Universitatea Politehnica BucurestiFacultatea Ingineria
Sistemelor Biotehnice
REFERAT IGIENA SOCIETATII AGROALIMENTARE
TEMA: DETERMINAREA POLUANTIILOR DIN APA
PROF.COORD : ROSU AURELIASTUDENT : PETRUSCA GABRIELAGRUPA : 745
B
An universitar 2014-2015
CUPRINS
Introducere3
Poluarea apei4
Surse de poluare a apelor6
Clasificarea surselor de poluare8
Substanele chimice organice din apa de but9
Cei mai mari poluatori ai apei potabile10
Concluzii 12 Bibliografie 13
1.Introducere
Apa este recunoscuta la nivel mondial, ca fiind principala sursa
de suport al vietii pe Pamant. In organism apa intra in compozitia
organelor, tesuturilor si lichidelor biologice. Aceasta contribuie
la fenomenele osmotice din plante si are o deosebita importanta in
procesul de fotosinteza.Apa are o importanta deosebita pentru viata
omului, a plantelor si a animalelor. Fara apa, plantele se ofilesc
si mor; animalele erbivore,fara hrana mor si ele, iar animalele
carnivore fara hrana si fara adapost vor avea aceeasi soarta. Omul
nu poate trai fara apa pe care o ia din natura.
Apa din natura trebuie sa fie curata, adica sa nu contina
substante toxice,daunatoare vietii. Apa pe care omul o foloseste
pentru baut trebuie sa fie apa potabila. Apa din jurul
fabricilor,fermelor de animale, oraselor mari este poluata. Ca apa
sa devina potabila, omul o trateaza, folosind filtre speciale. In
raurile poluate, plantele sunt primele care dispar,apoi incep sa
moara si animalele cu cea mai mica rezistenta,cum ar fi pesti.
Uneori , in urma unor greseli, se evacueaza in ape reziduuri
otravitoare in cantitati foarte mari, ceea ce provoaca adevarate
masacre.
Nevoile zilnice maresc continuu consumul de apa in gospodariile
oamenilor. Respectarea legilor tarii in domeniul ocrotirii
factorilor mediului inconjurator este o indatorire a fiecarui
om.
Organizaiile internaionale umanitare consider c apa proaspt,
resurs natural elementar pentru existena uman, va deveni n acest
secol motiv de dispute ntre naiuni; rezervele de ap dulce, de
suprafa sau subterane, fiind ntr-o continu scdere. Masurarea
nivelului de poluare al apei se poate face prin diverse metode,
dintre care putem identifica metodele calitative de analiza in
teren, care se deosebesc net de metodele cantitative efectuate cu
aparatura performanta in conditii de laborator.
Cauzele poluarii apei:
Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si
deversari deliberate a unor poluanti; Scurgeri de la rezervoare de
depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse
petroliere; Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile
agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa, de
ploaie sau de la irigatii pana la panza fretica;
Ingrasamintelechimicesiscurgerileprovenitede la combinatele
zootehnice; Deseurilesireziduurilemenajere;
Sareapresarataintimpulierniipesosele, care este purtata prin sol de
ploaie si zapada topita;
Depuneriledepoluantidinatmosfera,ploileacide;
Factorii care duc la poluarea apei sunt variati si numerosi,
totusi ei pot fi grupati in: factori demografici, reprezentati de
numarul populatiei dintr-o anumita zona direct proportional cu
poluarea;
factori urbanistici, corespunzatori dezvoltarii asezarilor
umane, care utilizeaza cantitati mari de apa, ce se transforma in
ape uzate menajere ;
factori industriali, reprezentati de nivelul de dezvoltare
economica si cu precadere industriala al unei regiuni in sensul
cresterii poluarii paralel cu cresterea industriei.
2.Poluarea apei reprezint modificarea n mod direct sau indirect
a compoziiei normale a acesteia, ca urmare a activitii umane.
Poluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara
planetara.Considerat un fenomen general, poluarea se poate
diferenia n mai multe tipuri:
Poluarea biologic bacteriologic, virusologic, parazitologic,
reprezint tipul de poluare cel mai vechi legat n mod direct de
prezena omului. Poluarea biologic a apelor dulci se datoreaz
diverselor microorganisme, precum i printr-o serie de materii
organice de fermentaie.
