Funcția Publica În Italia

8/18/2019 Funcția Publica În Italia

1/10

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI MANAGEMENT PUBLIC

Funcţia publică în Italia

Bunea Oi!iu"Iulian

G#upa $%&

An II " Ma'te#

BUCURESTI $()*


2/10

r e ş e d i

t e l e

o n s i l i

l u i d e

i n i ş t r i

1 2

i n i s t e

e

1 8 g e n ț i i

D e c r e t

e g i s l a tv

0 0 / 9 9 )

u t o r i t" i

n d e # e

d e n t e

Func ia publică în Italiaț

Func ia publică italiană se confruntă cu două probleme fundamentale, pe de o parte esteț

vorba despre imaginea negativă pe care o proiectează popula iei prin ineficien a sa i tendin aț ț ș țspre familiarism, iar pe de altă parte este lipsa unei comunicări între elita politică i ceaș

func ionarială, împiedicând articularea unei clase conducătoare omogene, cu capacitatea de a daț

coeziune unei sistem administrativ slab i fragmentat.ș

Organizarea administrativă italiană are un caracter multi-organizatoric, în sensul că nu

exprimă o structură unitară şi se bazează pe o varietate de modele de organizare.

Principalele componente ale administraiei la nivel naional sunt!"

Fig. Nr.7.Sursa. preluare dupa Division for Public Administration and Development Management

!epublic of Ital"

#n plus, faă de aceste organisme, există diverse organisme publice locale i naionale,ș

care variază considerabil de la caz la caz .

$umărul total al serviciilor publice la nivel central %ministere, regii autonome, autorităi

independente& este de aproximativ, '(),(*+ în timp ce numărul total de servicii publice agregate

la nivel regional i local este de aproximativ '.(.))".ș

ccesul la func ia publică nu s-a realizat întotdeauna prin concurs public, austatț

principiilor de merit i capacitate. proximativ umătate dintre angaa ii din sectorul public auș ț

)Dii'i+n ,+# Public A!-ini't#ati+n an! Deel+p-ent Mana.e-ent/ Republic of Italy.

Country Prole/ $((*/ p0 ))0/ 1ttp233unpan)0un0+#.


3/10

intrat în func ia publică fără a da un examen, recurgând la contracte temporare care, încetul cuț

încetul, s-au func ionarizat prin intermediul legilor speciale.ț

/tructura func iei publice se bazează pe un sistem de carieră în care func ionarii ocupă oț ț

serie niveluri %de la ) la &, în func ie de titlurile educa ionale pe care le dovedesc pentru probaț ț

respectivă de acces. Fiecare nivel se divide în tran e salariale, iar în partea superioară aacesteiș

structuri se află func ia publică de conducere. 0o i directorii dministra iei statale se situeazăț ț ț

într-o clasă interministerială unică, a cărei rela ie laborală este reglementată, din a doua umătateț

a anilor 1*, de dreptul privat i de dreptul administrativ.ș )

2obilitatea interministerială i intersectorială a func ionarilor este destul de înc3isă iș ț ș

este cauzată de faptul că promovarea se realizează prin mecanisme automate i nu în func ie deș ț

meritul sau rezultatele ob inute în gestiune.ț

/pre deosebire de alte ări, în 4talia nu a existat în mod real o elită administrativăț

omogenă. 5u o astfel de caren ă este dificil să realizeze ni te rela ii fluide între elita politică iț ș ț ș

cea func ionarială, configurându-se mai degrabă în compartimente monopol. 6e asemenea, niciț

carierele profesionale nu sunt conectate. #n accesul la cariera ministerială, func ionarismul nuț

este una din etapele sale i nici în parlament. ceastă ruptură între aceste două grupuri a generatș

o situa ie prin care func ionarii eludează responsabilitatea pe care o au atribuită în exercitareaț ț

func iei lor, ab inându-se să desfă oare un rol autonom în formularea politicilor publice.ț ț ș '

0ocmai aceste rela ii dintre politic i administra ie au atras reformele din "'' i "7,ț ș ț ș

prin care s-a încercat redefinirea rela iilor dintre directorii publici i politicieni. Filosofia acestor ț ș

reforme este să determine directorii să- i asume mai multe responsabilită i.ș ț

#n ultimul deceniu al secolului 88, serviciul public italian a fost larg reformat. 6omeniu

nou, a fost stabilit printr-o varietate de acte normative!

