Upload
ioana-nicoleta-baldea
View
19
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
FOLOSIREA SPECIILOR DENDROLOGICE ENTRU DÉCOR IN PARCURI SI GRADINI
Citation preview
UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARAD
FACULTATE DE INGINERIE ALIMENTARA,TURISM SI PROTECTIA
MEDIULUI
SPECIALIZARE :I.M.A.P.A
AN :II
FOLOSIREA SPECIILOR DENDROLOGICE
ENTRU DCOR IN PARCURI SI GRADINI 2009
Folosirea speciilor dendrologice pentru decor in
parcuri si gradiniAmplasarea si asocierea arborilor si arbustilor in cadrul spatiilor verzi
Modul de amplasare si combinare a speciilor ornamentale constituie principalul element in realizarea efectului estetic al unui peisaj.
Vegetatia lemnoasa poate fi dispusa in cadrul compozitiei sub forma izolata sau in randuri, curtine, garduri vii, grupuri, boschete, masive s.a.
Dispunerea izolata se realizeaza cu specii deosebit de atragatoare prin forma, culoarea florilor, a scoartei, a frunzelor, sau cu o fructificatie interesanta.
De obicei, arborii solitari se amplaseaza in punctele lipsite de miscare, la extremitatile peluzelor, colturi linistite langa cladiri, la marginea masivelor, in capatul perspectivelor pentru inchiderea sau accentuarea lor.
Alegerea distantei la care este amplasat arborele este determinata de elementele prin care decoreaza. Astfel, speciile la care efectul decorativ este realizat prin frunze, flori sau fructe se recomanda sa fie amplasate la o departare de maxim 2 ori inaltimea privitorului, iar daca elementul de decor este reprezentat de forma trunchiului si a coroanei, dispunerea exemplarului respectiv se face la o distanta de peste 3 ori mai mare decat inaltimea spectatorului.
Este bine ca speciile care se folosesc ca arbori izolati in fata masivelor, sa se situeze ca parte componenta si in interiorul masivelor pentru a creea o compozitie armonioasa.
Pentru inchiderea perspectiv elor se vor folosi urmatoarele specii: Platanus Acerifolia, Tilia Tomentosa, Aesculus Hippocastanum, Plopus Alba, Magnolia Kobus.
Pe marginea apelor sunt foarte decorative: Salix Matsudana Tortuosa, Taxodium Distichum, Plopus Alba , Fracsinus Excelsior.
Aliniamentele sunt plantatii constituite din specii ale caror exemplare componente sunt distribuite echidistant; se folosesc pe marginea aleilor si drumurilor, marginea bulevardelor. Acestea pot fi: aliniamente de arbori, mixte (arbori si arbusti), mixte (arbori si garduri vii), aliniamente de arbusti.
Aliniamentele de arbori. Dupa numarul de randuri de arbori, aliniamentele poti fi: simple (cu un singur rand), duble (cu aranjament simetric sau intercalat).
In raport cu o cale de circulatie, se pot realiza aliniamente: unilaterale sau bilaterale. Distanta de plantare a exemplarelor componente este:
intre randuri -3,5-6m
in cadrul randului -4-12m
Ca arbori pentru aliniamente se pot folosi platani, tei, artari, salcami, mesteceni, fagi, catalpa, pini, molizi.
Aliniamente mixte de arbori si arbusti pot fi: pe un singur rand, in alternanta sau pe doua randuri diferite.
Distantele minime fata de trunchiul arborilor trebuie sa fie de 1,5-2m, in functie de forma de crestere a arbustilor.
Aliniamentele mixte de arbori si gard viu pot fi: pe acelasi rand, alternanta de arbori si secvente de gard viu sau pe randuri distincte (distanta minima 1,5m intre aliniamente).Cutina reprezinta o plantatie constituita dintr-o singura specie arborescenta sau arbustiva, dispusa pe un rand, cu exemplarele foarte apropiate unele de altele, incat formeaza un perete verde.
Gardurile vii sunt plantatii din specii arbustive sau arborescente dispuse pe unul/doua/trei randuri. Dupa inaltime gardurile vii pot fi:
foarte mici (borduri)-cu inaltimea sub 0.5m
mici cu inaltimea intre 0,5-1m
inalte inaltimea intre 1-3m
foarte inalte inaltimea peste 3m
Dupa scopul urmarit, gardurile vii pot fi:
decorative (din specii cu flori si fructe,aparat foliar foarte bogat)
pentru camuflarea unor elemente inestetice (din specii cu frunzis bogat care se mentine chiar si iarna: Buxus, Tuia, Ligustru Ovalifolium etc.)
pentru protejare (din specii arbustive cu ghimpi si spin, cu coroana bogata: Piracanta, Gutuiul japonez, Dracila etc.)