Consecintelepoluariiasupramediului:
posibilitateacontaminariisaupoluariichimiceaanimaleloracvatice;
contaminareabacteriologicasaupoluareachimicasiradioactivaa
legumelor,fructelorsaua zarzavaturilor;
distrugereafloreimicrobienepropriiapeiceeace
determinamicsorareacapacitatiidedebarasarefatadediversipoluantiprezentilaunmomentdat.
Poluarea fizic - se refer n special la poluarea cu substane
radioactive. Exist i o poluare termic i o poluare determinat de
elemente insolubile plutitoare sau sedimentabile, considerat ca
fiind cel mai recent tip de poluare, caracteristic zonelor intens
dezvoltate. depunerileradioactive; apefolositeinuzineatomice;
deseuriradioactive; apetermale;
Poluarea chimic este reprezentat de ptrunderea n ap a unor
substane chimice diverse, de la cele organice uor degradabile, pn
la cele toxice cu persisten ridicat. Poluarea chimic favorizeaz
dezvoltarea unor microorganisme sau distrugerea organismelor cu
toleran mic. Unii detergeni anionactivi determin o cretere a
numrului total de germeni, cretere favorizat de coninutul de carbon
i a fosfailor ca produi de condiionare.
Mercurul provenit din: - deseuri industriale;- inhalarea
vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de
deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente;- ingerarea
accidentala de compusi anorganici;
Azotatii proveniti din:- ingrasaminte chimice;- detergenti;-
pesticide organofosforice;
Cadminiul provenit din:- ape in care s-au deversat reziduri din
cadminiu;- aerosoli
Plumbulprovenitdin:- evacuarileuzinelorindustriale;-
gazeledeesapamentaleautovehiculelor;
3.Sursele de poluare a apelor se clasifica dupa mai multe
criterii, datoria diversitatiilor, astfel:1. dup provenien:
activiti menajere, industriale, agricultur, transporturi;1. dup
aria de rspndire a poluanilor: surse locale (conducte de
canalizare, rampe de descrcare) sau difuze (cnd poluanii se
rspndesc pe o arie mai mare); 1. dup poziia lor: fixe sau mobile
(autovehicule, locuine, instalaii care se deplaseaz).Apele uzate
rezultate datorit agenilor poluani amintii pot fi: ape menajere,
ape industriale (industria minier, industria metalurgic, industria
chimic i petrochimic, industria alimentar etc.), ape
agrozootehnice, ape meteorice poluate.Cei mai agresivi ageni
poluani sunt: detergenii, ngrmintele, metalele grele, fenolii,
pesticidele, reziduurile petroliere.Activitatea poluantului depinde
esenial de surs i dac sursa este continu i/sau intens, efectele
poluantului vor fi semnificative, iar dac sursa este, dimpotriv,
discontinu i/sau de intensitate mic, efectele vor fi, corespunztor,
nesemnificative.
Starea polurii unui ru poate fi determinat rapid recurgnd la
studiul biocenozelor care polueaz acel ru. n ecosistemul acvatic
deversarea apelor industriale poate provoca o perturbare total, cu
apariia a trei zone: zona de jet, zona de tranziie i zona de
dispersie. n apropierea locului de deversare dispar toate speciile
de peti, cele mai multe nevertebrate din zooplancton, iar
fitoplanctonul se reduce la bacterii i cianotice. La dinamica
polurii i autoepurrii apelor contribuie o serie de fenomene ca:
difuzia, dispersia i diluia.
Adaptarea i interpretarea ecuaiilor de baz ale acestor fenomene
se datoreaz lui Phelps.Difuzia este un proces foarte lent, ce se
desfoar conform legilor lui Fick.
O mas de lichid descrcat brusc ntr-un curs de ap se mic n aval
ca o mas concentrat. Amestecat cu apa receptorului atinge volume
mai mari, concentraiile substanelor scad.
Dispersia poluanilor duce la micorarea polurii. Pentru c
receptorii au, n general, limi mici, dispersia se face n principal
n direcie longitudinal, de aceea se numete dispersie longitudinal
sau amestec longitudinal.
Diluia (gradul de diluie) reprezint raportul dintre debitul
receptorului Q i debitul apelor uzate qi dup amestecarea complet: O
dat cu evacuarea apei uzate se produce i o diluare a ei, la nceput
parial i apoi complet.Poluarea apei sufer o reducere substanial fa
de valoarea sa iniial datorit capacitii sale de autopurificare.
