FRAZA V-VIII

8/16/2019 FRAZA V-VIII

1/63

PREDICATUL

Predicatul este partea principală de propozi ie, de care depinde existen a unei propozi ii i careț ț ț șconferă subiectului o ac iune, o caracteristică, o stare sau o însu ire !n "eneral predicatulț șindică ce face, ce este, cum este subiectul

Predicatul răspunde la întrebările# ce face$ cine este$ ce este$ cu% este$

Copilul merge &oios spre coalăș

'a ina aceastaș este frumoasă

Predicatul verbal este expri%at, în "eneral, printr(un &erb cu în eles de sine stătător i răspundeț șla întrebareace face$

Copilul mănâncă cu poftă toată %)ncarea din farfurie *ce face$ + %ăn)ncă

Vorbe teș apăsat iș prive teș în acela i ti%p spre ele& *ce face$ + ș &orbe te,ș pri&e teș

-e expri%ă prin#

. &erb predicati&, la %oduri personale *indicati&, con/uncti&, cond(optati&, i%perati& Indicativ− prezent# Eu mănânc un %ăr

− i%prefect# Eu mâncam un %ăr− perfect co%pus# Eu a m mâncat un %ăr− %ai(%ult(ca(perfect# Eu mâncasem un %ăr

− perfect si%plu# Eu mâncai un %ăr− &iitor# Eu voi mânca un %ăr− &iitor anterior# Eu voi fi mâncat un %ăr

Conjunctiv( prezent# Să mănânc un %ăr, nu(%i %ai a% altă dorin0ă( perfect# Să fi mâncat un %ăr, nu(%i %ai era poftă

Condiţional-optativ− prezent# Aş mânca un %ăr− perfect# Aş fi mâncat un %ăr

Imperativănâncă un %ăr1!u mânca %ere1

A" #A $%A$& 'IA$&(&• Activă


2/63

P2 3ică duce %)ncare la lin"urari

• )efle*ivă P2

El se duce la concert

• Pasivă P2A fost dus la doctor de %a%a sa

4 2erbul a 5I c)nd are sensul &erbelor a exista, a se afla, a se găsi, a se petrece, a se"ntâmpla,a valora, a costa, a dura, a trăi, a se duce, a-şi avea originea&ra în &ara anului 4667Cât este litrul de lapte$8ră araț este două %ilioane

Cursul este de două oreEl este din Arad1 2erbul +a fi, este 9i &erb auxiliar 9i &erb copulati&

Atunci c)nd este au*iliar 9i a/ută la for%area diateei pasive a &erbelor acesta are î%preună cu&erbul con/u"at func0ia sintactică de predicat verbal1U9a este desc.isă bruscAtunci c)nd este copulativ for%ează /mpreună cu numele predicativ predicatul nominal

U9a este desc.isă

Pentru a stabili dacă &erbul :a fi; este inte"rat predicatului &erbal sau celui no%inal &erifică%dacă acesta se află la diateza pasi&ă sau nu Această &erificare se face în felul ur%ător#

( se introduce un co%ple%ent de a"ent - P2 Ca"U9a este desc.isă brusc de către 'i


3/63

7 A înse%na c)nd are sensul de a scrie, a notaEl a /nsemnat o data în calendar

? A a/un"e c)nd are sensul de a sosiEl a ajuns la coalăș

@ A se face cu sensul de a se construi, a se prepara

Pră/itura se face cu ouă i făinășB A părea în expresii i%personale ca Pare, -e pare, 'i se pareI se părea că ni%ic nu se sc


4/63

PREDICATUL 3'I3AL

Predicatul no%inal este alcătuit din &erb copulati& 9i nu%e predicati&1. a fi este copluati& c)nd nu este sinoni% cu# a exista, a se afla, a se găsi, a trăi, a trece, a se

duce, s trebui, a se întâmpla, a fi necesar etcAlexandru este


5/63

To i au fostț contra lor7 alor no tri7 acestuia7 unuia niciunuiaș *FCăr ile nu suntț pentru tine7 pentru ale noastre7 Acela7 oricare7 niciunul7 dintre &oi*AceEl este asemenea ei7 lor7 aceluia7 oricăruia7 niciunuia *DCare este adresa ta$*3

Al cui este caietul$ *F8mpotriva cui au fost ei$*FPentru cine sunt căr ile$ *AcțAsemenea căruia dintre ei este copilul tău$ *D-pune(%i care este adresa ta *3I +a întrebat a cui este cartea *F 3u %i(a spus pentru cine sunt căr ile *AcțA% aflat ase%enea căruia este copilul tău *D

9" !umeral /n toate caurile:• CardinalEi erau cinci *3

Cartea este penntru cei doi *AcDiplo%ele sunt ale celor doi *F2oi sunte iț asemenea celor doi *D• Colecti&

Ei sunt tuspatru *3'eritele sunt ale amândurora *FCăr ile suntț pentru amândouă *AcTu e tiș asemenea amândurora *D

• rdinalTu e tiș al doilea *3Cartea este pentru primul" *Ac

Căr ile suntț ale primului *FTu e tiș asemenea primului *D

;" Verb la modurile infinitive7 supin7 participiu7 geruniu acordat:Datoria noastră este de a /nvă aț Poezia este de memoratC)%pia era /nverităRana era sângerândă"


6/63

PR răspunde la întrebările Ce este$ Cu% este$ Cine este$ Care este$ Puse pe l)n"ă &erbulcopulati& din re"entă

Predicatul nominal incomplet este exprimat printr-un verb copulativ de care depinde o propoziţie subordonată predicativă corespunzătoare unui nume predicativ

Propozi0ia subordonată predicati&ă este cerută de un &erb copulati& din propozi0ia re"entă

pera0ia de înlocuire a unei păr0i de propozi0ie *nu%e predicati& printr( o propozi0ie cuacela9i în0eles *prop subord PR se nu%e9te expansiune (dezvoltare).

PP PR Pasiunea lui era .= să colec0ioneze ti%bre4=

&b copulati&

pera0ia de înlocuire a unei propozi0ii subordonate *PR printr( o parte de propozi0ie cuacela9i în0eles *3P se nu%e9te contragere.

P3 Pasiunea lui era colec0ionarea ti%brelor

&b copulati& > 3PTER'E3I REFE3TI#- verb copulativ care constituie predicatul nominal incomplet al regentei# a fi, a deveni, aiesi, a se face, a aunge, a parea, a insemna, a ramane, a se naste etc. Gotararea lor este .= *ca &or &eni 4=

El a de&enit .= *ce si(a dorit 4= Asta insea%na .= *ca n(a fost atent 4= 'i


7/63

ELE'E3TE CRELATI2E# nu are ele%ente corelati&e, nici ele%ente de relatie specificeTPICA# ( antepusa &erbului copulati& din re"enta# Proble%a este .= *ce &rea 4= ( postpusa *cand &orbitorul insista asupra celor spuse in propozitia predicati&a# *Cine sunteti .= sunteti 4=PU3CTUATIE# nu de desparte de re"enta prin &ir"ula indiferent de locul pe care il ocupa

-ubiectul

'efinitie = partea principală de propozi0ie care arată cine face sau suferă ac0iunea expri%ată deun predicat &erbal acti& sau pasi& sau cui i se atribuie o însu9ire sau o caracteristică expri%ată deun predicat no%inal


8/63

• Arată cine face ac0iunea expri%ată de predicatul &erbal#

'a%a "ăte9te

• cine suferă ac0iunea expri%ată de un &erb la diateza pasi&ă#

Tortul a fost tăiat de el

• cui i se atribuie *cu a/utorul &erbului copulati& caracteristica sau

însu9irea expri%ată de nu%ele predicati

Peretele era &erde

8ntrebări:

a cine$ ce$

b care este lucrul care$

0elurile subiectului#

a subiectul e*primat, c)nd acesta este expri%at prin di&erse păr0i de &orbire

Este de două feluri#

• simplu + expri%at printr(un sin"ur ter%en#

Iarna a sosit

• multiplu + expri%at prin două sau %ai %ulte păr0i de &orbire#

Trandafirii, lalelele 9i iaso%ia sunt florile %ele preferate

'evoltat• Reluat# 2irtutea pentru dânşii ea nu există*' E%inescu

b subiect nee*primat *nu apare în propozi0ie#

* subînţeles )este exprimat, de obicei, într-o propo*iţie anterioară, iar

substantivul respectiv sau un pronume personal de persoana a +++-a, singular


9/63

ori plural se subînţelege'

H Ele&ul în&a0ă .= 9i scrie 4= *în propozi0ia a doua subiectul este subîn0eles + ele&ul

H 'er"eau la 9coală *ei

* inclus )este cuprins în terminaţia formelor personale de persoana + şi a ++-a

singular şi plural ale verbului cu funcţie de predicat )se subînţelege pronumele personale de persoana întâi şi a doua singular sau plural'

H !n&ă0ă% o poezie *noi

H !n&ă0a0i lec0ia *&oi

6 nedeterminabil# specific &erbelor care denu%esc feno%ene at%osferice Plouă 3in"e2iscole teș

7 nedeterminat *"eneral# nu interesează autorul ac0iunii# :ună de trei ori/

- c)nd nu poate fi identificat *la pers a III(a, diateza acti&ă# crie la *iar sau poate fi raportatla orice persoană, ac0iunea a&)nd &aloare "enerală *0Cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi/ 2ici se doarme bine.

