Fratii Grimm2

PO\m,$TIIlustraqii de Done Stan

br#.#''*'' -'&Ar*ii

.F-.fu./ T'.1

"i /*i-F.- --{t;

-. --E ]}-. --jj. '#\ r

W;,' r',-\n

CUPRINS

Muzicanfii ordgenegti din Bremen . . . . . . .5

ScufilaRogie. ......9Ioancelcredincios .......15Printulbroscoi .....26Cenugdreasa... ...31Biiatulde moard celsirac 9i pisica . . . . .43

Luminaalbastrd ....49Frumoasaadormit6 ......57Gdscadeaur ......65Pantofiirupli jucdnd ......76Darurilepiticilor ....85Firulviefii . . .88

Jupuitorul de urgi . . .91

q

*Fefu'" *" .' '

*,ts. ",f4i.,,- .-*n. S;H""-.dfidw

ffi|r

'l${E

f;l:. itq

q'.,.#

'i"$#

4

f#'r ::''fl*rto,l"*ili*,' i*

Ceipatrufrafimegtegugari . . . . .100

Varzafermecatd . ..147HiinselgiGretel ...119Croitoragul celwteaz ....133Prichindel . .148

Albi ca Zdpada . . .159

Hans cel norocos . .774

CAinele si wabia . .184

Apa vielii

Cei doi cdldtori . . .2A2

MunteleSemsi ...:223Heinzl-enesul ....227

Rumpeistiltskin . . .2SzPescarul gi sotia iui . . .

Pomul cu merele de aur . .Z4B

Cei gase servitori . ,260Cuiui .....276Povestecuminciuni .....277Lupulsivulpea : ...278Vulpeagicalul ..r..Pefitul .....284Ceitrei copiinorocoqi . . . . . . . .284Povesteghicitoare ......289Cei doisprezece servitori lenegi . .289

MUZICANTII ORA$ENE$TIDIN BREMEN

n om avea un migar care l-a servit credincios mulqi ani, darin cele din urmi a imbitrinit qi n-a mai fost bun de nimic.Atunci stipinul s-a gindit si se descotoroseasci de el, dar

mlgarul, ddndu-qi seama c[ nimic bun nu-l a$tepta, fugi in lumeamare. Hotiri si se indrepte spre Bremen pentru a deveni muzicant.\Ierse el ce merse gi se intilni cu un cdine de vdnitoare obositnevoie mare.

-Ce tot ai de caqti aqa intruna? il intrebi migaml.

-Casc qi eu, pentru ci sunt bitrAn qi slibit. Nu mai sunr in

stare si-l insotesc pe sdpand meu la vdnitoare, de aceea am fbstbitut qi alungat in lumea mare. Problena este ci nu qtiu cum am s5.

rriiesc de acum incolo, zise cAinele abitut.

-PAi, hai cu mine la Bremen, si devenim muzicanqi. Eu cint

la fluier, iar tu la tobe, zise mlgarul.Cdinele piru incintat de aceasti propunere, aqa ci-l insogi

pe magar in drumul lung spre Bremen. La pu,tin timp se intdlnirasi cu o pisici, ce stltea in rnijlocul drumului foarte trista.

-Ce ai de eqti aga tristi? o intrebf, mi.earul, prietenos.

-Pii cum ar; putea fi altfel cdnd stipAna mea m-a srrdns degdt? rispunse pisica. Fiindci imbitrinesc, dingii mi s-au stricat qi aq

prefera si stau pe vatri ri si-mi incilzesc oasele decAt si alerg dupisobolani; stipina m-a bitut qi m-a alungat de acasl, Problema este

ca nu Etiam si fac nimic altcev-a decdt si prind qobolani. Cum o simi descurc eu de acum incolo?

-Hai cu noi la Bremen, s[ devenim muzicanqi, zise migarul.Pisica a fost de acord si-i insoqeasci, aqa ci din doi cilltori

deveniri trei gi porniri leseli spre oraEul Bremen.

6 PRATII GRIMM

In drumul lor au intdlnit o fermi unde un cocoq cinta dintoqi plimdnii la uga hambarului

*Dar de ce te chinui si cdngi aqa de tare, coco$ule? intrebimigarul, curios.

-Cdnt ca si vestesc wemea buni, rlspunse cocogul oarecum

trist. Diseari stipina mea primeqte musafiri qi i-a ordonatbucitarului si mi prindl qi si mi taie pentru a face o supi buni dincarnea mea.

