GÂNDIREA STRATEGICĂ

Prof.univ.dr.dr.dr.h.c. Constantin Brătianu

Facultatea de Administrarea Afacerilor

Academia de Studii Economice

Bucureşti

My business is

thinking

T.A. Edison

PARADOXUL CUNOAŞTERII

• Lumea în care trăim este infinită în timp, în spaţiu şi

în complexitate.

• Gândirea noastră, din punct de vedere biologic,

psihologic şi social este finită.

• Cum reuşim să cunoaştem un univers infinit cu

ajutorul unei gândiri finite ?

MODEL DE GÂNDIRE (I)

• Model de gândire = o structură cognitivă de aproximare a cunoaşterii universului în care trăim

• Modelul de gândire are efectul unor lentile de ochelari. Unii autori numesc modele de gândire –lentile cognitive.

• Cunoaşterea noastră depinde de capacitatea deaproximare a acestor modele.

• Cu cât modelele noastre de gândire sunt mai puternice, cu atât putem cunoaşte mai mult şi mai în profunzime.

MODEL DE GÂNDIRE (II)

• Modelele de gândire se formează prin efortul educativ al atora (familie, şcoală, biserică, comunitate, universitate) şi prin efortul educativ propriu.

• Modelele de gândire se pot îmbunătăţi continuu, la orice vârstă.

• Orice decizie, personală sau de serviciu, depinde de puterea modelului de gândire.

• Performanţa managerială depinde direct de performanţa modelului de gândire.

STRUCTURA UNUI MODEL DE GÂNDIRE

• Baza de cunoştinţe (date, informaţii, cunoştinţe,

teorii)

• Sistem de reguli de inferenţă (reguli pentru

procesarea cunoştinţelor)

• Sistem de valori (profesionale, morale, culturale,

religioase)

BAZA DE CUNOŞTINŢE

• Semne = reprezentări grafice, inventate de oameni,

pentru a putea comunica

• Date = agregări de semne care reprezintă diferite

caracteristici ale unor evenimente sau procese

• Informaţii = date purtătoare de semnificaţii

• Cunoştinţe = informaţii procesate, în scopul

înţelegerii evenimentelor

Cunoştinţe

Structura cunoştinţelor

Cunoştinţe explicite

Cunoştinţe tacite

Conştientul

Non-conştientul

Procesul de transfer al

cunoştinţelor

Experienţă

directă

Cogito, ergo sum !

R. Descartes

To release the spirit one must accentuate the work with

meditations of the heart and the soul.

(M. Musaschi – The Book of five rings)

Kamakura

REGULI DE INFERENŢĂ

• Reguli gramaticale: ordinea cuvintelor într-o

propoziţie (subiect, predicat, adverb)

• Reguli matematice: adunarea, scăderea, înmulţirea,

împărţirea, ridicarea la putere, extragerea rădăcinii,

integrarea, diferenţierea etc.

• Reguli logice: daca A > B, B > C, atunci A > C

• Reguli de conduită

• Reguli de disciplină internă (armată, firme etc.)

VALORI (I)

• Valorile există în mediul înconjurător şi ele ne sunt impuse, prin diferite sisteme de motivare şi penalizare.

• Valorile constituie sistemul de referinţă al deciziilor.

• Valori morale: binele şi răul, sub diverse forme; respectul cuvenit seniorităţii, prietenia etc.

• Valori estetice: frumosul, urâtul, armonia etc.

• Valori profesionale: munca bine făcută, calitatea, respectul faţă de consumator etc.

VALORI (II)

• General Motors: 6 valori fundamentale

1.Entuziasmul consumatorului

2.Integritate şi asumarea răspunderii

3.Munca în echipă

4.Inovarea

5.Îmbunătăţirea continuă

6.Respectul individual şi responsabilitate

VALORI (III)

• Coca-Cola Company

1.Leadership

2.Pasiune

3.Integritate

4.Responsabilitate

5.Colaborare

6.Inovare

7.Calitate

MODELE TEMPORALE

Timp

Statică Dinamică Entropică

GÂNDIREA STATICĂ

• Modelul nu conţine timpul ca variabilă fundamentală.

• Este un model de gândire atemporal.

• Mediul care ne înconjoară rămâne neschimbat în

• timp.

• Deoarece schimbările se produc în timp, iar acest

model nu conţine timpul, modelul se va comporta ca

o rezistenţă la schimbare.

GÂNDIREA DINAMICĂ

• Timpul este o variabilă fundamentală a acestui model, dar numai ca durată (ore, minute, secunde etc.)

• Modelul acceptă schimbarea şi permite înţelegerea procesului de schimbare.

• Modelul are la bază legile dinamicii din fizică.

• Procesele cu care operează acest model sunt reversibile în timp.

A B

A B

V = S / T

GÂNDIREA ENTROPICĂ

• În viaţa reală procesele sunt ireversibile.