Subiectul logic si subiectul gramatical

-ubiectul lo"ic indică autorul ac0iunii-ubiectul "ra%atical este cu&)ntul care îndepline9te func0ia sintactică de subiect

Uneori se suprapun, alteori, subiectul lo"ic îndepline9te alte func0ii sintactice# co%ple%ent dea"ent, co%ple%ent indirect etc

5lorile sunt udate de %a%a

-ubiectul lo"ic este mama, dar el îndepline te func ia sintactică de co%ple%ent de a"entș ț

-ubiectul "ra%%atical este florile"

-ubiectul se expri%ă prin#

A Substantiv în cazul no%inati P)inea e bună

b) adjectiv substantivizat în cazul N.:

Garnicul în&a0ă


10/63

c) pronume de orice el (cu excepţia celui relexiv) în cazul N.:

* El este ele& *pronu%e personal

HDu%nealui este profesor*pronu%e personal de polite0e

H!nsu0i ai fost acolo *pronu%e de întărire

HAi %ei au plecat *pronu%e posesi&

HAcesta î%i este cole" *pronu%e de%onstrati&

H5iecare în&a0ă *pronu%e ne

supin: 'e băgat de seamă diferen0a este u9or .

3 Interjecţie *nu%ai după un reflexi& i%personal# -(aauzit fiu-fiu2 !n acel %o%ent


11/63

-ubiectul poate fi dublat, cu rol de insisten0ă, i%ediat sau la distan0ă, printr(un pronu%e personalsau de%onstrati 2ine el tata Ele&ul care în&a0ă, acela 9tie

Atenţie: 3u sunt subiecte, ci atribute:

•

substantivele şi pronumele /n caul genitiv: !i casei au plecat . !i lui s-au certat.-ubiectul real este un substanti& *stăp"nii# părinţii) căruia îi 0ine locul articolul "eniti&al

• substantivele şi pronumele /n caul acuativ precedate de prepozi0iile de# din sau dintre: e mai întâmplă de acestea. 2u plecat din oameni. -ubiectul real este unsubstanti& sau un pronu%e *lucruri# unii

-unt enun0uri fără subiect# 2fară pluă.

2erbele i%personale pot a&ea subiect "ra%atical# 4i se cuvine premiul.

PRPJI IA -U8RD3ATK -U8IECTI2KȚ

$ropoziţia care îndepline%te în rază rolul de subiect pe l"ngă un verb din propoziţia regentăse nume%te propoziţie subiectivă.(&')

a -e &ede= că nu cuno9ti locurile pe aiciM=


12/63

b Cine adună la tinere0e= are la bătr)ne0eM=c Trebuie= să ceri de la tatăl tău palo9ulM=d E pacat= să ră%)i fără leac de în&ă0ăturăM=; *I Crean"ăe Pese%ne=că du%neata ai "re9itM=f !%i &ine=să(%i iau lu%ea(n capM=

ele%entele re"ente#36 verb personal: ?ine se scoală de dimineaţă departe ajunge.5

@6 verbe şi construcţii impersonale:a) verbul impersonal a trebui ' rebuie să citesc această carte. b) 6erbe reflexive impersonale' Nu se cade să nu-i respect pe cei în v"rstă. c) 7xpresii verbale impersonale alcătuite din verbul copulativ a i 8 adverb sau locuţiune

adverbială sau verb la supin' + bine că ai învăţat %i că %tii. + de prisos să-ţi mai explic. !r i de dorit ca eorturile să ne ie răsplătite. d verbe personale folosite ca impersonale, singure sau precedate de pronume personale în

dativ sau acu*ativ' urmeaă7 ajunge rămâne7 reiese7 nu conteaă7 nu importă7 nu merită ,ăm"ne să scriem tema. Nu contează că ai gre%it. +ra 5să pierd banii.5 mi place să citesc. ţi ajunge c"t ai lucrat astăzi. Ne doare că nu te putem ajuta. -a convenitsă plecaţi. e) verbe pasive folosite ca impersonale' +ste dovedit că abuzul de medicamente este

dăunător. ) 9ocuţiuni verbale impersonale' /-a venit la socoteală să-mi ceară datoria. g) 0n verb predicativ impersonal %i unipersonal# la diateza activă:

a-i plăcea# a-i conveni# a-i părea# a-i strica# a-i veni Nu-mi convine1 ce-ai spus colegilor.2 3 &' 4i-a plăcut1cum te-ai comportat2. 3 &'a-l durea# a-l deranja# a-l supăra# a-l mira#a-l nelini%ti# a-l a%tepta

4ă deranjează2 că niciodată nu ţineţi seama de saturile mele.2 3 &' Ne a%teaptă1 ce ne-a ost sortit.2 3 &'.6 Un &erb predicati& i%personal 9i unipersonal la diateza reflexi&ă, cu pronu%e reflexi& în Ac,

fără func0ie sintactică, %arca diatezei reflexi&e cu pronu%e reflexi& în Ac# se /ntâmplă7 secade7 se cuvine7 se voneşte7 se preconieaă7 se ice7 se spune7 se ştie7 se crede7 se aude7se vede7 se poate7 se pare> Se cuvine =să studie% %ai %ult pentru a reu9i la pri%ul nostru exa%enM= 4 -8 Se preconieaăB ca în anul ur%ător salariile să crescă cu .NOM= 4 -8

i6 Un &erb predicati& i%personal 9i unipersonal folosit la diateza pasi&ă# a-i fi dat7 a-i fi lăsat7a-i fi ursit7 a-i fi sortit7 a-i fi scris7 a-i fi predestinat7 e .otărât7 e stabilit7 e indicat7 e ştiut>

I-a fost sortit= să se facă %edicM= 4 -8 & .otărât= ca săptă%)nal să parcur"e% c)te două subiecte de exa%enM= 4 -8 / o expresie &erbală i%personală 9i unipersonală cu rol de predicat no%inal, for%ată din #

a6 2erbul copulati& i%personal a fi > ad&erb# e bine7 e rău7 e uşor7 e greu7 e frumos7 e clar7 efiresc7 e lesne7 e dificil7 e posibil7 e drept7 e recomandabil7 e normal & dificilB să cre9ti fără părin0iM= 4 -8

2 Sunt subliniația termenii regenți și cu bold sunt scrise subiectivele.


13/63

& posibilBsă nu %ai a&e% ti%p de prea %ulte explica0iiM= 4 -8

b6 2erbul copulati& i%personal a fi > locu0iune ad&rbială# e cu putinţă7 e de prisos7 e de necreut & de prisos =să %ai discută% despre acest subiectM= 4 -8 & cu neputinţăB să %ă pot confor%a pro"ra%ului i%pus de tineM= 4 -8

c 2erbul copulati& i%personal a fi > &erb la %odul supin & de aşteptatB ca %ul0i ele&i să ob0ină note %ari la ad%iterea în liceuM= 4 -8

5) adverbe şi locuţiuni adverbiale predicative: desigur# ire%te# pesemne# negre%it#bineînţeles# probabil# poate# evident# adevărat# destul# suicient# ără (nicio) îndoială# cusiguranţă# cu certitudine# de bună seamă# ără doar %i poate#.

Negre%it că voi reu%i în viaţă. 6ără îndoială că va veni. Atenţie: -ubiecti&ele care deter%ină &erbe personale sunt introduse doar prin pronu%e 9iad/ecti&e prono%inale relati&e 9i ne


14/63

-8 > Re" > CJ Dacă ele&ul n(a în&ă0at astăzi= esteHB pentru că nu s(a si%0it bineS=

-8 > Re" > C-

Dacă lucreză supli%entar= esteHB ca să reu9ească cu o %edie %areS=

Punctua0ia

!n %od obi9nuit subiecti&a nu se desparte prin &ir"ulă de re"enta ei, indiferent de locul pecare îl ocupă, dar se desparte întotdeauna prin &ir"ulă c)nd stă înaintea re"entei 9i este reluată prin pronu%e de%onstrati&

Cine nu se străduie9te=, acela nu &a reu9iM= . -8

Atributul

Atributul este partea de propozi0ie secundară care deter%ină un re"ent de tip no%inal*substanti& sau un substitut al acestuia(pronu%e, nu%eralAcesta expri%ă cele %ai &ariate


15/63

caracteristici ale re"entului, ca ur%are a le"ăturilor se%antice dintre deter%inant 9i deter%inat#

• locul * pădurea de acolo,

• ti%pul *discuţia actuală,

• %odul * ocul rapid,

• cantitatea *vorba multă,

• scopul * pregătirea pentru examen,

• %i/locul *deplasarea cu maşina,

• asocierea *întâlnirea cu prietenii

!ntrebările atributului,,care$, ,,ce fel de$, ,,al)a, ai, ale cui$, ,,cât ,câtă, câţi, câte$adresate cu&)ntului deter%inat

