorect administrarea unor astfel de produse, la eliberarea acestora din farmacie.

Semestrul II:-Farmacistul trebuie să cunoască compoziția medicamentelor din farmacie sub formă de preparateparenterale, oftalmice și a altor preparate sterile, tehnologia de preparare, condiționarea șiconservarea acestora. Se impune cunoașterea modului de administrare, corelat cu indicațiaterapeutică. -În industria farmaceutică, farmacistul trebuie să cunoască modul de formulare și preparare asoluțiilor medicamentoase sterile, a aerosolilor, emulsiilor și suspensiilor, precum și controlul decalitate al acestora.-Cunoaşterea fomulării şi metodelor de obţinere a preparatelor sterile precum şi a preparatelor fluidecu structuri microeterogene conferă farmacistului fundamentul abilităţii de a urmări stabilitateapreparatelor şi de a consilia corect administrarea unor astfel de produse, la eliberarea acestora dinfarmacie.


10.1 Criteriide evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală

10.4Curs

-Cunoaștereanoțiunilorprezentate.

-Evaluare periodică prin teste grilă (se cuantifică în pondereadin nota finală acordată pentru activitatea din timpulsemestrului). -Evaluare finală scrisă sub formă de test grilă.

- / 80%

10.5 LP

-Cunoaștereametodelor deformulare șipreparare.-Îndemânareși abilitățipractice. -Abilităţi delucru înechipă.

-Activitatea din timpul semestrului (activitate la lucrăripractice, participarea la discuții, la activităţi de grup,rezultatele obținute la evaluările de pe parcursul semestruluila Curs şi la LP). -Examinare individuală prin proba practică.

10% / 10%

10.6 Standard minim de performanțăSemestrul I:-Capacitatea de formulare și preparare a unei soluții medicamentoase în corelație cu calea deadministrare și scopul terapeutic urmărit. -Aducerea în soluție a substanțelor medicamentoase greu solubile sau insolubile și evitareaincompatibilităților dintre componente. -Alegerea unei metode potrivite de extracţie a principiilor active din produse vegetale. -Controlul farmacotehnic al formei farmaceutice și conservarea acesteia.-Consilierea pentru administrarea corectă a soluţiilor medicamentoase şi a preparatelor extractivedin plante.

Semestrul II:-Capacitatea de formulare și preparare a unui preparat medicamentos din categoria preparatelorsterile. -Cunoașterea metodelor de asigurare a sterilității preparatelor. -Alegerea unei metode potrivite pentru sterilizarea unei substanţe sau a unui preparat. -Abilitatea de a efectua calcule speciale pentru formularea unor produse şi pentru verificarea dozelorprescrise. -Cunoașterea formulării și preparării aerosolilor, emulsiilor și suspensiilor farmaceutice. -Controlul farmacotehnic al formelor farmaceutice și conservarea acestora.-Consilierea pentru administrarea corectă a preparatelor sterile şi a preparatelor fluide cu structurimicroeterogene.



25.11.2015 FARMACIE - TERMINOLOGIE SI PATOLOGIE MEDICALA




1.2 Facultatea FARMACIE1.3 Departamentul1.4 Domeniul de studii SANATATE1.5 Ciclul de studii LICENTA1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei TERMINOLOGIE SI PATOLOGIE MEDICALA

2.2 Titularul activităților de curs CONF DR CARMEN DENISE CALDARARU, SEF LUCRARI DRLEHEL MATHE

2.3 Titularul activităților de lp CONF DR CARMEN DENISE CALDARARU, SEF LUCRARI DRLEHEL MATHE

2.4 Anul destudii 3 2.5

Semestrul 1 2.6 Tipul deevaluare EXAMEN2.7 Regimul

disciplinei OBL


Distribuția fondului de timp/săpt 3,5ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 0,5Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0,5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 0,5Examinări 0,5Alte activități 0,53.7 Total ore de studiu individual / săpt 3,53.8 Total ore pe semestru 703.9 Număr de credite 5

4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum CUNOSTINTE DE FIZIOLOGIE SI ANATOMIE4.2 de competențe


6. Competențe specifice acumulateCursul este destinat îmbogăţirii vocabularului medical al studentului şia cunoştinţelor acestuia despre caracteristicile clinice principale alediferitelor afecţiuni.




