9
Fratii Jderi – Fratii Jderi – Vol. II Vol. II Mihail Sadoveanu Mihail Sadoveanu

Fratii Jderi – Vol 2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Fratii Jderi-Vol 2.

Citation preview

  • Fratii Jderi Vol. IIMihail Sadoveanu

  • Mihail SadoveanuMihail Sadoveanu(n.5 noiembrie1880,Pacani- d.19 octombrie1961,Vntori-Neam) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician i om politic romn. Este cunoscut pentru romanele saleistoricei deaventuri. Sadoveanu a fost unul din primii colaboratori ai revistei tradiionalisteSmntorul. Opere n amintirea lui Creang(1919)Povestiri pentru moldoveni(1919)Dumbrava minunat(1926) Hanu-Ancuei(1928)Fraii Jderi, (1935-1942)-Vol. I,Ucenicia lui Ionu, (1935)-Vol. II,Izvorul Alb, (1936)-Vol. III,Oamenii Mriei Sale, (1942)

  • Fratii Jderi Vol IITema. Conflictul.Tema : Coordonata istorica ( evocarea vrstei de aur a Moldovei n perioada domniei lui Stefan cel Mare )Coordonata social ( monografia familie lui Manole Pr-Negru ) Conflictul : n plan istoric (la nivelul intregului roman): intre romani si atacatori (otomani, tatari);n plan erotic (n primul volum): rivalitatea dintre Ionut Jder si Alexandrel-Voda pentru iubirea Nastei.

  • Semnificatia titlului In roman predomina elementele de epopee, care sunt ilustrate chiar de titlul "Fratii Jderi", indicand o "pluralitate familiala cu reminiscente gentilice". Numarul de cinci al Jderilor trimite la epopeea indiana "Mahabharata", care are ca eroi pe cei cinci frati Pandava. Solidaritatea familiala a Jderilor implica totodata existenta unei colectivitati legate indisolubil. Un exemplu in acest sens il constituie pasiunea celor doi frati, Simion si Nicoara Jder, pentru aceeasi femeie, fapt ce nu duce la dezbinarea lor, nu-i face sa se urasca. Tema prezinta istoria Moldovei in timpul lui stefan cel Mare, construita ca o ampla cronica a vietii sociale din perioada de maturitate a domniei, epoca de inflorire a tarii, de progres si de libertate nationala si sociala. Actiunea are doua planuri: unul istoric care ilustreaza evenimentele politice si militare ale epocii si unul social, avand in centru familia Jderilor si devotamentul "oamenilor Mariei Sale".

  • Esteromanul iubirii de familie. Viata de familie este prezenta prin existenta zilnica a familiei Jderilor. Se pare ca in fruntea familiei sta femeia, care se ingrijeste de toate problemele gospodariei. Jupaneasa Ilisafta este pastratoarea traditiilor, dovedand o gandire arhaica plina de intelepciune. Titlul este simbolic. Astfel calatoria lui Stefan cel Mare, vanatoarea de la Izvorul Alb cu sensul unei initieri a luarii unui contact cu intelepciunea straveche, mitica, magica.

  • Izvorul Alb Izvorul Alb este romanul cunoasterii magice. In aceasta carte se inmultesc credintele mitice care sunt intarite si prin dimensiunea monumentala si fantastica, conferita unor suspusi ai domnitorului cum ar fi fratii Caliman, feciorii starostelui Nechifor Caliman; Onofrei(Sfarma-Piatra) si Samoila(Stramba-Lemne). Cetatea Neamt este locul de recluziune al lui Ionut Jder, un topos unde recunoastem tema exilului existential al individului, conditie necesara reintregarii sociale a inocentului. Jidnicierul Neculaies Albu o rapese pe Marusca, fiica lui Iatco Hudici si dragostea tarzie a lui Simion. Expeditia recuperatoare la Volcinet, in Polonia, intreprinsa de fratii Jderi, este un episod eroic si cavaleresc si in acelasi timp de pedepsire a unor dusmani ai domnitorului. Spectacolul casatoriei lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop, urmasa a vechilor Comneni, retine prin ceremonialul ce participa la realizarea culorii de epoca.

  • Nucleul narativ al volumului, unde Stefan cel Mare aparae in prim plan, este scena vanatorii de la Izvoru Alb. Din nou faptul real este proiectat in mit. Vanatoarea domneasca devine un ritual de initiere. Pelerinajul domnesc ilustreaza motivul cautarii-al solutiilor de implinire a unui destin individual-al domnitorului si altul colectiv-al Moldovei. Domnul este exploratorul si pentru a lamuri sensurile prezentului si viitorului este necesara contopirea cu trecutul care se realizeaza prin confundarea in elementul naturii. Cauza in aceasta calatorie este legendarul bour. Observam ca la Sadoveanu natura nu este decorativa. Omul intra in corespondenta cu natura, el este inacadrat cosmologic. Initierea in cel mai inalt grad in tainile naturii o intalnim la mag sau la intelept. Un astfel de tip uman este schivnicul de la Izvoru Alb, dar adevarati magi sunt si cuviosul Nicodim, arhimandritul, Amfilohie Sendrea, dar si Stefan cel Mare, care preia semnificatia unor aspecte ale cosmosului si le aplica in planul guvernamantului.

  • Romanul Fratii Jderi ilustreaza traiul, obiceiurile, datinile taranilor moldoveni, in a caror existenta Voievodul pusese capat neoranduielilor: In tara asta a Moldovei, staroste Caliman, umbla neoranduielile ca vanturile. Am gasit in tara asta [ ] si multi stapani. Nu trebuie sa fie decat unul.

  • Proiect realizat de : - Anei Stefana - Cajvan Georgiana - Ungureanu Madalina - Paleu Alexandra - Epure Gabriela - Strungaru Elena - Scurtu Iulia - Ciobanu Andrei - Dandu George