-e ofera ele&ilor ur%atoarea obser&atie#

Dacă se apelează însă doar la criteriul întrebării pentru identificarea acestuia, se pot produceconfuzii Este cazul unor sinta"%e precu%# saltul înainte, *iua de ieri, considerate de către uniico%ple%ente circu%stan0iale toc%ai din cauza folosirii intrebarii, în loc de a identifica naturaele%entului re"ent

Confuzia atributului cu co%ple%entul este exclusă, deoarece re"en0ii atributului *substanti&,

pronu%e, nu%eral sunt inco%patibili cu aceia ai co%ple%entului*ad/ecti&, &erb, ad&erb,inter/ec0ie

5elurile atributului#

(substanti&al

(ad/ecti&al

(prono%inal

(&erbal

(ad&erbial

(nu%eral

(inter/ectional

Atributul substantival


16/63

Atribute substantivale sunt cele care se e*primă prin substantive comune sau proprii incaurile acuativ sau genitiv 7fiind dependente de un substantiv sau de un substitut alacestuia"

a) atribut substanti&al "eniti&al)care sta in ca*ul genitiv fara prepo*itie sau locutiune

prepo*itionala si se exprima prin'- substantiv comun sau propriu

Cartea elevului este in"ri/ita'eritul lui i.ai este apreciat

- ;umeral cardinal propriu-*is, ordinal, colectiv, distributiv, fractionar 'eritele celor trei sunt de necontestatActiunea primeia dintre fete a fost incununata de succesPreocuparile amandurora sunt de ad%iratAstfel se realizeaza "ruparea a cate patru dintre obiecteRe%arca% lipsa unei doimi din intre"

b6 Atribut substanti&al prepozitional care sta in cazurile Ac, F, D Precedate de prepozitii

sau locutiuni prepozitonale- ubstantiv comun sau propriu

Cartea de citire este pe banca *Ac'asurile impotriva lui Ionel au fost nedrepte *Fa%enii asemenea parintilor lui, rar intalnesti *D

- ;umeral cardinal propriu-*is, ordinal, volectiv, fractionar, distributivCartile de la cei doi 5de la al doilea7 de la amandoi7 de la o doime din ei6 au fostinteresante *Ac'er"e% in "rupuri de cate doi" *Ac-anctiunile impotriva celor doi 5celui de-al doilea7 impotriva amandurora7impotriva unei treimi dintre participanti au fost aspre *F-uccesul datorita celor doi 5celui de-al doilea7 amandurora7 unei treimi dinconcurenti a fost i%presionant *D

c6 Atribut substanti&al apozitional care aduce o explicatie, face o precizare si sta in toatecele cinci cazuri expri%andu(se prin#

- ubstantiv comun sau propriuEle&ul Popescu in&ata 3 acordatPe ele&ul Popescu l(a% &azut in oras H 3 neacordatPe cole"ul %eu, i.ai, l(a% &azut in parc H Ac acordat obli"atoriuI(a% dat &ecinului %eu, lui Ionel, o %in"e H DCartea baiatului sau, a studentului, %i(a folosit H F8aiete,

elevule, &ino la %ine1 H 2 Acordat

Ai si tu7 Ioane7 o scrisoare H2 3eacordat

- ;umeral cardinal propriu-*is, ordinal, colectiv, fractionar Cole"ii %ei, doi dintre ei, au fost la %eci H3Cole"a %ea, prima dintre fetele de acolo, este fruntasaCole"ii %ei, amandoi, au luat pre%iu-e ia aceasta parte, o doime, din intre"


17/63

Pe cole"ii %ei, pe doi dintre ei, i(a% intalnit la teatru HAcPe prietenul %eu7 pe cel de-al doilea dintre baietii aceia, in apreciez %ultPe prietenii %ei, pe tustrei i(a% &azut la scoala 3u ele%ina% decat o parte, o treime"

Le i%pru%ut cole"ilor, celor doi, %anual de li%ba ro%ana HDIi dau copilului, celui de-al treilea, o %in"eParintilor %ei7 amandurora, le datorez succesulPartii ra%ase, doimii, i se adau"a doua patri%i pentru a reface intre"ul

Cartile fetelor, celor doua, sunt %ai in"ri/ite ca ale &oastre HF'eritul cole"ei noastre, al celei de-a treia, este apreciatCartile lor, ale amandurora, %i(au fost de folosInlaturarea acestei parti, a doimii, duce la in/u%atatirea intre"ului

d) 2tribut substantival in 2c. i


18/63

Cole"ii, ei7 5 dumealor7 ai nostri7 acestia7 toti7 nici unii6 n(au fost de acord cuexcursia H3Pe fratele %eu7 pe el7 5 pe dumnealui7 pe al nostru7 pe acesta7 pe altul7 pe nici unuldin cei %ari nu il &orbeste ni%eni de rau H AcCaietele ele&ilor, ale lor7 5ale dumnealor7 aor nostri7 ale altora7 ale acestora7 ale nici

unora6 nu sunt pe %asa HFLe dau cole"ilor, lor7 5 dumnealor7 alor nostri7 tuturor7 celorlalti6 o in"


19/63

La orizont ,departe, se &ăd co9urile fumegând ale caselor

Atributul adverbial se e*prima prin adverbe cu sau fara prepoitie si prin locutiuni

adverbiale

-porti&ii exerseaza %ersul inapoi"8aiatul de acolo este prietenul %eu

-tationarea in fata este interzisa

Atributul interjectional se expri%a prin inter/ectie-tri"atul bravo1 -e auzea pe tot stadionul

TPICA difera in functie de felul acestuia si de partea de &orbire prin care se expri%aAtributul ad/ecti&al expri%at prin ad/ecti& propriu(zis sta de obicei dupa substanti&, dar poate

sta si inaintea acestuia atunci cand trebuie pusa in e&identa insusirea sau in constructiiexcla%ati&e-ta intotdeauna dupa substanti&ul deter%inat cand este precedat de un articol de%onstrati& saucand este ur%at de co%ple%ente#


20/63

PU3CTUATIA

Atributele se despart prin &ir"ula cand sunt coordonate prin /uxtapunere sau prin con/unctii silocutiuni con/unctionale, cu exceptia lui sau, ori, si, si cu, i%preuna cu#

Are o carte noua, interesanta, publicata la o editura de renu%ePrin &ir"ula se despart si atributele apozitionale cand sunt apozitii si%ple sau dez&oltate caredeter%ina un pronu%e personal sau un nu%e propriu ori cand sunt in alt caz decat no%inati

%ul, satul de toate, luase copiii

El, Ionescu, este cole"ul %eu

Caietul cole"ului %eu, al lui Andrei, este nou

3u se despart prin &ir"ula de ter%enul re"ent doua sau %ai %ulte atribute ale aceluiasi

substanti& cand sunt de acelasi fel#

Caiet nou de %ate%atica

PRPJI IA -U8RD3ATK ATRI8UTI2KȚ

$ropozi ia care îndepline te în rază rolul de atribut pe l"ngă un substantiv din propozi ia regentă seț ș ț

nume te propozi ie subordonată atributivă . ș ț

!%i a%intesc ziua .= Vcând ne-am /ntâlnit 4= AT

!%i a%intesc ziua /ntâlnirii Atribut substanti&al

3u dor%ea din cauza aducerilor(a%inte .= Vce /l c.inuiau 4= AT

3u dor%ea din cauza aducerilor( a%inte c.inuitoare Atribut ad/ecti&al

Ea, .= Vcare este sora mea, 4= a plecat destul de repede .= AT

Ea, sora %ea, a plecat destul de repede Atribut substanti&al apozi ionalț

Cei doi, .= Vcare sunt fra iț , 4= %er"eau alăturea .=AT


21/63

Cei doi, fra iiț , %er"eau alăturea Atribut substanti&al apozi ionalț

$ermeni regen i:ț

(substanti A% cu%părat cartea =care mi-a plăcut"(locu0iune substanti&ală # 3u dor%ea din cauza aducerilor(a%inte= ce /l c.inuiau(pronu%e # I(a% %ul0u%it aceluia = pe care /l stimam(nu%eral # Tu ai ales doi = care ţi-au plăcut

(ad/ecti& substanti&izat # Toată sala aplauda pe cel talentat = care a stârnit admiraţia tuturor"

(locu0iune prono%inală # El părea atras de nu 9tiu ce= care-l /ndemna spre vârful muntelui

(locu0iune nu%erală# El î0i oferea c)te 9i %ai c)te= de care nici nu aveai nevoie"

&&!$& I!$)%'C$IV&

• pronume şi adjective pronominale relative 5care7cine7ce7ceea ce6&*emple:

!%i place persoanaB pe care mi-ai preentat-o"Aceasta este prietena B căreia i-ai oferit flori"Te(ai a9ezat pa scaunul= cui nu-l ocupase"A sosit scrisoareaB ce o aşteptam" 3i%icB din ceea ce mi-ai spusB nu este ade&ărat

• adverbe relative 5 unde7 cum7 când7 cât6&*emple :