9egea ()":);6ecretele legislative ):' ()":), )(


4/10

ceastă legisla ie se caracterizează prin două elemente principale.Primul constă înț

aplicarea legii civile pentru func ionarii publici cu cateva excep ii %articolul ) din decretulț ț

legislativ ):'&. 4ar cel de-al doilea element este procesul de legiferare care lasă loc de

negociere a reglementărilor referitoare la rela iile de muncă individuale.ț

ceste decrete au stabilit trei linii directoare!(

a& u fost delimitate activită ile pe programare, orientare i control, atribuite organelor de direc ieț ș ț

politică i activită ile de gestiune care revin exclusiv dirigenza-ei %directori publici&. #ntreș ț

politicienii ministerului i dirigenza nu există o rela ie ierar3ică, ci de conducere, conform unor ș ț

obiective pronun ate.ț b& /e dore te întărirea omogenită ii i coeziunii dirigenza-ei prin introducerea de mecanisme deș ț ș

recrutare i formare adecvate acestui scop, întemeiate unei clase conducătoare.șc& >ela iile de muncă a dirigenza-ei la fel ca a restului func iei publice, vor fi reglementate prinț ț

dreptul muncii, care se aplică angaa ilor firmelor private. #n acest mod se încearcă introducereaț

unei mai mari flexibilită i în gestiunea înal ilor func ionari publici, prin reducerea privilegiilor.ț ț ț

rticolul < din 5onstituie stabileşte principiile de bază privind acesul la un serviciu

public care este supus concuren ei. 5u toate acestea, mandatul funcionarilor publici variază înț

funcie de poziie şi este prevăzut de legislaia în vigoare. ?xistă de asemenea, o dispoziie care

să permită numirea de directori generali din afara serviciului cu un contract temporar de doi ani

sau permanent.

@n raport din "= estima că


5/10

promoveze un examen complex. Promovarea automată este posibilă numai în cazul corpului

diplomatic şi al prefecturilor.5andidaii pentru ocuparea unei funcii publice pot avea o experienă profesională

anterioară,în cadrul sectorului public sau privat din ara respectivă sau în alt stat membru.

?xperiena profesională anterioară ocupării unei funcii publice este luată în considerare larecrutarea sau la stabilirea vec3imii.

/erviciului public de stat cuprinde o clasificare cu nouă calificări profesionale, fiecăreia

dintre acestea îi revine un anumit salariu potrivit legii.

/istemul de promovare se bazează pe o combinaie între vec3ime şi merit.#nal iiț

func ionari publici au competen e autonome în liniile directoare stabilite de către mini ti iț ț ș ș

întocmite de birocra i!ț

•

de supraveg3ere şi coordonare;• de luare a deciziilor;• de control.

#n zonele speciale, cum ar fi sistemul udiciar %5onsiglio /uperiore della 2agistratura C

5/2& care este un organism independent de auto-guvernare, are exclusiv competen a de a numi,ț

atribui, muta, promova i disciplina procurorii publici.ș

Funcionarii publici au un sistem de securitate social elaborat %de exemplu, /tatutul

lucrătorilor este pe deplin aplicabil serviciul public&.

9imită de vârstă şi pensiile sunt în prezent una dintre cele mai controversate problemedatorate unui regim deosebit de favorabil, care în trecut a permis devremea pensionare şi un

exces de pensii.

9a nivel naional, un anumit Buvern gencD %>$& a fost creat pentru a reprezintă

statul în cadrul negocierilor de muncă. cesta funcionează pe baza de contrare de intrare primite

din partea comisiilor din fiecare sector administrativ %ministere, autorită i locale, şcoli, ageniiț

de îngriire a sănătăii, universităi şi institute de cercetare etc&.

4nstruirea se realizează în cadrul Ecolii $aionale de dministraie Publică %/cuola

/uperiore della Pubblica mministrazione - //P& care oferă un nivel înalt de pregătire şcolară

pentru înalii funcionari publici. ?a este parte a 2inisterului dministraiei Publice, cu

contabilitate proprie şi autonomie organizatorică.


6/10

Faza ini ială de formare pentru noii directori italieni este o misiune extrem de importantț

pentru //P deoarece reprezintă un instrument nepreuit pentru marea reforma administrativă,

directorii generali sunt de =A de sex masculin.

Faza de formare iniială se realizează în cicluri formativ, nu mai puin de " an, şi este

oferită tuturor înal ilor func ionari i directori din organiza iile publice non-profit care au luatț ț ș ț

concursul publicat de iroul primului-ministru. 5iclurile de formare includ pe lângă activităile

de cercetare şi de învăământ la //P i stagii la alte administra ii italiene, organizaiiș ț

internaionale şi agenii publice şi companii private şi institute.