• Ireversibilitatea introduce o axă a timpului, orientată

dinspre trecut spre prezent şi viitor.

• Trecut >>> Prezent >>> Viitor

• Timpul este o variabilă fundamentală caracterizată

prin durată şi sens de evoluţie a proceselor.

• Gândirea entropică este deci o gândire orientată

spre viitor şi focalizată pe realizarea unor obiective.

Gândirea

liniară

Gândirea

neliniară

Complexitate

MODELE FUNCŢIONALE (I)

GÂNDIREA LINIARĂ

• Gândim preponderent liniar.

• Modelul de gândire liniar este atât de dominant în

viaţa noastră de fiecare zi încât credem că este

normal şi natural să gândim astfel.

• Modelul are la bază o corelaţie liniară între intrările şi

ieşirile dintr-un process oarecare.

• Spunem că ieşirile/rezultatele sunt proporţionale cu

intrările/eforturile făcute.

Proces de

transformare

X Y

Y = k X

EXEMPLE GÂNDIRE LINIARĂ

• Sistemele de măsurare

• Sistemul de învăţământ

• Sistemul de salarizare bazat pe tarife orare

• Sistemul democratic (luarea deciziilor)

• Delimitarea benzilor de circulaţie, în mod egal

GÂNDIREA NELINIARĂ

• Toate procesele biologice, psihologice şi sociale sunt puternic

neliniare.

• Procesele demografice sunt neliniare.

• Procesele de creaţie şi inovare sunt puternic neliniare.

• Procesele emoţionale sunt puternic neliniare.

• Stresul şi oboseala sunt neliniare.

• Procesele de schimbare organizaţională sunt puternic neliniare.

EXEMPLE

• Povestea cu specialistul în instalaţii navale

• Povestea cu salariile programatorilor

• Povestea cu normarea muncii de cercetare şi

inovare

• Decizii neliniare

• Învăţământ neliniar

Gândirea

deterministă

Gândirea

probabilistă

Gândirea

haotică

Natura evenimentelor

MODELE FUNCŢIONALE (II)

GÂNDIREA DETERMINISTĂ

• Gândim preponderent determinist.

• Gândirea deterministă operează cu evenimente

certe, bine determinate (incertitudinea lor este zero).

• Mersul trenurilor, avioanelor.

• Orarul programelor de muncă.

• Reglementările traficului rutier.

Gândirea liniară şi gândirea

deterministă sunt preferabile în

contextele de management clasic

deorece ele permit stabilitatea,

predictibilitatea şi controlul uşor al

proceselor şi sistemelor.

GÂNDIREA PROBABILISTĂ

• În natură evenimentele nu sunt certe. Buletinul

meteo.

• În societate evenimentele nu sunt certe.

• Evenimentele se produc cu o anumită probabilitate

obiectivă dată de context. Noi le percepem cu o

anumită probabilitate subiectivă.

PROBLEME

• Toate problemele pe care le-am învăţat în şcoală au

avut:

- formulări complete (ca informaţie)

- o singură soluţie, obţinută cu ajutorul unei

formule (V = S / T).

• Problemele din management şi mai ales din

managementul strategic nu au formulări complete

şi nu au o singură soluţie.

• De aici decurge nevoia de a ne dezvolta modele de

gândire formate în timpul şcolii.

Gândirea

inteligentă

Gândirea

creativă

Crearea de noutate

MODELE GENERATIVE

GÂNDIREA INTELIGENTĂ

• Gândirea inteligentă este capabilă de a genera cele

mai performante soluţii, dintre toate variantele

posibile cunoscute, într-un anumit context

managerial.

• Gîndirea inteligentă nu creează noi soluţii, dar

permite obţinerea celor mai bune soluţii.

• Gândirea inteligentă poate opera în situaţii complexe

şi permite adaptarea soluţiilor la cerinţele de context.

GÂNDIREA CREATIVĂ

• Gândirea creativă generează soluţii noi.

• Soluţiile pot să nu fie performante, dar conţin

întotdeauna elemente de noutate.

• Managementul are nevoie atât de gândirea

inteligentă cât şi de gândirea creativă.

• Cele două moduri permit adaptarea continuă a

organizaţiei la cerinţele mediului extern.

GÂNDIREA STRATEGICĂ

• Gândirea strategică integrează:

- gândirea entropică

- gândirea neliniară

- gândirea probabilistă

- gândirea inteligentă

- gândirea creativă

- gândirea pozitivă

Într-un model dinamic şi echilibrat de aproximare

cognitivă a universului în care trăim.

Gândirea strategică este capabilă să

proiecteze un obiectiv într-un viitor

care nu există încă, dar care este

probabil, astfel ca şansele de reuşită să

fie cât mai mari.

Orice strategie trebuie să aibă la bază

un model de gândire strategică.

MODELE DE GÂNDIRE

L NL

ComplexitateD

P

Natura evenimentelor

S

DY

E

Timp

Gândire simplă

Gândire strategică