'i(ai arătat loculB unde s-a aflat casa voastră"

El nu%ără oreleB de când ai plecat"Ai locuit aici toată perioadaB pe cât ai fost angajat" 3e(a i%presionat %odulB cum ai răspuns"

• conjuncţii subordonatoare 5că7 să7 dacă7 de7 ca """ să 6&*emple :

'ă preocupă ideea= că nu voi ajunge la timp"F)ndulB de va pleca mâine la buniciB îl do%inăDecizia B ca toţi să contribuim la curăţenieB a fost a noastră

• pronume şi adj" pron" ne.otărâte5 oricare7 oricine7 orice 6

&*emple :!0i &oi sus0ine ideeaB oricare ar fi ea"-uferin0a lor i%presiona sufletul B oricărui om /i vedea"

$%PICA JI P!C$AKIA

W -tă întotdeauna după ter%enul re"ent, de obicei, i%ediat după acesta 9i este adesea intercalată în re"entă


22/63

W De cele %ai %ulte ori, atributi&a nu se desparte prin &ir"ulă de re"entă

W C)nd aduce o explica0ie supli%entară, atributi&a se nu%e9te atributi&ă expli( cati&ă 9i se desparte prin &ir"ulă sau

linie de pauză de re"entă

Co%ple%entul directCo%ple%entul direct deter%ină un &erb tranziti& sau o inter/ec0ie predicati&ă dese%n)nd

obiectul asupra căruia se exercită ac0iunea# Câinele pă*eşte casa. -e recunoa9te cu a/utorul

întrebărilor# pe cine= ce=Complementul direct poate determina:a2erb tranziti& la %oduri personale b2erb tranziti& la %oduri nepersonalecLocu0iune &erbală tranziti&ă *la %oduri personale sau nepersonaledInter/ec0ie predicati&ăSe e*primă prin:3" Substantiv comun sau propriu in acuativ fara prepoitie sau cu prepoitia pe:A copiat te*tulL(a% intalnit pe Ion"@" Prin noua din cele ece feluri de pronume 5cu e*ceptia celui de intarire6Pe el 5pe dumnealui7 pe acesta7 pe fiecare7 pe ai vostri6 l 5i6(a felicitatPe cine cautati$ 3u %i(a spus pe care l(a laudat


23/63

-a nu /i"nesti pe nimeniL" !umeral cardinal propriu-is7 colectiv7 fractionar si ordinalPe cei doi 5pe amandoi7 pe al doilea 6 i *l(a% &azut in orasLua% o doime din intre"9" Verb la infinitiv7 supin7 geruniu

3u stie a scrie 3(a ter%inat de invatat"A% auzit strigand";" Interjectie:A% auzit trosc2Co%ple%entul direct se construieste cu prepozitia pe in ur%atoarele situatii# Cand este expri%at prin nu%e proprii de persoane sau de ani%ale ori prin nu%e co%une de

persoane identificate de &orbitori#Pri&este(l pe Ionel"Alun"a(l pe 4rivei"C


24/63

A &azut azi un film interesantCo%ple%entul direct poate sa stea si inaintea &erbului deter%inatFric.eta a% "asit(o in buzunarIn unele situatii, co%ple%entul direct are topica fixa#a c


25/63

Poti = sa citesti"C


26/63

A% aflat =c â iț au plecatM =•Care7 ale cărei7 căror7 pe care A% aflat =ale cărei fete sunt desenele M=•Ce7 cu ce 3e(a co%unicat = cu ce proble%e se confruntă M=

•Cât câtă7 câ i 7 câte7 ale câtor7 câtorț 3u a spus= cât a luat la test M=

PR3U'E I ADXECTI2E 3EGTKRYTE C'PU-E CU RIȘEl poate face acasa =orice &rea M=A/ută =pe oricine te solicită M=-uspecteaza = pe oricine îl &izitează M=L(a% întrebat = pe oricare a &enit M=!ntreabă(i = pe oricâ iț &or &eni M=Il a/ută = pe oricare cole" solicită acest lucru M=I(a pri%it = pe oricâ iț copii au &enit M=

Pri%e teș =orice obiect îi dai M=Citeste = orice carte î i dă1ț M=Desenează = orice &ede M=L(a salutaș = pe oricare o% &a &eni la noi M=%bservaţie pronumeBadjective pronominale relative7 adverbe relative7 pronumeBadjectivepronominale ne.otărâte au funcţie sintactică /n subordonată7 şi pot fi precedate sau nu deprepoiţii"

AD2ER8E RELATI2Ende7 de unde7 de pe unde 3u tieș = unde pleaca in excursie= M•8ncotro 3u a aflat = /ncotro a luat(o %a inaș M=•Când 7 de când 7până când L(a% întrebat= când a sosit M=•Cum 3u a co%unicat = cum a procedat M=•Ce'i(a spus = ce %ult a suferit fratele ei M=%bservaţie Când C' răspunde la /ntrebarea ceO verificarea ei se face prin pronumelene.otărât

ceva> iar când C' răspunde la /ntrebarea pe cineOverificarea ei se face prinpronumele ne.otărât cineva"

Contragerea şi e*pansiunea

propozi0ie co%pleti&ă directă poate fi contrasă într(un co%ple%ent direct, iar un co%ple%entdirect poate fi extins*dez&oltat într(o co%pleti&ă directă

Eu nu pot= să &ăd bine la tablăM= 4 CD


27/63

Eu nu pot vedea bine la tablă

3ică 9tia a /nvârti 9i


28/63

• pentru acuzati cu cine$, cu ce$, la cine$, la ce$, de cine$, de ce$, despre cine$, despre

ce$, de la cine$, de la ce$, pentru cine$, pentru ce$

• Pentru dati cui$

•

Pentru "eniti asupra cui$, contra cui$, î%potri&a cui$)egentul complementului indirect poate fi#

n verb tranitiv la mod personal# 8unicii cer nepo0ilor ascultare

n verb tranitiv la mod nepersonal# A &orbi despre %uzică este o plăcere

Discut)nd despre prietena lui, I s(a lu%inat fa0a

I(e dor de po&estit cu nepo0ii

n verb intranitiv# 'ă te% de "reci 9i de darurile lor

% locuţiune verbală# A luat(o la sănătoasa cu prietenii lui

n adjectiv: A% citit căr0i pline de


29/63

!umerale cu valoare substantivală în cazurile dati&, acuzati& cu prepozi0ie 9i "eniti& cu

prepozi0ie#

Le(a% dat celor doi 5amândurora7 unei treimi din ei7 celui de-al doilea6 pre%ii

2orbea% despre cei trei 5despre amândoi7 despre o treime din ei7 despre cea de-a doua6

-e interesează de câte trei dintre copiii fiecărei clase

-(au ofensat /mpotriva celor doi 5/mpotriva amândurora7 /mpotriva unei treimi din ei7

/mpotriva celui de-al doilea6"

Pronume /n caurile dativ7 acuativ cu prepoiţie7 genitiv cu prepoiţie#

#ui 5dumnealui7 alor noştri7 acestuia7 fiecăruia6 i(a% dat o carte H D

8şi repetă %ereu repro9urile făcute

Cui i(ai dat %in"ea$

3u 9tiu cui I se cu&in laudele

!imănui nu I s(a oferit această posibilitate

'i(e dor de el 5de dumnealui7 de al nostru7 de acela7 de toţi6" M Ac"

-e ")nde9te nu%ai la sine

Cu cine &orbeai$

Ztiu de cine 0i(e dor

3u se te%e de niciunul dintre &oi

Au luptat 5/mpotriva lor7 dumnealor7 alor noştri7tuturor7 celorlalţi6" H F

Contra cui a0i &otat$

3(a% aflat contra cui a co%plotat

3u co%plotează /mpotriva nimănui"

Verbe la modul infinitiv cu prepoiţiile de 7din7 la7 /n7 pentru7 supin cu prepoiţia de şi

geruniu

-e ")nde9te a te căuta

-(a săturat de aşteptat

-(a plictisit /nvăţând"

Părţi de vorbire substantiviate# ad/ecti&e substanti&izate# Cu lăudărosul acela a%

copilărit


30/63

Ad&erbe substanti&izate# -(a obi9nuit repede cu binele"

Inter/ec0ii substanti&izate# 'ă ")ndesc la 8opul ur%ător

Co%ple%entul indirect poate fi reluat sau anticipat printr(o for%ă neaccentuată a pronu%elui

personal#

ie %i se cu&ine acest drept

[i s(a dat 9i ţie o parte din c)9ti"

Topica 9i punctua0ia

Co%ple%entul indirect este a9ezat de obicei i%ediat după &erb sau orice ter%en re"ent, dar

poate sta 9i înaintea acestora pentru a fi scos în e&iden0ă#

-pune diri"intelui cele înt)%plate

8ăiatului să(I dai pre%iul înt)i-e desparte prin &ir"ulă co%ple%entele indirecte coordonate prin /uxtapunere sau prin

con/unc0ii 9i locu0iuni con/unc0ionale coordonatoare, cu excep0ia lui 9i, ori, sau, 9i cu

I(a% dat %a%ei, lui tata 9i 'ioarei c)te un cadou

Co%ple%entul indirect nu se desparte prin &ir"ulă dacă este a9ezat i%ediat după &erbul

deter%inat#

I(a% dat cole"ului %anualul %eu

Propozi ia co%pleti&ă indirectăț

Propozitia CI constituie în frază o realizare propozi0ională a co%ple%entului indirect


31/63

CI corespunde unui co%ple%ent indirect expri%at printr(un substanti& sau substitut alacestuia în cazul #

(D 'au merituosului " 'au B cui merită "

(Ac cu prepozi0ie ă bucur de păstrarea tradiţiilor Qă bucur B că păstraţitradiţiile (F cu prepozi0ie A acţionat contra prietenului A acţionat B contra cui /i este prieten

"

Păr0ile de &orbire pe care le deter%ină CI # ( un verb ?ă tem B că /ntârie - o locuţiune verbală ;u mi-am dat seama 5 că am greşit - un adjectiv ?i3ai era capabil 5 să facă un efort mare .