Ecoala oacă de asemenea, un rol strategic în spriinirea procesului de modernizare a

administraiei publice italiene. #n acest scop, Ecoala emite o declaraie anuală a acestui program,

enumerând principalele obiective educaionale şi de formare, cele mai importante proiecte pe

care intenionează să le dezvolte în beneficiul tuturor administraiilor publice.

4talia a suprimat sistemul de clasament al nivelurilor de angaare anterior utilizat în funcia

publică %, , 5 şi 6& şi a introdus un nou sistem cu nouă niveluri de competene ale

funcionarilorşi două niveluri de management superior. 5andidaii trebuie să ia parte la un

concurs pentru toate posturile superioare celui de-al patrulea nivel.

Pentru nivelurile inferioare, examenul constă în două probe, una scrisă şi una orală, care permit stabilirea unor liste de rezultate. /copul principal este de a recruta cei mai buni candidaişi

apoi de a păstra o listă de rezervă.Posturile de la un nivel superior care necesită un înalt nivel de

pregătire pot uneori să fie atribuite doar printr-o evaluarea capacităilor sau o combinare a

acestor două metode de selecie. ?valuarea capacităilor constă în compararea calificativelor

obinute pe parcursul şcolarizării cerute şi, eventual, în aprecierea activităii depuse la locul de

muncă anterior şi a experienei profesionale. 4n 4talia, perioadele anterioare de angaare sunt

evaluate pe perioada procedurilor de evaluare a capacităilor.

4talia a elaborat o soluie demnă de interes pentru reafectarea personalului ca urmare a

restructurării. Funcionarii italieni au posibilitatea de a-şi prezenta după bunul lor plac

candidatura pentru posturile vacante din cadrul funciei publice care sunt publicate pe o listă.

ceştifuncionari sunt mutai pe baza unei liste întocmite de administraia gazdă. #n cazul


7/10

funcionarilordeclarairedundanişi care nu au făcut cerere de sc3imb, aceştia sunt reclasai de

către oficiu pe baza unei liste a posturilor rămase în ciuda mobilită ii voluntare.ț

4talia a prevăzut in 5onstitu ie principiile generale de organizare a administra iei publice,ț ț

aplicabile func ionarilor publici, iarț primul statut al acestora a fost adoptat la )) noiembrie "*7.

Pentru 4talia sistemul carierei se combina cu cel focalizat pe structura postului. $umai

concursurile pentru cele mai importante posturi se organizează centralizat de către

6epartamentul func iei publice subordonat 5onsiliului de 2ini tri,ț ș

Dipartimentodellafunzionepubblicapresso la PresidenziadelConsigliodeiMinistri.

#n 4talia, func ionarii publici pot fi promova i numai prin concurs. 5oncursul esteț ț

organizat o dată la doi ani, iar pentru ocuparea unei func ii de director, candida ii trebuie saț ț

promoveze un examen complex. Promovarea automata este posibila numai in cazul corpului

diplomatic si al prefecturilor. 5andida ii pentru ocuparea unei func ii publice pot avea oț ț

experien ă profesională anterioară,ț în cadrul sectorului public sau privat.

#n 4talia există o perioadă de instruire şi o perioadă de stagiu, consecutive. 6urata

perioadei de probă variază în funcie de prevederile contractului individual, dar de regulă este de

şase luni.

Pentru recrutarea funcionarilor publici, în general, se utilizează trei metode. Pentru

ocuparea posturilor sau funciilor vacante se organizează concursuri de către o anumită autoritate

la nivel central sau de către instituia sau autoritatea publică unde există locurile vacante.#n 4talia transferurile funcionarilor publici între autorităile publice sau în cadrul

acestora, pe o funcie de acelaşi nivel, sunt cel mai des întâlnite.#n 4talia autoritatea care

realizează selecia este diferită de autoritatea care pronună numirea.

#n 4talia, în "', a fost adoptată o reglementare privind privatizarea funciei publice,

reglementare al cărei scop a fost acela de a reglementa raporturile de muncă ale funcionarului

public, în concordană cu respectarea regimului autonomiei locale a regiunilor şi provinciilor, dar

şi cu principiile dreptului comunitar. stfel, reglementarea îşi propunea raionalizarea costuluiactivităii publice şi introducerea disciplinei activităii publice în sectorul activităilor cu caracter

privat.