Profilul gardurilor vii in plan vertical poate fi liber (garduri vii netunse) sau geometric, sub diferite forme tunse ca: paralelipiped, trapez, trunchi de con
Folosirea speciilor dendrologice pentru decor in parcuri si gradini
Amplasarea si asocierea arborilor si arbustilor in cadrul spatiilor verzi
Modul de amplasare si combinare a speciilor ornamentale constituie principalul element in realizarea efectului estetic al unui peisaj.
Vegetatia lemnoasa poate fi dispusa in cadrul compozitiei sub forma izolata sau in randuri, curtine, garduri vii, grupuri, boschete, masive s.a.
Dispunerea izolata se realizeaza cu specii deosebit de atragatoare prin forma, culoarea florilor, a scoartei, a frunzelor, sau cu o fructificatie interesanta.
De obicei, arborii solitari se amplaseaza in punctele lipsite de miscare, la extremitatile peluzelor, colturi linistite langa cladiri, la marginea masivelor, in capatul perspectivelor pentru inchiderea sau accentuarea lor.
Alegerea distantei la care este amplasat arborele este determinata de elementele prin care decoreaza. Astfel, speciile la care efectul decorativ este realizat prin frunze, flori sau fructe se recomanda sa fie amplasate la o departare de maxim 2 ori inaltimea privitorului, iar daca elementul de decor este reprezentat de forma trunchiului si a coroanei, dispunerea exemplarului respectiv se face la o distanta de peste 3 ori mai mare decat inaltimea spectatorului.
Este bine ca speciile care se folosesc ca arbori izolati in fata masivelor, sa se situeze ca parte componenta si in interiorul masivelor pentru a creea o compozitie armonioasa.
Pentru inchiderea perspectiv elor se vor folosi urmatoarele specii: Platanus Acerifolia, Tilia Tomentosa, Aesculus Hippocastanum, Plopus Alba, Magnolia Kobus.
Pe marginea apelor sunt foarte decorative: Salix Matsudana Tortuosa, Taxodium Distichum, Plopus Alba , Fracsinus Excelsior.
Aliniamentele sunt plantatii constituite din specii ale caror exemplare componente sunt distribuite echidistant; se folosesc pe marginea aleilor si drumurilor, marginea bulevardelor. Acestea pot fi: aliniamente de arbori, mixte (arbori si arbusti), mixte (arbori si garduri vii), aliniamente de arbusti.
Aliniamentele de arbori. Dupa numarul de randuri de arbori, aliniamentele poti fi: simple (cu un singur rand), duble (cu aranjament simetric sau intercalat).
In raport cu o cale de circulatie, se pot realiza aliniamente: unilaterale sau bilaterale. Distanta de plantare a exemplarelor componente este:
intre randuri 3,5-6m
in cadrul randului 4-12m
Ca arbori pentru aliniamente se pot folosi platani, tei, artari, salcami, mesteceni, fagi, catalpa, pini, molizi.
Aliniamente mixte de arbori si arbusti pot fi: pe un singur rand, in alternanta sau pe doua randuri diferite.
Distantele minime fata de trunchiul arborilor trebuie sa fie de 1,5-2m, in functie de forma de crestere a arbustilor.
Aliniamentele mixte de arbori si gard viu pot fi: pe acelasi rand, alternanta de arbori si secvente de gard viu sau pe randuri distincte (distanta minima 1,5m intre aliniamente).Cutina reprezinta o plantatie constituita dintr-o singura specie arborescenta sau arbustiva, dispusa pe un rand, cu exemplarele foarte apropiate unele de altele, incat formeaza un perete verde.
Gardurile vii sunt plantatii din specii arbustive sau arborescente dispuse pe unul/doua/trei randuri. Dupa inaltime gardurile vii pot fi:
foarte mici (borduri)-cu inaltimea sub 0.5m
mici cu inaltimea intre 0,5-1m
inalte inaltimea intre 1-3m
foarte inalte inaltimea peste 3m
Dupa scopul urmarit, gardurile vii pot fi:
decorative (din specii cu flori si fructe,aparat foliar foarte bogat)
pentru camuflarea unor elemente inestetice (din specii cu frunzis bogat care se mentine chiar si iarna: Buxus, Tuia, Ligustru Ovalifolium etc.)
pentru protejare (din specii arbustive cu ghimpi si spin, cu coroana bogata: Piracanta, Gutuiul japonez, Dracila etc.)
Profilul gardurilor vii in plan vertical poate fi liber (garduri vii netunse) sau geometric, sub diferite forme tunse ca: paralelipiped, trapez, trunchi de con.