- un adverb 7 bine 5 de cine munceste" - o interjecţie 7 vai 5 de cine nu /nvaţă 2

&lemente introductive :(pronume relative # cui, ceea ce , *contra cui Po&este9te .B 5cui6 /l ascultă" 4=

(adj" pronominale relative # ceEste %)ndru .B5de câte6 reultate a obţinut 4=

(pronume ne.otărâte # oricui , orice , )asupra oricui -e te%e .= 5de oricine6 /l ameninţă 4=(adj" pronominale ne.otărâte # )de orice Dă pre%iul .B 5oricărui6 copil /l merită 4=

-pronume interogative: -e ")n"e9te.= 5la cine6 va veni$ 4= -adjective pronominale interogative: -(a întrebat .B5la care6 coleg va merge$ 4=-adverbe relative: unde, cât, cum, când, încotro# 3u %ă du%iresc .= 5unde6 e" 4=-conjuncţii subordonatoare# că, să, ca să, dacă, de' 3u %ă %ir .= 5că6 n-a reuşit" 4=-locuţiuni subordonatoare conjuncţionale: cum că, cum de' -(a %irat.= 5cum de6 a reistat" @B

%bs # !%pletirea re"entei cu subordonata deter%ină includerea pronu%elor relati&e saune


32/63

cui Q subiect în subordonatăCopilul cere

%bs # Con/unctia co%pusă subordonatoare casă nu se poate folosi dec)t disociată , cuintercalarea unor păr0i de propozi0ie# CI

'(a9 bucura 5 ca fiecare copil să i(a exa%enul de capacitate %bservaţie CI introdusă prin pentru că este cerută de verbe care e*primă satisfacţia7mulţumirea7 regretul7 recunoştinţa7 astfel /ncât ea are nuanţă cauală7 se verifică princontragere /n pronume ne.otărât"

$opica si punctuaţia # Locul obisnuit al CI este după ter%enul re"ent Pentrue&iden0ierea ei poate fi plasată 9i înaintea acestuiaCI a9ezata după re"entă nu se desparte de aceasta prin &ir"ulă C)nd stă înaintea re"entei , folosirea &ir"ulei sau liniei de pauză este per%isă , dar nuobli"atorie

Co%ple%entul circu%stan ial de locț


33/63

7ste partea secundară de propo*iţie care arată locul în care se desfăşoară o acţiune sau semanifestă o însuşire, limitele spaţiale )punctul de plecare sau de sosire, intervalul şi direcţiaacţiunii.-e duce la Craio&aAluat(o la fu"ă spre "ară

Co%ple%entul circu%stan0ial de loc determină:• n verb# -e duce acolo• interjecţie: Gai la 9coală1• n adjectiv# Dă(%i cartea luată din raft

&e exprimă prin: Adverb de loc:

5ără prepozi0ie# Ră%)ne aiciCu prepozi0ie# A fu"it repede p)nă acolo #oc" adverbială de loc: U%bla de acolo p)nă acolo de nerăbdare Substantive comune sau proprii /n:Ac" ( cu prepozi0ii 9i locu0iuni prepozi0ionale# în, la, după, între, l)n"ă, către, de la, sub, de l)n"ă,de sub, de pe sub, dintre, pe, peste, p)nă, p)nă la, spre, aproape de# 'ă duc la bibliotecă ( fără prepozi0ie, c)nd arată spa0iul străbătut 9i este înso0it de nu%erale sau ad/ecti&e# Aaler"at doi \ilo%etri -(a dus cale lun"ă'" + în expresiile# -tai locului1 -(a a9ternut dru%ului4" ( cu prepozi0ie# înaintea, deasupra, dinaintea, dedesubtul# A% a9teptat înaintea casei ( cu locu0iune prepozi0ională# în fa0a, în spatele, în %i/locul, în /urul, de(a lun"ul, de(a latul#-(a pli%bat de(a lun"ul %alului

Pronume / n#Ac" ( cu prepozi0ie# -(a a9ezat l)n"ă el *du%nealor, în /urul alor &o9tri, l)n"ă celălalt, l)n"ăunulCătre cine s(a îndreptat$ 3u 9tiu spre care au plecat 3(a pus "r)u în niciunul dintre saci'" + c)nd se expri%ă prin pronu%e personal for%ă neaccentuată precedat de prepozi0ii saulocu0iuni prepozi0ionale specializate pentru F#C)%pul se întinde înaintea(%i!n prea/%a(%i sunt %ulte flori

4" ( cu prepozi0ie# A% a9teptat înaintea lor, du%nealor, în /urul alor no9tri, în /urul acelora, în /urul altora!naintea cui ai stat la spectacol$ 3u 9tiu înaintea căruia se afla cartea ( cu loc prep# -(a pli%bat în /urul ei

!umeral cu &aloare substanti&ală în#Ac" ( cu prepozi0ie#


34/63

-e îndrepta către cei trei, către a%)ndoi, către al treilea4" ( cu prepozi0ie#A% a9teptat înaintea celor doi ( cu locu0iune prepozi0ională#-(a pli%bat în /urul celor trei

( Adjectiv pronominal posesiv precedat de prepozi0ii sau locu0iuni prepozi0ionale specializate pentru "eniti-(a a9ezat înaintea %eaA pus cartea în spatele tău( Verb la supin *folosit rar#!nt)rziase la prins pe9tePuctuaţia

Co%ple%entele circu%stan0iale de loc coordonate prin /uxtapunere sau prin con/uc0ii 9i locu0iunicon/uc0ionale cu excep0ia lui 9i, ori, sau, nerepetate se despart prin &ir"ulă#

A fost în ora9, în parc 9i la stadion

Co%ple%entul circu%stan0ial de loc cu sau fară deter%inări a9ezat între subiect 9i predicat seizolează prin &ir"ule daca subiectul este a9ezat înainte de predicat#

Copiii, aici, se /oacă în &oie

$opica

-tă după sau înaintea ter%enului re"ent

Poate fi a9ezat 9i între subiect 9i predicat sau între &erbul copulati& 9i nu%e predicati

-e află acolo o %ul0i%e de lu%e

Tu e9ti la 9coala &oastră cel %ai bun ele&

Poate sta 9i la începutul propozi0iei

Unde te duci$

Propozi ia circu%stan ială de locț ț


35/63

'efiniţie: Propoi ia subordonată care arată locul /n care se petrece ac iunea7 e*primatăț țde un verbB interjec ie predicativă din regentă i are func ia unui Complementț ș țcircumstan ial de locț

&lementele regente

3 un &erb predicati&, personal intranziti& la orice diateză 'uncitorul se deplaseaă zilnic= unde lucrea*ă.@5 4 CL

@" verb predicativ7 personal7 tranitiv> 3oi aşeăm ergând= unde mi-ai spus,M= a% "ăsit %edica%entele căutate= 4 CL

;" o interjecţie 1ai repede= unde ne-am propus@5 4 CL


36/63

IV" $opicae"# A plecat =unde a &ăzut cu oc


37/63

Co%ple%ent circu%stan ial de ti%pț

C'PLE'E3TUL CIRCU'-TA3TIAL DE TI'P este partea secundar ă de propoziţie care

arată ti%pul in care se desf ă9oar ă o acţiune sau se %anifestă o însu9ire

!ntrebări

C)nd$

De c)nd$

Pe c)nd$

P)n) c)nd$

C)t ti%p$

$ermen regent

• n verb# -e duce ai"

• locutiune verbală: Zi(a adus a%inte de ieri"

• interjecţie# Gai acum1

• n adjectiv# Este fericită de alaltăieri"

Părţi de vorbire prin care se e*primă"

• Substantive comune /n acuativ fără prepozi0ie fiind înso0ite de obicei de ad/ecti&e propriu(

zise, ad/ecti&e prono%inale ne


38/63

Plecase la dru% asupra nopţii"

• Pronume /n caurile acuativ7 genitiv precedate de acelea9i prepozi0ii 9i locu0iuni

prepozi0ionale 9i dati& posesi& precedat de prepozi0ii li locu0iuni prepozi0ionale cu re"i% de

"eniti

2o% pleca la 9coală după el7 după dumnealui7 după ai voştri7 după acesta7 după toţi"'upă care &e0i pleca la 9coală$

3u &(a0i


39/63

Poate sta după ter%enul re"ent sau înaintea acestuia, în func0ie de inten0ia &orbitorului

Poate fi a9ezat între subiect 9i predicat, între &erbul copulati& 9i nu%ele predicati& sau

între păr0ile co%ponente ale unei locu0iuni &erbale#

'er" acu% 9i ei în parc

Tu e9ti acu% %ai


40/63

Propozi ia co%pleti&ă de ti%pț

$ropoziţia circumstanţială de timp constituie în rază o realizare propoziţională acomplementului circumstanţial de timp .