La sfârşitul cursului studentul va fi capabil -să definească termeni medicali reprezentând boli, metode dediagnostic şi tratament, (C1.2, C1.5)-să identifice vizual o serie de afecţiuni medicale şi să realizeze oanamneză corectă a afecţiunii actuale (C3.4)-să identifice semne şi simptome, afecţiuni prezentate în diferite textemedicale, baze de date medicale şi farmaceutice (C1.2, C1.5)-să cunoască tabloul clinic, complicaţiile, evoluţia şi principiile generalede terapie a principalelor afecţiuni acute şi cronice-să înţeleagă etiologia şi fiziopatologia fiecărui tip de afecţiune pentruo mai buna înţelegere a principiilor terapeutice referitoare la boalarespectivă (indicaţii, necesitate, efecte adverse, momentul iniţierii unuianume tip de terapie) (C1.1, C3.1, C3.2, C4.4)-să realizeze un diagnostic diferenţial logic pentru un pacient individualpe baza cunoştinţelor dobândite despre diferite tipuri de afecţiuni înscopul alegerii unui tratament corect (C5.2)-să recunoască utilitatea principalelor metode de diagnostic pentruprobleme medicale frecvente-să interpreteze şi să înţeleagă modul de concepere al unui raportmedical, literatura ştiinţifică medicală, să poată concepe proiecte decercetare, etc (C3.5)


La sfîrşitul cursului studentul va fi capabil-să consulte documentaţia medicală a unui pacient (fisă medicală,prescripţie, scrisoare medicală, etc)-să demonstreze abilitatea de a discuta cu pacientul în legătură cuprincipalele aspecte ale afectării acestuia (semne, simptome, evoluţiabolii, tratamente anterioare, etc)-să comunice în limbajul specific al fiecăruia, cu pacientul, cuprescriptorul (medicul) şi cu alţi farmacişti în legătură cu afectareapacientului şi tratamentul acestuia-să ia decizia corectă în ceea ce priveşte alegerea unei terapiicorespunzătoare afecţiunii pacientului -să ia decizia corectă legată de importanţa, gradul de risc al uneiafecţiuni şi să ofere informaţii corecte pacientului şi rudelor acestuia-să participe ca şi membru activ în echipe interdisciplinare stabilite învederea furnizării unei asistenţe medicale de vârf-să cunoască şi să respecte principiile eticii farmaceutice şi medicale(consimţământ informat, confidenţialitate, dreptul la tratament şi larefuzul tratamentului, etc)-să cunoască faptul că îşi asumă responsabilitatea pentru deciziaterapeutică aleasă-să proiecteze şi să conducă o temă de cercetare, să poată participala seminarii şi conferinţe, să poată consulta baze de date despecialitate cu deplina înţelegere a limbajului specificMetode folosite: prezentare caz la patul pacientului, prezentări decazuri clinice, situaţii clinice particulare, discuţii de caz pe tipuri depatologie cu folosirea de metode audio- vizuale moderne, seminarii,serii întrebări/ răspunsuri, consult bibliografie, accesarea de portaluricu literatura de specialitate, prezentare caz la patul pacientului,prezentari PowerPoint, analiza literaturii indicate, ilustratii online,prezentari video, exercitii interactive


7.1 Obiectivul general al disciplineiInsusirea de catre studenti a notiunilor fundamentale carereprezinta obiectul de activitate ale Terminologiei și Patologieimedicale, disciplina care studiaza simptomatologia, aspectulclinic si paraclinic al bolii si principalii termeni medicali


Dobândirea abilităţilor necesare pentru a interpreta principalelesimptome şi semne ale omului bolnav, scopul final constituindu-lorientarea diagnostica. Dobindirea abilitatilor pentru ăutea



interpreta termeni medicaali de baza


ore Observații

Semestrul I

1.ELEMENTE DE SEMIOLOGIE - Simptome,semne, date de laborator. Anamneza medicala,examenul clinic, explicarea notiunii de sindrom,diagnosticul clinic.