Apele uzate epurate sau neepurate, dup evacuare sunt supuse unor
procese de transformare fizic, chimic i biologic, procese care
conduc n final la autoepurarea apei din receptor.
Autoepurarea apei este influenat de natura i concentraia
poluanilor, de temperatur i de radiaii ultraviolete, care au efect
bactericid sau bacteriostatic.
Se poate vorbi de autoepurare fizico-chimic (neutralizare,
sedimentare, absorbie, floculare) i de autoepurare biologic
oxidarea biochimic a materiilor organice.Plantele acvatice absorb
dioxid de carbon i sruri din ap, dagajnd oxigen. Animalele acvatice
rein unii poluani, contribuind la autoepurarea apei, dar devin
nocivi pentru alte animale i pentru om. Aceste fenomene se petrec
mult mai intens n apele de suprafa dect n cele subterane.
Fenomenele de poluare a apei pot avea loc: - la suprafa (ex.
poluare cu produse petroliere);- n volum (apare la ageni poluani
miscibili sau n suspensie).
4.Clasificarea surselor de poluare a apei se face dup mai multe
criterii:
Aciunea poluanilor n timp; dup acest criteriu distingem
urmtoarele surse a) continue (ex. canalizarea unui ora, canalizrile
instalaiilor industriale )b) discontinue temporare sau temporar
mobile (canalizri ale unor instalaii i obiective care funcioneaz
sezonier, nave, locuine, autovehicule, etc)c) accidentale
(avarierea instalaiilor, rezervoarelor, conductelor etc)
Proveniena poluanilor. Acest criteriu mparte sursele de poluare
a apei n: surse de poluare organizate, surse de poluare
neorganizate sursele de poluare organizate sunt urmtoarele: -surse
de poluare cu ape reziduale menajere;-surse de poluare cu ape
reziduale industriale.
sursele de poluare neorganizate sunt urmtoarele: - apele
meteorice;- centrele populate amplasate n apropierea cursurilor de
ap ce pot deversa:reziduuri solide de diferite proveniene si deeuri
rezultate dintr-o utilizare necorespunztoare.
5.Substanele chimice organice din apa de but i influena lor
asupra sntii
Apa potabil poate fi poluat cu o mare diversitate de substane
chimice organice care influeneaz negativ organismul omului. Se pot
meniona: hidrocarburi aromate n primul rnd benzenul, hidrocarburi
policiclice aromate benzpiren, derivai clorurai, acrilamida
etc.
Poluanii organici din ap sunt de o foarte mare diversitate, n
concordan cu numrul mare de substane sintetizate de industria
actual .Exist i compui organici naturali toxici, cum sunt toxinele
cianobacteriilor (hepatotoxice, neurotoxice sau iritante cutanate
etc.) care au fost gsite chiar i n conducte de alimentare cu ap
potabil.Compuii chimici de sintez apar n apele de suprafa i pot fi
puin sau deloc eliminai n cadrul proceselor de potabilizare,
ajungnd n reelele de alimentare a populaiei. n Romnia, situaia este
ngrijortoare:~ n oraele de la Dunre 86% din probele de ap de reea
indic depiri ale concentraiei maxime admise la insecticide
organoclorurate.
~ n 64% dintre fntni sunt depite concentraiile maxime admise
pentru insecticide organoclorurate, iar n 73% dintre cazuri sunt
depite concentraiile de erbicide tiazinice.
Benzenul este o hidrocarbur cancerigen. Provoac modificri
hematologice, incusiv leucemie. Are i proprieti mutagene.Clorura de
vinil este un derivat clorurat cu cea mai mic concentraie admis.
Este un compus puternic cancerigen, cele mai expuse organe fiind:
ficatul, creierul, plmnii sau ganglionii limfatici.Dicloretan este
un compus extrem de toxic, cancerigen i mutagen. Este i cel mai
periculos pentru sntate.Enoli in cea mai mare parte din poluarea
industriala ca si din descompunerea subtantelor vegetale. Un alt
efect nedorit este cel al formarii clorfenolilor, care afecteaza
grav gustul apei la concentratii infime de 1: 20.000.000.
Produsele petroliere - au in general densitate mai mica decat a
apei si plutesc la suprafata ei, formand membrane plutitoare,
impiedicand oxigenarea apei.Cercetatorii atribuie substantelor
petroliere din apa un rol mutagen si cancerigen. In prezenta
acestor substante in apele poluate se dezvolta si o flora
microbiana specifica.