Pri%a&ara se întorc în 0ara noastră berzele 9i cocorii

Când vine primavara =, se întorc în 0ara noastră berzele 9i cocorii =

Cobor)nd , ad%ira fru%use0ile naturii

n timp ce cobora, ad%ira fru%use0ile naturii

'(a% trezit dis(de di%inea0a

'(a% trezit când se lumina de *iuă .

2ino înainte de a se însera

2ino înainte să se însere*e .&lemente regente

3" un &erb predicati&, personal, intranziti& la orice diateză 3oi vom merge la %are= când va veni vacanţaM= 4 CT

@" un &erb predicati&, personal tranziti& Eu pot citi= numai când este linişte profundăM= 4 CT

L" o locu0iune &erbală predicati&ă, personală tranziti&ă sau intranziti&ă Copiii au rupt-o de fugă= când au vă*ut câinii venind spre eiM= 4 CT

7 un ad/ecti& Ec


41/63

9" Locu0iuni con/unc0ionale# /nainte5ca6 să7 /ndată ce7 imediat ce7 după ce7 pe dată ce7 /n timpce7 câtă vreme7 cât timp7 ori de câte ori"

+mediat ce am aflat re*ultatulB5, l(a% felicitatM= . CT Ari de câte ori mergem în excursie=, ne docu%entă% asupra zonei &izateM= . CT

;" Pronu%e 9i ad/ecti&e prono%inale relati&e ori ne


42/63

Co%ple%entul circu%stan ial de %odț

Complementul circumstanţial de mod este partea secundară de propozi0ie care arată %odul încare se desfă9oară o ac0iune sau felul în care se înfă0i9ează o stare, o însu9ire

!ntrebări# cum=, cât=, în ce fel=

$ermenii regenţi:

W un &erb# Andrei citeşte cu atenţie

W o locu0iune &erbală# ;u ţin minte bine ce s(a înt)%plat atunci

W un ad/ecti ,, Dare ca piatra, iute ca săgeata

W un ad&erb# El stri"ă destul de tare.W o inter/ec0ie# El atunci 3arşti iute o pal%ă

Părţile de vorbire prin care se e*primă complementul circumstanţial de mod:

3" substantive /n caurile:

• acuzati& fără prepozi0ie, cu &aloare ad&erbial ori înso0it de prepozi0iile 9i locu0iunile

prepozi0ionale# a, cu, după, din, dintru, fără, în, pe, la, prin, între, în conformitate cu, potrivit

cu, în raport cu )de, în funcţie de, faţă de, în comparaţie cu, în c3ip de, la fel ca ori de

ad&erbele co%para0ie cu &aloare de prepozi0ie ca )şi, cât )şi, decât #Dor%ea buştean

'iroase a busuioc

Ascultă cu atenţie

A func0ionat în conformitate cu planul stabilit

A fost pro%o&at în funcţie de re*ultate

2orbe9te ca o moară neferecată

Este %ai tare decât ?i3ai

• Feniti&e înso0it de prepozi0iile sau locu0iunile prepo*iţionale împotriva, în ba*a, în lumina,

în temeiul, pe măsura.

!noată împotriva curentului

Le"ea a fost adoptată în temeiul Constituţiei

• Dati& precedat de prepozi0iile contrar, conform, potrivit, aidoma, asemenea sau fără

prepozi0ie *c)nd deter%ină ad/ecti&ele sau ad&erbele inferior, superior, posterior, anterior,

ulterior


43/63

A procedat conform înţelegerii

-(a co%portat contrar aşteptărilor

A procedat asemenea colegilor săi

Acest produs este inferior produselor indi"ene

4 Substantive nume de unităţi de măsură /n caul acuativ deter%inate de nu%erale,înso0ite de prepozi0iile de, cu, p)nă, la#

-oarele se urcase de două suliţe pe cer

6 Adjective /n caul acuativ, precedate de ad&erbe cu &aloare de prepozi0ie#

Era %ai %ult %ort decât viu

9" !umerale cu valoare:

• -ubstanti&ală

L(a plătit triplu.

'unce9te însutit.• Cu &aloare substanti&ală în cazurile acuzati& precedat de prepozi0ii, ad&erbe co%parati&e sau

locu0iuni prepozi0ionale 9i dati& cu prepozi0ii#

Aac0ionat în conformitate cu cei patru.

A ac0ionat în funcţie de amândoi.

A procedat potri&it cu a doua dintre le"i

A ac0ionat conform celor trei dintre colaboratori

Era %ai cu%secade decât cei doi.

C)nd arată %ăsura, co%ple%entul circu%stan0ial de %od expri%at prin nu%eral cu &aloare

substanti&ală este deter%inat de un substanti&e preceda]t de prepozi0iile de, cu, p)nă la#

Trenul era lun" de două sute de %etri

;" !umeral adverbial:

A %uncit /necit

A răspuns de două ori %ai bine


44/63

Le"ea a fost aprobată 9i au ac0ionat în temeiul ei, al acesteia

• Dati& precedat de preopozi0ii sau fără prepozi0ii

A procedat contrar lor.

EAtrivit cui ai ac0ionat$

A% procedat asemenea lui, dumnealui, acestora, alor noştri, tuturor. Verbe la modurile infinitiv precedat de prepozi0ia fără sau de ad&erb co%parati&e, geruniu

sau participiu cu &aloare ad/ecti&al precedat de ad&erb co%parati&e#

A plecat fără a spune

2-ţi scrie te%ele e la fel de i%portant ca a învăţa

2enea alergând.

Ră%ase ui%ită ca lovită de trăsnet

B Adverbe şi locuţiuni adverbiale fără prepozi0ie sau precedate de ad&erbe co%parati&e cu

&aloare de prepozi0ie#2orbe9te repede

-(a dus acolo cu de-a sila.

" Interjecţie

Zi o porni% teleap-teleap.

Ca 9i celelalte co%ple%ente circu%stan0iale poate fi intercalat între subiect 9i predicat, între

&erbul copulati& 9i nu%ele predicati& sau între păr0ile unei locu0iuni &erbale#

-(a auzit brusc o lo&itură

Este uşor influen0abil

Punctua0ia

Este a9ezat i%ediat după ter%nenul re"ent 9i nu se desparte prin &ir"ulă


45/63

Propozi ia circu%stan ială de locț ț

Propozi0ia circu%stan0ială de %od constituie în frază o realizare propozi0ională aco%ple%entului circu%stan0ial de %od *C' El răspunse fără a se gândi El răspunse .= fără să se ")ndească4=-e opri fără să vadă pe nimeni.-(a întors %ai repede decât am cre*ut. Circu%stan0iala de %od determină#W un &erb# ,,Cum îţi vei aşterne,.=a9a vei dormi4=

W un ad/ecti Era mândru15 cât putea el.=F un ad&erb# El s(a si%0it bine,. 5 precum m-am simţit şi eu.5

Ele%entele introducti&e#a adverbe relative# cu%, precu%, c)t#El era înalt .= cât era bradul 4=2orbe9te .= precum a învăţat 4=Cite9te .= cum ştie4= b adverbe ne.otărâte# oricu%, oric)t!%bracă(te .= oricum îţi place4='ăn)ncă .= oricât ţi se oferă4=c locuţiuni conjuncţionale subordonatoare#

după cu%, după c)t, ca 9i cu%, ca 9i c)nd, de parcă, fără să, fără ca să, pe %ăsură ce, cu c)t*cu at)t#El %er"ea %ai departe,.= ca şi cum nu ar fi au*it nimic.4=Cu c)t c)9ti"a %ai %ult,.= cu at)t de&enea %ai laco%4=El de&enea %ai inteli"ent .= pe măsură ce creştea.4=d Conjucţii subordonatoare# precu%, dec)t, parcă

A plecat %ai repede decât a promis.Corelativele %odalei sunt ad&erbele# a9a, astfel, at)t# 2tât î0i dau,.= cât am.5 Cum e fapta, .= astfel e răsplata 4=

$opica + %odala poate sta după sau înaintea re"entei sau poate fi intercalată cu aceastaPunctuaţia + c)nd este intercalată în re"entă, se desparte prin &ir"ulă După re"entă se desparte prin &ir"ulă nu%ai dacă nu se insistă asupra ei!naintea re"entei se desparte, de obicei, prin &ir"ulă, dar se renun0ă la &ir"ulă c)nd esteconsiderată absolut necesară în0elesului