Prezentare orala +multimedia

2.

PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR –Semne, simptome, metode de investigaţie inafecţiunile aparatului respirator. Traheobronsitaacuta. Bronsita cronica. Boala pulmonara cronicaobstructiva. Astmul. Bronsiectazia. Tuberculozapulmonara.


3.PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR -Pneumoniile. Revarsatele pulmonare. Supuratiilebronho-pulmonare. Embolia pulmonara. Cancerulbronho-pulmonar


4.

PATOLOGIA APARATULUI RENO-URINAR -Semne, simptome, metode de investigaţie inafecţiunile aparatului reno- urinar. Sindroamenefrologice (sindromul nefritic, sindromul nefrotic,hipertensiunea arteriala secundara renala,insuficienta renala acuta si cronica)


5.

PATOLOGIA APARATULUI RENO-URINAR -Bolile glomerulare (caracteristici clinico-biologicegenerale, glomerulonefrita acuta difuzapoststreptococica). Infectia urinara. Nefropatiiletubulo-interstitiale (pielonefrita acuta si cronica)


6.PATOLOGIA CARDIOVASCULARA – Semne,simptome, metode de investigaţie in afecţiunileaparatului cardiovascular. Hipertensiuneaarteriala. Hipotensiunea arteriala


7.

PATOLOGIA CARDIOVASCULARA -Ateroscleroza. Cardiopatia ischemica (anginapectorala, infarctul miocardic acut). Reumatismularticular acut.Valvulopatii (stenoza mitrala,insuficienta mitrala, stenoza aortica, insuficientaaortica). Insuficienta cardiaca


8.PATOLOGIA CARDIOVASCULARA -Endocardita, pericardita, miocardita. Tulburari deritm si conducere. Boli ale arterelor si venelor


9.

BOLI HEMATOLOGICE - Semne, simptome,metode de investigaţie in afecţiunilehematologice. Anemia. Poliglobulia. Sindroamemieloproliferative. Tulburari ale hemostazei.Leucemii. Limfoame. Leucopenia


10.

BOLILE TUBULUI DIGESTIV SI ANEXELOR -Semne, simptome, metode de investigaţie inafecţiunile aparatului digestiv. Bolile esofagului,stomacului si duodenului. Bolile intestinului.Sindroame de malabsorbtie.


11.BOLILE TUBULUI DIGESTIV SI ANEXELOR -Bolile ficatului. Afectiunile vezicii biliare si a cailorbiliare. Afectiunile pancreasului


BOLI DE NUTRITIE SI METABOLISM. BOLI



12.

ENDOCRINE - Semne, simptome, metode deinvestigaţie in afecţiunile sistemului endocrin.Tulburari ale metabolismului lipidic. Obezitatea.Sindromul metabolic. Hiperuricemii. Diabetulzaharat. Bolile tiroidei. Bolile hipofizei,suprarenalelor


13.

BOLI MUSCULO-SCHELETALE SI ALETESUTULUI CONJUNCTIV - Semne, simptome,metode de investigaţie in bolile ţesutuluiconjunctiv. Poliartrita reumatoida. Spondilitaanchilozanta. Artropatii reactive Sindromul Reiter.Lupusul eritematos sistemic. Scleroza sistemica.Vasculite sistemice. Polimiozita sidermatomiozita. Boala artrozica.


14. NOTIUNI DE ETICA IN PRACTICA CLINICA Prezentare orala +multimedia

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.Simptome si semne in practica farmacistului, 2015, University Press Targu Mures1.Dogaru G, Carasca E – Curs de patologie medicala, UMF Targu Mures, 20002.Longmore M, Wilkinson IB, Turmezei T, Cheung CK - Oxford Handbook of Clinical Medicine,Oxford University Press, 2007

Bibliografie facultativăHarrison - Principiile medicinei interne, ediţia a 14 a (2 în limba română), Ed. Teora, Bucuresti, 2004


ore Observații

Semestrul I

1.