-Pii atunci vino cu noi, cocoqule pintenat! Noi mergem la

Bremen ca si ciutim ceva mai bun decAt moartea. Ai voce, aga ciai putea intra in formalia noastri.

Cocogul a fost de acord, aqa cd porniri togi patru spre

Bremen. Noaptea s-au oprit intr-o pidure pentru a se odihni, aqa c[fiecare iqi ciuti un loc bun de dormit. Migarul qi

ciinele qi-au ficut culcuq la ridlcina unui copac,

pisica s-a culcat pe crengile copaculni, iarcocoqul s-a urcat in vArful copacului.

Pentru a se asigura c[ nu-i urmiregtenimeni, cocoqul se uiti in toate cele

patm ziri qi vizu o luminili care

incerca s[-gi faci loc in desiqul

pidurii. Le spuse qi tovarigilor siide drum,'care hotiriri intr-o

clipi sl se indrepte in--r'- di re c g ia

1Fo,;5:ix::)--..F*- & lumtnltel.Mru 9i'"1:W U deta ltlF\J

*s***l\iiflH:r.",, inchipuiain acelloc o casi

cu rnulte oase

qi cu rnulta, multicarne. Merseri ei ce

'rs*lrli;;".'l#;r:-4;'*-__-*

MUZIC.ANTII ORA$ENE$TI DIN BREMEN 7

nr('t s('l ii qi descoperiri o casi puternic luminati qi din care risunarru rrrrrllirne de voci.

Magaml se apropie'qi trase cu ochiul prin gaura cheii.

-Ce vezi acolo? intrebi cocoqul.

-Ce vid? rispunse migarul incdntat. Vid o masi intinsiplirrl tlc biuturi gi mdnclruri de tot felul; la masa aceasta stau niqte

lrnli cirre par si se distreze foarte bine.

-Mi s-a ficut o foame, zise cocoqul.

-Aq wea si fim noi acolo inl,rr rrl lor, zise migarul, gdndindu-se

;rirlcii la ceva.

Animalele finuri apoi un, rrrrsilirr gi analizard cum si faci si-i,rlrrrrgc pe hog gi si le ia locul la masa aceea

nr;rr c. lntr-un final au glsit solutia salvatoare:

rrrrrgarul gi-a pus copitele din fa$ pe penaz,r ,iirrcle i s-a urcat in cdrci, pisica s-a urcat per :iinc, iar cocoqul s-a urcat pe capulpisicii. La un semn, au inceput togi si,,r'irrte": migarul rigea, cdinele lltra,pisica mieuna, iar cocoqult inta cucurigu! Au flcut;rq;r o gil5gie ci toategllmurile s-au spart,irrr hoqii au

lrrat-o laIrrgin czdnd cispiritelepirdurii s-au

ridicat impotriva lor.( ici patru camarazi s-au aqezat la masi qi au

infulecat tot de parci nu mai mincaseri de

ciiteva siptamdni.

*4q

8 FRATII GRIMM

Cum au terminat masa, animalele'au stins lumina gi s-au

pregitit de culcare , fiind obosite de un drum cu ztatez peripeiii.

Migarul a gisit niqte paie in curte gi s-a intiris obosit pe ele, ciinele

s-a intins in praf, pisica pe vatri.,iar cocogul azburat sus' pe grindi.Cum au inchis ochii, au qi adormit.

tnsi la miezul nopgii hofi s-au intors; vizdnd lumina stinsi qi

casa linigtiti, au crezut ci spiritele pidurii s-au retras. Astfel incitcipitanul zise:

-Fraflor, trebuie si fim curajoqi! qi trimise pe unul dintre

hoji si verifice casa.

Acesta intri in bucitirie qi incerci si faci focul. Tot ciutAnd

niite cirbuni cu care si aprindi focul, didu de ochii pisicii pe care

ii confund[ cu cirbunii qi ii arse cu bipl de chibrit' Pisica speriati

siri doi metri in sus scuipdnd qi zgiriind fap hoplui. Neingelegind

cum niqte cirbuni pot slJ scuipe Ei si-l zgirie in aga hal, hoqul se

indrepti spre uqi pentru a fugr, dar aici didu de ciinele intins pe

prag, care l-a muqcat de picior' Atunci hogul se indreptischiopitind spre paiele din curte unde migarul, care stitea intins,

il lovi cu copita. Trezit de zgomot, cocoqul incepu si zboare qi sic6nte: ,,cucurigu - cucurigul".