46/63

Complementul de cauă

Este partea secundară de propozi0ie care arată cauza unei ac0iuni, a unei stări sau a unei însu9iri

Răspunde la întrebările# din ce pricină$ Din ce cauză$$ermenii regenţi:

verb 3u &ine de teamă

#ocuţiune verbală


47/63

-(au supărat pentru cei doi, al doilea, amândoi AcAu pierdut concursul din cau*a celor doi, celui de-al doilea, amândurora. G.Au alunecat datorită celor doi, celui de-al doilea, amândurora D

De tea%ă, de asta n(a &enit

Verbe la modurile geruniu7 infinitiv perfect precedate de prepoiţiile pentru# de# %i participiu cu prepoiţia de:

Era ne%ul0u%it pentru a nu fi reuşit ntâr*iind la oră, n(a %ai intrat în clasă 3u %ai putea de obosită

Adverbe cu prepoiţia de şi locuţiuni adverbiale:


48/63

Propozi ia circu%stan ială de cauzaț ț

Eropo*iţia care repre*intă în fra*ă o reali*are propo*iţională a complementului circumstanţialde cau*ă se numeşte propo*iţie subordonată circumstanţială de cau*ă.0iindcă plouase7 câmpul /nverit părea mai strălucitor" Soarele nu /ncălea /ndeajuns7pentru că nori răleţi mai rămaseră /ncă pe cer" Pe şoseaua strajuită de copaci /nalţi7 eraupuţine maşini şi tata a apăsat mai tare pedala de acceleraţie7 din cauă că ploaia ne /ntâriase puţin"

Ele%entele re"ente ale CCJ# n verb predicativ7 la orice diateă:


49/63

pronume relativ precedat de prepoiţii# ce, c)t 9a#

Copilul nu(9i re&ine =de cât a plânsM= . PP, 4 CJ

&lemente corelativeAd&erbele 9i locu0iunile ad&erbiale # apoi, atunci, de aceea, pentru aceea, de aia, de aceastaCircu%stan0ială de cauză are topică liberă!n structura SF - PP = C( , cauzala are topică fixăDacă 9i(a %ai luat un ser&iciu= esteM= pentru că nu-i mai aung baniiS= . -8, 4 PP, 6 CJ

De obicei, cauzala stă după re"entă, dar poate fi 9i antepusă 9i intercalată -unt antepuse propozi0iile circu%stan0iale cauzale introduse prin cu% 9i postpuse cele introduse prin că 9i căciCum nu ţi-ai scris tema=, e firescM=, să fii sanc0ionatS= . CJ, 4 PP, 6 -8'(a% supărat=, că vinovaţii n-au fost sancţionaţiM= . PP, 4 CJ

PunctuaţiaIndiferent de topica ei, cauzala se desparte în "eneral de re"entă -e despart obli"atoriu celeintroduse prin cu% 9i cele care au un corelati& în re"entă

Ele%entele de rela0ie sau introducti&e ale CJ#Conjuncţii subordonatoare: Hiindcă# 'i(a% luat u%brela , fiindcă ploua


50/63

Complementul de scop

Complementul circumstanţial de scop este partea secundară de propo*iţie care arată scopul unei

acţiuni.

Răspunde la întrebările # în ce scop $ cu ce scop $

-e expri%ă prin#

Substantive /n caul acuativ7 precedate de prepoiţiile pentru# spre# după# la întru #în şi

locuţiunea prepoiţională de scop în scop de %i în cazul genitiv cu locuţiunile

prepoiţionale în vederea# în scopul# în ideea# în intenţia:

Părin0ii %ei au plecat după cumpărături

!n&a0ă în vederea examenului.

Pronume /n caurile genitiv şi acuativ /nsoţite de prepoiţii şi locuţiuni prepoiţionale

menţionate la substantiv"

A% consultat pentru ei toate dic0ionarele Ac

9a ce ai &enit, ca să %ă sperii$ Ac

!n cur)nd &a a&ea exa%ene 9i se pre"ăte9te intens în vederea lor, în vederea acestora F

!umerale cu valoare substantivală /n caurile acuativ şi genitiv /nsoţite de prepoiţiile

şi locuţiunile prepoiţionale menţionate:A% a&ut de studiat %ai %ulte te%e 9i a% consultat pentru două dintre ele o %ul0i%e de

%ateriale biblio"rafice AcAre trei exa%ene 9i acu% se pre"ăte9te intens în vederea primului dintre ele FVerbe la modurile infinitiv cu prepoiţiile şi locuţiunile prepoiţionale pentru7 spre7 cu

5/n 6 scop de7 /n intenţia de7 /n ideea de şi supin:A &enit pentru a lua caietul de la %ineA %ers acolo la vânat


51/63

A9ezat înaintea acestuia se desparte prin &ir"ulă, dacă este expri%at printr(un &erb la %odulinfiniti&e sau dacă este reluat printr(un corelati&

Propozi0ia circu%stan0ială de scop

• Adverbe şi locuţiuni adverbiale: înadins# dinadins# într-adins# dintr-adins# de aceea#

pentru aceea:


52/63


53/63

• -e co%porta ca o fată să nu fie cumva pedepsit.

@ #ocuţiuni conjuncţionale subordonatoare# pentru ca să, ca nu cu%&a să, nu care cu%&asă:

I Ca nu cumva săJ pierd trenul,B5 %(a% sculat de&re%eM=

L pronume relative cu prepoiţie:

'a%a a plecat la %a"azin= după ce avea de cumpărat.@5 .PP, 4 C-

Corelative 5apar /n regentă6# de aceea, de asta, de aia, pentru aceea, pentru asta, pentruaia *locu0iuni ad&erbiale

De aceea în&ă0= Ica săJ ştiu.@5

Dinadins te(a% a9teptat=, ca să mai stăm de vorbăM= . PP, 4 C-

Corelati&ele apar %ai des c)nd re"enta precedă finala

Ad&erbele anume 9i într-adins sunt folosite înaintea con/unc0iei finale pentru a accentua %odalideea că ac0iunea re"entei se face ,,special în acest scop

Ei anume au construit un "ard a9a înalt, pentru ca să nu se vadă ce-i dincolo.

$opica

Circu%stan0iala de scop poate fi postpusă sau intercalată

A9ezate pe birou= ca să fie la îndemâna copiilor@5, căr0ile sunt răsfoite per%anent de

curio9i= . PP, 4 C-

Punctuaţia

5inala introdusă prin con/unc0ia subordonatoare de nu se desparte prin &ir"ulă de re"entă -edespart cele cu ele%ent corelati& în re"entă, care sunt antepuse 9i nu sunt considerate esen0iale înfrază

De aceea 0i(a% dat bani=, ca să-ţi cumperi culegerile recomandateM= . PP, 4 C-

8-# -ubordonata finală se construie9te cu %oduri care expri%ă o ac0iune nerealizată, darrealiabilă + con/ucti&ul 9i i%perati&ul


54/63

&*: -e străduie teș să-i depăseasca pe toti.

Du(te de i-l cautăț

C)nd este construită cu i%perati&ul sau c)nd arată un scop realizat , subordonata finală se

introduce prin con/unctia de"8-# -ubordonata cauzală nu se introduce niciodată prin con/unc0ia -K sau prin con/unc0ii 9ilocu0iuni con/unc0ionale în alcătuirea cărora intră con/unc0ia -A 9i nici prin con/unc0ia DE


55/63

Co%ple%entul condi ionalț

Este partea secundară dr propozi ie care expri%ă condi ia, ipoteza de care depinde realizareaț țac iunii, însu irii sau calită ii expri%ate în propozi ieț ș ț ț

!ntrebări# Cu ce condi ie$țDeter%ină#

2erb# ;umai vorbind 6li%ba, vei /nvă aț 9 repede fran uze teț ș Ad/ecti %ecanis%ul ar de&eni inutil în ca* de ploaie. n locul tău, ea ar fi fericită

-e expri%ă prin#. -ubstanti& în cazul "eniti& precedat de locu iunea prepozi ionalăț ț în locul #

n locul tatălui, lui ?ircea, inginerului- ef, 2nei-?ariaș eu te a/uta%4 Pronu%e în "eniti

n locul lui, dumnealui, acestuia, alor săi, unora, celorlal i, cuivaț eu te a/uta% n locul cui te(a fi a/utat oare$ș

tiuȘ în locul cui te a/uta%9 3u%eral

n locul primului, ambilor eu te a/uta%; -ubstanti& în acuzati&, precedate de locu iunea prepozi ională îț ț n ca* de, sau substanti&e

care expri%ă se%antic ideea de condi ie#ț ca*, condi ie, ipote*ă, eventualitateț , precedate de prepozi iaț în sau cu' Cu această condi ieț , a accepta propunerea &oastrăș n ca* de pericol , % +a ascunde aiciș

< Pronu%e#

n ca*ul acesta, te &oi a tepta %)ineșQ Ad/eecti&e posesi&e sau de%onstrati&e# n ca*ul acesta, nu pot fi de acord cu tine n locul tău, a ac iona altfelș ț