#n 4talia, dreptul la grevă este recunoscut funcionarilor, c3iar dacă anumite corpuri

%precum poliiştii& sau funcii sunt excluse de la exercitarea acestui drept.


8/10

Metode de recrutare

4talia a suprimat sistemul de clasament al nivelurilor de angaare anterior utilizat în

func ia publica %,,5 si 6& si a introdus un nou sistem cu noua niveluri de competente aleț

func ionarilor si doua niveluri de management superior.ț5andida ii trebuie sa ia parte la un concurs pentru toate posturile superioare celui de-alț

patrulea nivel. #n 4talia există diverse tipuri de concurs!

Pentru nivelurile inferioare,examenul constă în două probe,una scrisă i una orală,careș

permit stabilirea unor liste de rezultate ca în Fran a./copul principal este de a recruta cei maiț

buni candida i si apoi de a păstra o listă de rezervă.ț

Posturile de la un nivel superior care necesită un înalt nivel de pregătire pot să fie

atribuite doar printr-o evaluare a capacita ilor sau o combinare a acestor două metode deț

selec ie.?valuarea capacita ilor constăîn compararea calificativelor ob inute pe parcursulț ț ț

colarizării cerute i eventual, în aprecierea activită ii depuse la locul de munca anterior i aș ș ț ș

experien ei profesionale.ț

Pentru posturile care încep printr-o pregătire pedagogică cu un examen, pentru

func ionarul care este în cursul perioadei de probă,există un concurs special.ț

Structura salarială

#n ultimii patru ani, reforma în salarizarea func ionarilor publici a avut efecte.Pentruț

angaa ii actuali se aplicălegisla ia din "< care face referire la rela iile sindicale,acordurileț ț ț

colective i privatizarea rela iilor de muncă cu sectorul administrativ.ș ț

#n ceea ce prive te această cercetare,prima reglementare dădea mai multă importan ăș ț

autonomiei administrative,prevăzând influxul resurselor economice care pot fi folosite la nivel

descentralizat.

5ea de-a doua reglementare extinde prevederile legale care se aplică domeniului

privat,care dea se aplică managerilor din prima i a doua linie.ceastăinova ie arată că plataș ț

salariilor se face pe baza acordurilor colective i orice cre tere salarială care se face altfel decâtș ș

prin acord colectiv nu are efecte decât în momentul în care noul contract intra în vigoare.


9/10

Factorii care intra în oc pentru a fixa nivelul salarial depind de locul în care persoana se

aflăîn momentul intrăriiîn administra ie,iar dacă se referă la angaa iifărăfunc ii de conducere,deț ț ț

gradul pe care îl are angaatul,a a cum se specifica în acordul colectiv.ș

$oua clasificare are trei benzi!, i 5 pentru func ionari,pentru care sunt prevăzuteș ț

niveluri diferite de salarizare.cordurile colective au prevăzut un sistem dublu de evolu ieț

internă!vertical pe bandă i orizontal, în cadrul benzilor.ș

Promovarea de pe o bandă pe alta se face prin proces selectiv i trebuie să respecteș

condi iile de ocupare a acelui post i din cadrul extern,conform decretului nr."+=din )**".ț ș

#onclu$ii

o #n cazul restructurărilor din administra ia publică, func ionarii publici italieni potț ț

candida pentru alte posturi vacante din administra ie, iar dacă nu î i manifestăț ș

dorin a pentru un post anume, ace tia sunt reloca i automat.ț ș ț

o Func ionarii publici au dreptul la grevă %cu anumite excep ii&.ț ț

o /c3imbarea statutului salaria ilor din sectorul public de la dreptul administrativ laț

dreptul privat;

o //P reprezintă institu ia de învă ământ care pregăte te func ionarii publici, dupăț ț ș ț

modelul ?$ %asemănător 4$ din >omânia&.

o Func ionarilor publici din 4talia le este recunoscut dreptul la negociereaț

contractului de muncă i le este aplicată, în principal, legea civilă.ș

%ibliografie


10/10

". GGG.ramp.ase.ro;). GGG.apubb.ro;'. GGG.GiHipedia.org;

(. GGG.eupan.eu.&0 Ma#c1etti/ G0 6$()(70 Italian Re.i+n' an! L+cal Aut1+#itie' 8it1in t1e

,#a-e8+#9 +, a ne8 Aut+n+-i't S:'te-0 Perspectives on Federalism / ;

Documents

Funcția Publica În Italia