Zdpdcit de aceste sunete qi miqciri, hoiul ajunse intr-un

suflet ld cipitanul siu qi'i spuse:

-Oh, stipine, casa asta este bintuiti de fantoma unei

wijitoare care m-a scuipat, m'azgdnatpe fap cu unghiile ei lungt;

in fafa uqii se afla un om al ei care mi-a ciop64it piciorul cu culitul,

iar in curte stitea intins un monstru negm care m-a ciomigit cu o

bati de lemn, qi ca si puni capac la toate acestea pe casi se afla un

judecitor care striga: "Cu ticilosul la titicu'". M-am speriat riu,stipdne, qi am fugit cit de repede am putut.

Dupi cele intdmplate, hofi n-au mai indriznit si se

apropie de casi, aqa cL cei patru camarazi - $i Pe deasupra qi

muzican;i - qi-au dus zilele fericigi qi fbri griji.Cine qtie, daci vreunul dintre voi are drum pe acolo, ii va

intdlni, de-or mai trii.

scuFrrA Ro$lE

fost odati ca niciodati o fetili drigilaqi pe care toatilumea o iubea; bunica ei o indrigea atdt de mult incdt ar

fi ficut orice numai si o vadi fericitl. Intr-o zi bunica i-a

l;icrrt cadou fetilei o scufiga roqie de catifea care i se potrivi de

rrrirrune; fetila o purta tot timpul, aga ci de atunci toli o strigau

Sr rrlila Rogie.

Bunica fetitreicizu la pat, ar;a ci Scufip Rogie trebuia si oirrgrijeasci. intr-o zi mama ei spuse:

-Scufifl Roqie, uite aici un coq plin cu mincare gi o sticll de

virr pe care trebuie si le duci bunicii bolnave gi slibite. Si mergi

irrr:ct, cu mare grlji, ca nu cumva si le scapi sau si le pierzi gi si nu

tl abatri din drum. Cum intri in camera bunicii, si o salugi gi si teui(i in toate colgurile casei, si nu fi intrat vreun riuvoitor.

-lqa voi face, mami. Fii firi grij6, zise Scufip Roqie cea

:rsr:ultitoare, qi porni la drum prin pidure.Bunica fetigei locuia departe de sat, chiar in inima pidurii

prline de pericole. Cum a intrat in p[dure, Scufip Rogie s-a int6lnit, rr lupul, care o saluti respectuos:

-Buni ziua, Scufi1l Rogie. Unde ai pornit aqa

<lc dimineafi?

-Buni ziua, lupule! Iat[ am pornitspre cisu{a bunicii, care se afll chiarin m{locul pidurii. Bunica mea

t'ste foarte bolnavi, aqa c[-irluc un coq cu merinde, doar-

rloar s-o mai inzdriveni,rispunse Scufija Roqie.

-$i doar merinde ai

tu acolo in cog, sub qervet?

intrebi lupul, lacom.

t1 I

{l[,i- ii,

i r1n

t

ir;r{ illt:t\t i

jlli iit.

- \"1}\S\._\J--d

scuFrTA Ro$rE 11

-Am qi o sticl[ cu vin, rispunse Scufila Rogie cu sinceritate.

-$i unde anume locuieqte bunica ta?

-Cam la un sfert de ori depirtare de aici. Cisu{a ei se afli

lirrgi nigte tufiguri, chiar ia addpostul a trei mari stejari. Este ugorrk'gasit.

Auzind acestea, lupul iqi zise: ,,Copila aceasta este tare

rlr irgalaqi, pe deasupra cred ci are qi un gust bun, mai bun decdt al

Irrrnicii. Totuqi n-ar strica si le mininc pe amdndoui. Trebuie sil;rc repede un plan cum si ! pici"lesc pe ScufiEa Roqie". Totrncrlitd.nd el aqa, ii spuse deodati fetilei:

-Scufi1i Rogie, ia uiti-te in jurul tiu ca si vezi ce frumoasi

lstt' pldurea. Uite ce flori frumoase sunt in jurul tiu gi ce frumosr;irrtir pisirelele. Tu mergi aqa de hotirit[ citre cisula bunicii cirrici n-ai observat cdti veselie este in pidure.

Atunci Scufiqa Roqie deschise bine ochii qi se uiti injur; r'izur rrrrr razele soarelui striluceau ;;i dansau vesele printre copaci,

v;uu poteca plini de flori colorate qi-qi zise: ,,E destul de

rlt'vlcme, aqa ci pot si zlbcivesc pulin aici qi si culeg cdteva

llrri pentru a-i duce bunicii un buchet, nu cred ci mi va

pr irr<le noaptea pe drum". $i zicind acestea, Scufita Rogie se