T 2erbe la %od nepersonal# Hără a gre iș , po i lua notă %are la exa%en *infiniti&ț!nvă ând ț , s(ar feri de necazuri *"erunziu n eleasăț , lec ia nu s(ar uita *participiuț

Ad&erbe astfel, altminteri2orbe te,ș altfel nu te iert'ărturise te totul,ș altminteri nu te &oi a/uta

Propozi ia circu%stan ială condi ională CDț ț ț Ț

Scrise cu italics complementele condiționale

! "u bold părțile de vorbire pe care le determină


56/63

Propozi ia circu%stan ială condi ională are rolul co%ple%entului circu%stan ialț ț ț țcondi ional, la ni&el de frază i expri%ă condi ia sau ipoteza de a cărei îndeplinire depindeț ș țrealizarea ac iunii din propozi ia re"entăț țRăspunde la întrebarea# cu ce condi ie$țEle%ente re"ente#

. 2erb la %od personal, predicat &erbal


57/63

Ai carte, B5 ai parte HB3 C @PPȚ

Propozi ia condi ională se separă prin &ir"ulă de re"enta ei, indiferent de pozi ia fa ă de aceastaț ț ț ț

Co%ple%entul circu%stan ial concesi&ț

Co%ple%entul circu%stan ial concesi& este partea secundară de propozi ie care deter%ină unț ț&erb sau un ad/ecti& indic)nd un obiect sau o situa ie care ar fi fost de a teptat să î%piediceț șrealizarea unei ac iuni sau existen a unei însu iriț ț ș

Răspunde la întrebările# în ciuda cărui fapt$ !n pofida cărui fapt$


58/63

Co%ple%entul circu%stan ial concesi& deter%ină#ț

Un &erb# 2ocea lui clară răsună în ciuda gălăgiei Un ad/ecti El pare fericit cu toată durerea pătrunsă în ini%ă

-e expri%ă prin#

. -ubstanti& în cazul "eniti&, precedată de prepozi iile#ț contra, împotriva i loc iunileș ț prepozi ionale#ț în ciuda, în pofida, în contraContra dorin eiț %ele, tu tot nu ai fost în excursieEl tot a răspuns corect, împotriva a teptărilor ș ad&ersarilor săi n ciuda anilor, el este foarte sprinten2oi a i c) ti"at concursul,ț ș în pofida dificultă ilor ț i&ite 3oi a% a/uns pri%ii, în contra obstacolelor înt)lnite pe dru%

4 Pronu%e n ciuda lui, dânsului, dumnealui, acelora, alor vo tri, unora, cuiva, celorlal iș ț &oi a ițreu it pri%iiș n ciuda cui ai c) ti"at$ș

A% aflat ăn pofida cui ai reu itș6 3u%eral n ciuda a trei, primilor, amândurora, umătate din suporteri &oi tot a i reu itț ș

7 Locu iune substanti&alățs(a ridicat rapid deasupra durerilor, în ciuda aducerilor-aminte at)t de sf) ietoareș

? Ad/ecti& substanti&izat n pofida celui preferat de /uriu, tu tot ai c) ti"at concursulș

@ -ubstanti& sau substitute în cazul acuzati&, precedat de locu iuni prepozi ionaleț ț ' cu tot,cu toată, cu to i, cu toateț sau precedat de ad/ecti&ele ne


59/63

Hară a au*i, el tot trase o concluzie despre cele relatate Infiniti&C3iar plângând , tot nu(l i%presionezi Ferunziu ;erepetată, poezia în&ă ată %ecanic se uită participiuț

Propozi ia circu%stan ială concesi&ă *C2ț ț

Propozi ia circu%stan ială concesi&ă are rolul co%ple%entului concesi&, la ni&el de fază, i aratăț ț șo î%pre/urare care ar fi fost de a teptat să î%piedice realizarea ac iunii re"entei, dar nu oș țî%piedică

Răspunde la întrebările# în ciuda cărui fapt$ !n pofida cărui fapt$

Ele%ente re"ente#

. 2erb la %od personal for%)nd P2 sau P3!-a reu itș , B5 cu toate că a învă at mult ț HB.PP 4C2

i-a adus aminteȘ de el B5 cu toate că nu-l vă*use de mul i aniț HB 3PP @CV


60/63

2oi a i fost lăuda iț ț de profesor, B5 de i nu merita i.ș ț 2


61/63

Topica i punctua iaș țC2 apare a ezată at)t în fa a propozi iei re"ent, c)t i după aceastaș ț ț șEl tot nu în ele"e,ț 1 oric)t l(ai sfătui M= M= . PP 4C2Desi a fost tratat cu %are "ri/ă, 1 el tot nu s(a însănăto it M= . C2 4 PPșC2 se izolează pin &ir"ulă de PP indifferent de pozi ia sa fa ă de aceasta#ț ț

(antepusă# desi în&a ă tot anul,ț 1 el n( a reu it la exa%en M= .C2 4PPș(postpusă# A &enit la coală,ș 1 cu toate că era bolna& M=. PP 4C2(intercalată# 3eîn ele")nd teoria,ț 1 cu toate că i(a fost explicate de %ai %ulte ori, M= n(a

rezol&at exerci iulț 1 .PP 4 C2

Co%ple%entul circu%stan ial consecuti&ț

Co%ple%entul circu%stan ial consecuti& este partea secundară de propozi ie care aratăț țconsecin a sau rezultatul unei ac iuni sau al unei însu iriț ț ș

Răspunde la întrebările# ce ur%are are faptul că$ Care e ur%area faptului că$

Ter%eni re"en i#ț

. Un &erb la %od personal sau nepersonalEl s(a cumin itț de minune.Cumin indu-seț de minune, a% ră%as cu to ii surprin i de atitudine luiț ș

4 Locu iune &erbalăț

El i(ș a băgat min ile-n capț până la în elepciune.ț 6 Ad/ecti&5ata e prea frumoasă spre a fi curtată de %ul i ad%iratoriț

7 Ad&erbe*destul, suficient, prea, îndea/uns 3u tieș suficient pentru a promova.

-e expri%ă prin#. -ubstanti& în cazul acuzati& precedat de prepozi iile# de, p)nă la, spreț

A%)ndoi s(au în elesț de minuneE%inescu a cizelat fiecare &ers până la perfec iune.ț Tu ai reu it la exa%enș spre bucuria părin ilorț

4 2erbe la supin, infiniti& precedat de prepozi iile# pentru, spre, p)nă lațE ti îndea/uns de priceputș spre a re*olva această proble%ăEl a %uncit %ult, până la a se epui*a.!n&ă ase suficient pentru exa%enț pentru a fi sigur de reu itășEl a crescut de nerecunoscut.s(au e%ancipat de nespus.

6 Expresii cu &aloare consecuti&ă# de %irare, de %oarte, de %ai %are dra"ul, p)nă lalacri%i, p)nă la s)n"e


62/63


63/63

3u e ti pre"ătit sufficientș 1 ca să fii pro%o&at M=. PP 4C3-

4 Locu iunile con/unc ionale# pentru ca să, astfel că, a a înc)t, astfel înc)t, a a că#ț ț ș ș

Tata este prea bătr)n 1 pentru ca să( i construiască o altă casă M=. PP 4C3-ș

A/unsese at)t de puternic 1 astfel că to i se te%eau de elț M=. PP 4C3-

A/unsese at)t de puternic1 astfel înc)t to i se te%eau de el M=. PP 4C3-ț

Propozi ia consecuti&ă poate fi corelată în re"ent cu ad&erbele# a a, astfel, destul, îndea/uns, p)năț șacolo, prea sau locu iuni ad&erbial# în a a fel, p)nă(ntr(at)t#ț ș

Copacul a crescut a a de %ult= înc)t a depă it înăl i%ea casei M=. PP 4C3-ș ș ț

Ea este at)t de fru%oasă = înc)t o iube te toată lu%ea M=. PP 4C3-ș

Tu ai răspuns a a = înc)t ai i%presionat toată asisten a M=. PP 4C3-ș ț

El a &orbit astfel = înc)t to i au fost e%o iona i M=. PP 4C3-ț ț ț

Te por i în a a fel= înc)t toată lu%ea te respectă M=. PP 4C3-ț ș

Tu ai r)s p)nă(ntr(at)t, = înc)t i(au dat lacri%ile M=. PP 4C3-ț

Ai a/uns p)nă acolo, = înc)t i(ai trădat prietenii M=. PP 4C3-ț

E ti destul de serios= înc)t să a% încredere în tine M=. PP 4C3-ș

3u e ti sufficient de pre"ătit= înc)t să reu e ti M=. PP 4C3-ș ș ș

Ai în&ă at îndea/uns= înc)t ai fost ad%is la concurs M=. PP 4C3-ț

Propozi ia consecuti&e are topică fixă, este totdeauna a ezată după re"ent -e desparte prinț ș&ir"ule de aceasta Cns nu see desparte prin &ir"ule de re"ent atunci c)nd este introdusă princon/unc iileț de, să i se află după predicatul re"enteiș

A raspuns= de a ui%it asisten a M=. PP 4C3-ț

Documents

FRAZA V-VIII