Anamneza: motivele prezentarii la medic,antecedente patologice, istoricul bolii, conditii deviata si munca. Simptome generale:fatigabilitatea, tulburarile somnului, cefaleea,transpiratiile, pruritul, sughitul, mirosul, setea,modificarile vocii si tulburarile de vorbire).Masurarea temperaturii, febra, frisonul. Examenulclinic general: talie, greutate, stare de nutritie.Constitutia pacientului, expresia fetei, modificari lanivelul ochilor si pleoapelor. Evaluarea starii deconstienta, tulburari ale starii de constienta

Demonstratii practice,prezentari de caz, exercitiiinteractive, etc

Inspectia tegumentelor, paloarea, roseata,tulburari de pigmentatie, cianoza, icterul, eruptii



2.cutanate, purpure, diateze hemoragice. Inspectiamucoaselor, modificari ale mucoaselor vizibile,enantemul. Modificari ale extremitatilor, modificarila nivelul unghiilor, noduli subcutanatiperiarticulari, tulburari trofice, modificarile parului


3.Patologia aparatului respirator: simptome sisemne in bolile aparatului respirator,caracteristicile anamnezei în bolile aparatuluirespirator


4.Patologia aparatului respirator: explorareafunctionala a aparatului respirator, disfunctiiventilatorii, insuficienta respiratorie


5. Patologia aparatului cardiovascular: simptome sisemne in bolile cardiovasculare


6.

Patologia aparatului cardiovascular: explorareaparaclinica a pacientului cu boli cardiovasculare(electrocardiograma, ecocardiografia, angiografia,cateterismul cardiac, etc) masurarea tensiuniiarteriale, pulsul arterial periferic, tahicardia,bradicardia


7.Patologia tubului digestiv si anexelor: simptome sisemne in bolile aparatului digestiv, regiunitopografice abdominale


8. Patologia tubului digestiv şi anexelor: explorareaparaclinică a tubului digestiv şi anexelor


9.Patologia aparatului reno-urinar: semnenefrologice, examenul urinii, explorari functionalerenale


10. Patologia aparatului reno-urinar: motiveleprezentarii, simptome functionaleDemonstratii practice,prezentari de caz, exercitiiinteractive, etc

11.

Boli de nutritie si metabolism: semne şi simptomein bolile de metabolism, evaluarea starii denutriţie, explorarea metabolismului glucidic,diabetul zaharat, explorarea metabolismului lipidic/ dislipidemii, obezitatea, explorareametabolismului purinelor: hiperuricemii, diatezeurice


12.Boli sistemice si reumatice: aspecte clinice sibiologice in bolile ţesutului conjunctiv, artrite siartroze, lupusul eritematos sistemic, sclerozasistemică – modificari clinice şi biologice


13.

Evaluarea sistemului muscular si osteoarticular,modificari de statică ale coloanei vertebrale.Atitudinea/ pozitia pacientului, pozitia activă,pozitia pasivă, tulburari de statică si dinamică,tulburari de mers


14.Patologie hematologica: simptome si semne inbolile hematologice, metode de explorare.Examinari paraclinice: principalele date delaborator normale si patologice


Semestrul II1.2.3.



4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.Dogaru G, Carasca E – Curs de patologie medicala, UMF Targu Mures, 20002.Longmore M, Wilkinson IB, Turmezei T, Cheung CK - Oxford Handbook of Clinical Medicine,Oxford University Press, 2007

Bibliografie facultativăHarrison - Principiile medicinei interne, ediţia a 14 a (2 în limba română), Ed. Teora, Bucuresti, 2004

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală10.4 Curs În funcție de specificul disciplinei 6010.5 LP În funcție de specificul disciplinei 4010.6 Standard minim de performanță-folosirea şi pronunţarea corectă, definirea unor termeni medicali frecvent folosiţi (pe aparate şisisteme)-efectuarea unei anamneze corecte cu extragerea principalelor elemente necesare formulării unuidiagnostic corect-diferenţierea unor afecţiuni curente pe baza tabloului clinic -posibilitatea de a descrie principalele metode de diagnostic şi terapie (pe aparate şi sisteme)

Documents

Fisele disciplinelor Farmacie anul III