6.Cei mai mari poluatori ai apei potabile1. Agricultura
intensivduce la poluarea rezervelor de ape subterane din regiunile
respective cu nitrai i pesticide, insecticide, fungicide, substane
extrem de periculoase pentru sntate.2. Industria chimicpolueaz apa
cu substane chimice periculoase, cu capacitatea de a se acumula n
sistemele biologice i n lanul alimentar (bioacumulare) i nu pot fi
descompuse n mediul nconjurtor (sunt persistente). Apele reziduale
industriale provin de la diferite ntreprinderi industriale ca
urmare a folosirii apei n scopuri tehnologice sau la salubritate
i/sau rcire. 3.Depozitele de gunoaie:diferii poluani se scurg n
rezervoarele de ape subterane: acizi, poluani organici, metale
grele, etc. Incinerarea gunoaielor municipale periculoase i a
deeurilor medicale contribuie la degradarea sntii i a calitii
mediului. Practic incinerarea face o redistribuire a substanelor
toxice n aer, ap i pe pmnt.4. Sistemul de distributie a apei
potabile Apa poate fi poluat i din evile deteriorate:- dac evile
conin plumb, atunci acest metal otrvitor poate ajunge n apa
potabil;- apa din pnza freatic poate fi poluat dac evile de
canalizare sunt blocate sau nu funcioneaz n mod corespunztor;-
tevile din cupru sau cele din fier acoperite cu cupru nu ar trebui
folosite cnd valoarea PH-ului este mai mica de 7 iar nivelul COT
(carbon organic total) mai mare de 1.5 mg/l ap. n aceast situaie
este foarte posibil ca o cantitate otrvitoare de cupru s fie splat
de evi i conducte din cauza coroziunii rapide.n cantiti mari,
cuprul reprezint un risc asupra sntii, n special la copii.- nveliul
corodat al evilor de fier duce la apariia fierului n apa
potabil.
5.Duritatea apei n ciclul natural al apei, substanele minerale
sunt splate de apa de ploaie, n special substane cum ar fi oxidul
de calciu (varul), ghipsul i sulfatul de magneziu. n funcie de
componentele solului i de cantitatea de ap din ploi, acestea se
regsesc n cantiti variabile n ap. O cantitate mare de minerale
prezente n ap indic un nivel mare a duritii apei, prin urmare apa
mineral este o ap dur ce nu poate fi considerat ca ap bun de but.6.
Utilizrile casnice:fac s ajung n apa subteran prin intermediul
exfiltrrilor din tancuri septice sau canalizrii neetane apele uzate
fecaloid-menajere.7. Apele reziduale comunalerezult din utilizarea
apei n locuine, instituii publice, bi, spltorii, spitale, scoli,
hoteluri, uniti comerciale i de alimentaie public etc. Principala
lor caracteristic const n ncrcarea lor microbian. Unele ape
reziduale, comunale mai ales, n ultimul timp, sunt ncrcate i cu
substane chimice utilizate n gospodarie (detergeni).
CONCLUZII
Este usor sa ne dam seama ca sanatatea noastra poate fi grav
afectata. Anumite uleiuri deversate in mare contin produse
cancerigene.Cei care nu au o sursa individuala de apa ce nu
necesita tratare si nu au alimentare centralizata cu apa potabila
sau aceasta ajunge la ei in stare necorespunzatoare calitativ, s-au
dezvoltat sisteme de uz casnic de potabilizare a apei. Ansamblul
consecintelor ecologice ce rezulta din poluarea biosferei cu mercur
constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat
comportamentului iresponsabil al civilizatiei industriale cu
privire la calitatea apei.
Controlul poluarii este o problema majora a omenirii. Zone
intinse pot deveni in curand de nelocuit si multe plante si animale
pot disparea.Opinia publica forteaza in zilele noastre guvernele si
intreprinderile sa combata poluarea.
Bibliografie
1.
http://www.lefo.ro/iwlearn/vali/word/Metode%20de%20determinare%20a%20calitatii%20apei%20marine.doc2.
http://www.mirabilys-magazin.ro/terapii/apa-izvorul-vie%C5%A3ii-%C5%9Fi-al-s%C4%83n%C4%83t%C4%83%C5%A3ii-23.
http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/poluarea-apei/
12
